1.insistă ca FSE+ să rămână principalul instrument de sprijinire a statelor membre, a regiunilor, a comunităților locale și a persoanelor în consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii și în urmărirea unei dezvoltări socioeconomice care să nu lase pe nimeni în urmă;

2.subliniază că FSE+ trebuie să încerce să găsească soluții la probleme sociale precum consecințele schimbărilor climatice și digitalizarea, să contribuie la rezolvarea lor și să se adapteze la ele, încercând totodată să rezolve probleme sociale precum creșterea costului vieții și salariile care nu cresc în același ritm, promovând reziliența socială, reducând inegalitățile și protejând persoanele cele mai vulnerabile; insistă asupra faptului că FSE+ ar trebui să stimuleze investițiile pe termen lung și creșterea, punând accentul pe coeziunea economică, socială și teritorială, sprijinind în același timp transformarea structurală în întreaga UE și mărind convergența între statele membre;

3.insistă asupra ideii că FSE+ trebuie să îmbunătățească mai departe convergența socială ascendentă, îndeosebi pentru persoanele cele mai defavorizate, să investească în capitalul uman, ocuparea forței de muncă, dezvoltarea competențelor și incluziunea socială, stimulând totodată spiritul întreprinzător și inovarea socială, investind în copii, ocupându-se de dubla tranziție digitală și verde, de problemele demografice și de regiunile afectate de crize, ca, de exemplu, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

4.insistă asupra ideii că FSE+ trebuie să îmbunătățească în continuare oportunitățile de ocupare a forței de muncă, să faciliteze mobilitatea echitabilă a forței de muncă, să încurajeze crearea de locuri de muncă de calitate, să asigure condiții de muncă decente și să îmbunătățească rata de participare la ocuparea forței de muncă, mai cu seamă în rândul femeilor, al persoanelor cu dizabilități și al altor persoane aflate în situații de vulnerabilitate, pentru a mări reziliența socială și economică, contribuind astfel la adaptarea la schimbările industriale inclusiv prin formare, recalificare și perfecționare;

5.evidențiază că FSE+ trebuie să se bazeze pe o strategie de investiții sociale și pe o abordare pe tot parcursul vieții, susținând măsuri care pot oferi soluții pe termen mediu și lung destinate oamenilor;

6.insistă asupra ideii că obiectivele FSE+ ar trebui să fie atingerea unor niveluri ridicate de incluziune socială, ocupare a forței de muncă, cu locuri de muncă de calitate și sustenabile, salarii adecvate, condiții de muncă decente, printre care și starea de bine a lucrătorilor, medii de lucru sănătoase, sisteme de protecție socială echitabile ale statelor membre, precum și educație și formare profesională, oportunități de formare și învățare de-a lungul vieții pentru toți, ținând seama de nevoile speciale ale persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate, pentru a obține o forță de muncă calificată, competitivă și rezilientă, pregătită pentru viitoarea piață a muncii și pentru a crea societăți favorabile incluziunii și bazate pe coeziune, cu scopul de a eradica sărăcia, de a combate inegalitățile și de a pune în practică principiile și a atinge obiectivele principale stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale;

7.cere un FSE+ puternic, consolidat și separat, care să prevadă ca susținerea publică a instrumentelor din statele membre să crească substanțial, pentru a sprijini persoanele aflate în situații de vulnerabilitate și celor care au cea mai mare nevoie de ajutor din societățile noastre, a investi în oameni și competențe, a ajuta oamenii să scape de sărăcie și excluziune socială și a stimula investițiile sociale și antreprenoriatul social; insistă deci asupra ideii că realizarea obiectivelor FSE+ după 2027 ar necesita o majorare importantă și justificată a bugetului FSE+ în pachetul financiar al FSE+ pentru perioada 2028-2034;

