1.subliniază gravitatea amenințărilor la adresa securității continentului european, care au atins un nivel fără precedent de la cel de-al Doilea Război Mondial; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la creșterea fracturilor geopolitice, la noile, sau reînnoitele, ambiții imperialiste de dominație ale puterilor autoritare, la rivalitatea sistemică a marilor puteri, la unilateralismul naționalist, la răspândirea terorismului, inclusiv a terorismului jihadist, la strămutarea forțată a civililor și vizarea deliberată a persoanelor și a infrastructurii civile, precum și la utilizarea primară și tot mai frecventă a forței și a violenței de către anumiți actori răuvoitori pentru a-și promova obiectivele și interesele politice și economice sau pentru a rezolva dispute;

2.în acest context se arată extrem de îngrijorat de faptul că Statele Unite și-au schimbat clar poziția față de războiul de agresiune al Rusiei, mergând până acolo încât să acuze pe față Ucraina pentru războiul în curs, să suspende ajutorul militar și să încerce să constrângă Ucraina să renunțe la dreptul său legitim la autoapărare; regretă profund orice încercare de a-i șantaja pe liderii Ucrainei să capituleze în fața agresorului rus cu unicul scop de a anunța un așa-zis „acord de pace” și consideră că ceea ce încearcă acum administrația SUA, și anume să negocieze un acord de încetare a focului și de pace fără implicarea statelor europene, care vor trebui, în cele din urmă, să suporte consecințele, este contraproductivă, deoarece întărește poziția statului beligerant, care este astfel recompensat, în loc să fie sancționat; manifestă un optimism moderat legat de propunerea de a semna un acord de încetare a focului pentru 30 de zile; reamintește că o încetare a focului poate fi un instrument util pentru suspendarea ostilităților, dar numai dacă agresorul o respectă cu strictețe; se așteaptă deci ca Rusia să o semneze și să o respecte încetând toate atacurile asupra Ucrainei, fiind cuprinse aici obiectivele militare, populația civilă, infrastructura și teritoriul; conchide totuși, știut fiind că Rusia a încălcat acordurile anterioare, că pacea se poate obține numai dacă poziția Ucrainei este întărită prin garanții de securitate solide; este, în schimb, de părere că orice înțelegere care subminează aspirațiile legitime ale Ucrainei, ca, de pildă, dreptul său de a-și alege propriile mecanisme de securitate, sau care nu prevede garanții de securitate credibile riscă să expună Ucraina și alte țări europene la noi atacuri ruse; regretă, în acest sens, votul guvernului SUA, aliniat cu votul guvernului rus, la Adunarea Generală a ONU și Consiliul de Securitate al ONU cu prilejul rezoluțiilor propuse la împlinirea a trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

3.consideră că teatrele geopolitice din Ucraina, Orientul Mijlociu și Marea Chinei de Sud și regiunea indo-pacifică sunt din ce în ce mai interconectate, pe măsură ce Rusia și China, în special, își aprofundează legăturile și reprezintă provocări semnificative la adresa păcii și securității mondiale și a ordinii internaționale bazate pe norme, care trebuie abordate de comunitatea internațională; subliniază intensificarea atacurilor și a amenințărilor hibride menite să submineze valorile și structurile democratice, printre altele, în timpul alegerilor, precum și coeziunea și aderarea cetățenilor la societățile europene bazate pe valori și la statul de drept; consideră că această tendință constituie o schimbare de paradigmă, deoarece inversează logica consolidării securității internaționale pe baza respectării dreptului internațional, a unei ordini internaționale bazate pe norme și a multilateralismului;

4.recunoaște caracterul evolutiv al amenințărilor mondiale la adresa securității și subliniază rolul esențial pe care diplomația, cooperarea pentru dezvoltare, controlul armelor și dezarmarea îl joacă alături de eforturile militare în asigurarea păcii și securității internaționale pe termen lung; ia act, cu toate acestea, de impactul limitat al eforturilor diplomatice menite să consolideze pacea și securitatea în ultimii ani; subliniază că pacea și stabilitatea sustenabile la nivel mondial nu pot fi realizate doar prin măsuri militare, ci necesită strategii cuprinzătoare care să abordeze cauzele profunde ale instabilității, cum ar fi sărăcia, inegalitatea, eșecurile în materie de guvernanță și schimbările climatice; subliniază că inițiativa „Global Gateway” și alte programe de dezvoltare ale UE ar trebui să fie aliniate la obiectivele de securitate, stimulând crearea unor societăți reziliente prin promovarea creșterii economice favorabile incluziunii, a bunei guvernanțe și a drepturilor omului;

5.este extrem de încântat de Cartea albă comună pentru 2030 privind pregătirea pentru apărarea europeană JOIN(2025)0120., care propune o foaie de parcurs serioasă și ambițioasă pentru a întări securitatea Europei; invită Comisia și statele membre să implementeze rapid și fără amânare diferitele elemente ambițioase ale Cartei, deoarece Europa trebuie să aibă capacitatea de a descuraja agresorii și de a se apăra pe toate fronturile, de a prelua un rol de lider și de a acționa rapid în chestiuni de securitate și de a produce echipamente de apărare pentru propriile nevoi;

6.subliniază necesitatea absolută ca UE să recunoască și să facă față provocărilor reprezentate de amenințările multiple și în continuă evoluție la adresa securității sale și, în acest scop, să se angajeze în politici și acțiuni noi și îmbunătățite care să permită UE și statelor sale membre să își consolideze în mod colectiv și coerent apărarea în Europa, pentru a asigura securitatea tuturor statelor membre ale UE și a cetățenilor acestora, precum și capacitatea de a acționa la nivel mondial;

7.consideră că diplomația ar trebui să rămână o piatră de temelie a politicii externe a UE;

8.reamintește că este important ca Uniunea Europeană să obțină o mai mare autonomie strategică și pregătire pentru apărare, astfel cum se subliniază în Busola strategică, pentru a se asigura că obiectivele sale sunt aliniate la interesele colective și suverane ale statelor sale membre și la viziunea mai amplă a securității și apărării europene; recunoaște, în acest sens, că unele state membre au politici de lungă durată de neutralitate militară și respectă dreptul fiecărui stat membru de a-și stabili propria politică de securitate;

9.subliniază că este important să se continue operaționalizarea articolului 42 alineatul (7) din TUE privind asistența reciprocă, asigurând solidaritatea între statele membre, în special între cele a căror poziție geografică le expune în mod direct amenințărilor și provocărilor iminente și indiferent dacă sunt sau nu membre ale NATO; solicită măsuri concrete în direcția dezvoltării unei veritabile politici de solidaritate a UE, inclusiv prin clarificarea modalităților practice în cazul în care un stat membru activează articolul 42 alineatul (7) din TUE și asigurarea coerenței dintre articolul 42 alineatul (7) din TUE și articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord;

10.ia act de progresele generale limitate și de investițiile insuficiente în dezvoltarea unei capabilități europene comune de apărare, a capacității industriale și a pregătirii pentru apărare de la înființarea PSAC în urmă cu 25 de ani; constată cu regret că, în pofida ambiției de a elabora o politică de apărare comună a Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 42 alineatul (2) din TUE, lipsesc încă măsuri concrete;

11.subliniază că, deși facem eforturi pentru a ne consolida propria apărare, nu trebuie să renunțăm la alianța și cooperarea cu Statele Unite, care rămâne extrem de importantă, la fel ca și coordonarea cu NATO, atât pe partea de dezvoltare a capabilităților, cât și pe partea de schimb de informații clasificate; recunoaște că prioritățile de securitate ale Statelor Unite s-au schimbat din cauza provocărilor din alte regiuni, ceea ce pus Europa în situația să își asume întreaga responsabilitate pentru propria apărare;

