1.reamintește că ne aflăm într-un moment crucial pentru C&I, iar președinta Comisiei, Ursula Von der Leyen, a declarat, cu ocazia prezentării în fața Parlamentului a programului său pentru al doilea mandat de președintă a Comisiei Europene în iulie 2024, că Europa trebuie să plaseze cercetarea și inovarea în centrul economiei noastre;

2.observă că rapoartele Draghi, Letta și Heitor consideră că cercetarea și inovarea au o importanță capitală pentru a realiza competitivitatea europeană și subliniază că este nevoie să se acționeze de urgență pentru a nu rămâne în urmă; subliniază că este necesar un angajament ferm pentru a realiza un viitor program-cadru care să aducă o contribuție esențială la competitivitatea Europei și la bunăstarea sa generală;

3.reamintește că rapoartele Draghi și Heitor reprezintă un semnal de alarmă adresat Europei pentru ca aceasta să facă față concurenței mondiale și creșterii semnificative a Chinei în domeniul științei în ultimii ani; salută rata de succes mai ridicată a programului Orizont Europa în comparație cu cea a Orizont 2020; apreciază capacitatea de reacție a Orizont Europa la crize, cum ar fi pandemia de COVID-19 și provocările geopolitice, dar regretă, nu numai absența unei finanțări suplimentare, ci și reducerea continuă a fondurilor, ceea ce compromite prioritățile inițiale;

4.regretă că au existat experiențe negative în ceea ce privește punerea în aplicare a programului Orizont Europa, deoarece trecerea de la programul Orizont 2020 la Orizont Europa a fost mai ales simțită ca o creștere a complexității și a birocrației; subliniază că în unele părți ale programului ratele de succes continuă să fie atât de scăzute încât descurajează candidaturile potențial excelente, în special din partea cercetătorilor de la institutele de cercetare cu bugete mai mici și a IMM-urilor; consideră că planificarea strategică ar trebui să conducă la beneficii mai substanțiale pentru calitatea programării și la un angajament mai solid al tuturor părților interesate din domeniul C&I, care, până în prezent, nu par să se fi concretizat suficient; consideră că PC10 ar trebui să se bazeze pe instrumente din cadrul programului Orizont Europa care s-au dovedit a fi eficace și eficiente;

5.subliniază că este important să dispunem de un program-cadru flexibil; observă că raportul Heitor evidențiază importanța de a răspunde la evoluția rapidă din domeniul științei și inovării și recomandă o reformă radicală pentru a implica practicienii în guvernanța programului, în special prin cele două noi consilii propuse, precum și prin cereri de propuneri mai puțin prescriptive; reamintește că raportul Draghi constată că actuala guvernanță a programului-cadru este lentă și birocratică, că organizarea sa ar trebui reconcepută astfel încât să se bazeze într-o mai mare măsură pe rezultate și să fie evaluată de experți de vârf și că viitorul program-cadru ar trebui să fie gestionat de persoane cu experiență dovedită în domeniul cercetării sau inovării de frontieră; constată că ideile inovatoare nu pot fi întotdeauna anticipate și programate și că trebuie să existe o finanțare suficientă care nu este preprogramată pentru a valorifica întregul potențial al dezvoltării inovării;

6.evidențiază că este important să avem un program-cadru bazat pe excelență pentru a asigura participarea celor mai buni cercetători din Europa pe parcursul întregului program; susține că unul dintre punctele slabe critice ale peisajului politic al UE în domeniul cercetării și inovării este legat, de asemenea, de lipsa unei abordări integrate și complementare relevante între activitățile de cercetare și inovare bazate pe realitatea locului și cele axate pe excelență, în special între programul-cadru și componenta pentru cercetare și inovare a politicii de coeziune, care au același ordin de mărime în bugetul UE; subliniază că aplicarea la scară largă și comercializarea rezultatelor cercetării rămân o mare problemă în Europa;

7.reamintește recomandarea raportului Heitor de a promova un ecosistem european atractiv și incluziv pentru cercetare, dezvoltare și inovare; reamintește recomandarea raportului Letta de a promova dezvoltarea celei de-a cincea libertăți pe piața unică; reamintește observația din raportul Draghi potrivit căreia fragmentarea „ecosistemului” inovării al UE este una dintre cauzele profunde ale performanței slabe a Europei în materie de inovare; reamintește că tratatele încadrează programul-cadru la dezvoltarea Spațiului european de cercetare; este convins că, pentru a maximiza impactul programului-cadru, acesta trebuie să fie integrat într-o politică europeană de cercetare mai amplă, care să garanteze că Europa este un loc atractiv pentru activitățile de cercetare care aduce talente din toată lumea, transpune în mod eficace știința în creștere economică și progres societal și abordează în mod eficient decalajul de inovare din Uniune; consideră că viitorul Act privind Spațiul european de cercetare (Legea privind ERA) ar trebui să vizeze ca această Europă să devină realitate; recunoaște că există încă obstacole semnificative în calea „mobilității creierelor” între statele membre, inclusiv în ceea ce privește recunoașterea calificărilor;

8.insistă că este absolut necesar ca statele membre să adopte angajamente concrete pentru a atinge un obiectiv de 3 % din PIB până în 2030; observă că Uniunea investește mult mai puțin decât alte puteri mondiale și că nu a reușit să atingă obiectivul de 3 % de peste două decenii, investind 2,24 % din PIB-ul său în C&D în 2022, de exemplu, comparativ cu 3,5 % în SUA; subliniază că fiecare an în care Uniunea nu investește suficient în C&D înrăutățește situația și adâncește decalajul față de țările terțe; precizează că există discrepanțe majore între intensitatea C&D în cele 27 de state membre ale UE, cinci dintre acestea atingând obiectivul de cheltuieli de 3 % pentru C&D, în timp ce altele se situează sub 1 %; reamintește că, cu mai puțin de 7 % din total Raportul lui Mario Draghi referitor la viitorul competitivității europene, p. 236., contribuția bugetului UE la cheltuielile pentru C&D reprezintă o parte foarte mică din totalul cheltuielilor publice pentru C&D în Uniune; evidențiază că cheltuielile naționale pentru cercetare nu ar trebui reduse din motiv că există finanțare pentru cercetare din partea UE ca finanțare alternativă; subliniază că este necesar un efort comun între finanțarea europeană și națională pentru cercetare și inovare; subliniază, de asemenea, rolul important al investițiilor private în cercetare și inovare pentru a echilibra finanțarea publică; regretă că investițiile private europene în cercetare, dezvoltare și inovare au rămas în urmă față de cele din China și SUA, ajungând la 1,3 % din PIB în UE, comparativ cu 2,4 % în SUA și 1,9 % în China; insistă, prin urmare, asupra rolului vital al intervenției UE în calitate de catalizator al cheltuielilor pentru C&D și asupra necesității de a coordona și alinia într-o mai mare măsură cheltuielile naționale și ale UE în domeniul C&D;

9.insistă asupra rolului vital al finanțării publice pe termen lung pentru a sprijini cercetarea fundamentală de excelență, impulsionată de curiozitatea științifică cu unicul scop de a îmbunătăți cunoștințele științifice și fără un beneficiu evident sau imediat, caracterizată uneori de serendipitate;

10.subliniază considerentul 72 din Regulamentul privind programul Orizont Europa, care prevede că, pentru a garanta excelența științifică și în conformitate cu articolul 13 din Cartă, programul ar trebui să promoveze respectarea libertății academice în toate țările care beneficiază de fondurile sale; evidențiază că, deși în mai multe țări care au beneficiat de fondurile Orizont Europa au avut loc mai multe incidente privind libertatea academică, Comisia Europeană nu a utilizat în mod eficace acest considerent pentru a aborda probleme specifice; salută angajamentul luat de comisara responsabilă pentru întreprinderile nou-înființate, cercetare și inovare, cu ocazia audierii sale în fața Parlamentului, de a propune o propunere legislativă privind libertatea cercetării științifice; invită Comisia să prezinte această propunere legislativă, în concordanță cu Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2024;