8.invită Comisia să asigure o finanțare majorată, prevăzută expres și bine alocată pentru atingerea obiectivelor FSE+ și a celor ale Pilonului european al drepturilor sociale și ale planului său de acțiune și pentru atingerea obiectivelor principale ale Pilonului european al drepturilor sociale; se declară deci îngrijorat de încercările de a diviza actualul FSE+ sau de a-l fuziona cu alte fonduri, deoarece acest lucru ar putea expune la riscuri mari punerea în aplicare a obiectivelor sale proprii și a celor ale Pilonului european al drepturilor sociale, ale planului său de acțiune și punerea în aplicare a obiectivelor principale ale Pilonului european al drepturilor sociale; avertizează că s-ar putea ca unificarea, raționalizarea, centralizarea sau fuzionarea fondurilor să nu îmbunătățească eficacitatea acestora; reliefează, în acest context, că o eventuală reorganizare a fondului trebuie să mențină eficacitatea și scopul FSE+, acordând prioritate obiectivelor de promovare a ocupării forței de muncă, a incluziunii sociale, a educației, a formării și a dezvoltării competențelor și că fondul trebuie gestionat cât mai aproape de beneficiari;

9.consideră că FSE+ ar trebui să rămână în modelul de guvernanță cu gestiune partajată și că trebuie deci să se evite situația în care schimbarea guvernanței FSE+ duce la reducerea importanței acordate aspectelor sociale, printre care și ocuparea forței de muncă, educația, competențele, formarea și proiectele și de incluziune socială, la posibila scădere a concentrării și ar împiedica fondurile să ajungă la nivel local și la persoanele în situații de vulnerabilitate, mărind totodată riscul de realocare a fondurilor în alte scopuri;

10.invită Comisia și statele membre să asigure participarea partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, inclusiv a serviciilor sociale fără scop lucrativ, a întreprinderilor sociale, a furnizorilor de educație sau de formare și a reprezentanților grupurilor-țintă la etapele de proiectare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare ale FSE+, transmiterea de infirmații către aceștia și consultarea lor, să aloce fonduri adecvate în acest scop și să împiedice excluderea actorilor mai mici; invită Comisia să respecte principiul parteneriatului la nivelul UE, deoarece este esențial pentru succesul FSE+ și trebuie menținut în următorul cadru financiar multianual (CFM); cere ca organizațiile societății civile să participe la Comitetul FSE+, deoarece ele sunt principalii parteneri de punere în aplicare a fondului;

11.evidențiază că modelul de guvernanță al FSE+ trebuie să permită ca programele operaționale să oglindească bine particularitățile și problemele naționale, regionale și locale, menținând totodată o transparență ridicată, nu în ultimul rând prin luarea în considerare așa cum se cuvine a expertizei părților interesate de la nivel național și regional, inclusiv a societății civile, și prin asigurarea faptului că finanțarea ajunge la organizațiile și activitățile care vizează persoanele ce au nevoie de ea;

12.subliniază că disponibilitatea serviciilor publice de calitate, cum ar fi educația și îngrijirea timpurie, educația, sănătatea, și accesul universal la ele, precum și accesul la locuințe adecvate, decente și la prețuri accesibile și accesul la servicii esențiale, cum ar fi energia, salubritatea, apa și alimentația sănătoasă la prețuri accesibile, sunt condiții necesare pentru asigurarea egalității de șanse și creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale; pune în evidență rolul pe care FSE+ îl poate juca în această privință; atrage atenția în mod deosebit la situația vârstnicilor, care, din cauza creșterii costurilor de trai și a scăderii puterii de cumpărare a pensiilor lor, trăiesc sau riscă să ajungă în sărăcie extremă, lucru ce face ca deseori să nu-și poată satisface nevoi de bază, cum ar fi alimentele, locuințele și accesul la servicii de îngrijire și duce la pierderea demnității sociale;

13.ia act de faptul că actualul program FSE+ a fost adoptat înainte de apariția crizelor care au dus la inflația ridicată și la creșterea costului vieții, fiind nevoie, prin urmare, de investiții publice și sociale mai mari, și că FSE+ existent nu poate satisface nevoile actuale; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că un buget cuprinzător, stabil și la scară largă, bazat pe nevoi și drepturi, care să țină seama de inflație, de costul crescut al vieții, de ratele de sărăcie și de nevoia de acces la locuințe la prețuri accesibile, este garantat pentru FSE+ în următorul CFM;

