P10_TA(2024)0029Situația din Azerbaidjan, încălcarea drepturilor omului și a dreptului internațional și relațiile cu ArmeniaRezoluția Parlamentului European din 24 octombrie 2024 referitoare la situația din Azerbaidjan, încălcarea drepturilor omului și a dreptului internațional și relațiile cu Armenia (2024/2890(RSP))Parlamentul European,

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Azerbaidjan, Armenia și situația din Nagorno-Karabah,

–având în vedere documentele și acordurile internaționale pertinente, inclusiv, dar nu numai, Carta Organizației Națiunilor Unite, Actul final de la Helsinki și Declarația de la Alma-Ata din 21 decembrie 1991,

–având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului din 1950, ratificată de Azerbaidjan în 2002, și Convenția împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,

–având în vedere Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat,

–având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare încheiat la 22 aprilie 1996 între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Azerbaidjan, pe de altă parte JO L 246, 17.9.1999, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/1999/614/oj. ,

–având în vedere declarațiile purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă din 29 mai 2024 privind situația drepturilor omului în Azerbaidjan și din 3 septembrie 2024 privind alegerile parlamentare anticipate din Azerbaidjan,

–având în vedere Rezoluția 2527 (2024) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 24 ianuarie 2024 intitulată „Contestarea, din motive de fond, a prerogativelor încă neratificate ale delegației parlamentare din Azerbaidjan”,

–având în vedere declarația privind constatările și concluziile preliminare ale misiunii de observare a alegerilor prezidențiale anticipate din 7 februarie 2024 și declarația privind constatările și concluziile preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor parlamentare anticipate din Azerbaidjan, care au avut loc la 1 septembrie 2024,

–având în vedere raportul din 29 martie 2023 al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței a Consiliului Europei referitor la Azerbaidjan și memorandumul din 21 octombrie 2021 al Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei privind consecințele umanitare și cele legate de drepturile omului ale izbucnirii, în 2020, a ostilităților dintre Armenia și Azerbaidjan din cauza regiunii Nagorno-Karabah,

–având în vedere ordonanțele Curții Internaționale de Justiție din 22 februarie 2023, 6 iulie 2023 și 17 noiembrie 2023 privind cererea de a fi numite măsurile provizorii pentru aplicarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (Armenia/Azerbaidjan),

–având în vedere articolul 136 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât alegerea capitalei Azerbaidjanului, Baku, ca loc de desfășurare a celei de a 29-a Conferințe a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP29), programată să aibă loc în perioada 11-22 noiembrie 2024, a generat controverse, în special din cauza înrăutățirii situației drepturilor omului în Azerbaidjan, precum și din cauza încălcărilor recente și flagrante ale dreptului internațional, inclusiv prin comportamentului agresiv al acestei țări față de țara vecină Armenia; întrucât respectarea drepturilor fundamentale ale omului și participarea societății civile sunt consacrate în acordul cu țara-gazdă prin care guvernul azer s-a angajat să respecte aceste drepturi; întrucât, în perioada premergătoare acestei conferințe internaționale importante, autoritățile din Azerbaidjan și-au intensificat actele de represiune împotriva organizațiilor societății civile, a activiștilor, a politicienilor din opoziție și a organelor de mass-media ce mai rămân independente, prin rețineri și hărțuire judiciară; întrucât corupția și lipsa independenței sistemului judiciar subminează și mai mult guvernanța;

B.întrucât organizațiile societății civile consemnează existența în Azerbaidjan a peste 300 de prizonieri politici, inclusiv Gubad Ibadoghlu, Anar Mammadli, Bakhtiyar Hajiyev, Tofig Yagublu, Ilhamiz Guliyev, Aziz Orujov, Bahruz Samadov, Akif Gurbanov și mulți alții; întrucât există relatări credibile privind încălcarea drepturilor omului în cazul deținuților, inclusiv detenția în condiții inumane, tortura și refuzul acordării unei asistențe medicale corespunzătoare;

