1.salută rolul BCE în protejarea stabilității monetare și financiare, care este o condiție prealabilă pentru creșterea economică și stabilitatea economică; subliniază că BCE este instituția responsabilă de menținerea stabilității prețurilor în zona euro în această privință; reamintește că, „fără a aduce atingere obiectivului privind stabilitatea prețurilor, SEBC susține politicile economice generale din Uniune”, așa cum se prevede la articolul 127 din TFUE;

2.subliniază că independența statutară a BCE prevăzută în tratate este indispensabilă pentru îndeplinirea mandatului care i-a fost încredințat, acela de a menține stabilitatea prețurilor în zona euro și a contribui astfel la creșterea economică, la competitivitate și la crearea de locuri de muncă;

3.ilustrează importanța independenței politice a BCE, care ar trebui să rămână un principiu valabil; reamintește că BCE trebuie să se abțină totodată de la întreprinderea de acțiuni politice; salută cooperarea instituțională, subliniind astfel importanța unui nivel corespunzător de răspundere față de Parlamentul European;

4.invită BCE și Parlamentul European să utilizeze pe deplin mecanismele privind responsabilitatea și transparența și, acolo unde este posibil, să consolideze în continuare aceste mecanisme, fără a aduce atingere independenței BCE;

5.ia act de eforturile BCE de a readuce inflația la niveluri potrivite cu obiectivul său de 2 % pe termen mediu;

6.subliniază că atât politica monetară a BCE, care își îndeplinește mandatul, cât și politicile fiscale, ar trebui să contribuie în folosul cetățenilor și gospodăriilor europene, dar și al întreprinderilor mici;

7.observă disparitățile dintre statele membre în ceea ce privește nivelurile inflației, care sunt peste sau sub obiectivul BCE de 2 %; subliniază că inflația diminuează puterea de cumpărare a veniturilor fixe, a economiilor și a pensiilor, că denaturează funcția de semnalizare a prețurilor, care ilustrează o alocare eficientă a resurselor, având astfel efecte negative asupra stabilității economice;

8.subliniază că inflația a declanșat o „criză a costului vieții” pentru cetățenii UE; subliniază, prin urmare, că este imperativ să se reducă inflația la rata țintă de 2 %; ia act de faptul că nivelurile ridicate ale inflației afectează disproporționat gospodăriile cu venituri mai mici care cheltuiesc o proporție mai mare din bugetul lor pentru necesități; subliniază că readucerea inflației totale la nivelul-țintă este, prin urmare, importantă și pentru a menține coeziunea socială;

9.regretă că inflația de bază rămâne încă ridicată în zona euro (2,7 % în decembrie 2024), doar trei state membre din zona euro raportând rate ale inflației de bază sub 2 % în decembrie 2024; reamintește că această situație generează incertitudine economică, descurajează economiile și crește costurile de trai ale cetățenilor, afectând în special persoanele cu venituri fixe și limitate;

10.subliniază că menținerea unor rate ale dobânzii prea ridicate ar putea dăuna creșterii economice; solicită BCE să nu reducă prea rapid ratele dobânzilor, având în vedere riscul ca nivelul inflației să înceapă să crească din nou, cu nivelul inflației deja peste 2 %; subliniază rolul esențial pe care îl joacă estimările inflaționiste și faptul că o volatilitate excesivă a ratelor inflației le-ar putea denatura; invită BCE să evalueze impactul variațiilor ratei dobânzii asupra diferitelor sectoare economice, printre care sectoarele cu utilizare intensivă a capitalului;

11.recunoaște că deciziile de politică monetară luate de Consiliul guvernatorilor BCE de la criza inflaționistă cauzată de creșterea prețurilor la energie încoace au plasat inflația pe o traiectorie compatibilă cu atingerea obiectivului de stabilitate a prețurilor, evitând totodată o deteriorare gravă a activității economice sau a ocupării forței de muncă;