14.subliniază că FSE+ de după 2027 ar trebui să investească în abordarea provocărilor sociale de durată și să rămână aproape de obiectivele generale și specifice stabilite în actualul FSE+, fiind în același timp capabil să răspundă și să se adapteze la circumstanțele socioeconomice în schimbare; subliniază importanța principiilor fondului de gestiune partajată, obiective clare și concentrări tematice, precum și faptul că cea mai mare parte a fondului ar trebui să ajungă cât mai aproape de cei care-l utilizează, în strânsă cooperare cu autoritățile și organizațiile locale și regionale; evidențiază că trebuie făcut schimb de bune practici privind cea mai eficientă și mai transparentă punere în aplicare a FSE+; subliniază necesitatea de a evalua în permanență impactul și eficacitatea inițiativelor FSE;

15.subliniază că FSE+ după 2027 ar trebui să abordeze în primul rând provocările sociale și economice structurale; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că FSE+ a fost utilizat în mod repetat ca instrument de răspuns de urgență și subliniază că această abordare prezintă riscuri pentru obiectivele de politică și de investiții pe termen mai lung ale politicii de coeziune și, de asemenea, prezintă riscul ca persoanele cărora le este destinată politica de coeziune să nu poată primi suficiente fonduri;

16.invită, prin urmare, Comisia să protejeze alocarea bugetară pentru FSE+, astfel încât acest fond să poată fi utilizat pentru principalele sale obiective și beneficiari și să propună un instrument financiar de rezervă care să permită UE să răspundă rapid și flexibil la urgențe sociale și situații de criză, completând FSE+ și alte fonduri de coeziune; consideră că acest instrument de rezervă ar trebui bazat pe succesul instrumentului temporar al UE lansat în 2020 și intitulat „Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE)” sau să fie un sistem al UE de reasigurare pentru șomaj sau bazat pe Fondul de solidaritate al UE, conceput pentru a fi mobilizat pentru a repara daunele cauzate de dezastre naturale sau urgențe de sănătate publică; invită, prin urmare, Comisia să asigure finanțare suficientă, având în vedere creșterea riscurilor din aceste domenii din cauza schimbărilor climatice;

17.subliniază că principiile orizontale, cum ar fi egalitatea de gen, combaterea discriminării pe criterii de sex, gen, orientare sexuală, vârstă, religie sau convingeri, naționalitate, origine rasială sau etnică Articolul 10 din TFUE., și libertatea de circulație, ar trebui să facă parte integrantă din FSE+; subliniază importanța unei abordări intersecționale pe tot parcursul elaborării, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării fondului;

18.evidențiază importanța incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități și insistă deci ca FSE+ să sprijine încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități prin perioade de practică și de formare, mai ales înlesnind trecerea de la ateliere protejate la piața deschisă a muncii;

19.evidențiază că este nevoie de mai multe eforturi pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități pot avea acces la asistență de calitate și se pot bucura de drepturile lor descrise în CNUDPH; subliniază că viitorul FSE+ ar trebui să acorde în continuare prioritate vieții independente și tranziției de la îngrijirea instituționalizată la îngrijirea în cadrul comunității și să faciliteze sprijinul la domiciliu și sistemele de asistență personală; solicită ca FSE+ să pună în aplicare Strategia europeană privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030 și mai cu seamă să înlesnească adoptarea viitoarelor orientări ale UE privind traiul independent și incluziunea în comunitate, a viitorului cadru privind serviciile sociale de excelență pentru persoanele cu dizabilități și a pachetului privind ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu dizabilități;

