1.constată că, în ultimii ani, UE a demonstrat un grad ridicat de reziliență și unitate în fața șocurilor majore, datorită, printre altele, unui răspuns politic coordonat care implică toate instituțiile UE, inclusiv unei abordări flexibile a utilizării instrumentelor noi și existente; reamintește, de asemenea, că promovarea creșterii durabile pe termen lung înseamnă promovarea unui echilibru între politici fiscal-bugetare responsabile, reforme structurale și investiții care, împreună, sporesc eficiența, productivitatea, ocuparea forței de muncă și prosperitatea și implică, totodată, stimularea competitivității, promovarea pieței unice, dezvoltarea politicilor de creștere economică și revizuirea cadrului de reglementare pentru a atrage investiții; reliefează nevoia fundamentală a unei creșteri economice durabile, favorabile incluziunii și competitive;

2.constată că coordonarea politicilor economice este necesară în mod fundamental pentru o uniune economică și monetară de succes; reamintește că semestrul european este cadrul bine stabilit pentru coordonarea politicilor fiscal-bugetare, economice, de ocupare a forței de muncă și sociale în întreaga UE, în conformitate cu tratatele, respectând totodată competențele naționale definite;

3.ia act de angajamentul Comisiei de a se asigura că semestrul european promovează coordonarea politicilor pentru competitivitate, sustenabilitate și echitate socială, precum și integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și a Pilonului european al drepturilor sociale; observă că îndeplinirea Pactului verde european rămâne esențială pentru Comisie;

4.accentuează că o politică industrială integrată, coordonată, specifică și orizontală este vitală pentru creșterea investițiilor în capacitatea de inovare a UE, consolidând în același timp competitivitatea și integritatea pieței unice;

5.evidențiază că investițiile publice și private sunt esențiale pentru capacitatea UE de a face față provocărilor existente, inclusiv dezvoltarea capacității de inovare a UE și realizarea tranziției verzi și digitale juste, și că ele vor întări reziliența, competitivitatea pe termen lung și autonomia strategică deschisă a UE; atrage atenția asupra necesității unor investiții strategice în interconexiunile energetice, în energiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon (cum ar fi sursele regenerabile de energie) și în eficiența energetică, printre altele (i) pentru a face UE independentă de combustibilii fosili importați și pentru a preveni posibilele efecte inflaționiste ale dependenței de aceștia, (ii) pentru a moderniza sistemele de producție și (iii) pentru a promova coeziunea socială; reamintește că materializarea riscurilor fizice legate de schimbările climatice poate afecta puternic finanțele publice, după cum o demonstrează inundațiile din Valencia din octombrie 2024 și ciclonul din Mayotte din decembrie 2024; invită statele membre să efectueze investițiile necesare pentru a îmbunătăți atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și pentru a spori reziliența economiei UE;

6.invită Comisia să prezinte inițiative, pe baza Declarației de la Budapesta, pentru a face UE mai competitivă, mai productivă, mai inovatoare și mai sustenabilă, sprijinindu-se pe coeziunea economică, socială și teritorială și asigurând convergența și condiții de concurență echitabile atât în cadrul UE, cât și la nivel mondial; ia act de dezvoltarea unui nou instrument de coordonare a competitivității; așteaptă din partea Comisiei să clarifice modul în care acest instrument va interacționa cu semestrul european; subliniază că este important să se acorde sprijin microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt motoare principale ale creșterii economice și ale ocupării forței de muncă în UE;

7.subliniază că este necesar să se promoveze un ecosistem antreprenorial dinamic care sprijină întreprinderile inovatoare, recunoscând rolul lor critic în stimularea competitivității globale, a rezilienței economice, a creării de locuri de muncă și a autonomiei strategice deschise;

8.salută recomandările Comisiei privind politica economică a zonei euro, îndemnând statele membre să sporească competitivitatea și să stimuleze productivitatea prin îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderi, prin reducerea sarcinilor administrative și prin efectuarea de investiții publice și private în domeniile priorităților comune ale UE, care includ (i) o tranziție verde și digitală echitabilă, (ii) reziliența socială și economică, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale, (iii) securitatea energetică și (iv) consolidarea capabilităților de apărare;