11.sprijină nivelurile ridicate ale cheltuielilor legate de climă în primii ani ai programului Orizont Europa; îndeamnă Comisia să mențină nivelurile pentru a atinge obiectivul global privind cheltuielile legate de climă de 35 % pe întreaga durată a programului;

12.subliniază că Orizont Europa este pe cale să își atingă obiectivele în materie de cheltuieli în domeniul climei fără a lua în considerare, în conformitate cu Ghidul programului Orizont Europa, principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în evaluarea propunerilor, cu excepția cazului în care acest lucru a fost relevant pentru conținutul cererii de propuneri; evidențiază că nu există nicio obligație legală și niciun temei juridic pentru aplicarea orizontală a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” sau a principiului de a nu face rău; salută faptul că comisara responsabilă cu întreprinderile nou-înființate, cercetarea și inovarea, cu ocazia audierii sale în fața Parlamentului, s-a angajat să evalueze abordarea actuală și noua abordare referitoare la aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”, inclusiv temeiul juridic pentru aplicarea sa, și să transmită evaluarea Parlamentului European; îndeamnă Comisia să informeze Parlamentul, înainte de începerea PC10, cu privire la impactul utilizării principiului de „a nu aduce prejudicii (semnificative)” în Orizont Europa, incluzând o estimare a costurilor asociate punerii sale în aplicare pentru Comisie și beneficiari, precum și la impactul său asupra simplificării cererilor de finanțare a proiectelor;

13.consideră că, în timpul punerii în aplicare a programului Orizont Europa, mai multe evenimente majore la nivel mondial au pus în pericol mii de cercetători, inclusiv în vecinătatea UE, ceea ce a dus la creșterea considerabilă a numărului de cereri din partea cercetătorilor expuși riscului pentru a fi plasați de urgență în Europa; concluzionează totuși că, în cadrul programului actual, EU nu dispune de fonduri suficiente pentru a sprijini cercetătorii aflați în pericol și că eforturile depuse de unele state membre și ONG-uri sunt fragmentate;

14.afirmă importanța cooperării internaționale pentru progresul științei; este preocupat, în acest sens, de faptul că cooperarea internațională a scăzut în cadrul programului Orizont Europa în comparație cu programul Orizont 2020; încurajează Comisia să urmărească să încheie alte acorduri de asociere cu țări terțe; reafirmă Rezoluția Parlamentului European din 8 februarie 2024 referitoare la acordurile de asociere pentru participarea țărilor terțe la programele Uniunii, JO C, C/2024/6341, 7.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/6341/oj. și subliniază că capacitatea Parlamentului de a aproba efectiv acordurile internaționale care vizează în mod specific participarea țărilor menționate la articolul 16 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul privind programul Orizont Europa la programele UE este afectată dacă aceste acorduri nu prevăd o structură care să garanteze controlul parlamentar în cadrul unei proceduri de aprobare pentru asocierea la un anumit program al UE;

15.salută în special asocierea Regatului Unit și a Elveției la programul Orizont Europa, deoarece recunoaște că știința și inovarea din Regatul Unit și din Elveția fac parte integrantă din ecosistemul european al științei și inovării; reafirmă preocuparea sa față de protocolul modificat în 2023 și dispozițiile sale referitoare la corecția automată în favoarea Regatului Unit; subliniază că orice acord internațional privind asocierea Elveției la programele UE ar trebui să respecte pe deplin prerogativa Parlamentului de a își da aprobarea în mod efectiv, în conformitate cu rezoluția sa referitoare la acordurile de asociere pentru participarea țărilor terțe la programele Uniunii;

16.ia act de cartea albă a Comisiei privind opțiunile de consolidare a sprijinului pentru cercetarea și dezvoltarea care implică tehnologii cu potențial de dublă utilizare; consideră că aproape toți respondenții la consultarea publică privind cartea albă au respins opțiunea 3; subliniază că mulți respondenți au considerat că implicațiile opțiunilor 1 și 2 nu sunt suficient de clare pentru a le permite să stabilească ce opțiune ar fi preferabilă; subliniază că nevoia de a îmbunătăți constelația actuală pentru a asigura o utilizare eficientă a fondurilor publice și pentru a stimula suveranitatea tehnologică a Europei este larg recunoscută; constată că, la audierea sa în fața Parlamentului, comisara Zaharieva s-a angajat să continue această evaluare, eventual printr-un nou studiu, pentru a se asigura că opiniile exprimate sunt reprezentative pentru toate părțile interesate;

17.ia act de progresele semnificative înregistrate în cadrul programului Orizont Europa în ceea ce privește planurile pentru egalitatea de gen drept criteriu de eligibilitate și dimensiunea de gen în conținutul C&I drept criteriu de atribuire implicit în tot programul; recunoaște că analizele recente confirmă că criteriul de eligibilitate referitor la planurile pentru egalitatea de gen a avut un efect catalizator;

18.este ferm convins că cheltuielile pe care Uniunea le alocă pentru știință, cercetare și inovare reprezintă cea mai bună investiție în viitorul nostru european comun și pentru a crește competitivitatea și progresul social, precum și pentru a elimina decalajul în materie de inovare; este de acord cu dl Draghi, potrivit căruia toate cheltuielile publice în C&D din Uniune ar trebui să fie mai bine coordonate la nivelul Uniunii, ceea ce presupune alinierea corespunzătoare a investițiilor la prioritățile strategice ale UE, acordând o atenție deosebită inițiativelor de finanțare care au un impact important și creează valoare adăugată, și că, pentru realizarea acestui obiectiv, este esențial să dispunem de un program-cadru reformat și consolidat; subliniază că, pentru a asigura o valoare adăugată reală, cheltuielile pentru C&D ar trebui, de asemenea, să fie mai bine coordonate la nivel național între statele membre; afirmă din nou că normele fiscale reformate exclud fondurile naționale utilizate pentru cofinanțarea programelor UE și solicită ca această posibilitate să fie utilizată pe deplin pentru a stimula finanțarea UE pentru cercetare;

19.subliniază importanța activităților de standardizare pentru a garanta că întreprinderile europene pot valorifica în mod eficace avantajul competitiv al cercetării și inovării;

20.subliniază rolul semnificativ al cercetării și inovării în diferite sectoare industriale care contribuie la crearea de locuri de muncă și la creșterea competitivității europene în comparație cu țările terțe;

21.subliniază importanța pe care Consiliul European pentru Inovare (CEI) o are pentru competitivitatea Europei; subliniază, în acest sens, că investițiile din cadrul CEI creează o punte peste „valea morții” și conduc la inovații de natură disruptivă care au un potențial revoluționar și de extindere; subliniază, de asemenea, propunerea unică a instrumentului Accelerator al CEI de a oferi sprijin adaptat întreprinderilor nou-înființate cu potențial ridicat, care nu sunt eligibile pentru finanțare;

22.salută faptul că, până în prezent, 44 % din bugetul programului Orizont Europa a contribuit la tranziția digitală și la tranziția industrială, în special prin stimularea cooperării pentru dezvoltarea tehnologică, care sunt fundamentale pentru competitivitatea europeană;

23.este ferm convins că, dincolo de rolul lor esențial pentru competitivitatea durabilă și pe termen lung, politicile în materie de cercetare aplicată, dezvoltare și inovare sunt esențiale pentru a evita, a anticipa și a depăși principalele provocări globale și societale;