12.insistă asupra necesității unei abordări, a unor politici și a unor eforturi cu adevărat comune în domeniul apărării, precum și a unei schimbări de paradigmă în cadrul PSAC a UE, care să permită UE să acționeze în mod decisiv și eficace în vecinătatea sa și pe scena mondială, să își protejeze valorile, interesele și cetățenii și să își promoveze obiectivele strategice; subliniază că este important ca UE să fie prezentată ca un actor internațional puternic și unit, capabil să acționeze mai strategic și mai autonom, să se apere împotriva potențialelor atacuri ale inamicilor și să își sprijine partenerii și să asigure pacea, dezvoltarea durabilă și democrația; subliniază că este extrem de important ca UE și statele sale membre să continue să depună eforturi pentru a crea o cultură strategică comună în domeniul securității și apărării; subliniază necesitatea ca statele membre să reflecteze în mod colectiv asupra viitorului politicilor și doctrinelor lor de descurajare, precum și asupra adaptării lor la mediul de securitate în schimbare din Europa; subliniază, de asemenea, că, pentru a dezvolta politici externe și de apărare coerente, UE trebuie să își consolideze structurile democratice și independente, procesele decizionale și autonomia operațională;

13.salută obiectivul Președintei Comisiei de a lansa o nouă eră pentru apărarea și securitatea europeană, prin construirea unei veritabile uniuni europene a apărării; salută numirea lui Andrius Kubilius, primul comisar pentru apărare și spațiu, însărcinat cu colaborarea cu VP/ÎR; se bucură că a fost publicată Cartea albă privind viitorul apărării europene subliniază necesitatea ca UE și statele sale membre, acționând în vederea definirii uniunii europene a apărării, să ia măsuri prioritare și să pregătească acțiuni viitoare pentru a asigura pregătirea UE în materie de apărare, în special în ceea ce privește amenințarea reprezentată de Rusia, precum și pentru a consolida descurajarea și capabilitățile operaționale ca instrument de apărare în timp de război, răspunzând în același timp nevoilor civile și umanitare și valorificând astfel conceptul de „dublă utilizare”;

14.salută planul „ReArm Europe” (Reînarmarea Europei) în cinci puncte propus de Președinta Comisiei la 4 martie 2025;

15.consideră demne de apreciat rezultatele reuniunii extraordinare a Consiliului European din 6 martie 2025 și concluziile reuniunii Consiliului European din 20 martie 2025;

16.consideră îmbucurător că în Cartea albă au fost preluate solicitările Parlamentului de a insista pe necesitatea de a proteja frontierele terestre, aeriene și maritime ale UE de amenințări militare și hibride; laudă aprobarea unui scut la frontiera estică și își reiterează sprijinul pentru linia baltică de apărare;

17.salută publicarea Strategiei Uniunii pentru pregătirea UE și subliniază că acțiunile UE trebuie să fie holiste, abordând toate dimensiunile securității – externă, internă, socială și economică; este ferm convins că numai o astfel de abordare cuprinzătoare va asigura sprijin public susținut pe termen lung; subliniază că măsurile prezentate în Cartea albă și în Strategia Uniunii pentru pregătire trebuie să fie complementare și să se consolideze reciproc;

18.invită UE și statele sale membre să își accelereze angajamentele luate prin Declarația de la Versailles și să-și asume o mai mare responsabilitate pentru apărarea și securitatea lor, inclusiv prin realizarea unei autonomii strategice sporite și prin consolidarea capabilităților de apărare și de descurajare, în special la frontierele sale estice; subliniază că NATO și parteneriatul transatlantic cu Statele Unite rămân pietrele de temelie ale apărării colective europene și că UE și NATO joacă roluri complementare, coerente și care se consolidează reciproc în sprijinirea păcii și securității internaționale; reamintește că o UE mai puternică și mai capabilă în domeniul securității și al apărării va aduce o contribuție pozitivă la securitatea mondială și transatlantică și este complementară NATO; subliniază necesitatea ca statele membre ale UE și UE în ansamblu să își intensifice eforturile prin investiții comune sporite și specifice, achiziții publice comune de produse din domeniul apărării care sunt, în cea mai mare parte, proiectate și fabricate în UE, precum și prin dezvoltarea mai multor capabilități comune, printre altele prin punerea în comun și utilizarea în comun, consolidând astfel forțele lor armate, fie în scopuri operaționale naționale, NATO sau ale UE; subliniază că UE și statele sale membre trebuie să se asigure că o parte substanțială și mai mare a echipamentelor lor militare nu face obiectul unor reglementări restrictive ale țărilor terțe;

19.este de acord cu ambiția de a consolida pilonul european în cadrul NATO și subliniază că dezvoltarea unei uniuni europene a apărării trebuie să meargă mână în mână cu aprofundarea cooperării UE-NATO, utilizând pe deplin capacitățile unice ale fiecărei organizații;

20.subliniază necesitatea unei coordonări strânse în ceea ce privește descurajarea și colaborarea dintre UE și NATO în ceea ce privește dezvoltarea unor capabilități de apărare coerente, complementare și interoperabile și consolidarea capacităților de producție industrială; subliniază că un pilon european în cadrul NATO constă în special în achiziționarea în comun a unor factori de sprijin strategici sau a unor sisteme de arme strategice care sunt adesea prea costisitoare pentru un singur stat membru, cum ar fi capabilitatea pentru alimentare în aer, capabilitatea de comandă și control, armele hipersonice, apărarea antiaeriană stratificată, capabilitățile de război electronic și sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă; consideră că valoarea adăugată europeană constă în dezvoltarea sau achiziționarea în comun a acestor factori de sprijin și sisteme de care statele membre individuale duc o lipsă acută; precizează că dezvoltarea capabilităților UE consolidează pilonul european al NATO și contribuie, în consecință, la securitatea transatlantică; solicită instituirea unei conferințe periodice între UE și NATO pentru a asigura o strânsă coordonare și complementaritate între cele două organizații și statele lor membre în eforturile lor de consolidare a dezvoltării capabilităților și a armamentului, evitând, în același timp, suprapunerile inutile și disfuncționale; invită Comisia și Consiliul să se asigure că eforturile UE de dezvoltare a capabilităților de apărare sunt coerente cu obiectivele Procesului NATO de planificare a apărării; solicită în plus ca întregul sprijin al IEP pentru furnizarea de echipamente să fie acordat în coordonare cu NATO pentru a crește eficiența și a evita suprapunerile inutile;

21.insistă că UE trebuie să se angajeze în angajamente de securitate față de Ucraina, după cum se recomandă în Pactul de securitate de la Kiev, pentru a descuraja continuarea agresiunii Rusiei;

22.subliniază că sprijinul financiar furnizat Ucrainei de UE și statele sale membre depășește sprijinul furnizat de orice altă țară, demonstrând angajamentul fără precedent al Uniunii față de Ucraina; subliniază că rolul UE în orice negocieri care au un impact asupra securității Europei trebuie să fie proporțional cu ponderea sa politică și economică; reafirmă că nu pot avea loc negocieri cu privire la securitatea europeană fără UE;

23.reiterează concluzia Consiliului European din 20 martie 2025, care susține principiul „păcii prin forță” și subliniază că Ucraina trebuie să se afle în cea mai puternică poziție posibilă pentru a negocia în cele din urmă cu Rusia;

24.subliniază că un acord de pace cuprinzător, care respectă independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, trebuie să fie însoțit de garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina, pentru a descuraja o viitoare agresiune din partea Rusiei; salută eforturile care au fost demarate în acest sens cu partenerii NATO care împărtășesc aceeași viziune; salută concluziile Consiliului European din 20 martie 2025, care subliniază că UE și statele sale membre sunt pregătite să contribuie la garanțiile de securitate, în special prin sprijinirea capacității Ucrainei de a se apăra în mod eficient;