20.insistă ca FSE+ să vizeze persoanele defavorizate din societățile noastre, în special persoanele și comunitățile marginalizate, cum ar fi copiii aflați în situații vulnerabile și persoanele în vârstă, minoritățile etnice, romii, persoanele cu dizabilități sau cu boli cronice, persoanele fără adăpost, grupurile cu venituri mici, persoanele aflate în șomaj pe durată lungă, precum și persoanele care locuiesc în zone rurale, insule sau regiuni îndepărtate și care se confruntă cu provocări socioeconomice unice; subliniază că FSE+ trebuie să fie incluziv și să acorde o atenție deosebită tuturor tipurilor de familii, persoane și familii din zonele depopulate în care accesul la servicii și oportunități poate fi mai limitat, precum și copiilor lipsiți de îngrijire părintească; subliniază, de asemenea, că FSE+ ar trebui să încurajeze adoptarea de măsuri care să prevină separarea familiilor aflate în situații precare, inclusiv prin programe de instruire a părinților, terapie axată pe familie și formare în vederea ocupării unui loc de muncă;

21.subliniază că FSE+ ar trebui să investească în proiecte care vizează ocuparea forței de muncă în rândul femeilor și incluziunea socială și economică a femeilor, acordând o atenție deosebită mamelor singure și gospodăriilor în care capul familiei este o femeie; insistă ca FSE+ să sprijine femeile care se află în situații vulnerabile și au nevoie de sprijin suplimentar pentru a se (re)integra în societate și pe piața muncii, inclusiv femeile care sunt victime ale violenței de gen, inclusiv ale violenței pe criterii economice; cere să se aplice o abordare transversală de gen Comunicarea Comisiei din 5 martie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025”, (COM(2020)0152). în întregul FSE+;

22.invită Comisia ca, având în vedere provocările actuale, să includă în obiectivele specifice ale FSE+ promovarea tranziției juste, eliminarea lipsei de adăpost, promovarea întreprinderilor sociale în economia socială și integrarea socioeconomică a persoanelor aflate în situații vulnerabile, inclusiv a migranților, a tinerilor, a persoanelor în vârstă și a celor care trăiesc în zone afectate de declinul demografic și a persoanelor cu dizabilități sau boli cronice, precum și a celor care se întorc pe piața muncii după o absență mai lungă;

23.subliniază că atingerea obiectivelor Pilonului european al drepturilor sociale privind sărăcia devine dificilă, dacă nu se acordă un sprijin specific dezvoltării de soluții pe termen mediu și lung pentru a scoate oamenii din sărăcie și pentru a aborda cauzele structurale ale inegalităților, făcându-i mai rezilienți la provocările viitoare, abordând lacunele actuale din sistemele naționale de protecție socială și, prin urmare, consolidând sistemele de protecție socială și atenuând impactul social al crizelor într-un mod specific; insistă să se acorde sprijin pentru a asigura condiții de viață decente pentru toți și pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, cu acces la servicii publice esențiale de înaltă calitate; solicită ca Strategia UE pentru combaterea sărăciei, prezentată de Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în orientările politice pentru mandatul 2024-2029 să meargă dincolo de propunerile de politici și să aloce o mai mare finanțare în viitorul CFM pentru fondurile dedicate justiției sociale și să faciliteze punerea în aplicare a FSE+ pe teren; subliniază rolul FSE+ în punerea în aplicare a strategiei;

24.subliniază că combaterea sărăciei în rândul copiilor necesită măsuri finanțate în mod corespunzător, cuprinzătoare și integrate, împreună cu punerea în aplicare eficientă a Garanției europene pentru copii la nivel național, și insistă asupra necesității ca, în conformitate cu principiul subsidiarității, statele membre să remedieze urgent această chestiune cu resurse bugetare solide și se declară pregătit să amelioreze coordonarea și schimbul de bune practici la nivelul UE, continuând, în același timp, să ofere sprijin complementar prin intermediul FSE+; insistă, de asemenea, ca toate statele membre să aloce cel puțin 5 % din resursele lor provenind din FSE+ pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor, iar statele membre cu număr de copii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială peste media UE să aloce o sumă mai mare, pentru a aborda problema într-un mod mai eficace; insistă asupra utilizării transparente și eficiente a bugetului Garanției europene pentru copii, cât mai aproape de grupurile-țintă și în cooperare cu întregul spectru de părți interesate și cu organizațiile locale;