12.reamintește că Eurosistemul s-a bazat pe principiul dominanței monetare și că uniunea economică și monetară necesită, prin urmare, politici fiscale solide în statele membre pentru a putea răspunde șocurilor externe; reamintește că este nevoie ca noul cadru fiscal să fie pus în aplicare în mod adecvat, pentru a asigura credibilitatea politicilor fiscale la nivelul uniunii economice și monetare; constată că o marjă de manevră bugetară suficientă permite totodată statelor membre să răspundă șocurilor externe; ia act de flexibilitatea oferită de noile norme fiscale în această privință; subliniază că statele membre își pot îmbunătăți reziliența la șocuri externe prin măsuri fiscale, dar și prin reforme de stimulare a creșterii;

13.reamintește că politicile fiscale prudente ale statelor membre pot completa eforturile BCE de a menține inflația la un nivel scăzut și astfel pot proteja veniturile; subliniază că abordarea nivelurilor excesive ale deficitului public și ale datoriei publice este esențială pentru menținerea unei economii stabile, a unei creșteri durabile și pentru ca guvernele să dispună de o marjă de manevră politică pentru a răspunde șocurilor negative; ia act, în acest sens, de constatările recente ale analizei stabilității financiare privind nivelurile ridicate ale datoriei naționale;

14.constată că politicile monetare ale BCE care vizează îndeplinirea mandatului său principal fac obiectul unei evaluări a proporționalității; constată că evaluarea proporționalității ia în considerare impactul măsurilor de politică monetară asupra economiei și a politicilor economice, în general;

15.consideră binevenit faptul că inflația totală a scăzut de la nivelul maxim de 10,6 % din octombrie 2022 la 2,4 % în decembrie 2024;

16.se bucură de scăderea inflației de bază de la nivelul maxim de 7,6 % din martie 2023 la 2,7 % în decembrie 2024, dar își exprimă îngrijorarea față de nivelul său istoric și constant ridicat; constată cu îngrijorare că inflația de bază ridicată s-ar putea traduce prin creșterea numărului global al inflației;

17.constată că BCE a avut nevoie de mai mult de trei ani pentru a atinge un nivel al inflației potrivit cu nivelul-țintă de 2 %; reamintește aici evaluarea incorectă a BCE că inflația va fi doar tranzitorie;

18.subliniază că șocurile în materie de aprovizionare, cauzate în principal din surse externe, s-au numărat printre principalii factori determinanți ai creșterii inflației; recunoaște că politica monetară are un efect mai direct asupra nivelurilor inflației atunci când se bazează în principal pe factori ce țin de cerere, mai degrabă decât pe factori ce țin de ofertă;

19.felicită BCE pentru eforturile de a-și actualiza periodic modelele; invită BCE să își revizuiască și să își îmbunătățească în continuare modelele și rolul lor în elaborarea politicilor sale, având în vedere performanțele lor nesatisfăcătoare din ultimii ani, în special pentru a face o mai bună distincție între sursele de inflație bazate pe cerere și cele legate de ofertă; subliniază că șocurile economice în materie de aprovizionare pot apărea din multe surse, de exemplu evenimente geopolitice, dezastre naturale sau climatice și atacuri cibernetice;

20.accentuează că includerea locuințelor ocupate de proprietari (OOH) în indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este de dorit atât din motive de reprezentativitate, cât și din motive de comparabilitate între țările din zona euro; solicită accelerarea foii de parcurs pentru a obține o includere rapidă a datelor OOH în IAPC; salută angajamentul Consiliului guvernatorilor BCE de a lua în considerare atât în evaluările sale de politică monetară, cât și în deciziile sale și măsurile disponibile privind inflația în ceea ce privește indicele trimestrial OOH de sine stătător;

21.sprijină decizia BCE de a-și reduce programele de achiziționare de active, astfel încât să echilibreze condițiile de lichiditate de pe piață și nivelurile inflației, având în vedere excesul de lichidități de pe piață și nivelurile scăzute ale inflației; salută faptul că portofoliul de active din cadrul programelor de achiziționare ale BCE a înregistrat o tendință descrescătoare începând din 2023;