25.își reafirmă sprijinul ferm pentru ca UE și statele sale membre să fie solidare cu Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei și să îi ofere toate mijloacele militare necesare și în timp util pentru a se apăra, a respinge forțele armate ruse și aliații acestora, a pune capăt conflictului, a-și proteja suveranitatea și a-și restabili integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional; sprijină pe deplin, așadar, „strategia porcului spinos” pentru Ucraina, așa cum este prezentată în Cartea albă; salută angajamentele comune în materie de securitate încheiate între UE și Ucraina, precum și acordurile bilaterale de securitate încheiate de Ucraina cu mai multe state membre; subliniază că astfel de angajamente și acorduri fac parte dintr-un pachet mai amplu coordonat la nivel internațional de garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv lansarea de către G7 a unui cadru multilateral pentru negocierea angajamentelor și acordurilor bilaterale de securitate pentru Ucraina; consideră că, fără un sprijin militar decisiv din partea UE, Ucraina nu va putea să obțină victoria deplină împotriva Rusiei; își reiterează cu fermitate apelul adresat statelor membre ale UE de a-și îndeplini de urgență angajamentele și de a livra Ucrainei arme, aeronave de luptă, drone, apărare aeriană, sisteme de arme și muniții, inclusiv rachete de croazieră lansate pe cale aeriană și sisteme sol-sol, și să crească în mod semnificativ cantitățile relevante; ia act de livrarea cu succes a 1 milion de muniții de artilerie către Ucraina, astfel cum a convenit Consiliul în martie 2023, în pofida unei întârzieri regretabile de nouă luni; recunoaște progresele notabile în ceea ce privește capacitatea UE de producție de muniție de artilerie, care contribuie la pregătirea și capacitatea UE de a sprijini Ucraina; subliniază că este important să se consolideze capabilitățile anti-drone ale Ucrainei ca element esențial în combaterea amenințărilor aeriene și în menținerea securității operaționale; solicită să se furnizeze echipamente și expertiză specializate pentru a permite forțelor ucrainene să identifice, să urmărească și să răspundă rapid la activitățile ostile cu drone, asigurând o protecție solidă atât pentru infrastructurile militare, cât și pentru cele civile; solicită statelor membre să elimine toate restricțiile care împiedică Ucraina să utilizeze sisteme de arme occidentale împotriva țintelor militare legitime din Rusia, în conformitate cu dreptul internațional; solicită Consiliului să se angajeze să transfere către Ucraina toate echipamentele militare sau munițiile confiscate în cadrul operațiunilor și misiunilor UE din interiorul și din afara UE; își reiterează poziția potrivit căreia toate statele membre ale UE și aliații NATO ar trebui să se angajeze, împreună și fiecare în parte, să sprijine militar Ucraina cu cel puțin 0,25 % din PIB-ul lor anual;

26.reiterează dreptul inerent al Ucrainei de a-și alege propriul destin și reamintește solicitarea sa privind implicarea adecvată a Ucrainei și a UE în negocierile în curs dintre Statele Unite și Rusia;

27.apreciază pozitiv „modelul danez” pentru sprijinul acordat Ucrainei, care constă în achiziționarea de capacități de apărare produse direct în Ucraina; invită UE și statele sale membre să sprijine ferm acest model și să-i utilizeze pe deplin potențialul, deoarece capacitatea industriei de apărare a Ucrainei este prea puțin utilizată (estimativ, aproximativ 50 %), iar acest model aduce numeroase avantaje ambelor părți, cum ar fi echipamente mai ieftine, o logistică mai rapidă și mai sigură, precum și o mai mare ușurință a formării și întreținerii;

28.invită UE și statele sale membre să sprijine Ucraina în extinderea coaliției internaționale în sprijinul planului său de victorie și al formulei de pace, prezentate de Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, ca unică cale viabilă de restabilire a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în temeiul dreptului internațional; astfel, Rusia, conducerea sa și complicii săi, în special regimul din Belarus, trebuie trași la răspundere pentru angajarea în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, pentru crimele lor de război, inclusiv crima de agresiune, și trebuie să ofere despăgubiri și alte plăți pentru daunele masive cauzate în Ucraina; subliniază că toate inițiativele menite să pună capăt conflictului trebuie să beneficieze de sprijinul Ucrainei și, în ultimă instanță, al poporului său;

29.invită VP/ÎR să mobilizeze mai mult sprijin diplomatic pentru Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, utilizând întregul spectru al setului de instrumente diplomatice și încurajând statele membre ale UE să ia în considerare impunerea de sancțiuni secundare; regretă că în armele și sistemele de arme utilizate de Rusia împotriva Ucrainei s-au găsit unele componente de origine occidentală și invită UE și statele membre să pună în aplicare sancțiuni într-un mod mai riguros; solicită ca statele membre să ia măsuri suplimentare și să coopereze pentru a opri operarea flotei fantomă a Rusiei;

30.condamnă cu fermitate rolul pe care îl joacă Coreea de Nord în sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei prin instruirea trupelor nord-coreene și desfășurarea acestora în Rusia pentru a participa direct la război sau pentru a sprijini forțele armate ruse; condamnă, de asemenea, în termenii cei mai fermi, furnizarea de către Coreea de Nord de echipamente militare și de arme desfășurate activ pe câmpul de luptă, precum și implicarea sa în eludarea sancțiunilor; consideră că acțiunile Coreei de Nord reprezintă o încălcare flagrantă a normelor internaționale și avertizează cu privire la riscul ridicat și semnificativ de escaladare pe care acestea îl prezintă pentru Europa și comunitatea internațională în sens larg; subliniază, cu profundă îngrijorare, riscul ca Coreea de Nord să utilizeze câmpul de luptă din Ucraina ca platformă pentru studierea tacticilor de luptă avansate, inclusiv a războiului cu drone, cu intenția de a aplica aceste tehnici în potențiale conflicte viitoare; își exprimă indignarea cu privire la faptul că mai multe alte state-paria sprijină în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv Iranul, printre altele; condamnă, în acest sens, transferul de către Iran al dronelor Shahed, muniției și rachetelor balistice către Rusia, sporind riscul unei potențiale intervenții militare a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; este ferm convins că UE și comunitatea internațională trebuie să răspundă cu fermitate la acest lucru printr-o combinație de măsuri diplomatice, militare și economice și, cel mai important, prin acordarea unui sprijin sporit Ucrainei pentru a-și consolida apărarea împotriva acestei alianțe a statelor-paria construită de Rusia; subliniază importanța unei colaborări strânse cu administrația SUA din perioada 2025-2029 în această privință;

31.subliniază importanța IEP, care a sprijinit forțele armate ucrainene prin furnizarea de capabilități militare și instruire, facilitând totodată coordonarea tuturor părților interesate prin intermediul mecanismului de schimb de informații din cadrul Statului-Major al UE; salută înființarea Fondului specific de asistență pentru Ucraina în cadrul IEP și solicită ca resursele financiare pentru asistența militară acordată Ucrainei să fie majorate prin intermediul acestui instrument, oferind totodată o perspectivă financiară pe termen mediu; îndeamnă guvernul ungar să își înceteze imediat eforturile de a împiedica acțiunile UE în sprijinul Ucrainei și să își retragă vetoul cu privire la prelungirea perioadei de reînnoire a sancțiunilor UE și la sprijinul militar acordat Ucrainei prin IEP, inclusiv cu privire la rambursarea convenită către statele membre ale UE pentru ajutorul militar pe care l-au furnizat; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că vetoul guvernului ungar a blocat deschiderea unei noi tranșe de cheltuieli pentru sprijinirea forțelor armate ucrainene și a împiedicat eliberarea a 6,6 miliarde EUR sub formă de rambursare parțială către statele membre ale UE care oferă sprijin militar Ucrainei; îndeamnă Consiliul și VP/ÎR să găsească soluții inovatoare capabile să elimine aceste blocaje și să compenseze aceste reduceri de finanțare; încurajează statele membre să dezvolte un inventar previzibil și bazat pe scenarii al capabilităților militare care pot fi furnizate în cadrul IEP, pentru a se asigura că furnizarea de capabilități pe termen scurt este realizată rapid de către statele membre și are loc fără întârziere și că furnizarea pe termen lung a capabilităților care sprijină Ucraina în restabilirea efectului disuasiv are loc într-un interval de timp previzibil, în coordonare cu țările terțe, atunci când este necesar; apreciază faptul că întreaga asistență militară și livrările de arme în cadrul IEP au respectat pe deplin Poziția comună a UE privind exporturile de arme, dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul umanitar, asigurând, în același timp, transparența și responsabilitatea adecvate;