24.consideră că simplificarea administrativă a stagnat în cadrul programului Orizont Europa, având în vedere că 32 % dintre participanți consideră că depunerea de cerere pentru programul Orizont Europa este mai împovărătoare decât pentru programul Orizont 2020, în timp ce aproape jumătate dintre participanți nu raportează nicio diferență Comisia Europeană: Direcția Generală Cercetare și Inovare, Evaluation study on excellent science in the European framework programmes for research and innovation – Final report phase 2 – Supporting the interim evaluation of Horizon Europe (Studiu de evaluare privind excelența științifică în programele-cadru europene pentru cercetare și inovare – Raport final faza 2 – Sprijinirea evaluării intermediare a programului Orizont Europa), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024, p. 47-48; își exprimă îngrijorarea cu privire la explodarea costurilor de tranzacție și administrative cumulate Raportul Heitor, p. 90.; constată că beneficiarii cheltuiesc, în medie, 6-10 % din bugetul proiectului lor pentru costuri administrative, 48 % dintre beneficiari raportând costuri administrative de peste 10 %, inclusiv 10 % dintre ei raportând costuri administrative de peste 20 %; regretă că termenul de acordare a granturilor în cadrul programului Orizont Europa este mai lung decât în cadrul programului Orizont 2020 și că depășește obiectivul de opt luni stabilit de Comisie Comisia Europeană: Direcția Generală Cercetare și Inovare, Evaluation study on excellent science in the European framework programmes for research and innovation – Final report phase 2 – Supporting the interim evaluation of Horizon Europe (Studiu de evaluare privind excelența științifică în programele-cadru europene pentru cercetare și inovare – Raport final faza 2 – Sprijinirea evaluării intermediare a programului Orizont Europa), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024, p. 49; insistă asupra unei simplificări administrative suplimentare, raționalizând procedurile relevante, reducând costurile și punând un accent mai mare pe solicitanți, și subliniază că simplificarea trebuie să fie în beneficiul solicitanților, asigurându-se, în același timp, că cererile conțin toate informațiile necesare pentru evaluarea excelenței lor;

25.reamintește că prima versiune completă a modelului adnotat de acord de grant pentru programul Orizont Europa a fost publicată abia în mai 2024, la peste trei ani de la începerea programului; constată că, fără o versiune completă a acestui document, beneficiarii nu sunt pe deplin informați cu privire la condițiile juridice și financiare aferente semnării unui acord de grant; reamintește că prima versiune a modelului adnotat de acord de grant pentru programul Orizont 2020 a fost publicată înainte de începerea oficială a programului; constată că motivul publicării întârziate pare să fie abordarea instituțională a modelelor de acorduri de grant pe care Comisia a adoptat-o pentru programele UE în cadrul actualului cadru financiar multianual;

26.constată că există diverse opinii și experiențe în rândul diferiților beneficiari în ceea ce privește funcționalitatea sumelor forfetare; recunoaște că unii beneficiari nu consideră introducerea finanțării forfetare drept o simplificare pentru ei; subliniază că evaluarea din 2024 a finanțării forfetare prezintă date neclare, ceea ce lasă fără răspuns preocupări și întrebări importante, cum ar fi incertitudinea impactului unui audit ex post, confirmând în același timp alte obiecții, cum ar fi creșterea artificială a numărului de pachete de lucru Comisia Europeană: Direcția Generală Cercetare și Inovare, Assessment of Lump Sum Funding in Horizon 2020 and Horizon Europe – Analysis of implementation data and feedback from surveys (Evaluarea finanțării pe bază de sume forfetare în Orizont 2020 și Orizont Europa – Analiza datelor privind punerea în aplicare și a răspunsurilor din sondaje), 25 iulie 2024.Unul din principalele motive de dezacord a fost că nu se cunoaște impactul deplin pe care finanțarea pe bază de sume forfetare îl are asupra proiectelor, având în vedere că nu au existat date solide privind proiectele complet închise. În plus, s-a recunoscut încă de la început că sumele forfetare ar funcționa probabil pentru proiecte mai mici (și pentru proiecte cu un singur beneficiar), dar principala îndoială este impactul acestora asupra proiectelor mai mari și mai complexe. A se vedea, de exemplu, declarația comună din 2021 a EARTO, EUA și CESAER (https://www.eua.eu/news/eua-news/eua-cesaer-and-earto-call-for-caution-in-the-use-of-lump-sum-funding-in-horizon-europe.html). Opunerea față de utilizarea pe scară largă a sumelor forfetare provine din faptul că, în absența unor date solide privind experiențele în materie de sume forfetare și a unor rezultate ale proiectelor mari cu beneficiari multipli, nu se cunoaște impactul acestui tip de finanțare asupra acestor proiecte. Prin urmare, aceasta este problema pe care evaluarea din 2024 ar fi trebuit să o abordeze. O mare parte a proiectului-pilot din cadrul programului Orizont 2020 a implicat proiecte de validare a conceptului de către CEC (PoC), care sunt granturi mici, cu un singur beneficiar. Având în vedere natura lor specifică, proiectele PoC sunt excluse din majoritatea analizelor de finanțare pe bază de sume forfetare, dar nu din toate. De exemplu, acestea par să fie incluse în numărul de proiecte închise (PoC reprezintă 44 % din proiecte – a se vedea pagina 8 din evaluarea Comisiei din 2024 – astfel încât trebuie să fie incluse în 96 % din proiectele Orizont 2020 închise – a se vedea figura 6). Această utilizare selectivă și netransparentă a datelor face ca evaluarea să nu fie convingătoare.; consideră că această evaluare confirmă că finanțarea pe bază de sume forfetare poate fi o simplificare pentru unii beneficiari, dar nu pentru toți Slide-ul 2 al prezentării Comisiei Europene pentru webinarul intitulat „Lump Sum Funding in Horizon Europe: How does it work? How to write a proposal?” (Finanțarea pe bază de sume forfetare în Orizont Europa - Cum funcționează? Cum se redactează o propunere?), 16 mai 2024, https://ec.europa.eu/research/participants/docs/h2020-funding-guide/other/event240516.htm. Comisia Europeană: Știință și inovare în UE, material video promoțional privind sumele forfetare intitulat „How to evaluate lump sum proposals: Get started”, (Cum să evaluăm propunerile de sume forfetare: primii pași), 2023, https://www.youtube.com/watch?v=VsSO_s1Ec84.Comisia Europeană: Știință și inovare în UE, webinarul intitulat „Lump Sum Funding in Horizon Europe: How does it work and what are the next steps?” (Finanțarea pe bază de sume forfetare în Orizont Europa - Cum funcționează și care sunt pașii următori?), 2022, https://www.youtube.com/watch?v=gUFYkhxE70I. La minutul 3.05, directorul Will se referă la reducerea ratei de eroare ca motiv pentru utilizarea sumelor forfetare. La minutul 10.35 din primul slide al primei prezentări se enumeră reducerea ratei de eroare ca prim obiectiv al utilizării sumelor forfetare.;

27.consideră că simplificarea oferită de finanțarea pe bază de sume forfetare constă în eliminarea tuturor obligațiilor privind raportarea costurilor reale de către beneficiari către Comisie și în eliminarea auditurilor financiare ex post pentru proiecte; constată cu satisfacție că acest lucru duce la o rată de eroare mai scăzută; subliniază, cu toate acestea, că rata de eroare nu este un obiectiv în sine, ci un instrument pentru a asigura că fondurilor publice sunt cheltuite în mod corespunzător; atrage atenția, în acest context, cu privire la riscul de a pune în pericol calitatea cheltuielilor unui program de mare succes prin creșterea prea rapidă a utilizării sumelor forfetare;