C.întrucât Anar Mammadli, un apărător proeminent al drepturilor omului și militant pentru climă, se află în arest preventiv de la 30 aprilie 2024 pe baza unor acuzații false de conspirație cu scopul de a aduce ilegal valută străină în țară, iar starea sa de sănătate s-a deteriorat semnificativ de când se află în detenție; întrucât Gubad Ibadoghlu, economist politic, figură din opoziție și unul dintre finaliștii Premiului Saharov pentru libertatea de gândire pentru 2024, a fost arestat de autoritățile din Azerbaidjan în iulie 2023, aflându-se în detenție până la 22 aprilie 2024, când a fost transferat în arest la domiciliu; întrucât, de la arestare, starea sa de sănătate s-a deteriorat semnificativ ca urmare a torturii, a condițiilor inumane de detenție și a faptului că i s-a refuzat o asistență medicală corespunzătoare, ceea ce i-a pus viața în pericol; întrucât starea de sănătate a soției lui Gubad Ibadoghlu, Irada Bayramova, continuă să se deterioreze ca urmare a violenței fizice pe care a suferit-o în timpul detenției sale de către autoritățile din Azerbaidjan; întrucât, la 4 decembrie 2023, activistul pentru drepturile omului Ilhamiz Guliyev a fost arestat pe baza unor acuzații motivate politic la câteva luni după ce a dat un interviu anonim pentru Abzas Media despre presupusa practică a poliției de a ascunde droguri la activiștii politici;

D.întrucât, de peste un deceniu și cu o hotărâre din ce în ce mai puternică, autoritățile azere reduc spațiul de manifestare al societății civile, desființând în mod arbitrar organizații neguvernamentale (ONG-uri) și arestând sau constrângând reprezentanții societății civile să plece în exil; întrucât, în ultimii ani, autoritățile din Azerbaidjan au impus restricții din ce în ce mai aspre organizațiilor societății civile; întrucât au fost încarcerați activiști, jurnaliști, oponenți politici și alte categorii de persoane pe baza unor acuzații false și motivate politic;

E.întrucât, potrivit apărătorilor drepturilor omului, au avut loc represiuni împotriva societății civile și în legătură cu alte evenimente internaționale majore găzduite de Azerbaidjan, inclusiv Eurovision 2012 și Jocurile Europene din 2015;

F.întrucât regimul azer pare să își extindă acțiunile represive dincolo de frontierele sale; întrucât reprimarea libertății de exprimare în Azerbaidjan se reflectă, de asemenea, în relatările despre represiunile transnaționale și represaliile împotriva membrilor de familie ai deținuților; întrucât, din 2020, Mahammad Mirzali, un blogger disident azer, a fost ținta mai multor tentative de asasinare în Franța; întrucât, la 29 septembrie 2024, Vidadi Isgandarli, un critic al regimului azer care trăia ca refugiat politic în Franța, a fost atacat în casa sa și a decedat cu două zile mai târziu din cauza leziunilor suferite; întrucât autoritățile din Azerbaidjan au întreprins, de asemenea, urmăriri penale motivate politic ale cetățenilor UE, astfel cum s-a văzut în cazul lui Théo Clerc, ceea ce a determinat cel puțin un stat membru să își avertizeze în mod oficial cetățenii să nu se deplaseze în Azerbaidjan din cauza riscului de a fi reținuți în mod arbitrar;

G.întrucât Azerbaidjanul realizează o politică sistematică de mituire a funcționarilor și a reprezentanților aleși din Europa pentru a minimaliza deficiențele Azerbaidjanului în domeniul drepturilor omului și pentru a reduce la tăcere criticii, aceasta făcând parte dintr-o strategie generală descrisă drept „diplomația caviarului”; întrucât unele cazuri au fost anchetate, iar unele dintre persoanele implicate au fost urmărite penal și condamnate de instanțele naționale din mai multe state membre ale UE;

H.întrucât o serie de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului au constatat că Azerbaidjanul a încălcat drepturile omului; întrucât, potrivit Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, peste 320 de hotărâri judecătorești pronunțate împotriva Azerbaidjanului nu au fost încă executate sau au fost executate doar parțial, acesta fiind cel mai mare număr înregistrat în rândul statelor părți la Convenția europeană a drepturilor omului;

I.întrucât, la 3 iulie 2024, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei a denunțat public „refuzul Azerbaidjanului de a îmbunătăți situația în lumina recomandărilor Comitetului” și „lipsa constantă de cooperare a autorităților azere cu CPT”;

