A.întrucât, la 27 iunie 2022, Corteva Agriscience Belgium B.V., cu sediul în Belgia, în numele Corteva Agriscience LLC, cu sediul în Statele Unite, a depus la autoritatea națională competentă din Țările de Jos o cerere de introducere pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic DP910521 (denumit în continuare „porumb modificat genetic”);

B.întrucât porumbul modificat genetic produce toxina Cry1B.34 și este rezistent la erbicidul glufosinat;

C.întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere în categoria 1B și îndeplinește astfel criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2009/1107/oj).; întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018;

D.întrucât Cry1B.34 este o proteină de fuziune sintetică, care combină Cry1B, Cry1Ca1 și Cry9Db1, concepută pentru a asigura rezistența împotriva insectelor dăunătoare din ordinul lepidopterelor, fără specificitate demonstrată pentru speciile țintă;

E.întrucât modificarea genetică include un proces în două etape, constând în utilizarea CRISPR/Cas9 pentru a introduce o „platformă de aterizare”, urmată de un bombardament cu microproiectile pentru introducerea unei casete de expresie genică;

Absența evaluării erbicidului complementar

F.întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei din 3 aprilie 2013 privind cererile de autorizare a alimentelor și furajelor modificate genetic în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 641/2004 și (CE) nr. 1981/2006 ale Comisiei (JO L 157, 8.6.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2013/503/oj). prevede o evaluare a măsurii în care practicile agricole preconizate influențează rezultatele criteriilor studiate; întrucât, în conformitate cu regulamentul de punere în aplicare menționat, acest lucru este deosebit de relevant în cazul plantelor tolerante la erbicide;

G.întrucât marea majoritate a culturilor modificate genetic au fost modificate genetic astfel încât să fie tolerante la unul sau mai multe erbicide „complementare” care pot fi utilizate pe parcursul întregului ciclu de viață al culturii modificate genetic, fără ca aceasta să moară, cum ar fi cazul unei culturi care nu este tolerantă la erbicide; întrucât, potrivit mai multor studii, culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai extinsă a erbicidelor complementare, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide A se vedea, de exemplu, Schulz, R., Bub, S., Petschick, L. L., Stehle, S., Wolfram, J. (2021), „Applied pesticide toxicity shifts toward plants and invertebrates, even in GM crops”, Science 372(6537), p. 81-84, https://doi.org/10.1126/science.abe1148; Bonny, S., „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact”, Environmental Management, ianuarie 2016;57(1), p. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738; și Benbrook, C. M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. – the first sixteen years”, Environmental Sciences Europe, 28 septembrie 2012, vol. 24(24), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24.;

H.întrucât culturile modificate genetic tolerante la erbicide imobilizează agricultorii într-un sistem de gestionare a buruienilor care depinde în mare măsură sau în totalitate de erbicide, deoarece semințele modificate genetic au un preț mai mare, care poate fi justificat doar dacă agricultorii care cumpără aceste semințe recurg și la pulverizarea erbicidelor complementare; întrucât dependența sporită de erbicidele complementare în fermele care plantează culturi modificate genetic accelerează apariția și răspândirea unor buruieni rezistente la erbicidele respective, determinând astfel creșterea nevoii utilizării lor, un cerc vicios cunoscut sub numele de „spirala erbicidelor”;

I.întrucât efectele dăunătoare ale dependenței excesive de erbicide asupra sănătății solului, calității apei și biodiversității din sol și de deasupra solului se vor agrava și vor amplifica expunerea oamenilor și a animalelor, eventual și prin creșterea cantității de reziduuri de erbicide în alimente și furaje;

J.întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a metaboliților acestora prezenți în plantele modificate genetic nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic (Grupul EFSA pentru OMG) și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic;

Chestiuni nesoluționate privind toxinele Bt

K.întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar după expunerea la toxinele Bt și că anumite toxine Bt pot avea proprietăți adjuvante Pentru o analiză, a se vedea Rubio-Infante, N., Moreno-Fierros, L., „An overview of the safety and biological effects of Bacillus thuringiensis Cry toxins in mammals” (Studiu asupra siguranței și efectelor biologice ale toxinelor Cry ale Bacillus thuringiensis la mamifere), Journal of Applied Toxicology, mai 2016, 36(5), p. 630 648, https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/jat.3252., ceea ce înseamnă că pot să amplifice caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

L.întrucât un studiu științific a constatat că toxicitatea toxinelor Bt poate fi amplificată și prin interacțiunea cu reziduurile rezultate în urma pulverizării cu erbicide și întrucât este nevoie de mai multe studii despre efectele combinatorii ale evenimentelor „cu acumulare de gene” (culturi modificate genetic pentru a fi tolerante la erbicide și a produce insecticide sub formă de toxine Bt) Bøhn, T., Macagnan Rover, C., Semenchuk, P. R., „Daphnia magna negativ of cronic exposure to purified Cry-toxins”, Food and Chemical Toxicology, mai 2016, volumul 91, p. 130-140, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0278691516300722.; întrucât se consideră că evaluarea posibilelor interacțiuni ale reziduurilor de erbicide și ale metaboliților lor cu toxinele Bt nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru OMG și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul evaluării riscurilor;

Culturile Bt: efecte asupra organismelor nevizate

M.întrucât, spre deosebire de utilizarea insecticidelor, unde expunerea are loc în momentul pulverizării și, ulterior, pentru o perioadă limitată, utilizarea culturilor modificate genetic Bt conduce la expunerea continuă a organismelor vizate și a celor nevizate la toxinele Bt;