28.constată că dimensiunea medie a consorțiilor din cadrul programului Orizont Europa este semnificativ mai mare decât în programul Orizont 2020 Numărul mediu de participanți la un grant a crescut de la 5,0 în cadrul programului Orizont 2020 la 7,1 în cadrul programului Orizont Europa (a se vedea: Analiza planului strategic Orizont Europa pentru perioada 2025-2027). În același timp, ponderea granturilor pentru proiecte de colaborare a scăzut de la 78 % în cadrul programului Orizont 2020 la 56 % în cadrul programului Orizont Europa (a se vedea caseta 9.1 din raportul Heitor).; consideră că consorțiile încurajează colaborarea și că consorțiile mai mari contribuie la o colaborare mai largă și, eventual, mai diversă; subliniază, cu toate acestea, că gestionarea consorțiilor mai mari necesită, de asemenea, mai mult timp și mai multe eforturi, atât în etapa de pregătire a propunerii, cât și în etapa de punere în aplicare a proiectelor, ceea ce reduce resursele disponibile pentru desfășurarea activităților de cercetare; consideră, de asemenea, că consorțiile mai complexe sunt mai puțin atractive pentru nou-veniți, având în vedere complexitatea acestor consorții, precum și resursele și experiența necesare pentru gestionarea lor;

29.Subliniază importanța unui program deschis și accesibil, cu praguri reduse de depunere a candidaturilor, pentru a asigura participarea nou-veniților, precum și a IMM-urilor; subliniază că peste jumătate dintre IMM-urile participante la programul Orizont Europa sunt nou-venite Comisia Europeană: Direcția Generală Cercetare și Inovare, „SME participation in Horizon Europe – Key figures (and key issues) in the first three years” [Participarea IMM-urilor la programul Orizont Europa – Cifre-cheie (și aspecte-cheie) în primii trei ani], Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024, p. 11.; consideră că sarcinile administrative, timpul necesar investițiilor și complexitatea aplicațiilor riscă să descurajeze IMM-urile să participe la program Parlamentul European, Comitetul pentru viitorul științei și tehnologiei, „The Horizon Europe Programme: A strategic assessment of selected items” (Programul Orizont Europa: o evaluare strategică a unor elemente selectate), 2024, p. 48.; observă că granturile simple, mici și rapide ale Instrumentului pentru IMM-uri din cadrul programului Orizont 2020 au fost atractive pentru IMM-urile nou-venite Nouăzeci la sută dintre participanții la faza 1 a Instrumentului pentru IMM-uri au fost nou-veniți, în timp ce numai 70 % dintre participanții la instrumentul Accelerator al CEI au fost nou-veniți până în prezent. Comisia Europeană: Direcția Generală Cercetare și Inovare, „SME participation in Horizon Europe – Key figures (and key issues) in the first three years” [Participarea IMM-urilor la programul Orizont Europa – Cifre-cheie (și aspecte-cheie) în primii trei ani], Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024, p. 11.;

30.consideră că Comisia nu a reușit să instituie o gestionare agilă dar solidă a programului Orizont Europa, ceea ce a condus la o punere în aplicare complexă; se așteaptă ca raportul de evaluare intermediară să abordeze deficiențele și soluțiile posibile;

31.recunoaște importanța pilonului 1 în promovarea excelenței științifice și atragerea cercetătorilor cu înaltă calificare, prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC) și al unor programe precum acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA);

32.salută succesul continuu al CEC; subliniază că succesul acestuia depinde de independența Consiliului științific; subliniază că ultimii ani au demonstrat că prezența unui președinte al Consiliului științific capabil și angajat, cu un bagaj științific respectat, este esențială pentru funcționarea și independența CEC; constată că cererile de propuneri de tip „ascendent” (bottom-up) și guvernanța independentă a Consiliului științific al CEC s-au dovedit a fi foarte eficace;

33.subliniază capacitatea atât a CEC, cât și a acțiunilor MSCA de a atrage talente științifice în Europa; ia act de contribuția valoroasă a acțiunilor MSCA la poziția de lider științific a Europei; ia act cu îngrijorare de ratele scăzute de succes în cadrul MSCA;

34.subliniază că proiectele de cercetare finanțate în cadrul pilonului 1 ar trebui să respecte principiul „risc ridicat/câștig ridicat”; propune să se clasifice criteriile de evaluare pentru a asigura cu strictețe realizarea unui „risc ridicat/câștig ridicat” atunci când se evaluează propunerile de cercetare; observă că „risc ridicat” înseamnă, de asemenea, utilizarea unor noi metode de cercetare;

35.subliniază că infrastructurile de cercetare, în special, infrastructurile de cercetare digitală, oferă o platformă vitală pentru ca cercetătorii și inovatorii din toate disciplinele și sectoarele să facă schimb de date, metode și cunoștințe specializate, promovând dezvoltarea și aplicarea de noi tehnologii pentru a consolida suveranitatea tehnologică a Europei; salută, în special în acest sens, progresele înregistrate în ceea ce privește Cloudul european pentru știința deschisă și Cloudul european pentru muzee;

36.subliniază că cercetarea în colaborare se află în centrul programelor-cadru europene; recunoaște importanța pilonului 2 care reprezintă un instrument strategic vital pentru a promova colaborarea paneuropeană prin punerea în comun a resurselor și a cunoștințelor și armonizarea agendelor publice și private de C&I; observă că colaborarea nu ar avea loc fără o finanțare din partea UE la o rată similară, evidențiind valoarea adăugată unică a programelor de colaborare ale UE, în special pentru a permite Europei să abordeze provocările societale complexe și să integreze întreprinderile în lanțuri valorice critice, la nivel continental; consideră că pilonul 2 a încurajat colaborarea în domeniul cercetării și, în special, a reușit să sprijine agendele comune de cercetare și inovare pentru maturizarea tehnologică prin intermediul întreprinderilor comune care contribuie la competitivitatea Uniunii;

37.consideră că pilonul 2 este un instrument strategic care permite colaborarea paneuropeană și punerea în comun a cunoștințelor și a resurselor, atrăgând investiții private și reunind părțile interesate publice și private din întreaga Europă pentru a aborda provocări societale complexe; consideră că este important să se sprijine în continuare aceste colaborări; recunoaște, cu toate acestea, complexitatea pilonului 2; consideră că punerea în aplicare a acestui pilon continuă să fie prea complexă și ar trebui îmbunătățită, simplificată și raționalizată, pentru a viza mai degrabă rezultatele în loc de a se focaliza doar pe cheltuieli; observă că numărul de instrumente implicate, cum ar fi multitudinea de parteneriate, punerea în aplicare administrativă complexă, descendentă, a misiunilor și numeroasele redirecționări ale fondurilor bugetare au condus la o complexitate inutilă care descurajează participarea solicitanților, în special a celor nou-veniți; subliniază că este important ca aceste instrumente să fie accesibile, în special pentru IMM-urile din toate regiunile europene, pentru a permite participarea tuturor cercetătorilor și inovatorilor de excelență, precum și pentru a încuraja adoptarea tehnologiilor inovatoare; salută anunțul privind reechilibrarea în pilonul 2 către un echilibru mai bun între diferitele tipuri de activități de C&I, de la cercetarea fundamentală la inovarea orientată spre piață, astfel cum s-a anunțat în cel de al doilea plan strategic pentru Orizont Europa; ia act, în acest context, de concluzia din avizul Comitetului pentru Spațiul european de cercetare și inovare privind PC10, potrivit căreia structura bazată pe clustere a programului Orizont Europa creează un obstacol inutil pentru participanții care caută finanțare, în special pentru nou-veniți, precum și de concluzia raportului Draghi potrivit căreia programul ar trebui să consolideze activitățile globale fragmentate și eterogene;

38.constată că extinderea și comercializarea rezultatelor cercetării rămâne cea mai mare provocare pentru Europa; reamintește rolul decisiv al antreprenoriatului, de exemplu în exploatarea comercială și economică a cercetării aplicate de excelență în inovarea revoluționară;