22.subliniază că dobânzile la rezervele bancare deținute de băncile comerciale au avut drept rezultat faptul că în anul 2023 Eurosistemul a plătit instituțiilor de credit dobânzi în valoare de 120 de miliarde EUR, reprezentând peste 0,8 % din PIB-ul zonei euro; consideră că aceasta reprezintă o subvenție importantă pentru sectorul bancar; solicită BCE să atenueze această problemă;

23.subliniază că programele de achiziționare ale BCE sunt politici neconvenționale aplicabile doar în perioade de criză care, dacă nu sunt aplicate cu atenție, riscă să contravină interdicției privind finanțarea monetară, vizată la articolul 123 alineatul (1) din TFUE; invită BCE să continue monitorizarea reducerii treptate a bilanțului său, pentru a limita potențialele efecte destabilizatoare prelungite în zona euro, monitorizând totodată creșterea și competitivitatea economiei UE; invită BCE să transmită informații cu privire la impactul programelor de achiziționare asupra funcționării piețelor financiare, inclusiv cu privire la impactul asupra fondurilor de pensii și a cooperărilor în domeniul asigurărilor de pensii;

24.subliniază că o transmisie uniformă a politicii monetare este vitală pentru ca BCE să își îndeplinească mandatul de stabilitate a prețurilor; subliniază că divergențele excesive în ceea ce privește randamentul obligațiunilor suverane fac ca condițiile de creditare să nu fie compatibile cu transmisia uniformă a politicii monetare și ca reducerea datoriei publice să fie extrem de dificilă; ia act de introducerea instrumentului de protecție a transmisiei politicii monetare (TPI) în iulie 2022 ca instrument de sprijin pentru buna transmitere a politicii monetare;

25.evidențiază că ratele divergente ale dobânzii în zona euro sunt, în general și atunci când nu există perturbări financiare grave, rezultatul unor prime de risc diferite pentru obligațiunile de stat și reflectă, printre alți factori, diferitele perspective asupra politicii fiscale; observă că intervențiile TPI pot masca provocările fiscale subiacente; subliniază că TPI ar trebui utilizat în condițiile stabilite de BCE numai pentru a aborda tensiunile de pe piețele financiare care nu au legătură cu aspectele ce stau la baza economiei; invită statele membre să aplice politici fiscale responsabile, asigurând niveluri rezonabile de îndatorare care să le consolideze reziliența la șocurile actuale și viitoare;

26.ia act de progresele BCE înregistrate în proiectul monedei euro digitale și salută dialogul continuu purtat cu Parlamentul în această privință; subliniază că orice monedă euro digitală ar trebui să ofere o valoare adăugată clară cetățenilor europeni, inclusiv o autonomie strategică sporită la nivel de plăți, mai multă concurență pe piața de retail a plăților, potențialul de a stimula inovarea în domeniul plăților și al finanțelor, o mai bună incluziune financiară și un sistem de plăți de rezervă offline fiabil; invită BCE să demonstreze în mod clar aceste beneficii înainte ca colegiuitorii UE să decidă dacă să introducă sau nu o monedă euro digitală care să găsească un echilibru adecvat, printre altele, în ceea ce privește limitele de deținere, preocupările legate de viața privată, concurența cu soluțiile de plată oferite de sectorul privat și posibilitatea de utilizare într-un context comercial;

27.solicită ca o eventuală decizie de emitere a monedei euro digitale să nu fie luată exclusiv de Consiliul guvernatorilor BCE; consideră, în schimb, că decizia de a introduce sau nu o monedă euro digitală este, în cele din urmă, o decizie politică care trebuie luată de colegiuitorii UE, având în vedere potențialul impact profund al unei astfel de decizii asupra unei game largi de domenii ale UE, inclusiv asupra vieții private, a protecției consumatorilor, a stabilității financiare, a politicii financiare și a altor domenii care depășesc domeniul strict de competență al politicii monetare;

28.crede că moneda euro digitală va deveni o poveste de succes numai dacă va oferi o valoare adăugată concretă și sesizabilă pentru cetățenii europeni; constată că, în prezent, mulți cetățeni europeni fie nu au auzit de proiectul de monedă euro digitală, fie rămân sceptici;