9.salută recomandarea Comisiei ca, atunci când definesc strategiile fiscale, statele membre din zona euro să urmărească îmbunătățirea calității și eficienței cheltuielilor publice și veniturilor publice, care sunt esențiale pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice, reducând în același timp la minimum efectele negative și de denaturare asupra creșterii economice; evidențiază că acest lucru ar putea fi realizat de exemplu intensificând coordonarea europeană și reducând evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală; apreciază concluzia Raportului Draghi potrivit căreia este necesară reducerea coordonată a impozitării salariilor pentru lucrătorii cu venituri mici și medii, pentru a promova competitivitatea UE; reamintește competența statelor membre în domeniul politicii fiscale; invită statele membre să redirecționeze sarcina fiscală de la venituri către baze de impozitare care denaturează mai puțin;

10.evidențiază că este necesar să se creeze rezerve bugetare pentru a răspunde provocărilor legate de sustenabilitatea fiscală, asigurând resurse suficiente pentru investiții și pentru a aborda potențialele șocuri și crize viitoare; reliefează importanța promovării unei creșteri competitive, durabile și favorabile incluziunii pentru sprijinirea stabilității și rezilienței fiscale pe termen lung;

11.își exprimă îngrijorarea că, potrivit previziunilor economice ale Comisiei din toamna anului 2024, se preconizează că PIB-ul UE va crește cu 0,9 % (0,8 % în zona euro) în 2024, cu 1,5 % (1,3 % în zona euro) în 2025 și cu 1,8 % (1,6 % în zona euro) în 2026; reamintește că aceste cifre reflectă o redresare treptată, dar și o expansiune economică limitată comparativ cu ciclurile economice precedente; observă că perspectivele economice ale UE rămân extrem de incerte, cu riscuri care, mai degrabă, vor afecta creșterea economică;

12.constată că se preconizează că rata datoriei publice va crește la 83,0 % în UE și la 89,6 % în zona euro în 2025 și la 83,4 % în UE și la 90 % în zona euro în 2026, când deviația PIB va fi practic eliminată atât în UE, cât și în zona euro, și că se depășesc nivelurile din 2024 (82,4 % pentru UE și 89,1 % pentru zona euro);

13.reamintește că evoluția ratei datoriei publice variază de la o țară la alta; subliniază că incertitudinea politică și riscurile geopolitice pot contribui semnificativ la creșterea costului împrumuturilor de pe piețele financiare pentru statele membre; constată că nivelurile nesustenabile ale datoriei ar putea submina stabilitatea economică și ar putea reduce reziliența economică și capacitatea statelor membre de a răspunde la crize; accentuează că, în 2024 și 2025, se preconizează că 11 state membre din zona euro vor avea rate ale datoriei peste valoarea de referință de 60 % prevăzută în tratat, 5 rămânând peste 100 %;

14.constată că, potrivit previziunilor economice ale Comisiei din toamna anului 2024, se preconizează că deficitul public din UE și din zona euro va scădea la 3,1 % și, respectiv, la 3 % din PIB în 2024 și va continua să scadă, la 3 % și la 2,9 % din PIB în 2025 și, respectiv, la 2,9 % și la 2,8 % din PIB în 2026; subliniază că se preconizează că 10 state membre ale UE vor înregistra în 2024 un deficit peste valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat; menționează că acest număr va rămâne stabil în 2025 și că, în 2026, se prevede că majoritatea statelor membre vor avea poziții bugetare mai slabe decât înainte de pandemie (2019), 9 dintre acestea înregistrând în continuare deficite de peste 3 %;

15.observă că opt state membre au deficite excesive; reamintește că Consiliul a luat măsuri de remediere și invită statele membre în cauză să întreprindă acțiuni pentru a scădea deficitele excesive, reducând în același timp la minimum impactul socioeconomic; reamintește importanța coerenței în aplicarea procedurii de deficit excesiv în cazul statelor membre;

