1.consideră că Comisia și Consiliul ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale, în conformitate cu planul de acțiune din martie 2021 și Declarația de la Hulpe, cu scopul de a atinge obiectivele principale pentru 2030; invită Comisia să se asigure că raportul comun privind ocuparea forței de muncă 2026 analizează punerea în aplicare a tuturor principiilor Pilonului european al drepturilor sociale în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1263 și include o analiză a dimensiunii sociale a planurilor structurale fiscale naționale pe termen mediu referitoare la reziliența socială, inclusiv Pilonul european al drepturilor sociale; salută, în acest sens, anunțarea unui nou plan de acțiune privind punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale von der Leyen, U., În fața unei alegeri: Orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană 2024-2029, 18 iulie 2024. pentru 2025, pentru a da un nou impuls progresului social; salută faptul că se preconizează că aproape toate statele membre vor crește investițiile publice în 2025, ceea ce este necesar pentru a garanta accesul la servicii publice de calitate și pentru a atinge obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale; reamintește că statele membre pot mobiliza MRR în cadrul domeniului de aplicare definit de Regulamentul (UE) 2021/241 Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17), ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/241/oj). până la 31 decembrie 2026 privind politicile pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii și pentru următoarea generație;

2.subliniază că este important să se utilizeze tabloul de bord social și cadrul de convergență socială pentru a identifica riscurile și a urmări progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea inegalităților, consolidarea sistemelor de protecție socială și promovarea unor condiții de muncă decente și a unor măsuri de sprijin pentru lucrători în vederea gestionării tranzițiilor; subliniază, în acest sens, că trebuie să se garanteze o Europă sustenabilă, echitabilă și favorabilă incluziunii, în care drepturile sociale să fie pe deplin protejate și garantate la același nivel cu libertățile economice; reamintește că cetățenii UE identifică Europa socială ca una dintre prioritățile lor;

3.regretă lipsa de date și de analize privind inegalitatea și concentrarea bogăției în UE, deoarece aceasta din urmă este unul dintre principalii factori determinanți ai sărăciei; subliniază că, potrivit Conturilor de distribuție a bogăției gospodăriilor („Distributional Wealth Accounts”), un set de date elaborat de Sistemul European al Băncilor Centrale, ponderea bogăției deținute de cei mai bogați 10% a fost de 56 % în al patrulea trimestru al anului 2023, în timp ce jumătatea cea mai săracă a deținut doar 5 %;

4.salută includerea analizei privind contribuția pozitivă a ODD și a strategiilor europene privind egalitatea în RCOFM 2025 și invită Comisia să se asigure că RCOFM 2026 include atât o secțiune care analizează progresele înregistrate în direcția realizării ODD legate de ocuparea forței de muncă și de politica socială, cât și o altă secțiune privind progresele în direcția eliminării discriminării sociale și la locul de muncă în conformitate cu Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, cu Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, cu Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor pentru perioada 2020-2030, cu Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 și cu Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030;

5.invită statele membre să pună în aplicare orientările actualizate privind ocuparea forței de muncă, punând accentul pe educația și formarea pentru toți, pe noile tehnologii, cum ar fi IA, și pe inițiativele politice recente privind muncă prin intermediul platformelor, locuințele decente și la prețuri accesibile și remedierea deficitului de forță de muncă și de competențe, în vederea consolidării procesului decizional democratic;

6.reiterează importanța investițiilor în dezvoltarea competențelor forței de muncă și în formarea profesională și a asigurării unor locuri de muncă de calitate, cu accent pe dreptul individual la formare și învățare pe tot parcursul vieții; îndeamnă statele membre să elaboreze măsuri de perfecționare și recalificare în colaborare cu părțile interesate de la nivel local, inclusiv cu organismele de educație și de formare și cu partenerii sociali, pentru a întări legătura dintre sistemele de educație și formare și piața muncii și pentru a anticipa nevoile pieței muncii; salută faptul că perspectivele de ocupare a unui loc de muncă pentru proaspeții absolvenți ai programelor de educație și formare profesională (EFP) continuă să se îmbunătățească în întreaga Uniune; este preocupat de scăderea performanțelor educaționale ale tinerilor, în special în ceea ce privește competențele de bază; salută, în acest sens, anunțarea unui plan de acțiune privind competențele de bază și a unui plan strategic pentru educația în domeniul STIM; invită statele membre să investească în programe pentru a înzestra cursanții cu competențele de bază, digitale și transversale necesare pentru lumea muncii și digitalizarea acesteia, precum și pentru a-i ajuta să contribuie în mod semnificativ la societate; reamintește rolul important pe care îl poate juca Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați în sprijinirea și recalificarea lucrătorilor concediați ca urmare a unor evenimente majore de restructurare;