25.îndeamnă Comisia ca, în acord cu cele două obiective generale ale fondului și pentru a reflecta importanța acestora pe picior de egalitate, să majoreze alocarea de fonduri pentru incluziunea socială peste nivelul actual de 25 % și cea pentru ajutorul alimentar și asistența materială de bază pentru persoanele cele mai defavorizate la 5 %, ca răspuns la creșterea costului vieții și al prețului alimentelor;

26.salută anunțul Președintei Comisiei privind implementarea unui plan european privind locuințele la prețuri accesibile și lansarea unei platforme paneuropene de investiții privind locuințele sustenabile și la prețuri accesibile; împărtășește ambiția de a acorda prioritate rezolvării crizei locuințelor, în conformitate cu principiul subsidiarității, și subliniază că FSE+ de după 2027 ar trebui să îmbunătățească accesul egal și în timp util la servicii abordabile, decente, accesibile, incluzive, sustenabile și de înaltă calitate care să promoveze accesul la locuințe, inclusiv prin măsuri precum locuințele sociale și sistemele de închiriere la prețuri accesibile; consideră că toate statele membre trebuie să investească o parte suficientă din resursele lor FSE+ în combaterea lipsei de adăpost și solicită Comisiei să propună o alocare semnificativă în acest sens;

27.subliniază că este necesar să se asigure o finanțare suficientă a FSE+ după 2027 pentru educația și formarea publică de înaltă calitate și accesibilă pentru toți, precum și dreptul social al lucrătorilor de a participa la dezvoltarea competențelor, perfecționare, recalificare și învățare pe tot parcursul vieții, precum și pentru a remedia deficitul de competențe și exodul creierelor, garantându-se că persoanele pot traversa cu succes tranzițiile de pe piața muncii fără a se confrunta cu niciun tip de discriminare, în special lucrătorii afectați de tranziția digitală și tranziția verde, și promovând acțiuni specifice pentru lucrătorii în vârstă, pentru a valorifica la maximum talentul și experiența seniorilor; solicită, în acest context, o cooperare strânsă între actorii-cheie, inclusiv instituții de învățământ, angajatori, lucrători, guverne și autorități locale;

28.subliniază potențialul FSE+ de a promova inovarea și competențele digitale, sprijinind în același timp lucrătorii afectați de tranziția digitală și verde prin alinierea programelor de educație și de formare într-un mod specific la nevoile în continuă evoluție ale sectoarelor-cheie și asigurând accesul la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, astfel încât lucrătorii de toate vârstele să își poată adapta în permanență competențele pentru a răspunde noilor nevoi în materie de ocupare a forței de muncă ale unei economii în schimbare rapidă; subliniază că sunt necesare mai multe subvenții și dezvoltarea unor programe care să sprijine lucrătorii în tranziția digitală și verde, inclusiv programe de recalificare și reconversie a lucrătorilor;

29.insistă asupra faptului că măsurile care vizează îmbunătățirea accesului la piața muncii și promovarea dobândirii de competențe ar trebui să fie concepute într-un mod care să promoveze și să recunoască autonomia persoanelor, să anticipeze nevoile viitoare în materie de competențe și să vizeze angajații expuși riscului de a-și pierde locul de muncă pe viitor; reamintește în acest context numărul mare de inițiative la nivelul UE care vizează consolidarea competențelor și care pot oferi orientări utile pentru dezvoltare de programe de educație și de formare la nivel național și regional;

30.solicită consolidarea eforturilor de sprijinire a punerii în aplicare a Garanției pentru tineret; îndeamnă Comisia să propună tuturor statelor membre o alocare mai mare, peste nivelul actual de 12,5 % din resursele lor FSE+, pentru a sprijini acțiunile specifice și reformele structurale menite să sprijine ocuparea forței de muncă de calitate în rândul tinerilor, educația și formarea profesională, în special stagiile și uceniciile, precum și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în educație sau formare și educația de tip „a doua șansă”; își reiterează, în acest context, apelul adresat statelor membre de a interzice practicile de exploatare, inclusiv stagiile neremunerate; subliniază necesitatea unor mecanisme de monitorizare și evaluare pentru a asigura impactul și eficacitatea pe termen lung;