N.întrucât ipoteza că toxinele Bt prezintă un singur model de acțiune specific țintei nu mai poate fi considerată corectă, iar efectele asupra organismelor nevizate nu pot fi excluse; întrucât se semnalează faptul că din ce în ce mai multe organisme nevizate sunt afectate în numeroase moduri;

Observațiile statelor membre și ale părților interesate

O.întrucât statele membre au trimis EFSA numeroase observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/action/downloadSupplement?doi=10.2903%2Fj.‌efsa.2024.8716&file=efs28716-sup-0012-Annex8.pdf., inclusiv că lista studiilor relevante, identificate în recenzia datelor din literatura de specialitate efectuată de solicitant, nu includea studii privind evoluția proteinelor Bt în mediu sau privind potențialele efecte ale reziduurilor de culturi Bt asupra organismelor nevizate, în ciuda faptului că există astfel de studii;

P.întrucât studiile efectuate pe teren pentru analiza compoziției și a fenotipului porumbului modificat genetic nu au luat în considerare diversele condiții de mediu și contextele genotipice relevante pentru cultivarea sa, în special în țări precum Brazilia;

Q.întrucât evaluarea toxicității Cry1B.34 nu ia în considerare efectele combinatorii cu constituenți ai plantelor sau cu reziduuri rezultate în urma aplicării de erbicide;

R.întrucât glufosinatul, erbicidul complementar, este asociat cu riscuri semnificative pentru biodiversitate, pentru calitatea solului și a apei și pentru sănătatea ecosistemelor pe termen lung;

S.întrucât riscul fluxului genetic către plante înrudite sălbatice, cum ar fi teosintul, raportat în Spania și Franța, ridică semne de întrebare cu privire la persistența transgenelor și la efectele asupra mediului;

T.întrucât cerințele de monitorizare prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei sunt abordate în mod inadecvat, fără verificarea independentă a datelor furnizate;

Asigurarea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial și respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii

U.întrucât în concluziile dialogului strategic privind viitorul agriculturii UE „Strategic Dialogue on the Future of EU Agriculture – A shared prospect for farming and food in Europe”, septembrie 2024, https://agriculture.ec.europa.eu/document/download/171329ff-0f50-4fa5-946f-aea11032172e_en?filename=strategic-dialogue-report-2024_en.pdf., Comisia este invitată să își reevalueze abordarea privind accesul pe piață pentru importurile și exporturile agroalimentare, dată fiind problema standardelor divergente ale Uniunii și ale partenerilor săi comerciali; întrucât relațiile comerciale mai echitabile, la nivel mondial, coerente cu obiectivele pentru un mediu sănătos, au fost una dintre principalele solicitări ale fermierilor în timpul demonstrațiilor din 2023 și 2024;

V.întrucât într-un raport din 2017 al Raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație se afirmă că, în special în țările în curs de dezvoltare, pesticidele periculoase au un impact dezastruos asupra sănătății https://www.ohchr.org/en/documents/thematic-reports/ahrc3448-report-special-rapporteur-right-food.; întrucât Obiectivul de dezvoltare durabilă 3.9 al ONU (ODD al ONU) își propune să reducă simțitor, până în 2030, numărul deceselor și bolilor provocate de produsele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, apei și solului https://indicators.report/targets/3-9/.;

W.întrucât acordul comercial dintre UE și Mercosur va stimula importurile în Uniune de alimente și furaje care conțin, constau în sau sunt produse din organisme modificate genetic; întrucât Brazilia și Argentina se numără printre principalii producători și utilizatori de OMG-uri din lume, inclusiv OMG-uri și pesticide interzise în Uniune din motive de sănătate sau de mediu;

X.întrucât Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, convenit la reuniunea COP15 a părților la Convenția ONU privind diversitatea biologică (CBD a ONU) din decembrie 2022, include un obiectiv global de reducere a riscului asociat pesticidelor cu cel puțin 50 % până în 2030 a se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_22_7834;

Y.întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, atunci când își redactează decizia, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză; întrucât astfel de factori legitimi ar trebui să includă obligațiile Uniunii în temeiul ODD ale ONU și al CBD a ONU;

Reducerea dependenței de furajele importate

Z.întrucât una dintre lecțiile învățate în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a războiului în curs din Ucraina a fost că Uniunea trebuie să pună capăt dependenței de unele materii critice; întrucât, în scrisoarea de misiune adresată comisarului desemnat Christophe Hansen, Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, îi solicită acestuia să analizeze cum pot fi reduse importurile de produse critice https://commission.europa.eu/document/2c64e540-c07a-4376-a1da-368d289f4afe_en.;

Un proces decizional nedemocratic

AA.întrucât, în cea de a opta legislatură, Parlamentul a adoptat în total 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a unor OMG-uri pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de OMG-uri în Uniune (3 rezoluții); întrucât, în cea de a noua legislatură, Parlamentul a adoptat 38 de rezoluții prin care se opune introducerii de OMG-uri pe piață și, deja, în cea de a zecea legislatură, aflată în curs, a adoptat încă 8 rezoluții prin care se opune introducerii de OMG-uri pe piață;

AB.întrucât, deși ea însăși recunoaște deficitul democratic, lipsa de susținere din partea statelor membre și obiecțiile Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze OMG-uri;

AC.întrucât nu este necesar să se modifice legislația pentru a permite Comisiei să refuze autorizarea de OMG-uri atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în Comitetul de apel care să susțină o decizie favorabilă Comisia „poate”, și nu „trebuie”, să acorde o autorizație dacă nu există o majoritate calificată a statelor membre în Comitetul de apel care să susțină o decizie favorabilă, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.;

AD.întrucât, în urma votului din 22 noiembrie 2024 al Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre; întrucât nici Comitetul de apel nu a emis un aviz în urma votului din 17 decembrie 2024,