7.salută anunțarea unei foi de parcurs privind locurile de muncă de calitate pentru a asigura o tranziție justă pentru toți; invită Comisia să includă în această foaie de parcurs considerații privind măsurile legate de utilizarea IA și a gestionării algoritmice în lumea muncii, astfel încât noile tehnologii să fie valorificate pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și productivitatea, respectând în același timp drepturile lucrătorilor și echilibrul dintre viața profesională și cea privată, astfel cum au fost recunoscute în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă Propunerea Comisiei din 17 decembrie 2024 de raport comun privind ocuparea forței de muncă al Comisiei Europene și al Consiliului [COM(2024)0701)].;

8.subliniază că răspunsul la deficitul de forță de muncă din Uniunea Europeană implică, de asemenea, îmbunătățirea și facilitarea mobilității forței de muncă în cadrul Uniunii; invită statele membre să îmbunătățească și să faciliteze recunoașterea competențelor și a calificărilor în Uniune, inclusiv pentru resortisanții țărilor terțe; invită Comisia să analizeze eficacitatea platformei rețelei europene de servicii pentru ocuparea forței de muncă (EURES) în vederea unei eventuale revizuiri a funcționării acesteia;

9.constată că, în funcție de contextul specific fiecărei țări, numărul persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare, al persoanelor cu un nivel mai scăzut de educație, al tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și, printre acestea, al grupurilor vulnerabile, precum romii, femeile, persoanele în vârstă, persoanele cu un nivel scăzut și mediu de calificare, persoanele cu dizabilități și persoanele care provin din familii de migranți sau minorități, rămâne ridicat în mai multe state membre, în pofida unei tendințe descendente în Uniunea Europeană; invită statele membre să consolideze Garanția pentru tineret, astfel cum se prevede în principiul 4 din Pilonul european al drepturilor sociale, pentru a sprijini tinerii aflați în dificultate pe tot parcursul dezvoltării lor personale și profesionale; reiterează rolul esențial pe care îl joacă EFP în furnizarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor necesare tinerilor care intră pe piața muncii; subliniază necesitatea de a investi în calitatea și atractivitatea EFP prin intermediul Fondului Social European Plus (FSE+); reamintește, prin urmare, necesitatea de a remedia această situație și de a găsi soluții pentru a menține tinerii în sistemul de educație, formare sau ocupare a forței de muncă și importanța de a asigura accesul lor la stagii și ucenicii, permițându-le să dobândească prima lor experiență profesională și facilitându-le tranziția de la educație la încadrarea în muncă, precum și de a crea condiții de muncă care să permită unei forțe de muncă în curs de îmbătrânire să rămână pe piața muncii;

10.consideră că, deși s-a înregistrat o îmbunătățire, persoanele cu dizabilități, în special femeile cu dizabilități, încă mai întâmpină obstacole semnificative pe piața muncii și că, prin urmare, este nevoie de formare profesională și digitală, promovând totodată incluziunea persoanelor cu dizabilități, vizând forța de muncă inactivă și grupurile cu o participare scăzută pe piața muncii, inclusiv femeile, tinerii, lucrătorii în vârstă și persoanele cu boli cronice; invită Comisia să actualizeze Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap cu noi inițiative și acțiuni emblematice începând cu 2025, de exemplu o garanție europeană pentru ocuparea forței de muncă și competențe pentru persoanele cu dizabilități și schimbul de bune practici, cum ar fi cardul pentru dizabilitate, în special pentru a aborda incluziunea socială și viața independentă a persoanelor cu dizabilități, asigurând, de asemenea, accesul acestora la educație, formare și locuri de muncă de calitate prin orientări privind menținerea alocațiilor pentru persoanele cu dizabilități;

11.își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că romii se confruntă în continuare cu obstacole semnificative în calea ocupării forței de muncă, prejudecățile persistente limitându-le perspectivele; ia act de faptul că Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor evidențiază lipsa progreselor în ceea ce privește accesul la locuri de muncă și o pondere tot mai mare a tinerilor romi care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare; subliniază obiectivul cadrului de a înjumătăți decalajul dintre romi și populația generală în materie de ocupare a forței de muncă și de a se asigura că cel puțin 60 % dintre romi vor avea un loc de muncă remunerat până în 2030; îndeamnă statele membre să adopte o strategie integrată și axată pe egalitate, precum și să se asigure că politicile și serviciile publice se adresează efectiv tuturor romilor, inclusiv celor din zone rurale îndepărtate;