39.subliniază că Consiliul European pentru Inovare acoperă un deficit de investiții recunoscut pe scară largă în domeniul finanțării pentru extinderea inovațiilor revoluționare Comisia Europeană: Direcția Generală Cercetare și Inovare, „Evaluation study of the European framework programmes for research and innovation for an innovative Europe – Report phase 2 (support study for the interim evaluation of Horizon Europe)” [Studiu de evaluare a programelor-cadru europene pentru cercetare și inovare pentru o Europă inovatoare – Raport, faza 2 (studiu de sprijin pentru evaluarea intermediară a programului Orizont Europa)], Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024, p. 98.; ia act de rata foarte scăzută de succes în cadrul CEI și consideră că aceasta confirmă pertinența finanțării din partea CEI, precum și un semnal îngrijorător de subfinanțare a programului; salută faptul că CEI a fost finalizat ca instrument prin introducerea activităților de tranziție, deoarece acestea finalizează parcursul inovatorilor de la ideea timpurie la extindere facilitând maturizarea și validarea tehnologiei; evidențiază calitatea și pertinența consilierii oferite de comitetul CEI și reamintește, în acest sens, importanța consilierii de specialitate pentru a orienta punerea în aplicare a programului-cadru;

40.consideră că CEI este, în principiu, un instrument necesar și excelent; este de acord că raționalizarea și promovarea CEI, atragerea de investiții private și sprijinirea comercializării cercetării ar trebui să fie în centrul pilonului 3, astfel cum confirmă raportul Heitor; regretă, cu toate acestea, că Comisia a luat unele decizii de punere în aplicare care au îndepărtat CEI de scopul său preconizat de a ajuta întreprinderile să se extindă; recunoaște că CEI ar trebui să aibă flexibilitatea de a-și maximiza strategic potențialul de a sprijini tehnologiile revoluționare; este ferm convins că CEI își poate atinge întregul potențial dacă cadrul juridic și instituțional al programului este clarificat și consolidat;

41.regretă că nu au fost puse în aplicare toate recomandările Parlamentului formulate în rezoluția sa din 22 noiembrie 2022 referitoare la implementarea Consiliului European pentru Inovare, în special recomandarea de a se efectua o evaluare aprofundată a modalităților de îmbunătățire a implementării CEI, luând în considerare opțiunea de a institui un organism independent al UE în temeiul articolului 187 din TFUE, ca principală entitate responsabilă cu implementarea CEI; regretă, de asemenea, că recomandarea sa de a se asigura punerea în aplicare atât a componentei de capitaluri proprii, cât și a celei de granturi, cu coordonare directă între cele două componente, a fost ignorată;

42.atrage atenția asupra activității managerilor de programe din cadrul CEI; crede cu tărie în abordarea bazată pe informații strategice elaborată de experți cu competență recunoscută pe scară largă în domeniu pentru o programare eficace a cererilor de propuneri bazate pe provocări strategice; apreciază, în special, activitatea desfășurată de managerii de programe pentru a ajuta proiectele să identifice și să realizeze o valoare adăugată prin reunirea proiectelor de interes comun;

43.ia act de evaluările în general pozitive (în special pentru valoarea adăugată a UE) realizate de experți independenți despre comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI); observă că CCI-urile Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) contribuie la consolidarea legăturilor dintre învățământul superior și întreprinderi și la reducerea lipsei de personal calificat și că ar trebui explorate sinergiile cu academiile introduse în legislația recentă a UE (de exemplu, Regulamentul privind industria „zero net”, Regulamentul privind materiile prime critice, pachetul privind securitatea cibernetică); subliniază, în plus, că activitățile mecanismului de inovare regională (RIS) al EIT contribuie la reducerea decalajului în materie de capacitate de inovare la nivel european; reamintește că ar trebui create mai multe sinergii pentru a reduce decalajul în materie de inovare între EIT și alte acțiuni, cum ar fi acțiunea pregătitoare a UE intitulată „Inovarea pentru transformarea bazată pe realitatea zonei”, și consideră că CCI-urile EIT ar putea îmbunătăți sinergiile în programul-cadru (în activitățile din pilonul 3 și între piloni) și ar putea crea sinergii concrete între inovarea bazată pe excelență și inovarea bazată pe realitatea zonei, de exemplu prin punerea în aplicare a unor acțiuni ulterioare ale activităților de cercetare și inovare conduse de Direcția Generală Politică Regională și Urbană, cum ar fi instrumentul de investiții interregionale pentru inovare (I3);

44.regretă să concluzioneze totuși că relevanța EIT ca program este pusă sub semnul întrebării de mai multe părți interesate, inclusiv de unii dintre cei mai mari beneficiari ai acestuia; subliniază că, în principiu, conceptul de „comunități de cunoaștere și inovare” este apreciat de părțile interesate ca fiind un instrument util pentru dezvoltarea și integrarea eficace a ecosistemelor de inovare; consideră că cele două preocupări principale exprimate sunt cerința de autonomie financiară a CCI-urilor A se vedea, de exemplu, viziunea Asociația Universităților Europene pentru PC10, pagina 14: https://www.eua.eu/publications/positions/paving-the-way-for-impactful-european-r-i.html. și gestionarea centrală de către organizația EIT care este prea birocratică și împovărătoare, ceea ce creează dificultăți de guvernanță pentru CCI-uri A se vedea, de exemplu, poziția Fraunhofer Gesellschaft: https://www.fraunhofer.de/content/dam/zv/en/institutes/international/brussels/finalpapers/Fraunhofer_PositionPaper_EIT.pdf.; concluzionează că, pentru multe părți interesate, costurile financiare și de altă natură, inclusiv povara mare a participării la o comunitate de cunoaștere și inovare, depășesc beneficiile sprijinului financiar relativ redus care este relevant pentru ele;

45.regretă că, deși s-au depus deja unele eforturi, sinergiile dintre Consiliul European pentru Inovare (CEI), Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) și Consiliul European pentru Cercetare (CEC) nu sunt suficient dezvoltate;

46.salută faptul că a crescut participarea entităților din țările vizate de extinderea participării la programul Orizont Europa; recunoaște că decalajul în materie de inovare persistă, în pofida unei ușoare scăderi a disparităților în ceea ce privește performanța în domeniul inovării în întreaga Europă, în ciuda intensificării eforturilor în ultimele două decenii; subliniază totuși că existența acestui decalaj în materie de inovare în Europa are consecințe negative pentru întreaga Uniune Europeană, având în vedere că acest lucru înseamnă că talentele disponibile rămân neutilizate și că se poate preconiza că disparitățile economice din cadrul UE vor crește; constată că această participare scăzută poate fi explicată parțial prin factori structurali, inclusiv prin investiții publice naționale inadecvate în cercetare și dezvoltare (C&D), care subminează eficacitatea sistemelor naționale de cercetare și inovare (C&I), așa cum se reflectă în punctajele scăzute din Tabloul de bord european privind inovarea; constată, de asemenea, că există o legătură între nivelurile ridicate de participare la PC și nivelurile ridicate ale investițiilor publice naționale în C&D; este ferm convins că, fără reforme naționale, decalajul în materie de inovare nu poate fi eliminat indiferent de eforturile depuse la nivel european și face trimitere la raportul special nr. 09/2022 al Curții de Conturi Europene pe această temă; recunoaște că sunt necesare mecanisme noi și mai eficiente pentru o mai mare extindere, dar că finanțarea acestor acțiuni ar trebui să provină în primul rând de la bugetul național și să fie completată de fondurile politicii de coeziune; invită Comisia să se asigure că viitorul act legislativ privind Spațiul european de cercetare (SEC) stabilește obligații ferme pentru statele membre de a îmbunătăți funcționarea sistemului lor de C&I pentru a elimina performanța nesatisfăcătoare cauzată de dificultățile structurale;