J.întrucât Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a decis în ianuarie 2024 să nu ratifice prerogativele delegației azere, remarcând „preocupările sale foarte puternice cu privire la respectarea drepturilor omului de către [Azerbaidjan]”; întrucât APCE a luat act de faptul că raportorii comitetului său de monitorizare nu au avut permisiunea să se întâlnească cu persoane reținute pe baza unor acuzații aparent motivate politic și că delegația azeră a refuzat să permită raportorului Comisiei pentru probleme juridice și drepturile omului să viziteze țara;

K.întrucât, potrivit misiunii de observare a alegerilor conduse de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR), alegerile prezidențiale anticipate din 7 februarie 2024 au avut loc în condiții restrictive și au fost marcate de înăbușirea vocilor critice și de absența alternativelor politice; întrucât la 1 septembrie 2024 Azerbaidjanul a organizat alegeri parlamentare anticipate în condiții politice și juridice care au fost descrise de misiunea internațională de observare a alegerilor condusă de OSCE/ODIHR ca fiind restrictive, care nu au permis un pluralism real și au eliminat orice concurență; întrucât, în perioada premergătoare alegerilor parlamentare, au fost reținuți mai mulți critici ai guvernului;

L.întrucât legislația privind mass-media din Azerbaidjan a devenit din ce în ce mai represivă, legea privind mass-media din februarie 2022 legalizând efectiv cenzura; întrucât și alte legi care afectează mass-media încalcă de asemenea obligațiile internaționale ale țării în ceea ce privește libertatea de exprimare și libertatea presei; întrucât criticile aduse autorităților în spațiul public atrag după sine sancțiuni aspre;

M.întrucât, potrivit organizației Reporteri fără Frontiere, practic întregul sector al mass-mediei din Azerbaidjan se află sub control oficial, fără programe de televiziune sau radio independente în interiorul țării, iar toate ziarele tipărite care aveau o poziție critică au fost închise; întrucât autoritățile continuă să suprime ultimele rămășițe ale presei independente și să reprime jurnaliștii care resping autocenzura; întrucât Azerbaidjanul și-a intensificat represiunea împotriva mass-mediei care își mai menține independența, cum ar fi Abzas Media, Kanal 13 și Toplum TV, prin rețineri și hărțuire judiciară;

N.întrucât legile azere care reglementează înregistrarea, funcționarea și finanțarea ONG-urilor sunt extrem de restrictive și puse în aplicare în mod arbitrar, incriminând astfel efectiv activitatea ONG-urilor neînregistrate; întrucât indicele Freedom House pentru 2024 plasează Azerbaidjanul printre țările cele mai puțin libere din lume, pe un loc inferior Rusiei și Belarusului;

O.întrucât contractele de furnizare a gazului dintre Gazprom și SOCAR pentru livrarea a un miliard de metri cubi de gaz din Rusia către Azerbaidjan în perioada noiembrie 2022-martie 2023 au dat naștere unor îngrijorări semnificative cu privire la exportul ulterior al gazelor rusești pe piața europeană, în special în contextul memorandumului de înțelegere semnat privind parteneriatul strategic în domeniul energiei; întrucât UE urmărește să reducă dependența Europei de gazele rusești, dar se poate considera că acest acord subminează obiectivul menționat, deoarece gazele rusești vor continua să pătrundă în Azerbaidjan, făcând astfel posibil exportul eventual al unui volum mai mare de gaze din Azerbaidjan către UE; întrucât există relatări îngrijorătoare potrivit cărora gazul rusesc este prezentat ca provenind din Azerbaidjan și vândut în UE;

P.întrucât liderii din Azerbaidjan recurg la o retorică anti-UE și anti-occidentală; întrucât Azerbaidjanul și-a intensificat campaniile de dezinformare care vizează UE și statele sale membre, axându-se în special pe Franța; întrucât Azerbaidjanul a intervenit în mod activ în politica europeană sub pretextul „anticolonialismului”, în special în țările și teritoriile de peste mări, cum ar fi Noua Caledonie;