12.subliniază nevoia de a acorda atenție aspectelor sociale și de mediu ale competitivității, evidențiind necesitatea de a investi în educație și formare pentru toți, pentru a asigura accesul universal la educație publică și la programe de formare profesională de înaltă calitate, precum și la practici sustenabile pentru a stimula creșterea favorabilă incluziunii; subliniază că partenerii sociali ar trebui să joace un rol esențial în identificarea nevoilor în materie de competențe în întreaga UE și găsirea unor soluții pentru acestea;

13.invită Comisia și statele membre să includă în semestrul european recomandări specifice privind locuințele accesibile din punct de vedere financiar și să promoveze investițiile în locuințe; îndeamnă statele membre să se asigure că investițiile în locuințe sprijină soluții locative de calitate pe termen lung care sunt efectiv accesibile pentru gospodăriile cu venituri mici și medii, subliniind că investițiile în locuințe sociale și la prețuri accesibile sunt esențiale pentru a asigura și a îmbunătăți calitatea vieții pentru toți; subliniază necesitatea de a îmbunătăți utilizarea fondurilor UE, de exemplu prin intermediul instrumentelor financiare ale Băncii Europene de Investiții, în special pentru a sprijini investițiile în vederea creșterii eficienței energetice a clădirilor; invită Comisia și statele membre să ia măsuri decisive pentru a oferi o evaluare a politicilor, fondurilor și blocajelor Uniunii, care ar trebui să faciliteze construirea, transformarea și renovarea de locuințe accesibile, la prețuri abordabile și eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv de locuințe sociale, care să răspundă nevoilor tinerilor, ale persoanelor cu mobilitate redusă, ale grupurilor cu venituri mici și medii, ale familiilor vulnerabile și ale persoanelor aflate în situații mai vulnerabile, protejând în același timp proprietarii de locuințe și persoanele care încearcă să devină proprietari de reducerea și mai mare a ofertei;

14.salută anunțarea Planului european privind locuințele la prețuri accesibile, care urmărește să ajute statele membre să facă față crizei locuințelor și creșterii rapide a prețurilor la chirii; invită Comisia să evalueze și să facă publice obstacolele potențiale în calea normelor privind ajutoarele de stat care afectează accesibilitatea locuințelor; reamintește că Fondul social pentru climă urmărește să ofere ajutor financiar statelor membre începând din 2026 pentru a sprijini gospodăriile în special prin măsuri și investiții menite să sporească eficiența energetică a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor și integrarea în clădiri a generării și stocării energiei din surse regenerabile;

15.consideră că fenomenul lipsei de adăpost este o problemă socială dramatică în UE; solicită o definiție unică a lipsei de adăpost în UE, care să permită compararea și evaluarea sistematică a amplorii fenomenului lipsei de adăpost în diferite state membre ale UE; invită Comisia să elaboreze o strategie și să depună eforturi pentru a pune capăt fenomenului lipsei de adăpost în UE până în 2030, prin promovarea accesului la locuințe decente și la prețuri accesibile, precum și a accesului la servicii sociale de calitate; îndeamnă statele membre să îmbunătățească utilizarea instrumentelor UE disponibile, inclusiv a FSE+, în această privință Avizul Comitetului Economic și Social European din 13 decembrie 2023 pe tema „Un cadru UE pentru strategiile naționale pentru persoanele fără adăpost bazate pe principiul „Locuința pe primul loc” (JO C, C/2024/1567, 5.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1567/oj).;

16.invită statele membre să elaboreze strategii naționale de combatere a fenomenului lipsei de adăpost ; salută intenția Consiliului de a prezenta o recomandare privind fenomenul lipsei de adăpost Avizul Comitetului Economic și Social European din 13 decembrie 2023 intitulat „Pentru un cadru UE pentru strategiile naționale privind persoanele fără adăpost, bazat pe principiul „Locuința pe primul loc”.; îndeamnă Comisia să facă în așa fel ca Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost să devină și mai ambițioasă;

17.consideră că trebuie adoptate urgent acțiuni la nivelul UE pentru a reduce nivelurile constant ridicate de sărăcie și de excluziune socială din UE, în special în rândul copiilor, al tinerilor și al persoanelor în vârstă, al persoanelor cu dizabilități, al persoanelor născute în afara UE, al LGTBI și al comunităților rome; subliniază faptul că ar trebui să se acorde prioritate accesului la servicii sociale de calitate și că acestea ar trebui să asigure securitatea energetică pentru gospodăriile vulnerabile; invită Comisia să adopte prima strategie a UE de combatere a sărăciei;