31.subliniază că este important ca FSE+ să vizeze diferite grupuri cu nevoi diferite; subliniază, prin urmare, că este important să se aloce sprijin, printre altele, proiectelor de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, persoanelor de etnie romă, a populației în curs de îmbătrânire din societate, a femeilor și copiilor, precum și a gospodăriilor și familiilor mari în care capul familiei este o femeie, precum și sprijin pentru integrarea socioeconomică a migranților, inclusiv a lucrătorilor migranți, acordându-se o atenție deosebită femeilor migrante; subliniază, de asemenea, că FSE+ ar trebui să sprijine proiecte pentru obiective sociale și educaționale și pentru îmbunătățirea competențelor în regiunile care se confruntă cu o depopulare semnificativă; insistă ca FSE+ după 2027 să includă și alte aspecte ale incluziunii sociale, cum ar fi condițiile locative, de sănătate și familiale și sprijinirea serviciilor publice și comunitare; subliniază că nu există o soluție universală și că modalitățile de abordare a acestor nevoi pot varia de la o regiune la alta;

32.subliniază că componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” a FSE+ sprijină inițiativele care abordează situația precară a lucrătorilor mobili și asigură finanțarea consilierii legate de sindicate, subliniind importanța reprezentanților lucrătorilor în negocierile colective; invită Comisia și statele membre să asigure finanțare stabilă pentru o rețea europeană de servicii naționale și transnaționale de consiliere sindicală pentru acești lucrători, cu scopul de a îmbunătăți mobilitatea echitabilă a forței de muncă;

33.reamintește că FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de schimbarea formelor de muncă, precum și nevoilor unei forțe de muncă în curs de îmbătrânire; accentuează că pandemia a accelerat noile realități și dezvoltarea unor noi forme de muncă generate de digitalizare, printre care și inteligența artificială (IA), care au afectat securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor; solicită, în acest context, să se acorde sprijin și finanțare suficientă pentru a asigura o muncă eficace de protecție a lucrătorilor împotriva substanțelor periculoase și nocive;

34.solicită ca FSE+ să încurajeze punerea în aplicare efectivă a strategiei europene în materie de îngrijire în toate statele membre, prin investiții în servicii și infrastructuri de îngrijire de calitate la nivelul comunității și la domiciliu, în îngrijire pe termen lung și sprijin pentru persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă cu nevoi de sprijin, precum și în educație și îngrijire timpurie de calitate pentru copii, prin sisteme de îngrijire publică de calitate, centrate pe copii și oameni în general, de înaltă calitate, abordabile ca preț și accesibile, care să promoveze autonomia persoanelor care au nevoie de îngrijire, precum și demnitatea lor și a îngrijitorilor; solicită investiții suplimentare în sprijinirea persoanelor care acordă îngrijire formală și informală, asigurând, în același timp, condiții de muncă decente pentru lucrătorii din sectorul îngrijirii, inclusiv salarii adecvate, prin intermediul unui pact privind îngrijirea; invită statele membre să utilizeze pe deplin fondurile FSE+ pentru a consolida și a finaliza procesul de dezinstituționalizare, astfel încât fiecare persoană să poată trăi într-un mediu familial sau comunitar;