32.nu este de acord cu politica guvernului ungar față de Rusia, cu utilizarea de către acesta a vetourilor împotriva sancțiunilor UE și cu blocarea ajutorului financiar și de apărare al UE pentru Ucraina; consideră că acțiunile guvernului ungar subminează unitatea și solidaritatea în Europa; reamintește că, în cadrul IEP, țările au dreptul la compensații financiare pentru livrările de echipamente către Ucraina și subliniază, în acest context, că trebuie eliminate imediat actualele blocaje de rambursare către 25 state membre, din care Polonia se distinge cu o compensație totală neplătită de 450 de milioane EUR;

33.subliniază rezultatul summitului NATO de la Washington, care a reafirmat că viitorul Ucrainei este în NATO și că alianța sprijină dreptul Ucrainei de a-și alege propriile acorduri de securitate și de a-și decide propriul viitor, fără ingerințe externe; este de acord că atât UE, cât și NATO au dat dovadă de unitate politică solidară și de angajament față de sprijinirea Ucrainei; își reiterează convingerea că Ucraina se află pe o cale ireversibilă către aderarea la NATO; salută angajamentul aliaților de a acorda asistență pe termen lung în materie de securitate pentru furnizarea de echipamente militare, asistență și instruire pentru Ucraina; recunoaște rolul esențial al NATO, al cooperării UE-NATO și al aliaților NATO, cum ar fi SUA și Regatul Unit, în coordonarea eforturilor de sprijinire militară a Ucrainei nu numai prin furnizarea de arme, muniții și echipamente, ci și prin furnizarea de informații și date;

34.salută decizia Consiliului din 21 mai 2024, prin care se asigură că profiturile nete generate de veniturile extraordinare produse de activele Băncii Centrale a Rusiei (RCB) imobilizate în UE, ca urmare a punerii în aplicare a măsurilor restrictive ale UE, sunt utilizate pentru acordarea de sprijin militar suplimentar Ucrainei, precum și pentru capacitățile industriei sale de apărare și pentru reconstrucția acesteia; salută, de asemenea, acordul la care s-a ajuns cu Consiliul, care a condus la decizia Consiliului din 23 octombrie 2024 de a adopta un pachet de asistență financiară, inclusiv un împrumut excepțional de asistență macrofinanciară de până la 35 de miliarde EUR și instituirea unui mecanism de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina, care va utiliza contribuțiile colectate din profiturile activelor RCB imobilizate și va sprijini Ucraina să ramburseze împrumuturi în valoare de până la 45 de miliarde EUR de la UE și de la partenerii săi din G7; reamintește totuși că mobilizarea acestei asistențe financiare va fi în detrimentul sumei alocate sprijinului militar al UE prin intermediul Mecanismului pentru Ucraina, care va beneficia acum doar de maximum 15 % din profiturile din activele RCB imobilizate;

35.salută realizările misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei (EUMAM), care, până în prezent, a instruit peste 70 000 de soldați ucraineni pe teritoriul UE, UE devenind astfel cel mai mare furnizor de instruire militară în Ucraina, contribuind în mod semnificativ la consolidarea capabilității militare a forțelor armate ucrainene; ia act de noul obiectiv de instruire a 75 000 de soldați ucraineni până la sfârșitul iernii 2024/2025; salută decizia Consiliului din 8 noiembrie 2024 de a prelungi cu doi ani mandatul misiunii; solicită ca resursele financiare, logistice și umane ale EUMAM să fie extinse și adaptate la nevoile în continuă evoluție de instruire militară ale forțelor armate ucrainene, inclusiv în domeniul apărării aeriene și maritime, precum și la eforturile de reformă pe termen lung solicitate, în conformitate cu angajamentele comune în materie de securitate ale UE și Ucrainei; salută participarea puternică a statelor membre la EUMAM, care poate fi descrisă ca un model pentru viitoarele misiuni de instruire militară, promovând descurajarea prin îmbunătățirea semnificativă a interoperabilității dintre statele membre și parteneri și invită statele membre să demonstreze o ambiție și contribuții similare cu privire la alte misiuni și operațiuni PSAC actuale și viitoare; subliniază că EUMAM ar trebui să acționeze și ca platformă pentru schimbul de bune practici care să garanteze că și forțele europene beneficiază de lecțiile învățate pe câmpul de luptă de forțele armate ucrainene; salută lansarea, anunțată în cadrul summitului NATO de la Washington, a programului de asistență în materie de securitate și formare pentru Ucraina (NSATU), care coordonează furnizarea de instruire și echipamente militare pentru Ucraina de către aliații și partenerii NATO și oferă sprijin logistic; subliniază importanța unei coordonări strânse între EUMAM și NSATU;

36.salută eforturile misiunii Uniunii Europene de consiliere în Ucraina (EUAM) pentru a pune în aplicare, în condiții dificile, mandatul său recent consolidat; solicită UE să se asigure că EUAM poate funcționa financiar, logistic și cu un personal specializat adecvat pentru a răspunde nevoilor Ucrainei și salută participarea țărilor din afara UE în acest sens; subliniază importanța și rolul EUAM ca cea mai mare amprentă a UE pe teren, care oferă consiliere strategică autorităților naționale și de securitate a statului din Ucraina; evidențiază sarcinile esențiale ale EUAM în ceea ce privește combaterea criminalității organizate și transfrontaliere, restabilirea serviciilor publice în teritoriile eliberate și sprijinirea cercetării și urmăririi penale a crimelor internaționale, pe baza prezenței și a expertizei EUAM;

37.subliniază importanța cooperării cu industria de apărare a Ucrainei și a integrării treptate a acesteia în baza industrială și tehnologică de apărare a UE (EDTIB), iar în acest scop solicită ca apărarea Ucrainei să fie luată pe deplin în considerare când se pregătesc noile inițiative legislative ale Comisiei menite să consolideze EDTIB; subliniază că ar trebui luate măsuri concrete în vederea integrării Ucrainei în politicile și programele de apărare ale UE în cursul procesului de aderare a Ucrainei la UE, inclusiv prin adaptarea forțelor armate ucrainene la cerințele UE în materie de capabilități și prin implicarea acestora în proiecte și programe transfrontaliere de cooperare industrială și tehnologică în domeniul apărării; salută, în acest sens, deschiderea Biroului UE pentru inovare în domeniul apărării în Ucraina pentru a identifica nevoile și capacitățile Ucrainei în materie de inovare în domeniul apărării, pentru a facilita inițiativele comune și pentru a promova cooperarea transfrontalieră între părțile interesate din industria de apărare din UE și Ucraina și pentru a fi un punct focal pentru partenerii ucraineni, precum și un centru de coordonare și informare; salută inițiativele în curs ale mai multor state membre ale UE de a aprofunda cooperarea cu Ucraina în domeniul cercetării și producției industriale în domeniul apărării și îndeamnă la utilizarea în continuare a potențialului inovator în materie de apărare al Ucrainei pentru a dezvolta arme și muniții și pentru a accelera producția acestora în strânsă cooperare cu UE și cu alți parteneri occidentali, utilizând mecanismele de sprijin disponibile; invită industriile militare ale statelor membre ale UE să își onoreze angajamentul de a institui centre de producție militară pe teritoriul Ucrainei;