18.reamintește obiectivul Uniunii de a trece de la îngrijirea instituționalizată la îngrijirea în comunitate sau în familie; invită Comisia să prezinte un plan de acțiune privind dezinstituționalizarea; subliniază că acest plan de acțiune ar trebui să acopere toate grupurile care trăiesc încă în instituții, inclusiv copiii, persoanele cu dizabilități, persoanele cu probleme de sănătate mintală sau afectate de lipsa de adăpost, precum și persoanele în vârstă; invită statele membre să utilizeze pe deplin fondurile FSE+, precum și alte fonduri europene și naționale relevante pentru a finaliza procesul de dezinstituționalizare, asigurând astfel că fiecare cetățean al UE poate trăi într-un mediu familial sau într-o comunitate;

19.invită Comisia să prezinte un plan de acțiune european pentru sănătatea mintală, în ton cu recomandările sale recente Comunicarea Comisiei din 7 iunie 2023 privind o abordare cuprinzătoare cu privire la sănătatea mintală [COM(2023)0298].; invită statele membre să îmbunătățească accesul la serviciile de sănătate mintală și la programele de sprijin emoțional pentru toți, în special pentru copii, tineri și persoane în vârstă; solicită o mai bună utilizare a indicatorilor din tabloul de bord social pentru a aborda impactul condițiilor precare de viață și al incertitudinii asupra sănătății mintale;

20.invită Comisia să abordeze problema singurătății prin promovarea unei strategii globale a UE privind singurătatea și accesul la îngrijire profesională; solicită, de asemenea, ca Strategia UE să combată impactul socioeconomic al singurătății asupra productivității și bunăstării prin abordarea unor aspecte precum izolarea în zonele rurale; îndeamnă statele membre să continue implementarea Recomandării Consiliului privind accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate și accesibile din punct de vedere financiar, cu scopul de a asigura accesul la servicii de îngrijire de calitate și, în același timp, la condiții de muncă decente pentru lucrătorii din sectorul serviciilor de îngrijire, precum și pentru îngrijitorii informali;

21.recunoaște că 44 de milioane de europeni sunt frecvent îngrijitori informali pe termen lung, majoritatea dintre aceștia fiind femei Comisia Europeană: Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Raportul privind îngrijirea pe termen lung – Tendințe, provocări și oportunități într-o societate în curs de îmbătrânire. Volumul I, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2021, https://data.europa.eu/doi/10.2767/677726.;

22.recunoaște rolul unic al îngrijitorilor în societate și constată că, deși definiția lucrătorilor din sistemul serviciilor de îngrijire nu este armonizată la nivelul UE, sectorul îngrijirii pe termen lung angajează 6,4 milioane de persoane în întreaga UE;

23.este preocupat de faptul că, în 2023, 94,6 milioane de persoane din UE erau încă expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială; subliniază că, fără o schimbare de paradigmă în abordarea combaterii sărăciei, Uniunea Europeană și statele sale membre nu își vor atinge obiectivele de reducere a sărăciei; consideră că anunțarea primei strategii a UE de combatere a sărăciei reprezintă un pas în direcția cea bună către inversarea tendinței, dar trebuie să prevadă o abordare cuprinzătoare a aspectelor multidimensionale ale sărăciei și excluziunii sociale, prin acțiuni concrete, o punere în aplicare riguroasă și monitorizare; solicită ca această strategie să-i includă pe toți cei care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială, în primul rând persoanele cele mai dezavantajate, dar să includă și măsuri specifice pentru diferite grupuri, cum ar fi persoanele încadrate în muncă care se confruntă cu sărăcia, persoanele fără adăpost, persoanele cu dizabilități, familiile monoparentale și, mai ales, copiii, pentru a întrerupe ciclul sărăciei în mod durabil; subliniază că transpunerea Directivei privind salariile minime va fi esențială pentru prevenirea și combaterea riscurilor de sărăcie în rândul lucrătorilor, consolidând totodată stimulentele pentru muncă, și salută faptul că mai multe state membre și-au modificat sau intenționează să își modifice cadrele privind salariul minim; își exprimă îngrijorarea cu privire la înmulțirea formelor de lucru atipice în care lucrătorii riscă mai mult să se confrunte cu sărăcia deși sunt încadrați în muncă și în care aceștia nu dispun de o protecție juridică adecvată;