35.reamintește că sunt necesare cheltuieli publice pentru a asigura convergența socială ascendentă; subliniază că implementarea Pilonului european al drepturilor sociale și reformele cuprinse în recomandările relevante specifice fiecărei țări aferente semestrului european depind, de asemenea, de sprijinul puternic al FSE+ pentru anumite măsuri de politică, în special cele legate de consolidarea sistemelor de protecție socială, asigurarea unor sisteme publice de educație și formare incluzive, accesibile și de înaltă calitate, sisteme de îngrijire și servicii de sănătate, inclusiv pentru sănătatea mintală, reducerea sărăciei în rândul copiilor și eradicarea fenomenului reprezentat de lipsa de adăpost, precum și a celor legate de egalitatea de tratament și de șanse pentru femei și bărbați, care trebuie garantate și consolidate în toate domeniile, inclusiv participarea pe piața muncii, condițiile de angajare și avansarea în carieră;

36.reamintește că politicile UE pot avea impact optim atunci când sunt coordonate cu instrumente de finanțare și cu alte cadre strategice, cum ar fi semestrul european și recomandările specifice fiecărei țări; remarcă faptul că eficacitatea intervențiilor finanțate din FSE+ depinde de realizarea cu succes a reformelor;

37.subliniază că dialogul social și negocierile colective sunt esențiale pentru starea de bine la locul de muncă și pentru reducerea sărăciei persoanelor încadrate în muncă, a excluziunii sociale și a inegalităților salariale; invită Comisia să aloce resurse financiare consistente, adecvate și suficiente pentru consolidarea capacităților, cu scopul de a oferi partenerilor sociali posibilitatea să joace un rol important în domeniile lor de competență, consolidând capacitatea acestora de a se angaja în dialogul social atât la nivelul UE, cât și la nivel național și de a consolida acțiunile partenerilor sociali cu o obligație minimă adecvată în toate statele membre, precum și să includă asistență tehnică în aceste trei scopuri; insistă, de asemenea, ca organizațiilor societății civile și organizațiilor non-profit să li se garanteze, în condiții de egalitate, accesul minim la finanțare pentru a contribui la obiectivele FSE+ și a le urmări în statele membre; subliniază totodată necesitatea de a dezvolta capacitatea instituțională printr-o administrație puternică și profesionistă și de a stimula inovarea în administrarea sectorului public;

38.subliniază importanța cooperativelor deținute de angajați, a întreprinderilor sociale și a altor modele de afaceri alternative pentru atingerea obiectivelor UE în materie de incluziune; subliniază că este extrem de important ca întreprinderile sociale mici, serviciile sociale non-profit și organizațiile societății civile să aibă acces la toate aspectele FSE+; solicită o rată de cofinanțare de cel puțin 90 % pentru măsurile care vizează persoanele cele mai defavorizate și de cel puțin 70 % pentru toate celelalte acțiuni realizate de entități mici cu capacitate limitată, cum ar fi organizații ale societății civile, servicii sociale non-profit și întreprinderi sociale, pentru ca acestea să aibă acces la finanțare, menținând în același timp un număr minim de rate de cofinanțare diferite;

39.invită statele membre să asigure coordonarea dintre autoritățile și organizațiile regionale și locale și implicarea acestora în proiecte finanțate din bugetele naționale și insistă asupra necesității de a menține abordarea bazată pe parteneriat a actualului FSE+, care este esențială pentru consolidarea calității programelor finanțate prin FSE+; reiterează necesitatea de a adopta norme pentru gestionarea fondului în cooperare cu actorii locali care sunt cei mai apropiați de nevoile oamenilor și care pot dezvolta soluții locale care se potrivesc cel mai bine teritoriilor lor specifice; subliniază necesitatea de a implica actorii regionali și locali în execuția fondului;

40.insistă ca normele care reglementează utilizarea și execuția FSE+ să asigure și să îmbunătățească respectarea statului de drept, a acquis-ului UE, a celor mai înalte standarde sociale ale UE, a drepturilor sociale și a principiilor democratice și să fie aliniate la Pilonul european al drepturilor sociale, la obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și la drepturile fundamentale ale omului și ale lucrătorilor, care sunt incluse și în Carta drepturilor fundamentale a UE;