Q.întrucât, de asemenea, în septembrie 2023, după luni de blocadă ilegală a regiunii Nagorno-Karabah, Azerbaidjanul a lansat un atac militar planificat în prealabil și nejustificat asupra acestui teritoriu, forțând peste 100 000 de etnici armeni să fugă în Armenia, ceea ce echivalează cu un act de purificare etnică; întrucât, drept urmare, în Nagorno-Karabah nu mai rămân aproape deloc locuitori armeni, care au locuit acolo timp de secole; întrucât acest atac reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și a dreptului internațional, o încălcare clară a declarației trilaterale de încetare a focului din 9 noiembrie 2020 și o nerespectare a angajamentelor asumate în timpul negocierilor mediate de UE;

R.întrucât armenii din Nagorno-Karabah și-au pierdut bunurile atunci când au fugit din calea forțelor militare ale Azerbaidjanului în 2023 și nu au putut să le recupereze de atunci; întrucât, între timp, au continuat acțiunile care reprezintă acte de purificare etnică; întrucât UE a acordat ajutor umanitar persoanelor strămutate din Nagorno-Karabah; întrucât există relatări credibile care confirmă distrugerea organizată a patrimoniului cultural și religios armean din Nagorno-Karabah; întrucât liderii și funcționarii azeri recurg în mod repetat la discursuri de incitare la ură împotriva armenilor;

S.întrucât atât Azerbaidjanul, cât și Armenia au obligația de a respecta dreptul internațional umanitar, iar cea de-a treia Convenție de la Geneva protejează prizonierii de război împotriva tuturor formelor de tortură și de tratamente crude; întrucât, conform relatărilor, în prezent sunt deținuți în închisorile din Azerbaidjan 23 de prizonieri armeni, fără o reprezentare juridică corespunzătoare, inclusiv opt foști lideri ai regiunii Nagorno-Karabah, dintre care unii au primit pedepse lungi cu închisoarea;

T.întrucât, în februarie 2023, UE a desfășurat misiunea Uniunii Europene în Armenia (EUMA) pentru a observa evoluțiile de la frontiera internațională cu Azerbaidjanul; întrucât Azerbaidjanul a refuzat să coopereze cu EUMA, iar misiunea a fost ținta dezinformării din partea autorităților azere și a mass-mediei controlate de guvern; întrucât conducerea Azerbaidjanului continuă să facă declarații iredentiste cu privire la teritoriul suveran al Armeniei; întrucât armata azeră continuă să ocupe aproximativ nu mai puțin de 170 km2 din teritoriul suveran al Armeniei;

U.întrucât Armenia și Azerbaidjanul au inițiat negocieri privind un tratat de pace, normalizarea relațiilor reciproce și delimitarea frontierelor, atât înainte, cât și după atacul din 2023 împotriva regiunii Nagorno-Karabah; întrucât, în pofida eforturilor de mediere depuse de UE și de alte părți, nu a fost semnat niciun acord de pace între Azerbaidjan și Armenia; întrucât, deși ambele guverne au declarat că sunt aproape de un acord, observațiile recente ale președintelui Azerbaidjanului ridică semne de întrebare privind voința regimului din Baku de a ajunge la un compromis pentru a încheia negocierile;

V.întrucât UE sprijină pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Armeniei și Azerbaidjanului și sprijină în mod activ eforturile depuse pentru încheierea unui acord de pace durabil între cele două țări, care să fie realizat prin mijloace pașnice și cu respectarea drepturilor populației în cauză;

W.întrucât, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Azerbaidjanul și-a aprofundat relațiile cu Rusia, inclusiv legăturile politice și economice, intensificându-se totodată cooperarea dintre serviciile lor de informații; întrucât Rusia a sprijinit în mod deschis Azerbaidjanul în comportamentul său agresiv față de Armenia,