16.observă că, potrivit previziunilor economice ale Comisiei din toamna anului 2024, se preconizează că inflația va scădea de la 2,6 % în 2024 la 2,4 % în 2025 și la 2 % în 2026 în UE și de la 2,4 % în 2024 la 2,1 % în 2025 și la 1,9 % în 2026 în zona euro; reamintește că, deși această reducere reprezintă o evoluție pozitivă, inflația de bază rămâne relativ ridicată, ceea ce indică presiuni inflaționiste persistente; observă că, protejând sustenabilitatea fiscală, politica fiscal-bugetară poate sprijini politica monetară în reducerea inflației și ar trebui să ofere suficient spațiu pentru investiții suplimentare și să sprijine creșterea pe termen lung;

17.observă că Comisia nu a putut să prezinte în același timp analiza anuală a creșterii durabile, raportul privind mecanismul de alertă, proiectul de recomandare privind zona euro și proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă;

18.observă că, potrivit Raportului Comisiei privind mecanismul de alertă 2025, vor fi elaborate bilanțuri aprofundate, în 2025, pentru nouă țări care au fost identificate ca înregistrând dezechilibre sau dezechilibre excesive în 2024, în timp ce un alt bilanț aprofundat ar trebui efectuat pentru un alt stat membru, deoarece acesta prezintă riscuri deosebite de dezechilibre nou-apărute;

19.accentuează că sectorul locuințelor este direct interconectat cu dezechilibrele macroeconomice din zona euro, cu implicații dăunătoare pentru reziliența economică, dinamism și progresul social, precum și pentru mobilitatea regională și în interiorul UE; este preocupat că, în unele state membre, este probabil ca prețurile locuințelor să crească și să devină greu de redus în absența unei strategii globale;

20.reamintește că reforma urmărește să facă cadrul mai simplu, mai transparent și mai eficace, cu o mai mare asumare a responsabilității la nivel național și o mai bună punere în aplicare, diferențiind în același timp statele membre în funcție de punctele lor de plecare individuale, ceea ce reprezintă un pas înainte către eliminarea abordării universale, având în vedere considerentele de sustenabilitate fiscală specifice fiecărei țări incluse în traiectoria cheltuielilor nete; reamintește, de asemenea, că reforma are ca scop de a întări sustenabilitatea fiscală prin ajustări treptate și adaptate, completate de reforme și investiții, precum și de a promova politici fiscale anticiclice;

21.admite că noile norme fiscale asigură o mai mare flexibilitate și stimulente legate de investițiile și reformele naționale necesare pentru a face față provocărilor economice, sociale și geopolitice cu care se confruntă UE admite că resursele financiare și contribuțiile de la bugetele naționale diferă de la un stat membru la altul; salută faptul că indicatorul cheltuielilor nete exclude orice cofinanțare națională în cadrul programelor finanțate de UE, oferind statelor membre o marjă de manevră bugetară mai mare pentru a investi în prioritățile comune ale UE, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2024/1263, contribuind astfel la consolidarea sinergiilor dintre bugetul UE și bugetele naționale, reducând astfel fragmentarea și sporind eficiența globală a cheltuielilor publice în anumite domenii, cum ar fi apărarea;

22.evidențiază că analiza sustenabilității datoriei (DSA) joacă un rol-cheie în regulile fiscale reformate ale UE; este de părere că rolul discreționar al Comisiei în cadrul DSA impune ca evaluările pertinente să fie pe deplin transparente, previzibile, reproductibile și stabile; invită Comisia să abordeze posibile îmbunătățiri metodologice, cum ar fi evaluarea efectelor de propagare între statele membre, și să informeze în mod corespunzător Parlamentul în acest sens;