38.subliniază necesitatea de a consolida capabilitățile de deminare din Ucraina pentru a aborda prezența pe scară largă a munițiilor neexplodate și a minelor terestre, precum și pentru a demina apele marine ale Ucrainei din Marea Neagră; pledează pentru alocarea de resurse specifice pentru a sprijini o instruire cuprinzătoare în domeniul deminării, inclusiv tehnici avansate de detectare și eliminare; consideră că consolidarea capacității de deminare nu numai că va facilita operațiuni militare mai sigure, ci va și sprijini redresarea și siguranța zonelor civile afectate de război;

39.salută ambiția stabilită în EDIS de a realiza pregătirea pentru apărare a UE și a statelor sale membre și de a stimula EDTIB; consideră că propunerea Comisiei de a institui un program privind industria europeană de apărare (EDIP) este esențială în această privință; sprijină obiectivele de consolidare a pregătirii industriale de apărare a UE, de îmbunătățire a planificării comune în domeniul apărării și de facilitare în continuare a achizițiilor publice comune de către statele membre, în conformitate cu prioritățile stabilite în planul de dezvoltare a capabilităților (PDC) și cu domeniile de cooperare identificate în revizuirea anuală coordonată privind apărarea, pentru a lansa proiecte europene de interes comun în domeniul apărării, în special în domeniile strategice ale capabilităților, cum ar fi apărarea aeriană și cea antirachetă, precum și pentru a asigura securitatea aprovizionării și accesul la materii prime critice și pentru a preveni deficitele în producția de apărare; sprijină ferm ideea utilizării predominante a cooperării la nivelul UE în sectorul industrial european al apărării și sprijină obiectivele concrete cuantificate de cooperare prezentate în EDIS, care se axează în special pe achizițiile publice comune, în special invitând statele membre să achiziționeze cel puțin 40 % din echipamentele de apărare în mod colaborativ până în 2030, pentru a se asigura că, până în 2030, valoarea comerțului în domeniul apărării în interiorul UE reprezintă cel puțin 35 % din valoarea pieței apărării din UE și să achiziționeze cel puțin 50 % din investițiile lor în domeniul apărării în UE până în 2030 și 60 % până în 2035;

40.subliniază importanța cooperării structurate permanente (PESCO) pentru îmbunătățirea și armonizarea capabilităților de apărare ale UE; constată din nou, cu regret, că statele membre continuă să nu utilizeze pe deplin cadrul PESCO și că rezultatele tangibile în cadrul celor 66 de proiecte în curs de desfășurare rămân limitate; constată, de asemenea, cu regret lipsa de informații furnizate Parlamentului cu privire la motivele închiderii a șase proiecte și la posibilele rezultate ale acestora; subliniază că statele membre participante au convenit asupra a 20 de angajamente obligatorii pentru a îndeplini ambiția UE în materie de apărare; consideră că este necesar să se efectueze o revizuire aprofundată a proiectelor PESCO în ceea ce privește rezultatele și perspectivele, în vederea reducerii setului actual de proiecte la un set mic de proiecte prioritare, încheind în același timp proiectele care nu înregistrează progrese suficiente; sugerează stabilirea unui sistem de priorități în cadrul PESCO pentru a aborda în mod eficace lacunele și prioritățile identificate în materie de capabilități;

41.salută propunerea Comisiei privind instituirea unui EDIP; ia act cu îngrijorare de evaluarea Curții de Conturi Europene potrivit căreia pachetul financiar al EDIP este insuficient în raport cu obiectivele sale și, prin urmare, își reiterează solicitarea de a se asigura finanțarea necesară pentru apărare; subliniază că vor fi necesare eforturi bugetare substanțiale pentru ca EDIP să aibă un efect semnificativ asupra sprijinului militar acordat Ucrainei, asupra dezvoltării unei veritabile capabilități de apărare a UE și a unei EDTIB competitive; salută revizuirea din 2023 a PDC; regretă progresele limitate înregistrate în dezvoltarea capabilităților de la adoptarea primului PDC în 2008; invită statele membre să își intensifice în mod semnificativ eforturile comune pentru a realiza în timp util progrese substanțiale prin utilizarea deplină și coerentă a instrumentelor UE, inclusiv Fondul european de apărare (FEA), PESCO și procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea, precum și a instrumentelor propuse în propunerea privind EDIP;

42.salută eforturile comune întreprinse până în prezent pentru a consolida pregătirea UE pentru apărare prin măsuri de consolidare și sprijinire a adaptării EDTIB, în special prin regulamentele privind EDIRPA și ASAP, și solicită punerea în aplicare rapidă a acestora; regretă că pachetul financiar al EDIRPA rămâne limitat și subliniază că rolul ASAP în ceea ce privește ambiția de a furniza Ucrainei un milion de unități de muniție a fost limitat de obiecția Consiliului privind elementele sale de reglementare;

43.salută eforturile și investițiile realizate până în prezent de întreprinderile EDTIB pentru a consolida capacitatea industrială, inclusiv cu sprijinul instrumentelor UE; subliniază că o consolidare suplimentară și de durată a capacității EDTIB necesită în primul rând comenzi din partea statelor membre, care ar trebui să fie efectuate în comun pentru a asigura pregătirea pentru apărare a Uniunii, pentru a îmbunătăți interoperabilitatea dintre forțele armate ale statelor membre și pentru a realiza economii de scară, valorificând astfel la maximum banii contribuabililor din UE; invită, în consecință, statele membre să își intensifice eforturile de achiziții publice comune în conformitate cu lacunele în materie de capabilități identificate în analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și cu prioritățile în materie de capabilități din PDC; subliniază că achizițiile publice comune eficace în ceea ce privește proiectele de dezvoltare, în special în cadrul FEA, necesită o definiție comună a cerințelor militare ale sistemelor respective, pentru a atinge un nivel adecvat de economii de scară; invită, în acest sens, Comisia să se bazeze pe expertiza Comitetului militar al UE pentru a elabora o astfel de definiție comună pentru a asigura coerența militară la nivel industrial; invită statele membre să efectueze achiziții publice comune în vederea stabilirii unor lanțuri valorice pan-europene prin distribuirea producției în întreaga Uniune, crescând astfel atractivitatea economică a achizițiilor publice comune și creând în același timp redundanțe strategice de capacități de producție pentru a îmbunătăți reziliența în cazul unui conflict armat; invită în plus statele membre și Comisia să urmărească consolidarea în continuare a mecanismelor comune de achiziții publice și o coordonare suficientă din partea Agenției Europene de Apărare;

44.subliniază necesitatea de a sprijini în continuare tranziția proiectelor de dezvoltare către soluții vandabile și salută dispoziția din propunerea privind EDIP în această privință; regretă dublarea inutilă și disfuncțională a eforturilor în ceea ce privește proiectele privind viitorul tanc principal de luptă și interceptorul hipersonic; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că astfel de suprapuneri contrazic ambiția stabilită în EDIS de a realiza achiziții în valoare de 60 % din EDTIB până în 2035, deoarece resursele dispersate vor prelungi timpul necesar pentru a obține soluții comercializabile, conducând astfel, cel mai probabil, la achiziții publice din Statele Unite; regretă, de asemenea, întârzierea tot mai mare a proiectelor de capabilități esențiale, în special a proiectului franco-german privind sistemul principal de luptă terestră și a proiectului franco-germano-spaniol privind sistemul aerian de luptă al viitorului, care implică, de asemenea, riscul ca viitoarele achiziții să se orienteze tot spre soluții americane; subliniază că ar trebui utilizate toate sinergiile posibile cu FEA, evitând totodată dublarea eforturilor;