24.își reiterează apelul adresat Comisiei de a monitoriza cu atenție punerea în aplicare a Garanției pentru copii în toate statele membre, în cadrul semestrului european și al recomandărilor specifice fiecărei țări; își reiterează apelul pentru creșterea finanțării Garanției europene pentru copii cu un buget specific de cel puțin 20 de miliarde EUR și ca toate statele membre să dedice minimum 5 % din fondurile care le-au fost alocate în cadrul FSE+ pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea bunăstării copiilor; consideră că recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să reflecte conformitatea bugetară a statelor membre cu cerința minimă de alocare pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor prevăzută în Regulamentul FSE+ Articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) (JO L 231, 30.6.2021, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1057/oj).; invită Comisia să prevadă un buget ambițios pentru Garanția pentru copii în următorul CFM, pentru a răspunde provocării tot mai mari reprezentate de sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor;

25.este preocupat de politicile naționale care creează lacune în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, agravând inegalitățile atât în interiorul statelor membre, cât și între ele; avertizează că această stare de fapt subminează și punerea în aplicare a principiului 16 al Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivului de dezvoltare durabilă 3.8 privind acoperirea universală cu servicii de sănătate, precum și îndeplinirea obiectivului general al Pilonului european al drepturilor sociale de a promova convergența socială ascendentă în UE, fără a lăsa pe nimeni în urmă; crede că indicatorii utilizați în tabloul de bord social nu permit să se înțeleagă în întregime situația accesului la asistența medicală;

26.subliniază că angajatorii trebuie să stimuleze legăturile intergeneraționale în cadrul întreprinderilor și învățarea intergenerațională între persoanele mai tinere și cele mai în vârstă și invers; subliniază că îmbătrânirea forței de muncă poate ajuta o întreprindere să dezvolte noi produse și servicii pentru a se adapta la nevoile unei societăți îmbătrânite într-o manieră mai creativă și productivă; solicită, de asemenea, să se creeze stimulente pentru a încuraja voluntariatul și mentoratul, astfel încât să se realizeze transferul de cunoștințe între generații;

27.avertizează că, potrivit rapoartelor Băncii Centrale Europene, salariile reale se situează în continuare sub nivelul de dinainte de pandemie, în timp ce productivitatea a rămas aproximativ aceeași; este de acord că acest lucru creează o anumită marjă de manevră pentru redresarea neinflaționistă a salariilor reale și avertizează că, în cazul în care salariile reale nu se redresează, acest lucru ar crește riscul prelungirii situației economice precare, ceea ce ar putea avea efecte negative și ar afecta și mai mult productivitatea în zona euro în raport cu alte părți ale lumii; consideră că îmbunătățirea aplicării salariilor minime și o acoperire mai largă a negocierilor colective pot avea un efect benefic asupra nivelului inegalităților salariale, în special ajutând lucrătorii mai vulnerabili având cele mai mici salarii, care sunt din ce în ce mai excluși;

28.solicită statelor membre să asigure condiții de muncă decente, care să includă, printre altele, salarii decente, accesul la protecție socială, oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, sănătatea și siguranța la locul de muncă, un bun echilibru între viața profesională și cea privată și dreptul de a se deconecta, un timp de lucru rezonabil, reprezentarea lucrătorilor, democrația la locul de muncă și contractele colective de muncă; îndeamnă statele membre să promoveze democrația la locul de muncă, dialogul social și negocierile colective și să protejeze drepturile lucrătorilor, în special în contextul dublei tranziții verzi și digitale, și să asigure remunerarea egală pentru muncă egală în rândul bărbaților și femeilor, să îmbunătățească transparența salarială și să combată inegalitatea de gen pentru a elimina diferența de remunerare între femei și bărbați în UE;

29.reamintește cât de important este să se îmbunătățească accesul la protecție socială al persoanelor care desfășoară o activitate independentă și invită Comisia să monitorizeze planurile naționale ale statelor membre de punere în aplicare a Recomandării Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă JO C 387, 15.11.2019, p. 1. ca parte a recomandărilor specifice fiecărei țări; reamintește, în acest sens, în condițiile în care rata persoanelor care desfășoară o activitate independentă din sectoarele culturale și creative este de peste două ori mai mare decât în rândul populației generale, cele 13 inițiative prevăzute în răspunsul Comisiei din 21 februarie 2024 la Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 referitoare la un cadru UE pentru situația socială și profesională a artiștilor și a lucrătorilor din sectoarele culturale și creative Rezoluția Parlamentului European din 21 noiembrie 2023 conținând recomandări adresate Comisiei privind cadrul UE pentru situația socială și profesională a artiștilor și lucrătorilor din sectoarele culturale și creative (JO C, C/2024/4208, 24.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/4208/oj). și invită Comisia să înceapă să le pună în aplicare în cooperare cu statele membre;