23.ia act de aplicarea inconsecventă a cadrului de norme fiscale de către Comisie în trecut și de respectarea inegală a normelor de către statele membre; subliniază că este esențial ca noul cadru să asigure tratamentul egal al statelor membre; afirmă că un cadru de succes se bazează în mare măsură pe punerea în aplicare adecvată, transparentă și eficace de la început, ținând seama, în același timp, de punctele de plecare ale statelor membre și de provocările individuale cu care se confruntă acestea; ia act de modificările introduse în noul cadru pentru a îmbunătăți credibilitatea regimului de sancțiuni financiare;

24.încurajează statele membre să alinieze definiția tehnică a indicatorului lor operațional național la indicatorul european al cheltuielilor nete primare;

25.subliniază rolul Parlamentului și al autorităților fiscale independente în cadrul de administrare economică al UE; subliniază puterea discreționară a Comisiei în elaborarea planurilor bugetar-structurale pe termen mediu; subliniază necesitatea unui control mai mare al Comisiei de către Parlament și de către Consiliul bugetar european, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2024/1263, precum și a unei creșteri a fluxului de informații către Parlament, pentru a permite supravegherea eficace a acestuia;

26.observă că nu toate statele membre au fost în măsură să își prezinte la timp planurile fiscal-structurale pe termen mediu și proiectele de planuri bugetare naționale; constată că, în urma alegerilor generale și a formării de noi guverne, cinci state membre nu și-au prezentat încă planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu, iar două state membre nu și-au prezentat încă proiectele de planuri bugetare, în timp ce un stat membru nu și-a prezentat proiectul de plan bugetar din alte motive nespecificate; invită aceste statele membre să prezinte planurile pertinente cât mai curând posibil; subliniază că prezentarea la timp a acestor planuri este o condiție prealabilă pentru punerea în aplicare efectivă și credibilitatea noilor norme; reafirmă importanța prezentării în timp util a proiectelor de planuri bugetare pentru a transpune angajamentele descrise în planurile fiscale în politici concrete în urma aprobării planurilor fiscal-structurale naționale pe termen mediu;

27.reamintește că reformele și investițiile prezentate în planurile fiscal-structurale naționale pe termen mediu ar trebui aliniate la prioritățile comune ale UE stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263; subliniază că, în temeiul noului cadru, Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită acestor priorități atunci când evaluează planurile fiscal-structurale naționale pe termen mediu;

28.ia act de faptul că 21 dintre cele 22 de planuri bugetar-structurale naționale pe termen mediu care au fost examinate până în prezent au primit o evaluare pozitivă; ia act de faptul că noul cadru permite statelor membre să utilizeze ipoteze care diferă de DSA a Comisiei, în cazul în care aceste diferențe sunt explicate și justificate în mod corespunzător, în mod transparent și se bazează pe argumente economice solide în cadrul dialogului tehnic cu statele membre; observă, cu toate acestea, că, în planurile prezentate de cinci state membre, Comisia a constatat inconsecvențe și abateri insuficient justificate de la cadrul DSA în ipotezele macroeconomice legate de PIB-ul potențial și/sau deflatorul PIB; subliniază că astfel de abateri și riscuri de concentrare la sfârșitul perioadei ar putea amenința sustenabilitatea fiscală viitoare; observă că în planurile prezentate de trei state membre, Comisia admite o concentrare a ajustărilor fiscale către sfârșitul perioadei; invită Comisia să se asigure că orice astfel de concentrare a ajustării îndeplinește cerințele stabilite în regulament și o invită să împiedice politicile prociclice;

29.ia act de faptul că doar șapte state membre au solicitat un aviz din partea instituției lor fiscale independente pertinente, ceea ce oferă o dimensiune suplimentară importantă de control; constată cu precauție că unele instituții fiscal-bugetare independente au emis un aviz negativ cu privire la planul bugetar național al statului lor membru; regretă că nouă state membre nu și-au îndeplinit obligația de a organiza consultări politice cu societatea civilă, cu partenerii sociali, cu autoritățile regionale și cu alte părți interesate pertinente înainte de a-și prezenta planurile naționale; regretă, de asemenea, că mai multe state membre nu și-au implicat parlamentele naționale în procesul de aprobare a planurilor și nu au informat dacă au avut loc consultările necesare cu parlamentele naționale, astfel cum s-a stabilit în noul cadru;