45.subliniază necesitatea de a se asigura coerența la nivel de rezultate între procesele de planificare a dezvoltării capabilităților UE și ale NATO; solicită îmbunătățirea interoperabilității echipamentelor militare ale statelor membre ale UE și ale aliaților NATO și promovarea cooperării industriale prin asigurarea faptului că viitoarele standarde juridice ale UE privind componentele produselor din domeniul apărării și muniția se bazează pe standardele NATO;

46.salută propunerea vizând proiectele europene de interes comun în domeniul apărării în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților comune care depășesc mijloacele financiare ale unui singur stat membru; consideră că aceste proiecte ar trebui utilizate pentru a sprijini capacitățile industriale și tehnologice care stau la baza priorităților majore ce sunt comune mai multor state membre, în domenii precum protecția și apărarea frontierelor externe, în special în domeniul terestru, precum și factorii determinanți strategici – în special în domeniul spațial și al apărării aeriene europene –, astfel încât să acționeze asupra întregului spectru de amenințări, să întărească mobilitatea militară, mai ales transportul aerian strategic și tactic, capacitățile de atac în profunzime, tehnologiile pentru drone și pentru combaterea acestora, rachetele și munițiile și inteligența artificială, pentru a dezvolta infrastructuri suverane și factori determinanți critici; subliniază că, având în vedere numărul mare de priorități și nevoia de a mobiliza noi resurse, trebuie să prevaleze o atitudine pragmatică; consideră, în acest sens, că UE ar trebui să se axeze, atunci când este posibil, pe tehnologiile europene disponibile rapid, care reduc treptat gradul de dependență și îmbunătățesc securitatea UE; subliniază necesitatea de a sprijini dezvoltarea lanțurilor valorice paneuropene în cooperarea UE în domeniul apărării prin integrarea întreprinderilor din întreaga UE și de a stimula competitivitatea sectorului prin diverse mijloace, cum ar fi fuziunile și campionii; consideră, de asemenea, că, în loc să se axeze pe rentabilitate, politicile de apărare a UE ar trebui să încurajeze dezvoltarea unor centre de excelență ale UE;

47.subliniază necesitatea vitală de a depăși fragmentarea peisajului industrial al apărării din UE și de a realiza în cele din urmă punerea deplină în aplicare a pieței interne a UE pentru produsele din domeniul apărării, deoarece structura actuală duce la suprapuneri inutile și la multiplicarea ineficiențelor în ceea ce privește investițiile în domeniul apărării și utilizarea acestora și împiedică din punct de vedere structural consolidarea pregătirii pentru apărare; este preocupat de faptul că piața internă pentru produse din domeniul apărării este încă subminată de aplicarea insuficient de armonizată a normelor sale de către statele membre și de utilizarea disproporționată a exceptării prevăzute la articolul 346 din TFUE; sprijină apelul pentru crearea unei veritabile piețe unice pentru produsele și serviciile din domeniul apărării, astfel cum a fost prezentat și în raportul dlui Niinistö; subliniază necesitatea unui cadru de reglementare actualizat recent și eficace, menit să reducă barierele la intrarea pe piață a produselor din domeniul apărării, să permită consolidarea industriei de apărare a UE și să permită întreprinderilor din UE să exploateze pe deplin potențialul de afaceri, încurajând inovarea și cooperarea transfrontalieră mai intensă și mai lină, precum și cooperarea civilă și militară, stimulând producția, sporind securitatea aprovizionării și asigurând investiții publice mai inteligente și mai eficiente în EDTIB; subliniază totodată importanța menținerii unei concurențe fructuoase între diferiți concurenți și a evitării oligopolurilor în care furnizorii individuali pot stabili în mod liber prețurile și disponibilitatea bunurilor din domeniul apărării; invită Comisia să prezinte propuneri pentru finalizarea pieței interne a apărării a UE, bazate, în special, pe o evaluare a normelor UE privind achizițiile publice în domeniul apărării și transferul de produse din domeniul apărării, precum și pe identificarea și analiza limitărilor și lacunelor din cadrul juridic actual; invită, de asemenea, Comisia să facă sugestii pentru o interpretare a articolului 346 din TFUE în conformitate cu realitatea actuală a unei arhitecturi de securitate interdependente în UE; solicită ca punerea în aplicare a Directivei 2009/81/CE privind achizițiile din domeniul apărării și achizițiile sensibile din domeniul securității Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2009/81/oj). și a Directivei 2009/43/CE privind transferurile în interiorul UE de produse din domeniul apărării Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității (JO L 146, 10.6.2009, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2009/43/oj). („Directiva privind transferurile”) să fie îmbunătățită și, dacă este necesar, în lumina EDIS, să se prezinte propuneri de revizuire a acestor directive;

48.subliniază importanța asigurării unui efort echilibrat între consolidarea capabilităților industriale de armament existente ale statelor membre pe termen scurt și mediu și sprijinirea cercetării și dezvoltării de echipamente militare și armament noi și inovatoare, adaptate la nevoile actuale și viitoare ale forțelor armate ale statelor membre și la capabilitățile de apărare ale UE, cum ar fi cele necesare pentru misiunile și operațiunile PSAC și Capacitatea de desfășurare rapidă a UE (CDR); subliniază că ar trebui să se acorde prioritate menținerii și consolidării avantajului tehnologic prin proiecte strategice specifice, ca element-cheie în descurajarea adversarilor și a concurenților noștri; subliniază că este important ca toate statele membre să fie incluse în strategiile de securitate și apărare, în special în ceea ce privește dezvoltarea industriei de apărare;

49.subliniază necesitatea de a dezvolta o politică eficace în domeniul armamentului la nivelul UE, care să includă instituirea unei dimensiuni funcționale și eficace a comerțului exterior, care să vizeze sprijinirea partenerilor care se confruntă cu amenințări din partea regimurilor autoritare agresive și care să împiedice livrarea de arme către regimuri agresive nedemocratice, în conformitate cu cele opt criterii existente ale UE; subliniază că trebuie depășită interpretarea foarte restrânsă și națională a articolului 346 din TFUE în această privință;

50.subliniază că cooperarea cu partenerii internaționali din sectorul apărării ar trebui să se limiteze la parteneri care împărtășesc aceeași viziune și nu ar trebui să contravină intereselor de securitate și apărare ale UE și ale statelor sale membre; reamintește că dependența de furnizorii cu grad ridicat de risc de produse critice cu elemente digitale prezintă un risc strategic care ar trebui abordat la nivelul UE; invită autoritățile relevante ale statelor membre să reflecteze asupra modalităților de reducere a acestor dependențe și să efectueze imediat o evaluare și o reexaminare a investițiilor chineze existente în infrastructura critică, inclusiv în rețelele electrice, în rețeaua de transport și în sistemele informatice și de comunicații, pentru a identifica orice vulnerabilități care ar putea avea impact asupra securității și apărării Uniunii;