30.solicită punerea în aplicare a unor politici care promovează echilibrul dintre viața profesională și cea privată și dreptul de a se deconecta, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții tuturor familiilor și lucrătorilor, pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată Directiva (UE) 2019/1158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului (JO L 188, 12.7.2019, p. 79, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/1158/oj). și a Strategiei europene privind serviciile de îngrijire; invită Comisia să prezinte o propunere pentru a aborda munca de la distanță și dreptul de a se deconecta, precum și o propunere vizând crearea unui card european pentru toate tipurile de familii numeroase și un plan de acțiune european pentru familii monoparentale, care să ofere avantaje educaționale și sociale; solicită, în cele din urmă, inițiative de combatere a excluziunii lucrătorilor în urma unor perioade mai lungi de concediu medical, de adaptare a locului de muncă și de promovare a unor condiții de muncă flexibile, precum și de dezvoltare a unor strategii de sprijinire a lucrătorilor care au revenit la muncă după perioade mai lungi de absență;

31.solicită să se acorde prioritate provocărilor demografice în cadrul politicii de coeziune a UE și să se ia măsuri concrete la nivelul UE și la nivel național; invită Comisia să declare un „An european al demografiei” și să acorde prioritate elaborării Comunicării sale privind valorificarea talentelor din regiunile Europei și dezvoltării mecanismului de stimulare a talentelor pentru a promova coeziunea socială și să majoreze finanțarea pentru zonele rurale și ultraperiferice și regiunile cu o rată ridicată de depopulare, sprijinind crearea de locuri de muncă de calitate, serviciile publice, proiectele de dezvoltare locală și infrastructura de bază care favorizează „dreptul de ședere” al populației; subliniază că este important să se introducă măsuri specifice pentru a combate inegalitățile regionale în materie de educație și formare, asigurând accesul egal la o educație de înaltă calitate și la prețuri accesibile pentru toți;

32.este preocupat de faptul că, în pofida îmbunătățirilor, mai multe grupuri de populație sunt în continuare semnificativ subreprezentate pe piața muncii din UE, inclusiv femeile, persoanele în vârstă, persoanele cu calificare scăzută și medie, persoanele cu dizabilități și persoanele care provin din familii de migranți sau din minorități; avertizează că inegalitățile educaționale s-au adâncit, exacerbând și mai mult vulnerabilitățile elevilor care provin din medii defavorizate și din familii de migranți; subliniază că, potrivit Raportului comun privind ocuparea forței de muncă, persoanele care provin din familii de migranți sau de minorități pot beneficia în mod semnificativ de măsuri specifice pentru a aborda necorelarea competențelor, pentru a îmbunătăți competențele lingvistice și pentru a combate discriminarea; subliniază importanța intensificării eforturilor de punere în aplicare a Planului de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027, care oferă un cadru comun de politică pentru a sprijini statele membre în elaborarea politicilor naționale de integrare a migranților;

33.invită Comisia și Consiliul să acorde prioritate reducerii sarcinilor administrative în scopul simplificării, respectând totodată standardele sociale și de muncă; consideră că un sprijin mai bun pentru IMM-uri și pentru antreprenori existenți sau potențiali va îmbunătăți competitivitatea și sustenabilitatea pe termen lung a UE, va stimula inovarea și va crea locuri de muncă de calitate; constată că IMM-urile și lucrătorii independenți din toate sectoarele sunt esențiali pentru creșterea economică a UE și, prin urmare, pentru finanțarea politicilor sociale; îndeamnă la punerea în aplicare a unor recomandări specifice pentru îmbunătățirea pieței unice; ia act de publicarea de către Comisie a „Busolei pentru competitivitate” la 29 ianuarie 2025 Comunicarea Comisiei din 29 ianuarie 2025 intitulată „O Busolă pentru competitivitatea UE” [COM(2025)0030].;

34.invită Comisia să verifice din prisma competitivității fiecare nouă propunere legislativă, ținând seama de impactul general al legislației UE asupra întreprinderilor, precum și asupra altor politici și programe ale UE;