30.observă că cinci state membre au solicitat o prelungire a perioadei de ajustare; subliniază că orice astfel de prelungire ar trebui să se bazeze pe un set de angajamente în materie de investiții și reforme care, luate împreună, să îmbunătățească creșterea potențială și reziliența economiei, să sprijine sustenabilitatea fiscală, să abordeze prioritățile comune ale UE și recomandările pertinente specifice fiecărei țări și să fi fost evaluate ca îndeplinind condițiile prevăzute în regulament pentru o astfel de extindere; constată că reformele și investițiile utilizate pentru a justifica această extindere se bazează în mod considerabil pe reformele deja aprobate în cadrul MRR; subliniază importanța și necesitatea unor reforme și investiții care să contribuie în mod pozitiv la creșterea potențială a PIB-ului statelor membre; invită Comisia să evalueze în mod eficace ex post impactul investițiilor și reformelor convenite în ceea ce privește sprijinirea sustenabilității fiscale, consolidarea potențialului de creștere al economiei, abordarea priorităților comune ale UE și a recomandărilor specifice fiecărei țări și asigurarea nivelului necesar de investiții publice finanțate la nivel național;

31.ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia doar opt dintre cele 17 proiecte de planuri bugetare prezentate sunt în conformitate cu recomandările fiscale care rezultă din planul fiscal-structural național pe termen mediu; regretă faptul că șapte planuri au fost evaluate ca nefiind pe deplin conforme cu recomandările, unul ca fiind neconform și unul ca fiind expus riscului de a nu fi conform cu recomandările; este preocupat de faptul că șase state membre au prezentat proiecte de planuri bugetare cu o creștere anuală sau cumulată a cheltuielilor peste plafoanele lor prevăzute;

32.ia act de previziunile Comisiei potrivit cărora punerea în aplicare a cadrului de guvernare revizuit ar trebui să ducă la o reducere a soldului structural primar pentru zona euro în ansamblu de 0,5 % din PIB în 2024 și de 0,25 % din PIB în 2025; ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia acest lucru este în concordanță cu procesul de consolidare a sustenabilității fiscale și sprijină procesul dezinflaționist în curs, deoarece incertitudinea economică rămâne ridicată; observă că creșterea PIB-ului va continua să sprijine consolidarea fiscală în întreaga UE; solicită politici fiscale care să restabilească stabilitatea, promovând în același timp inovarea, competitivitatea industrială și creșterea economică pe termen lung; subliniază necesitatea de a crea o marjă de manevră bugetară suplimentară pentru a aborda provocările viitoare și potențialele crize, menținând în același timp un nivel suficient de investiții pentru a sprijini și a promova creșterea sustenabilă și favorabilă includerii, industrializarea și prosperitatea pentru toți;

33.consideră că punerea în aplicare eficientă a normelor fiscale, deși necesară, nu este suficientă în sine pentru a atinge în orice moment o orientare fiscală optimă și pentru a asigura un nivel de trai ridicat pentru toți europenii; ia act de faptul că încă se preconizează că, în 2025, orientarea fiscală va continua să difere foarte mult de la un stat membru la altul; invită Comisia să analizeze idei pentru un mecanism care să asigure că poziția ciclică a UE în ansamblu este adecvată în orice moment perspectivelor macroeconomice;

34.reamintește că, potrivit Comisiei, presiunea fiscală din 2025 va fi parțial compensată de o ușoară creștere a investițiilor, finanțată atât din bugetele naționale, cât și din subvențiile MRR și din alte fonduri ale UE; subliniază rolul MRR în abordarea nevoilor de investiții ale UE, remarcând că acesta va expira până la sfârșitul anului 2026, ceea ce ar putea duce la o scădere a investițiilor publice în prioritățile europene comune;