51.salută revizuirea Regulamentului UE privind investițiile străine directe (ISD); subliniază necesitatea de a consolida în continuare procedurile de examinare a ISD prin includerea unor standarde de diligență necesară pentru a identifica cazurile în care guvernele statelor dețin influență asupra investitorilor în infrastructura critică a UE, cum ar fi porturile europene, și în cablurile submarine din Marea Baltică, Marea Mediterană și Marea Arctică, într-un mod care ar contraveni intereselor de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, astfel cum au fost stabilite în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE; subliniază că această abordare ar trebui să se aplice și țărilor candidate; consideră că este necesară o legislație suplimentară pentru a proteja în mod eficace securitatea lanțului european de aprovizionare cu TIC împotriva furnizorilor care prezintă riscuri semnificative și pentru a asigura protecția împotriva furtului de proprietate intelectuală prin mijloace cibernetice; solicită crearea unui cadru european menit să reglementeze îndeaproape și să stabilească standarde și condiții minime referitoare la exportul proprietății intelectuale și al tehnologiilor care sunt esențiale pentru securitatea și apărarea Uniunii, inclusiv pentru produsele cu dublă utilizare;

52. sprijină o creștere semnificativă a investițiilor în cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării, cu un accent deosebit pe inițiativele de colaborare, consolidând astfel poziția de lider tehnologic a UE și competitivitatea în domeniul apărării și asigurând un efect de propagare pe piața civilă; remarcă, în acest sens, că, în 2022, statele membre au investit aproximativ 10,7 miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în domeniul apărării; subliniază că progresul tehnologic în domeniile critice – aerian, terestru, maritim, spațial și cibernetic – necesită investiții stabile și pe termen lung în toate statele membre pentru a ține pasul cu inovarea rapidă la nivel mondial;

53.subliniază că instrumentele și finanțarea UE pentru cercetare și dezvoltare trebuie utilizate cât mai eficace pentru a aborda în timp util lacunele și prioritățile în materie de capabilități, astfel cum se prevede în Analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și în PDC; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să alinieze proiectele și finanțarea FEA la nevoile urgente ale UE în materie de capabilități și să le acorde prioritate în funcție de acestea, precum și să se concentreze asupra celor mai relevante și promițătoare activități de cercetare; invită din nou Comisia să inițieze o revizuire aprofundată a FEA, în vederea revizuirii instrumentului financiar de monitorizare pentru următorul cadru financiar multianual (CFM); invită Comisia și statele membre să adopte o abordare care să includă o amprentă energetică, de carbon și de mediu redusă încă din faza de proiectare atunci când pun în aplicare fondurile relevante ale UE și să raporteze periodic cu privire la progresele înregistrate; reamintește că acțiunile de cercetare și dezvoltare pot fi direcționate către soluții de îmbunătățire a eficienței, de reducere a amprentei de carbon și de introducere a celor mai bune practici sustenabile; salută investiția relevantă de 133 de milioane EUR prevăzută pentru primul program de lucru anual, însă constată că această sumă reprezintă doar 11 % din bugetul anual total al FEA; reamintește rolul instrumentului NextGenerationEU pentru acțiunile în domeniul climei și invită statele membre să utilizeze resurse din planurile lor naționale de redresare pentru a investi în sustenabilitatea infrastructurii lor militare;

54. subliniază că UE trebuie să aibă un rol mai proactiv în susținerea investițiilor în tehnologii cu dublă utilizare, aplicabile atât în contexte civile, cât și militare, ca mijloc de consolidare a rezilienței UE la amenințările hibride și emergente; evidențiază necesitatea de a sprijini în special testarea prototipurilor de noi produse și de a canaliza atenția asupra noilor tehnologii în strânsă cooperare cu actorii ucraineni din domeniul apărării și al tehnologiei; subliniază importanța asigurării viabilității financiare a întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care investesc în astfel de inovații; pledează pentru promovarea comercializării civile a acestor tehnologii ca modalitate de extindere a oportunităților de piață și de consolidare a bazei industriale europene, promovând sinergiile dintre dezvoltarea militară și cea civilă;

55. subliniază rolul important pe care tehnologiile disruptive emergente, cum ar fi inteligența artificială, informatica cuantică, cloud computing și robotica, îl joacă în apărare; subliniază că dezvoltarea și valorificarea acestor tehnologii în domeniul apărării necesită investiții și eforturi de cercetare suplimentare coordonate la nivelul UE, astfel încât furnizorii de echipamente de apărare din UE să rămână în avangarda inovării; ia act de faptul că, în temeiul actualului Regulament privind FED, cu ciclurile sale lungi de punere în aplicare, Comisia nu oferă finanțare pentru proiectele de cercetare în timp util; solicită, prin urmare, o abordare mai flexibilă și mai rapidă a proiectelor de cercetare privind tehnologiile disruptive emergente, care să reflecte ritmul tot mai accelerat al evoluțiilor în acest domeniu, pe baza activității Centrului de inovare europeană în domeniul apărării al Agenției Europene de Apărare și pe baza activității Agenției pentru proiecte de cercetare avansată în domeniul apărării din SUA; solicită, în plus, ca UE să joace un rol de lider în promovarea cercetării în domeniul aplicării militare a inteligenței artificiale și în stabilirea unor cadre de guvernanță pentru dezvoltarea și utilizarea responsabilă a acestei tehnologii;

56.își reiterează apelul adresat Comisiei de a transmite Parlamentului o analiză detaliată a riscurilor legate de utilizarea abuzivă de către adversarii noștri a tehnologiilor precum semiconductorii, calculul cuantic, lanțurile de blocuri, spațiul, inteligența artificială și biotehnologiile (inclusiv genomica), precum și lista propusă de acțiuni ale UE în aceste domenii, în conformitate cu strategia de securitate economică a UE; este preocupat de rolul companiilor chineze legate de domeniul militar în colectarea datelor genetice ale cetățenilor UE;

57.invită Comisia să propună un pachet de măsuri europene privind dronele, axat pe sistemele de drone și sistemele anti-dronă și pe capabilitățile auxiliare, care să conțină planuri și fonduri pentru stimularea cercetării și dezvoltării, să se bazeze pe lecțiile învățate din experiența ucraineană și să fie deschise participării întreprinderilor cu mare capacitate de inovare din Ucraina, precum și un program industrial dedicat dezvoltării, producției și achiziționării în comun de drone și de sisteme anti-dronă și un regulament privind utilizarea dronelor în contexte civile și militare;

58.repetă că IMM-urile din domeniul apărării din întreaga Uniune reprezintă coloana vertebrală a industriei europene de apărare și a lanțurilor de aprovizionare europene și sunt esențiale pentru inovarea în aceste domenii și subliniază necesitatea de a oferi sprijin IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, în special în sectorul apărării și al produselor cu dublă utilizare; subliniază, în acest sens, că EDIS și EDIP trebuie să asigure condiții de concurență echitabile pentru toți actorii din industria de apărare din întreaga Uniune și să promoveze cooperarea dintre întreprinderile mai mari și cele mai mici din toate statele membre, asigurându-se că industria nu va fi dominată de unele întreprinderi mari dintr-un număr limitat de state membre; încurajează statele membre să ofere oportunități speciale pentru IMM-urile din sectorul european al apărării, astfel încât acestea să participe la procesul de licitație, prin măsuri precum crearea unei liste preaprobate de companii pentru a facilita un proces de implicare mai rapid, introducerea societăților de capital privat care investesc în IMM-uri în procesul de achiziții publice, sprijinirea creșterii IMM-urilor prin incubare și investiții de capital, reducerea complexității procedurilor de ofertare pentru contracte și introducerea de măsuri interne pentru a modifica durata necesară pentru a prelucra detaliile contractuale;

59. subliniază importanța dezvoltării, a menținerii și a protejării infrastructurii necesare pentru a asigura mobilitatea militară rapidă și eficientă a forțelor noastre armate în toate statele membre; subliniază necesitatea de a asigura reziliența infrastructurii critice care permite mobilitatea militară și furnizarea de servicii esențiale; recunoaște că logistica militară poate contribui la descurajare prin semnalizarea pregătirii militare generale a UE; anticipează că aceste puncte vor fi reflectate clar în comunicarea comună anunțată pentru iunie 2025 privind mobilitatea militară;