35.consideră că economia socială este o componentă esențială a economiei sociale de piață a UE și un factor care stimulează punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor sale, oferind adeseori locuri de muncă grupurilor vulnerabile și excluse; invită Comisia și statele membre să își intensifice sprijinul pentru toate întreprinderile din economia socială, dar în special pentru cele non-profit, astfel cum se subliniază în Planul de acțiune pentru economia socială 2021 și în Foaia de parcurs de la Liège pentru economia socială, pentru a promova condiții de muncă de calitate, decente și favorabile incluziunii și economia circulară, pentru a încuraja statele membre să faciliteze accesul la finanțare și pentru a spori vizibilitatea actorilor din economia socială; solicită Comisiei să exploreze mecanisme de finanțare inovatoare pentru a sprijini dezvoltarea economiei sociale în Europa Rezoluția Parlamentului European din 6 iulie 2022 referitoare la Planul de acțiune al UE pentru economia socială (JO C 47, 7.2.2023, p. 171. și pentru a promova un mediu de afaceri dinamic și favorabil incluziunii;

36.consideră că, în acest an de tranziție, odată cu punerea în aplicare a normelor revizuite de guvernanță economică, statele membre ar trebui să alinieze responsabilitatea fiscală la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și la ocuparea forței de muncă; observă că implicarea partenerilor sociali, inclusiv în elaborarea planurilor bugetare structurale pe termen mediu, ar trebui îmbunătățită pentru a contribui la obiectivele noului cadru de guvernanță economică;

37.salută faptul că planurile bugetare structurale naționale pe termen mediu, în noul cadru de guvernanță economică, trebuie să includă reformele și investițiile care răspund principalelor provocări identificate în contextul semestrului european, și, de asemenea, să asigure sustenabilitatea datoriei, totodată investind strategic în principiile Pilonului european al drepturilor sociale, cu scopul de a promova convergența socială ascendentă;

38.este preocupat de faptul că gradul de respectare a recomandărilor specifice fiecărei țări rămâne scăzut; își reiterează, prin urmare, apelul ca statele membre să asigure punerea în aplicare eficace a recomandărilor specifice fiecărei țări, astfel încât să promoveze sisteme de sănătate și de pensii sustenabile, în conformitate cu principiile 15 și 16 din Pilonul european al drepturilor sociale, precum și prosperitatea pe termen lung pentru toți cetățenii, ținând seama de vulnerabilitatea lucrătorilor ale căror cariere sunt segmentate, intermitente și supuse tranzițiilor profesionale; insistă că Comisia ar trebui să își intensifice dialogurile cu statele membre despre punerea în aplicare a recomandărilor existente și a orientărilor privind ocuparea forței de muncă, precum și despre măsurile de politică actuale sau viitoare pentru a găsi un răspuns la problemele identificate;

39.salută faptul că a fost introdus un cadru pentru identificarea riscurilor la adresa convergenței sociale în cadrul semestrului european, la solicitarea fermă a Parlamentului European; reamintește că în temeiul acestui cadru Comisia evaluează riscurile la adresa convergenței sociale ascendente în statele membre și monitorizează progresele înregistrate în punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale pe baza tabloului de bord social și a principiilor cadrului de convergență socială; consideră demn de apreciat că Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025 oferă o analiză specifică fiecărei țări, bazată pe principiile cadrului de convergență socială; invită Comisia să dezvolte în continuare instrumente inovatoare de analiză cantitativă și calitativă în temeiul acestui nou cadru, pentru a-l valorifica în mod optim în viitoarele cicluri ale semestrului european;

40.apreciază faptul că prima analiză bazată pe principiile cadrului de convergență socială indică o convergență ascendentă pe piața muncii în 2023 Propunerea Comisiei din 17 decembrie 2024 de raport comun privind ocuparea forței de muncă al Comisiei Europene și al Consiliului [COM(2024)0701].; constată cu îngrijorare că situația profesională a grupurilor subreprezentate mai trebuie îmbunătățită și că riscurile la adresa convergenței ascendente persistă la nivel european la capitolul dezvoltarea competențelor, de la primele faze ale educației la învățarea pe tot parcursul vieții, și că stăm prost la indicatori sociali precum ratele riscului de sărăcie și de excluziune socială; invită Comisia să analizeze mai temeinic aceste riscuri la adresa convergenței sociale ascendente în a doua etapă a analizei și să discute cu statele membre în cauză măsurile luate sau prevăzute pentru a elimina aceste riscuri;