1.condamnă cu fermitate represiunile interne și extrateritoriale practicate de regimul din Azerbaidjan împotriva activiștilor, a jurnaliștilor, a liderilor opoziției și a altor persoane, inclusiv împotriva cetățenilor UE, care s-au intensificat considerabil înainte de COP29; îndeamnă autoritățile din Azerbaidjan să elibereze toate persoanele deținute sau încarcerate în mod arbitrar din cauza opiniilor lor politice, să renunțe la toate acuzațiile motivate politic și să înceteze toate formele de represiune, atât în interiorul, cât și în afara Azerbaidjanului; reamintește, în acest context, numele lui Tofig Yagublu, Akif Gurbanov, Bakhtiyar Hajiyev, al apărătorilor drepturilor omului și al jurnaliștilor, printre care se numără Ulvi Hasanli, Sevinj Vagifgizi, Nargiz Absalamova, Hafiz Babali și Elnara Gasimova, Aziz Orujov, Rufat Muradli, Avaz Zeynalli, Elnur Shukurov, Alasgar Mammadli, Ilhamiz Guliyev și Farid Ismayilov, precum și al activiștilor societății civile arestați după martie 2024, cum ar fi Anar Mammadli, Farid Mehralizade, Igbal Abilov, Bahruz Samadov, Emin Ibrahimov și Famil Khalilov; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la climatul de teamă creat în țară și care a redus efectiv la tăcere societatea civilă;

2.își reiterează apelul adresat autorităților azere de a renunța la toate acuzațiile împotriva dr. Gubad Ibadoghlu și de a-i permite acestuia să călătorească în străinătate, fără obstacole și în țara aleasă de el, să se reunească cu familia, să primească îngrijirile medicale de care are nevoie urgent și să participe la ceremonia de decernare a Premiului Saharov de la Strasbourg din decembrie 2024; invită Azerbaidjanul să îi asigure un control medical independent, efectuat de un medic ales de el, și să îi permită să beneficieze de tratament în străinătate; invită toți reprezentanții UE și statele membre în mod individual să sprijine în mod activ eliberarea din arestul la domiciliu a dr. Gubad Ibadoghlu și să insiste asupra eliberării sale în toate schimburile cu autoritățile azere;

3.cere ca libertatea presei și libertatea de exprimare să fie garantate și ca organizațiile mass-media să nu fie restricționate; invită, prin urmare, guvernul azer să elibereze jurnaliștii care lucrează pentru Abzas Media și Toplum TV, printre care Ulvi Hasanli, Sevinj Vagifqizi și Alasgar Mammadli;

4.consideră că încălcarea continuă de către Azerbaidjan a drepturilor omului este incompatibilă cu găzduirea COP29; îndeamnă liderii UE, în special pe președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, să utilizeze COP29 ca o oportunitate de a reaminti Azerbaidjanului obligațiile sale internaționale și de a aborda în mod eficient situația drepturilor omului din această țară în interacțiunile lor cu autoritățile azere, inclusiv solicitând eliberarea necondiționată a tuturor persoanelor deținute sau încarcerate în mod arbitrar din cauza opiniilor lor politice și cerând să se întâlnească cu deținuții politici atunci când se află în țară; invită UE și statele sale membre să depună toate eforturile pentru a asigura faptul că conferințele Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice nu sunt găzduite în țări cu o situație necorespunzătoare în domeniul drepturilor omului;

5.reamintește autorităților azere obligațiile lor de a respecta libertățile fundamentale și le invită să abroge legislația represivă care împinge în afara legii ONG-urile și mass-media independente; invită autoritățile azere să abroge legislația represivă privind înregistrarea și finanțarea ONG-urilor pentru a le alinia la recomandările Comisiei de la Veneția;

6.reamintește că Acordul de parteneriat și cooperare UE-Azerbaidjan din 1996, care constituie temeiul juridic pentru relațiile bilaterale, se bazează pe respectarea democrației și a principiilor dreptului internațional și a drepturilor omului și că acestea au fost încălcate în mod sistematic în Azerbaidjan;

7.reamintește guvernului azer obligațiile sale internaționale de a proteja demnitatea și drepturile deținuților, asigurându-se că aceștia beneficiază de asistență medicală adecvată, sunt deținuți în condiții umane și sunt protejați împotriva oricăror rele tratamente; invită guvernul azer să respecte de urgență recomandările formulate de-a lungul timpului de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante al Consiliului Europei pe tema recurgerii pe scară largă la rele tratamente fizice (inclusiv, ocazional, tortură) de către poliția din Azerbaidjan; invită guvernul azer să pună în aplicare toate hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului;

8.îți repetă apelul ca UE să sancționeze funcționarii azeri care au comis încălcări grave ale drepturilor omului în cadrul regimului mondial de sancțiuni al UE în domeniul drepturilor omului; invită reprezentantul special al UE pentru drepturile omului să solicite întâlniri cu prizonierii politici din Azerbaidjan;