29.reiterează că numerarul ar trebui să rămână disponibil pe scară largă și accesibil în orice moment, pentru a asigura astfel pluralismul mijloacelor de plată; în acest context, consideră binevenită propunerea de regulament privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro;

30.subliniază necesitatea unui model de compensare funcție de costuri pentru sectorul bancar, care este însărcinat cu punerea efectivă în aplicare a proiectului privind moneda euro digitală; reamintește că modelul de compensare trebuie să garanteze o monedă euro care nu presupune costuri adiționale pentru utilizatorii săi;

31.invită BCE să ia în mod corespunzător în considerare preocupările legate de stabilitatea financiară și posibilele schimbări în structura sectorului financiar care rezultă din introducerea monedei euro digitale; reamintește importanța limitelor de deținere, pentru a nu crea riscuri suplimentare pentru bilanțurile băncilor, în special în timpul crizelor;

32.invită BCE să acorde prioritate unor garanții solide în materie de confidențialitate, instituindu-le ca standard de aur pentru confidențialitatea monedei digitale emise de băncile centrale (CBDC), pentru a asigura încrederea publicului și pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor în ceea ce privește protecția și autonomia datelor;

33.subliniază că obiectivele secundare ale UE sunt nedeterminate, astfel cum se specifică în prezent în tratate; ia act de faptul că obiectivele secundare ale BCE completează mandatul său principal; în conformitate cu tratatele, scopul UE este de a promova pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale, de a crea o creștere economică echilibrată și de a asigura stabilitatea prețurilor, o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care urmărește ocuparea deplină a forței de muncă și progresul social, precum și un nivel ridicat de protecție și de îmbunătățire a calității mediului;

34.reamintește că, fără a aduce atingere mandatului principal al BCE, tratatele impun acesteia să sprijine politicile economice generale ale Uniunii; invită BCE să își respecte mandatul atunci când interpretează sau acționează în conformitate cu obiectivele sale secundare; subliniază că depășirea acestui mandat afectează independența BCE; consideră că menținerea stabilității prețurilor și a unor condiții macroeconomice stabile creează condițiile adecvate pentru punerea în aplicare a obiectivelor generale de politică economică ale UE;

35.subliniază că obiectivele secundare ale BCE sunt realizate cel mai bine atunci când funcționează într-un mediu macroeconomic stabil, bazat pe niveluri previzibile ale prețurilor, și care favorizează investițiile; invită BCE să includă în raportul său anual un capitol specific unde să explice modul în care a interpretat și a pus în aplicare obiectivele sale secundare;

36.subliniază că BCE ar trebui să prevină denaturarea funcției de semnalizare a prețurilor, prin care se asigură o alocare eficientă a resurselor; invită BCE să evalueze în continuare în ce măsură schimbările climatice îi afectează capacitatea de a menține stabilitatea prețurilor;

37.invită BCE să respecte principiul neutralității pieței în toate operațiunile sale monetare, remarcând totodată că BCE admite că neutralitatea pieței este mai degrabă un instrument operațional decât o cerință legală;

38.constată că acțiunile BCE de decarbonizare a deținerilor sale de obligațiuni corporative nu au urmat cu strictețe o abordare neutră la piață;

39.invită BCE să își revizuiască politicile pentru a se asigura că aceste măsuri promovează competitivitatea UE, întrucât astfel de acțiuni nu ar trebui în niciun caz să pună în pericol obiectivul principal al BCE;

40.invită BCE să facă uz de toate instrumentele disponibile pentru a se asigura că băncile iau în serios toate riscurile financiare și externe, inclusiv riscurile climatice și geopolitice; felicită BCE pentru activitățile de îmbunătățire a instrumentelor și capacităților Eurosistemului de evaluare a riscurilor pentru a ține mai bine seama de riscurile legate de climă și mediu, în special deoarece schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme ar putea duce la o volatilitate mai mare a prețurilor, îndeosebi în sectorul agroalimentar; invită BCE să își continue activitatea privind testele de rezistență la riscurile climatice elaborate pentru a evalua reziliența băncilor și a societăților în fața riscului de tranziție climatică;