47.reliefează importanța mărcii de excelență în cadrul programului Orizont Europa; consideră că marca atenuează parțial problema persistentă a subfinanțării în cadrul programului Orizont Europa, ceea ce afectează semnificativ capacitatea de a sprijini în mod adecvat toate propunerile de înaltă calitate; recunoaște, de asemenea, că marca poate contribui la îmbunătățirea participării relative a cercetătorilor din țările vizate de extinderea participării; subliniază, cu toate acestea, că marca nu poate fi considerată un substitut al sprijinului financiar direct, în special deoarece marca nu este o garanție pentru finanțare;

48.ia act de faptul că un ecosistem european de inovare prosper necesită ecosisteme de inovare puternice și bine conectate, bazate pe realitatea zonei și că un ecosistem european de inovare mai bine conectat va fi esențial pentru a spori competitivitatea, reziliența și autonomia strategică a Europei; recunoaște că colaborarea dintre ecosistemele teritoriale permite regiunilor europene să își valorifice punctele forte combinate pentru a dezvolta soluții inovatoare într-un mod mai eficient; subliniază că această colaborare accelerează, de asemenea, comercializarea și extinderea tehnologiilor, consolidând competitivitatea UE și la nivel mondial; recunoaște rolul vital al organizațiilor publice de cercetare, inclusiv al universităților, ca vectori ai inovării bazate pe realitatea locului;

49.subliniază rolul de comunicare științifică al misiunilor și necesitatea de a consolida și mai mult acest rol, deoarece el va aduce rezultatele cercetării mai aproape de societate și va ajuta la reducerea neîncrederii în C&I, contribuind în același timp la aprobarea de către societate a investițiilor publice în C&I; reamintește că comunicarea Comisiei intitulată „Misiunile UE după doi ani: evaluarea progreselor înregistrate și calea de urmat” nu a evaluat în mod pozitiv misiunile și a concluzionat că acestea nu și-au atins obiectivele principale, cum ar fi atragerea de finanțare externă;

50.reamintește rolul fundamental al parteneriatelor pentru reunirea Comisiei și a partenerilor privați și/sau publici și consideră că acestea trebuie să beneficieze de un sprijin continuu, cu un obiectiv și un domeniu de aplicare definite; evidențiază că structurile de guvernanță ale parteneriatelor de tip public-privat ar trebui raționalizate și simplificate pentru a se evita sarcinile inutile și a se pune mai mult accentul pe prioritățile-cheie; consideră că întreprinderile comune sunt instrumente foarte utile pentru a promova o mai bună coordonare și aliniere a agendelor de cercetare în întreaga Uniune Europeană, precum și pentru a încuraja investițiile comune în C&D între sectorul public și sectorul privat; constată cu regret că întreprinderile comune nu au condus încă la creșterea cheltuielilor pentru C&D ale industriei europene în ansamblu;

51.constată că, de la publicarea comunicării, nu au avut loc schimbări semnificative în punerea în aplicare a misiunilor; concluzionează că abordarea actuală a misiunilor nu este suficient orientată către promovarea ideilor inovatoare creative și a ideilor C&I pentru a soluționa dificultățile; consideră că programarea orientată spre îndeplinirea misiunilor ar trebui să aibă obiective care pot fi atinse prin cercetare și inovare, ar trebui pusă în aplicare prin intermediul unor cereri deschise de idei ascendente pentru realizarea misiunii și ar trebui gestionată printr-o abordare bazată pe portofoliu, pornind de la experiența managerilor de programe ai CEI; consideră că programarea orientată spre misiuni ar trebui, în primul rând și în principal, să fie o nouă abordare a programării cercetării, care pune un accent mai mare pe ideile de cercetare ascendente, promovează interdisciplinaritatea și, în special, creează un spațiu pentru sinergii între activitățile bazate pe științele sociale, științele umaniste și arte și activitățile bazate pe tehnologie pentru a soluționa problemele; invită, prin urmare, Comisia să testeze această abordare în anii rămași din programul Orizont Europa prin cheltuirea majorității fondurilor alocate misiunilor prin cereri de propuneri formulate deschis care invită la propuneri de activități de C&I, care pot contribui la atingerea unui obiectiv specific; încurajează Comisia să analizeze dacă este oportun să continue finanțarea fiecărei misiuni în Orizont Europa și să găsească finanțare și sprijin suplimentare pentru continuarea misiunilor în alte părți ale bugetului UE și la nivel național și regional, după caz;

52.sprijină propunerea raportului Heitor de a înființa o unitate experimentală în cadrul programului Orizont Europa cu scopul de a experimenta noi metode și instrumente de punere în aplicare pentru a promova o simplificare reală pentru participanți și pentru a dezvolta o punere în aplicare mai agilă a programului; îndeamnă Comisia să lanseze, începând din 2025, un grup operativ pentru a îmbunătăți eficacitatea semestrului european, în conformitate cu cota UE în vederea atingerii obiectivului de 3 %, așa cum este descris în mod clar în rapoartele Draghi și Heitor și reiterat de liderii europeni în Declarația de la Budapesta privind noul pact pentru competitivitatea europeană;

53.insistă asupra faptului că Comisia ar trebui să utilizeze în continuare finanțarea forfetară în Orizont Europa și să o aplice beneficiarilor pentru care evaluările arată clar că este experimentată ca o simplificare, cum ar fi IMM-urile și proiectele pentru care există dovezi solide că aceasta reprezintă o simplificare reală; subliniază, în acest sens, că creșterea preconizată a utilizării sumelor forfetare pentru programul de lucru pentru perioada 2026-2027 rămâne discutabilă, având în vedere îngrijorările și necunoscutele existente cu privire la impactul sumelor forfetare asupra simplificării pe care o oferă anumitor beneficiari și impactul acestora asupra calității proiectelor finanțate; invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a asigura utilizarea corectă și eficientă a fondurilor UE înainte de a crește ponderea din bugetul programului Orizont Europa cheltuită prin sume forfetare în ultimii ani ai programului Orizont Europa și să exploreze îmbunătățirea în continuare a sistemului pentru a se asigura că finanțarea pe bază de sume forfetare aduce o simplificare reală pentru beneficiari; sprijină recomandarea Curții de Conturi Europene de a defini domeniul de aplicare al controalelor ex post pentru granturile pe bază de sume forfetare;

54.sprijină apelul urgent din raportul Heitor de a introduce o linie de cofinanțare „Choose Europe” (Alege Europa) și de a transforma actualul „exod european al creierelor” într-un „aflux de creiere” până în 2035, observând că acest obiectiv ar trebui considerat drept o oportunitate majoră și unică pentru Europa în contextul geopolitic actual incert, în special în urma recentelor alegeri din SUA, și, prin urmare, ar trebui pus în aplicare de urgență începând din 2025;

55.invită Comisia să restabilească fără întârziere autonomia și agilitatea CEI pentru a elimina procesele complexe existente care conduc la o punere în aplicare mai redusă; consideră că activitățile de tranziție ale CEI ar trebui să fie deschise propunerilor bazate pe rezultate aferente oricărui proiect din PC, indiferent de partea din program care a finanțat proiectul respectiv;

56.îndeamnă Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să se bazeze pe considerentul 72 din Regulamentul privind programul Orizont Europa pentru a asigura respectarea într-o mai mare măsură a libertății academice în UE și în țările asociate, în special pentru a o utiliza ca bază pentru a aborda deschis și direct încălcările flagrante ale libertății academice de către guvernele naționale;

57.recomandă ca utilizarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” să fie însoțită de orientări detaliate din partea Comisiei despre modul în care urmează să fie evaluată respectarea principiului în contextul cererilor de propuneri specifice în care este utilizat principiul;