35.invită Comisia să inițieze discuții privind abordarea deficitului semnificativ de investiții din UE și să reducă costurile îndatorării, să întărească stabilitatea financiară și să permită investiții strategice în conformitate cu obiectivele UE și pentru furnizarea de bunuri publice europene, cum ar fi capabilitățile de apărare, pentru a răspunde nevoilor în contextul amenințărilor tot mai mari și al provocărilor în materie de securitate; solicită să se utilizeze pe deplin câștigurile de eficiență care pot rezulta din furnizarea de bunuri publice europene la nivelul UE prin coordonarea eficientă a priorităților de investiții între statele membre; consideră că aceste cadru, după caz, ar trebui întărit prin instrumente de investiții la nivelul UE și instrumente concepute pentru a reduce la minimum costurile pentru contribuabilii UE și a maximiza eficiența furnizării de bunuri publice europene;

36.reamintește că orice finanțare din partea UE trebuie să fie însoțită de mecanisme solide care să garanteze transparența, responsabilitatea și utilizarea eficientă a fondurilor, astfel încât să se evite o creștere nejustificată a cheltuielilor publice;

37.încurajează statele membre să promoveze cheltuielile de investiții care generează o rată pozitivă de rentabilitate; ia act de evaluarea raportului Draghi potrivit căreia aproximativ patru cincimi din investițiile productive vor fi realizate de sectorul privat din UE, în timp ce investițiile publice vor juca, de asemenea, un rol catalizator; salută inițiativa Comisiei de a propune un fond pentru competitivitate în noul cadru financiar multianual și invită Comisia să utilizeze pe deplin garanțiile financiare pentru a mobiliza investițiile private; subliniază că statele membre trebuie să își intensifice eforturile, în special cele bugetare, pentru a accelera inovarea, digitalizarea, educația, formarea și decarbonizarea, pentru a întări competitivitatea europeană și a reduce dependențele;

38.observă că proporția recomandărilor specifice fiecărei țări „puse în aplicare integral” a scăzut de la 18,1 % (în perioada 2011-2018) la 13,9 % (în perioada 2019-2023); reamintește că punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, inclusiv în ceea ce privește eficiența cheltuielilor publice, constituie o parte esențială a asigurării sustenabilității fiscale și a soluționării dezechilibrelor macroeconomice; pledează pentru o punere în aplicare mai eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și a reformelor relevante; solicită să se exploreze modalități de creștere a ponderii recomandărilor specifice fiecărei țări „puse în aplicare pe deplin”; invită Comisia să coreleze mai strâns recomandările specifice fiecărei țări cu rapoartele de țară respective; solicită evaluarea impactului reformelor și a progreselor înregistrate în direcția reducerii lacunelor identificate în materie de investiții; solicită o mai mare transparență în pregătirea recomandărilor specifice fiecărei țări;

39.reiterează, în acest sens, că recomandările specifice fiecărei țări ar trebui consolidate prin axarea pe un set limitat de provocări, în special pe provocările structurale specifice ale statelor membre și pe prioritățile comune ale UE, în vederea promovării unei creșteri economice solide și favorabile includerii, a consolidării competitivității și a stabilității macroeconomice, a promovării tranziției verzi și a celei digitale și a asigurării echității sociale și intergeneraționale;

40.reamintește obligația statelor membre de a aborda, în planurile lor fiscale naționale, recomandările relevante specifice fiecărei țări, atât în dimensiunea lor economică, cât și în cea socială, astfel cum se menționează în cadrul semestrului european; observă că Comisia a identificat, în planurile fiscale naționale, recomandări neabordate specifice fiecărei țări;

41.subliniază importanța recomandărilor specifice fiecărei țări în abordarea factorilor pe termen mai lung ai sustenabilității fiscale, inclusiv sustenabilitatea și furnizarea adecvată a sistemelor publice de pensii, sistemele de sănătate și de îngrijire pe termen lung în fața provocărilor demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației, precum și pregătirea pentru evoluții negative, inclusiv pentru riscurile fizice legate de schimbările climatice; subliniază pertinența recomandărilor specifice fiecărei țări în abordarea stabilității pieței locuințelor pentru a contribui la reziliența economică a UE;

42.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.