41.ia notă de Planul privind clima și natura pentru perioada 2024-2025; invită BCE să elaboreze un plan geopolitic pentru perioada 2025-2030 pentru a înțelege mai bine efectele războaielor și conflictelor asupra stabilității prețurilor și pentru a trata în mod egal toate sursele potențiale de șocuri externe;

42.subliniază că un rol internațional consolidat al monedei euro ar conduce la rate mai scăzute ale dobânzii în zona euro, la un statut mai important al UE pe scena internațională și la o stabilitate macroeconomică sporită; reamintește că întărirea rolului internațional al monedei euro ar contribui la o mai mare autonomie strategică a UE;

43.invită BCE să analizeze cum ar putea întări rolul internațional al monedei euro pentru a crește atractivitatea sa ca monedă de rezervă și a susține noi direcții dictate de piață; constată că finalizarea uniunii economice și monetare ar putea promova rolul monedei euro la nivel internațional;

44.ia act de sprijinul BCE pentru ideea de a institui un sistem european de asigurare a depozitelor în toată puterea cuvântului; admite că activitățile de partajare a riscurilor și reducere a riscurilor sunt interconectate;

45.felicită BCE pentru atenția pe care o acordă riscurilor de atacuri cibernetice; invită BCE să asigure siguranța și securitatea sistemului monetar pentru utilizatorii săi, în special având în vedere evoluțiile geopolitice actuale;

46.consideră că stabilitatea financiară este o condiție prealabilă pentru o politică monetară eficace și pentru un sistem financiar rezilient; consideră binevenită finalizarea cadrului Basel III și punerea sa în aplicare începând cu 1 ianuarie 2025, deoarece are potențialul de a consolida reziliența sectorului bancar în acest sens; ia act însă de întârzierile în punerea în aplicare și lipsa de claritate în ceea ce privește punerea în aplicare de către un anumit număr de alte jurisdicții, ceea ce duce la condiții de concurență inechitabile la nivel mondial;

47.ia notă de preocuparea BCE cu privire la creșterea sectorului bancar paralel și la riscul pe care acesta îl poate prezenta pentru stabilitatea financiară;

48.încurajează colaborarea cu statele membre și cu băncile centrale naționale în ceea ce privește programele de alfabetizare financiară pentru a permite persoanelor fizice și întreprinderilor să ia decizii financiare în cunoștință de cauză;

49.regretă că doar doi membri ai Comitetului executiv și ai Consiliului guvernatorilor BCE sunt femei; reafirmă că nominalizările în Comitetul executiv ar trebui să asigure o reprezentare echilibrată a femeilor și bărbaților și că ar trebui să se prezinte liste scurte Parlamentului; îndeamnă statele membre din zona euro să îmbunătățească principiile egalității de gen în procedurile lor de numire, astfel încât femeile și bărbații să aibă șanse egale de a fi guvernatori ai băncilor lor centrale naționale;

50.reiterează că numirile în cadrul BCE ar trebui să răspundă unor procese obiective de evaluare a meritelor și a capacității;

51.sprijină obiectivul BCE de a crește reprezentarea femeilor, încurajându-le să avanseze în acest domeniu; salută, prin urmare, inițiative precum bursa BCE pentru femeile care studiază economie;

52.subliniază că cea mai recentă analiză a stabilității financiare publicată de BCE în noiembrie 2024 ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea unei bule a prețurilor activelor legate de IA, având în vedere concentrarea în rândul câtorva mari firme din domeniu;

53.cere să se optimizeze cadrul intern al BCE privind denunțarea de nereguli, aliniindu-l la Directiva UE privind avertizorii de integritate;

54.invită SEBC să continue să consolideze dialogul cu parlamentele naționale, care, în opinia sa, ar consolida legitimitatea și politicile SEBC;

55.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și Băncii Centrale Europene.