58.solicită ca PC10 să fie un program de sine stătător al UE, în contextul viitoarei discuții privind Fondul pentru competitivitate așteptat cu foarte multă nerăbdare, așa cum a anunțat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul său din 17 iulie 2024 de la Strasbourg, dedicat excelenței UE în materie de cercetare și inovare și dezvoltării tehnologice strategice, cu un buget mult mai mare, adecvat pentru atingerea obiectivului de cheltuieli de 3 % din PIB și suficient pentru a finanța cel puțin 75 % din propunerile excelente prezentate Subliniază că modificarea pragului la „excelent” în vederea atingerii obiectivului de 75 % fără majorarea bugetului nu ar fi o abordare acceptabilă;; recomandă ca PC10 să se concentreze pe trei obiective principale:(a)crearea unei competiții europene de idei și a unui canal pentru a accelera dezvoltarea de la știința fundamentală la extinderea inovării, oferind sprijin pentru cercetarea științifică fundamentală și consolidând implementarea și exploatarea soluțiilor inovatoare;(b)sprijinirea inițiativelor strategice de cercetare care necesită o colaborare europeană și la scară largă, întrucât capacitatea programului de a acorda prioritate acestor inițiative va fi extrem de importantă pentru capacitatea Europei de a soluționa problemele societale cu care se confruntă, precum și pentru industria și IMM-urile europene, inclusiv pentru maturizarea tehnologiei și promovarea ecosistemelor europene, pentru a aborda decalajul de competitivitate față de concurenții noștri de la nivel mondial, punând accentul pe dezvoltarea de tehnologii avansate inovatoare prioritare și pe transpunerea acestora în aplicări concrete pentru produse, procese și servicii inovatoare;(c)promovarea Spațiului european de cercetare (SEC), inclusiv prin abordarea decalajului în materie de inovare din Europa;

59.recomandă Comisiei să asigure o punere în aplicare a programului orientată către utilizatori, bazată pe știință, eficace și eficientă, îndeosebi prin următoarele acțiuni:(a)punerea în aplicare a unei guvernanțe îmbunătățite, inspirată din constatările grupului de experți Heitor și raportul Draghi, răspunzând necesității de a îmbunătăți agilitatea programului, care ar trebui:(i)să fie orientat către facilitarea celor mai bune cunoștințe științifice, a dezvoltării tehnologice și a inovației;(ii)să contribuie la prioritățile UE din perspectiva științei și a inovării;(iii)să se bazeze pe principiul autoguvernării, prin care specialiști recunoscuți și independenți din domeniul pertinent, care acționează în interes public, pot oferi consiliere privind modul în care cercetarea și inovarea pot contribui cel mai bine la realizarea priorităților de politică stabilite de factorii de decizie politică; recomandă, în cadrul punerii în aplicare a acestui principiu, înființarea unor noi consilii, așa cum sunt menționate în raportul Heitor, pentru a oferi consultanță de specialitate despre prioritățile strategice ale programului și despre formularea textelor cererilor de propuneri pentru a asigura calitatea acestora;(b)prevederea de posturi pentru manageri de programe pentru CEI, comparabili cu managerii de programe din agențiile americane de tip ARPA, care sunt experți numiți din afara Comisiei, cu experiență dovedită în domeniul pertinent, numiți, pe o perioadă predefinită, consilieri speciali ai comisarului pentru cercetare și inovare cu scopul de a asigura rangul acestora în cadrul Comisiei, de a gestiona portofoliile de proiecte vizionare strategice, promovând colaborarea între proiecte, după caz, din cadrul întregului program, în beneficiul lor reciproc, și de a defini provocările pe baza informațiilor strategice și în vederea promovării poziției de lider mondial a Europei în domenii specifice ale sectorului lor;(c)concretizarea unei simplificări radicale a activității administrative legate de cererile de proiecte și gestionarea proiectelor din PC10, dând curs propunerii din raportul Heitor de a avea mai întâi încredere și de a verifica mai târziu pentru sistemul de depunere a cererilor, precum și de a reduce la minimumul absolut necesar cantitatea de informații solicitate în cereri – în etapa de propunere nu ar trebui inclusă nicio informație care nu este absolut necesară pentru o bună evaluare calitativă a calității științifice sau inovatoare a unei propuneri;(d)promovarea sinergiilor și a programării și implementării coordonate cu alte programe și politici sectoriale, în special cu viitoarea politică industrială și cu următoarele proiecte importante de interes european comun care vizează cercetarea, dezvoltarea și inovarea la nivel național și la nivelul UE;

60.recomandă menținerea în PC10 a planurilor privind egalitatea de gen în forma lor actuală drept criteriu de eligibilitate pentru finanțare, ca element permanent și integral al cerințelor UE de finanțare a cercetării;

61.recomandă ca obiectivul general privind promovarea SEC să conducă la dezvoltarea unui Spațiu european de cercetare excelent, unificat și funcțional, care să atragă talente, să-i integreze pe cei nou-veniți în rețelele existente și să ofere acces la infrastructuri de cercetare și tehnologie de vârf la nivel mondial, rămânând totodată deschis pentru propuneri excelente de cercetare, indiferent de instituția de cercetare care le sprijină, și să susțină programele de cercetare timpurii comune cu finanțatori naționali; subliniază că viitorul act legislativ privind SEC trebuie să asigure investiții naționale mai mari, reforme naționale și eliminarea barierelor din calea liberei circulații a cunoștințelor, tehnologiei și cercetătorilor pentru a crea condițiile prin care PC10 să sprijine realizarea unui SEC funcțional;

62.consideră că infrastructurile de cercetare, cooperarea europeană în domeniul științei și tehnologiei (COST) și programele de formare de echipe comune de cercetare ar trebui să contribuie la realizarea acestui obiectiv general; este convins că PC10 ar trebui să prevadă un instrument pentru investiții strategice în infrastructurile de tehnologie; consideră că acțiunile Marie Skłodowska-Curie sunt un instrument esențial pentru atingerea acestui obiectiv, deoarece facilitează mobilitatea în întreaga UE și între sectoarele în care activează cei mai buni și mai străluciți, care sunt aleși pe baza excelenței propunerilor lor; consideră că, pentru a continua integrarea SEC, ar trebui încurajată participarea la program a entităților din domenii cu performanțe scăzute în materie de cercetare;

63.este ferm convins că PC10 ar trebui să includă un nou program european de burse pentru cercetătorii expuși riscurilor, care să țină seama de lecțiile învățate din acțiunea pregătitoare în curs, pentru a atinge acest obiectiv general;

64.continuă să sprijine abordarea triunghiului cunoașterii a EIT pentru a stimula inovarea în Europa; consideră că un EIT reformat și reorientat ar trebui să contribuie la realizarea acestui obiectiv general, având în vedere rolul său special de integrare a ecosistemului european de inovare;

65.consideră că, în cadrul PC10, CEC și CEI extinse și interconectate ar trebui să fie motorul unei competiții europene a ideilor și că ar trebui să se acorde prioritate creșterii bugetelor acestora în bugetul PC10; recomandă ca aceste programe să fie concepute astfel încât să creeze un canal ascendent european care să permită inovării să se dezvolte rapid, de la știința fundamentală la extinderea inovării;

66.consideră că CEI poate avea succes numai dacă este în măsură (i) să ofere finanțare mixtă ca proiect unic și (ii) să acționeze cu aceeași predictibilitate și agilitate ca actorii privați de pe piața capitalului de risc prin intermediul unei entități juridice adaptate pentru execuția finanțării; subliniază că, pentru realizarea acestui obiectiv, este esențial să se consolideze autonomia și autoguvernarea atât ale CEC, cât și ale CEI; consideră, în acest sens, că trebuie analizate noi opțiuni pentru a le asigura independența și stabilitatea pe termen lung, cum ar fi crearea unor entități juridice specifice;