41.solicită ca normele care reglementează FSE+ să permită alocarea de fonduri publice numai angajatorilor care respectă drepturile lucrătorilor și normele aplicabile privind condițiile de muncă; încurajează Comisia să creeze o bază de date cuprinzătoare, care să completeze datele Eurostat, pentru a permite monitorizarea fiabilă și în timp util a evoluțiilor în materie de ocupare a forței de muncă, condiții de viață și relații de muncă;

42.constată cu îngrijorare că guvernele naționale împiedică adesea punerea în aplicare eficientă a FSE+, impunând sarcini administrative inutile sau împiedicând actorii locali să gestioneze sprijinul în cadrul fondului sau oportunitățile de finanțare; solicită reducerea sarcinii administrative și a birocrației, în special prin simplificarea proceselor de solicitare a accesului la fonduri și a procedurilor de raportare pentru organizații, mai ales pentru organizațiile societății civile și ale economiei sociale și cele de dimensiuni mai mici; subliniază că beneficiarii, inclusiv furnizorii de servicii sociale non-profit, ar trebui consultați în ceea ce privește elaborarea măsurilor de simplificare; solicită ca simplificarea să respecte principiile fundamentale ale gestiunii partajate, transparenței, responsabilității și controlului independent, precum și principiile parteneriatului, asigurând administrarea adecvată a fondurilor publice;

43.recunoaște că dependența excesivă de indicatori, cum ar fi rata de eroare, poate crea o sarcină administrativă mai mare; observă că indicatori diferiți, printre care măsurarea intrărilor, a ieșirilor, a performanței sau indicatorii de calitate, ar putea fi adecvați pentru obiective și intervenții diferite;

44.solicită din partea Comisiei să ofere sprijin constant și o comunicare coerentă cu statele membre pentru a le ajuta să stabilească proiecte individuale în mod eficace și transparent, inclusiv condiții transparente și previzibile, care să ofere claritate juridică și previzibilitate pentru solicitanți, precum și pentru beneficiarii finali ai finanțării;

45.invită Comisia să asigure o evaluare mai aprofundată a eficacității intervențiilor individuale, fără a impune noi sarcini majore furnizorilor, de exemplu prin simplificarea schimbului de informații între statele membre și Comisie și prin crearea de birouri de evaluare atât la nivelul UE, cât și la nivel național;

46.reiterează faptul că digitalizarea este unul dintre instrumentele importante pentru a reduce sarcina administrativă și a raționaliza cererile pentru oportunități de finanțare și, ca atare, ea ar trebui promovată, iar competențele digitale ale oamenilor ar trebui extinse; avertizează, cu toate acestea, că nu toți oamenii sunt pregătiți pentru digitalizare și că anumite grupuri de persoane, în special cele mai vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă și cele care locuiesc în zone depopulate, unde accesul la servicii și oportunități și proiectele care le vizează pot fi mai limitate, precum și organizațiile societății civile, serviciile sociale non-profit și întreprinderile sociale ar putea, prin urmare, să piardă din oportunitățile de finanțare;

47.consideră că trebuie depuse mai multe eforturi pentru ca organizațiile și persoanele să cunoască toate oportunitățile pe care le poate oferi FSE+; insistă ca Comisia și statele membre să sensibilizeze, să informeze și să consilieze organizațiile cu privire la oportunitățile oferite de FSE+, organizând campanii de informare; consideră că există încă un deficit semnificativ de cunoștințe și competențe, în special în ceea ce privește serviciile sociale, la accesarea actualului FSE+ și privind desfășurarea proiectelor finanțate de UE; consideră, în special, că viitorul regulament privind FSE+ ar trebui să rezerve un buget de asistență tehnică pentru a crea o rețea de birouri naționale de asistență sau puncte de informare ușor accesibile care să ofere fără programare prealabilă servicii cum ar fi consiliere profesională, coordonate la nivel transeuropean, pentru a oferi în mod eficace formare, orientare și sprijin organizațiilor de pe teren;

48.invită Comisia și statele membre să consolideze sinergiile la toate nivelurile între proiectele sprijinite de FSE+ și de alte fonduri ale UE;

49.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și Comitetului Economic și Social European și Comitetului European al Regiunilor.