9.insistă ca orice viitor acord de parteneriat între UE și Azerbaidjan să fie condiționat de eliberarea tuturor prizonierilor politici, de punerea în aplicare a reformelor juridice și de îmbunătățirea generală a situației drepturilor omului în această țară, precum și de demonstrarea unei disponibilități reale a Azerbaidjanului de a se angaja cu bună-credință în negocierea unui acord de pace cu Armenia și de a respecta drepturile armenilor din Nagorno-Karabah;

10.solicită UE să pună capăt dependenței sale de exporturile de gaze din Azerbaidjan; invită Comisia să suspende Memorandumul de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei din 2022 și să acționeze în consecință;

11.își reafirmă sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială atât a Azerbaidjanului, cât și a Armeniei și sprijină ferm normalizarea relațiilor acestora pe baza principiilor recunoașterii reciproce a integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor, în conformitate cu Declarația de la Alma-Ata din 1991; solicită din nou retragerea trupelor Azerbaidjanului de pe întreg teritoriul suveran al Armeniei; invită Azerbaidjanul să își reafirme angajamentul fără echivoc față de integritatea teritorială a Armeniei; subliniază că problemele legate de conectarea Azerbaidjanului la exclava sa Nahicivan ar trebui soluționate prin respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale ale Armeniei; își reiterează poziția conform căreia UE ar trebui să fie pregătită să impună sancțiuni persoanelor și entităților care amenință suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Armeniei;

12.condamnă orice agresiune militară, recurgerea la forță sau amenințările hibride împotriva Armeniei, precum și ingerințele străine și încercările de a destabiliza situația politică din Armenia; salută, de asemenea, decizia de a adopta prima măsură de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace care vine în sprijinul forțelor armate armene și solicită întărirea cooperării dintre Armenia și UE în domeniul securității și apărării; salută acțiunile întreprinse de mai multe state membre pentru a oferi Armeniei sprijin militar defensiv și îndeamnă statele membre să ia în considerare inițiative similare; salută noua dinamică a relațiilor bilaterale dintre UE și Armenia, care este puternic sprijinită de autoritățile din Erevan; invită Comisia și Consiliul să sprijine în mod activ dorința Armeniei de a intensifica cooperarea cu UE;

13.își exprimă sprijinul pentru activitățile misiunii Uniunii Europene în Armenia (EUMA) și evidențiază rolul important al acesteia; își reiterează îngrijorarea cu privire la campaniile repetate de denigrare inițiate de Azerbaidjan împotriva EUMA; invită EUMA să monitorizeze în continuare cu atenție evoluția situației securității pe teren, să prezinte rapoarte transparente Parlamentului și să contribuie activ la eforturile de soluționare a conflictului; solicită UE și statelor sale membre să întărească mandatul EUMA, să-i mărească dimensiunea și să îi prelungească durata;

14.sprijină toate inițiativele și activitățile care ar putea duce la instaurarea păcii între Armenia și Azerbaidjan și la semnarea unui acord de pace îndelung așteptat; invită Azerbaidjanul să depună eforturi reale în acest sens; avertizează Azerbaidjanul că orice acțiune militară împotriva Armeniei va fi inacceptabilă și va avea consecințe grave pentru parteneriatul dintre Azerbaidjan și UE; salută declarația comună Armenia-Azerbaidjan din 7 decembrie 2023 privind măsurile de consolidare a încrederii; salută progresele înregistrate în cadrul procesului de delimitare a frontierelor dintre Armenia și Azerbaidjan, care a condus la un acord privind mai multe sectoare ale frontierei; încurajează ambele părți să ia măsuri suplimentare vizând celelalte sectoare; solicită UE să înceteze orice asistență tehnică și financiară acordată Azerbaidjanului care ar putea contribui la consolidarea capacităților sale militare sau de securitate; invită statele membre să înghețe exporturile tuturor echipamentelor militare și de securitate către Azerbaidjan;