67.consideră că extinderea CEI și CEC ar trebui să includă o finanțare sporită pentru proiectele de cercetare științifică fundamentală, cele în colaborare și cele timpurii; recomandă ca această extindere să finanțeze proiecte și consorții mai mici pentru a reduce barierele din calea participării, pentru a crește rata de succes și pentru a încuraja experimentarea cu idei și colaborări noi; consideră că atât instrumentul Pathfinder al CEI, cât și granturile CEC pentru sinergii au un rol de jucat în acest spațiu extins pentru cercetarea ascendentă în colaborare; subliniază că instrumentul Pathfinder al CEI ar trebui să finanțeze în continuare provocările, dar că acestea ar trebui transformate din cereri de propuneri bazate pe provocări în provocări de tip ARPA, care lasă loc pentru propuneri ascendente, asigurând în același timp dezvoltarea tehnologică strategică;

68.îndeamnă Comisia să conceapă PC10 astfel încât să poată sprijini în mod eficace inițiativele strategice de cercetare, dezvoltare tehnologică și implementare, axându-se pe un număr limitat de priorități pentru a sprijini competitivitatea bazată pe cercetare și reziliența sectoarelor-cheie din economia europeană, precum și pentru a rezolva problemele societale până în 2040, care necesită colaborare transfrontalieră, având în vedere amploarea și complexitatea aspectelor în cauză; consideră că aceste inițiative ar putea lua forma (i) unor programe societale orientate spre îndeplinirea misiunilor care abordează provocări socioeconomice și/sau ecologice, (ii) a unor programe tehnologice orientate spre îndeplinirea misiunilor menite să accelereze dezvoltarea tehnologiilor strategice în Europa și (iii) a unor întreprinderi comune care permit realizarea de investiții comune din partea industriei, a statelor membre și a UE;

69.este convins, în plus, că o parte din bugetul PC10 ar trebui să rămână disponibilă pentru cereri de propuneri în colaborare mai mari legate de nivelul de maturitate tehnologică pentru a sprijini colaborarea strategică necuprinsă de celelalte inițiative; în special acest buget ar putea fi utilizat pentru cereri strategice elaborate de managerii de programe pentru a dezvolta în continuare un ecosistem emergent;

70.subliniază că programele orientate spre îndeplinirea misiunilor din cadrul PC10 ar trebui să fie organizate fundamental diferit față de misiunile actuale din cadrul programului Orizont Europa; invită Comisia să pună în aplicare programe orientate spre îndeplinirea misiunilor în PC10, care stabilesc obiective care pot fi atinse prin C&I, implementate prin cereri deschise de idei ascendente, promovând interdisciplinaritatea, inclusiv între activitățile bazate pe științele sociale, științele umaniste și arte și cele bazate pe tehnologie, pentru a realiza misiunea și gestionate printr-o abordare pe bază de portofoliu, pe baza experienței proiectului-pilot din Orizont Europa; evidențiază că gestionarea cu succes a acestor programe orientate spre îndeplinirea misiunilor necesită o expertiză remarcabilă pe tema misiunilor, mai degrabă decât o expertiză generică;

71.accentuează că procedurile de obținere a sprijinului în cadrul PC10 trebuie să se alinieze la realitățile întreprinderilor; consideră că, în acest scop, ar trebui reintrodusă, în cadrul PC2020, o procedură de depunere a cererilor orientată spre industrie, bazată pe experiența „Căii rapide spre inovare” din Orizont 2020, în special în cazurile în care programul vizează sprijinirea inițiativelor strategice;

72.este convins că o abordare strategică a cooperării internaționale este mai importantă ca niciodată; consideră că colaborarea la nivel mondial în domeniul științei este esențială pentru dezvoltarea cunoștințelor umanității, dar nu poate fi urmărită în mod naiv; recomandă Comisiei să elaboreze un cadru strategic clar de politică pentru deciziile sale privind colaborarea internațională, care să includă (i) o politică clară de asociere a țărilor terțe, care să recunoască faptul că asocierea este un instrument pentru parteneriatele politice, (ii) un proces structurat pentru a stabili cât de deschise sau închise trebuie să fie proiectele PC10 pentru a promova cea mai bună cercetare posibilă, luând în considerare și interesele strategice ale UE și (iii) un plan de stimulare a colaborării globale prin intermediul programului;

73.subliniază că este important ca PC10 să respecte Recomandarea Consiliului privind consolidarea securității cercetării; invită Comisia să analizeze în abordarea strategică dacă echilibrul adecvat între securitate și deschidere poate fi realizat cel mai bine la nivelul programelor, al cererilor de propuneri sau al proiectelor selectate; consideră, de asemenea, că, dincolo de agilitatea programului-cadru în sine, asigurarea rezilienței trebuie încorporată ca să devină parte integrantă a tuturor activităților de cercetare, dezvoltare și inovare aplicate din următorul program-cadru, în mod diferențiat, în funcție de subiect și de tipul de activitate; consideră, în special, că activitățile de inovare apropiate de piață trebuie să țină seama de riscul unei dependențe crescute de țările terțe care decurge din ele și de autonomia strategică mai mare de care UE are nevoie;

74.recomandă, în principiu, să se mențină caracterul civil al următorului program-cadru, iar cererile specifice de propuneri în domeniul apărării să intre în sfera succesorului Fondului european de apărare; îndeamnă Comisia să dezvolte în continuare opțiunile pentru a întări sinergiile dintre cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare în domeniul civil și cel al apărării; invită Comisia, în special, să analizeze modul în care poate fi maximizată exploatarea potențialului de dublă utilizare, în special prin intervenții după selectarea proiectelor, mai degrabă decât la definirea cererii de propuneri sau a programului; subliniază că libertatea academică include dreptul cercetătorilor de a decide la ce activități de cercetare și dezvoltare doresc să contribuie;

75.recomandă ca programul să recunoască rolul cercetării interdisciplinare în soluționarea problemelor societale, care să includă și o mai bună integrare a științelor sociale, a științelor umaniste și a artelor; reiterează necesitatea unei finanțări suficiente pentru proiectele de cercetare care soluționează problemele societale și care se încadrează în domeniul științelor sociale, științelor umaniste și artelor;

76.recomandă introducerea unor acțiuni de cercetare pentru a promova și a încuraja cercetarea de bază și cu un nivel de maturitate tehnologică mai scăzut;

77.constată că alocarea a cel puțin 35 % din cheltuielile programului Orizont Europa pentru obiectivele climatice a servit obiectivului general al UE de integrare a acțiunilor climatice în fondurile și politicile sectoriale; consideră că acesta este un obiectiv ambițios pentru a se asigura că PC10 finanțează în mod adecvat știința, cercetarea și inovarea care sprijină obiectivele climatice ale UE;

78.subliniază că, în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar, orice eventuală aplicare a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” în cadrul PC10 ar trebui să fie prevăzută în legislația referitoare la PC10;

79.recomandă ca rolul central al standardizării în stimularea inovării, creșterea competitivității și asigurarea unor soluții cu impact și pregătite pentru piață să fie recunoscut în PC10, garantând că costurile cu activitățile de standardizare, acolo unde este cazul în cadrul proiectelor, sunt recunoscute în mod clar ca fiind rambursabile în cadrul programului și oferind sprijin cercetătorilor în activitățile lor de standardizare;

80.insistă asupra faptului că normele privind asocierea țărilor terțe la PC10 ar trebui să prevadă ca aceste asocieri să poată fi încheiate numai prin acorduri internaționale care necesită aprobarea Parlamentului pentru fiecare asociere specifică la un anumit program al UE, inclusiv pentru domeniul de aplicare al asocierii respective;

81.menționează că PC10 ar trebui să ia în considerare utilizarea inteligenței artificiale (IA) ca modalitate de a promova cercetarea și dezvoltarea europeană, identificând în același timp riscurile specifice care ar putea decurge din utilizarea abuzivă a IA în mediul științific și măsurile de atenuare corespunzătoare;

82.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.