41.recunoaște criza costului vieții, care a mărit povara pentru gospodării, și creșterea costului locuințelor, care, în combinație cu costurile ridicate ale energiei, a contribuit la niveluri ridicate de sărăcie energetică în întreaga UE; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să ia în discuție sub toate aspectele cauzele profunde ale acestei crize, acordând prioritate politicilor care promovează reziliența economică, coeziunea socială și dezvoltarea durabilă;

42.atrage atenția asupra riscurilor sociale generate de criza din sectorul autovehiculelor, care se confruntă cu presiuni fără precedent generate de factori externi și interni; invită Comisia să acorde atenție acestui sector și să intensifice dialogul social și participarea lucrătorilor la procesele de tranziție; subliniază că pentru a răspunde crizei actuale trebuie constituit de urgență un grup operativ format din sindicate și angajatori prin intermediul căruia UE să propună un răspuns coordonat;

43.roagă Comisia să monitorizeze datele privind restructurarea și impactul său asupra ocupării forței de muncă, de exemplu utilizând Monitorul european al restructurărilor, pentru a facilita măsurile care sprijină restructurările și tranzițiile de pe piața muncii și îi sugerează să evidențieze în semestrul european acele măsuri naționale care sprijină un mod de restructurare responsabil din punct de vedere social;

44.se arată îngrijorat de revizuirea de către Comisie a tabloului de bord al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), în special de reducerea numărului de indicatori sociali și de ocupare a forței de muncă, care sunt esențiali pentru a evalua situația socială și de pe piața muncii din statele membre; regretă că șomajul în rândul tinerilor nu mai este considerat un indicator principal, cu toate că este relevant pentru a identifica provocările specifice pieței muncii și a găsi soluții la acestea și pentru a adopta politici publice adecvate; subliniază că indicatorii pentru standardele sociale ar trebui să fie luați în considerare într-o măsură mai mare în procesul decizional; regretă faptul că Comisia nu a consultat în mod corespunzător Parlamentul și reamintește Comisiei obligația sa de a coopera îndeaproape cu Parlamentul, Consiliul și partenerii sociali înainte de a elabora tabloul de bord al PDM și setul de indicatori macroeconomici și macrofinanciari pentru statele membre; subliniază că punerea în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale trebuie să facă parte din tabloul de bord al PDM;

45.consideră că coeziunea teritorială și socială sunt componente esențiale ale agendei pentru competitivitate, iar acte precum Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), rămân o bună sursă de inspirație pentru viitoarele inițiative ale UE;

46.consideră că Comisia și statele membre ar trebui să vegheze ca politicile fiscale din cadrul semestrului european să sprijine investițiile aliniate la Pilonul european al drepturilor sociale, în special în domenii precum locuințele decente și la prețuri accesibile, asistența medicală de calitate, educația și sistemele de protecție socială, deoarece acestea sunt esențiale pentru coeziunea socială și sustenabilitatea economică pe termen lung și să abordeze problemele identificate prin intermediul indicatorilor sociali;

47.subliniază necesitatea de a aborda principalele provocări identificate în tabloul de bord social ca fiind „de importanță critică” și „de urmărit”, inclusiv copiii amenințați de sărăcie sau de excludere socială, îngrijirea copiilor, șomajul mai mare în rândul persoanelor cu dizabilități, diferențele între femei și bărbați pe piața muncii, costurile excesive cu locuințele, impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei și competențele digitale de bază Propunerea Comisiei din 17 decembrie 2024 de raport comun privind ocuparea forței de muncă al Comisiei Europene și al Consiliului [COM(2024)0701)].;

48.subliniază impactul negativ pe care criza costului vieții l-a avut asupra persoanelor cu dizabilități;

49.îndeamnă statele membre să aibă în vedere politici solide care să asigure salarii echitabile și să îmbunătățească condițiile de muncă, în special pentru lucrătorii cu venituri mici și cu situație precară;

50.subliniază că este nevoie de date actualizate și armonizate privind politicile sociale pentru a elabora politici mai bune, bazate pe date concrete, și investiții sociale specifice; solicită să fie îmbunătățit tabloul de bord social pentru a ține seama de cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, introducând indicatori care să reflecte tendințele și cauzele inegalității, precum locurile de muncă de calitate, distribuția bogăției, accesul la serviciile publice, drepturile de pensie adecvate, procentul persoanelor fără adăpost, sănătatea mintală și șomajul; reamintește că indicatorul riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE) nu dezvăluie cauzele unor tipuri de inegalități mai complexe; invită Comisia și statele membre să dezvolte un cadru european de colectare a datelor privind serviciile sociale, pentru a monitoriza investițiile în serviciile sociale și gradul lor de acoperire;

51.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.