15.solicită punerea în aplicare deplină a tuturor ordonanțelor emise de Curtea Internațională de Justiție, inclusiv a ordonanței din 17 noiembrie 2023 care prevede măsuri provizorii privind întoarcerea în condiții de siguranță, neîngrădită și rapidă a persoanelor care au fugit din Nagorno-Karabah; reamintește că decizia de a găzdui COP29 la Baku a fost luată după ce Azerbaidjanul nu a respectat ordonanța Curții Internaționale de Justiție menționată mai sus, și nici ordonanțele din 7 decembrie 2021 și 22 februarie 2023; își reiterează solicitarea de a se efectua investigații independente cu privire la abuzurile comise de forțele azere în Nagorno-Karabah; își reiterează apelul adresat autorităților azere de a permite întoarcerea în siguranță a populației armene în Nagorno-Karabah, de a se angaja cu adevărat într-un dialog cuprinzător și transparent cu aceasta, de a oferi garanții solide pentru protecția drepturilor, inclusiv a drepturilor funciare și de proprietate, a identității distincte și a drepturilor civice, culturale, sociale și religioase ale populației armene, și de a se abține de la orice retorică incendiară care ar putea incita la discriminarea armenilor; îndeamnă autoritățile azere să elibereze toți cei 23 de prizonieri de război armeni deținuți în urma reocupării de către Azerbaidjan a regiunii Nagorno-Karabah;

16.își reiterează apelul adresat instituțiilor UE și statelor membre de a continua să ofere asistență Armeniei pentru ca această să se poată ocupa de refugiații din Nagorno-Karabah; solicită UE, în acest sens, să ofere Armeniei un nou pachet de asistență pentru a ajuta guvernul armean să răspundă nevoilor umanitare ale refugiaților; salută toate eforturile guvernului Armeniei de a oferi adăpost și ajutor armenilor strămutați;

17.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la conservarea patrimoniului cultural, religios și istoric din Nagorno-Karabah după exodul masiv al armenilor din această regiune; îndeamnă Azerbaidjanul să se abțină de la a distruge sau deteriora și mai mult patrimoniul cultural, religios sau istoric din regiune sau de la a-i altera originile; îl invită să depună, în schimb, eforturi pentru a conserva, proteja și promova această diversitate bogată; solicită protejarea patrimoniului cultural, istoric și religios armean din Nagorno-Karabah în conformitate cu standardele UNESCO și cu angajamentele internaționale ale Azerbaidjanului; insistă ca Azerbaidjanul să permită o misiune UNESCO în Nagorno-Karabah și să îi acorde accesul necesar;

18.regretă măsurile luate de Azerbaidjan față de entitatea secesionistă din partea ocupată a Ciprului, care contravin dreptului internațional și dispozițiilor Rezoluțiilor 541 (1983) și 550 (1984) ale Consiliului de Securitate al ONU; invită Azerbaidjanul să respecte principiile suveranității și integrității teritoriale a statelor și să nu invite entitatea secesionistă partea ocupată a Ciprului la nicio reuniune a Organizației Statelor Turcice;

19.condamnă încercările repetate ale Azerbaidjanului de a denigra și destabiliza statele membre, inclusiv prin așa-numitul Grup de inițiativă din Baku; condamnă în special sprijinul său pentru grupurile iredentiste și operațiunile de dezinformare care vizează Franța, în special în departamentele și teritoriile franceze din Noua Caledonie, Martinica și Corsica; reamintește că aceste metode au fost utilizate împotriva Germaniei în 2013; denunță campaniile de denigrare care vizează Danemarca; regretă campania de denigrare menită să prejudicieze reputația Franței care a pus sub semnul întrebării capacitatea acesteia de a găzdui Jocurile Olimpice din 2024, campanie lansată de actori suspectați de a fi apropiați ai regimului azer;

20.condamnă arestarea arbitrară a cetățenilor UE pe baza unor acuzații false de spionaj și condamnarea lor disproporționată;

21.condamnă cu fermitate insultele publice și amenințările directe adresate de reprezentanții diplomatici sau guvernamentali ai Azerbaidjanului sau de membri ai parlamentului azer, care vizează funcționari aleși din statele membre ale UE; solicită, în acest sens, ca accesul în clădirile instituțiilor UE să fie refuzat funcționarilor azeri în cauză până la noi dispoziții;

22.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, președintelui, guvernului și parlamentului Republicii Azerbaidjan, președintelui, guvernului și parlamentului Republicii Armenia, Directorului general al UNESCO, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizației Națiunilor Unite și Consiliului Europei.