60.subliniază că este nevoie urgentă să se consolideze și să se investească substanțial în mobilitatea militară, acordând prioritate investițiilor și eliminând blocajele și legăturile lipsă; subliniază, în acest sens, importanța punerii rapide în aplicare a proiectelor și a măsurilor de reglementare în conformitate cu Planul de acțiune al UE privind mobilitatea militară 2.0; sprijină noile investiții strategice în infrastructura civilă și militară, cum ar fi porturile, aeroporturile și autostrăzile, care vor permite, de asemenea, transferul fără probleme al unităților și materialelor militare, inclusiv al forțelor de reacție rapidă, al echipamentelor grele, al bunurilor și al ajutorului umanitar; invită Comisia să dea curs recomandărilor din raportul special al CCE pe 2025 privind mobilitatea militară și să acorde o mai mare importanță evaluării militare în cursul procesului de selecție a proiectelor cu dublă utilizareRaportul special 04/2025 al Curții de Conturi Europene intitulat „Mobilitatea militară în UE – Deficiențele de concepție și obstacolele întâmpinate încetinesc progresele”;

61.invită Comisia să dezvolte o abordare integrată a mobilității militare și a logisticii, care să asigure respectarea angajamentului Consiliului de a elimina toate barierele rămase până în 2026 și care să coincidă cu investiții mult mai mari ale UE în aspecte-cheie ale mobilității militare; solicită, de asemenea, ca în următorul CFM să se asigure o finanțare adecvată din partea UE pentru proiectele de mobilitate militară în curs și necesare; invită statele membre să acționeze și mai mult pentru a simplifica și a armoniza procedurile pentru mobilitatea militară și pentru a scurta termenele de acordare a permisiunilor pentru ca statele membre poată să acționeze mai rapid și să își sporească eficiența răspunsului, în conformitate cu nevoile și responsabilitățile lor în materie de apărare, atât în contextul misiunilor și operațiunilor PSAC, cât și al activităților naționale și multinaționale; încurajează statele membre să utilizeze acordul PESCO al țărilor terțe privind mobilitatea militară ca model pentru participarea țărilor partenere, cu accent pe adaptarea proiectelor PESCO la nevoile misiunilor PSAC;

62.apreciază eforturile țărilor învecinate cu Ucraina de a oferi Ucrainei asistență militară sigură și eficientă; constată că experiența și potențialul mobilității militare ale Poloniei, inclusiv Nodul central de transporturi planificat, sunt importante pentru securitatea întregului flanc estic;

63.subliniază că evoluțiile și amenințările geopolitice au continuat să evolueze rapid de la adoptarea Busolei strategice de către statele membre în martie 2022; solicită, prin urmare, o revizuire a evaluării comune cuprinzătoare a amenințărilor menționate în Busola strategică, din care ar trebui să decurgă prioritățile pentru acțiunile UE; consideră că acest exercițiu de revizuire ar trebui să servească la definirea unor puncte de vedere comune cu privire la lacunele în materie de capabilități la nivel european, care ar trebui abordate prin programe, fonduri, proiecte și instrumente bilaterale, multinaționale sau la nivelul UE și să stabilească intervalul de timp în care ar trebui realizat acest lucru; solicită, de asemenea, Comisiei și VP/ÎR să prezinte măsuri actualizate ale Busolei strategice, în urma acestui exercițiu de revizuire, dacă este necesar, și să contribuie la pregătirea Cărții albe privind viitorul apărării europene; subliniază că scopurile și obiectivele de etapă ambițioase ale Busolei strategice pot fi atinse numai cu o voință politică și o acțiune corespunzătoare în numele statelor membre și al instituțiilor UE; subliniază nevoia de coerență și compatibilitate între Busola strategică și conceptul strategic al NATO;

64.invită Comisia și SEAE să se asigure că Foaia de parcurs privind schimbările climatice și apărarea este pusă în aplicare pe deplin și este îmbunătățită în contextul măsurilor actualizate din cadrul Busolei strategice; solicită ca termenele stabilite pentru revizuirea foii de parcurs să fie reexaminate și, în special, ca obiectivele generale să fie revizuite cu mult timp înainte de 2030; invită statele membre să dezvolte structuri naționale care să sprijine obiectivele stabilite; o îndeamnă pe VP/ÎR să propună statelor membre un program de acțiune cuprinzând acțiuni prioritare prezentate în foaia de parcurs, care să poată fi puse în aplicare pe termen scurt;

65.sugerează Consiliului să revizuiască structurile instituționale ale organismelor sale decizionale competente în materie de apărare și securitate și să ia în considerare înființarea unui nou organism decizional permanent format din miniștrii apărării din statele membre, fără a aduce atingere repartizării competențelor în cadrul ministerelor naționale în acest sens;

66.subliniază că o cooperare eficace la nivelul UE în domeniul securității și apărării și răspunsuri rapide și coordonate la provocările în materie de securitate necesită coerență între diferitele structuri ale Consiliului și ale Comisiei; evidențiază, de asemenea, necesitatea de a preveni suprapunerile, de a garanta investiții publice eficiente, de a aborda lacunele critice în materie de capabilități și de a dezvolta strategii de securitate coerente în ceea ce privește partenerii, țările terțe și diferitele regiuni ale lumii, atât în procesele de elaborare a politicilor, cât și în inițiativele actuale și viitoare; ia act de repartizarea neclară a portofoliilor și de posibila suprapunere a competențelor între comisarii din domeniul securității și apărării ca urmare a creării funcției de comisar pentru apărare și spațiu și, prin urmare, invită Comisia să delimiteze în mod clar competențele comisarilor în acest domeniu; invită Comisia să efectueze o revizuire internă a diferitelor sale structuri, inclusiv a Direcției Generale Industria Apărării și Spațiu (DG DEFIS) și a Agenției Europene de Apărare, precum și a mandatelor acestora, pentru a asigura complementaritatea și administrarea eficientă a inițiativelor actuale și viitoare din cadrul PSAC; invită statele membre și Comisia să aloce în continuare resurse financiare și umane SEAE pentru a se asigura că acesta își poate îndeplini eficient rolul de serviciu diplomatic al UE, având în vedere contextul geopolitic extrem de competitiv și cererile tot mai mari în ciuda unor capacități limitate în ultimii ani;

67.reafirmă că, pentru a deveni un actor geopolitic credibil, UE ar trebui să își reformeze procesul decizional privind PESC/PSAC și subliniază, în acest sens, că ar trebui luate în considerare reflecțiile instituționale privind ridicarea cerinței de unanimitate în acest proces; reamintește că cadrul Tratatului UE permite deja o serie de forme instituționale diferite de cooperare în domeniul politicii externe, de securitate și de apărare și constată cu regret că potențialul de acțiune rapidă în acest domeniu, astfel cum este prevăzut în „clauzele pasarelă” din TUE, a fost utilizat doar într-un mod foarte limitat; invită Consiliul să ia în considerare toate posibilitățile de consolidare și aprofundare a procesului său de luare a deciziilor privind PESC/PSAC, în vederea valorificării potențialului neexploatat din cadrul tratatelor; își reiterează apelul adresat Consiliului de a trece treptat la votul cu majoritate calificată pentru deciziile din domeniile PESC și PSAC, cel puțin în domeniile care nu au implicații militare; sugerează, de asemenea, Consiliului să continue să utilizeze pe deplin „clauzele pasarelă” și domeniul de aplicare al articolelor care consolidează solidaritatea și asistența reciprocă a UE în caz de criză;

68.își reiterează ferm apelul de a consolida capacitatea militară de planificare și conducere a UE și de a dobândi un grad de pregătire deplin, inclusiv prin punerea la dispoziție a unor sedii adecvate, a unui personal adecvat, a unor capacități de comandă și control consolidate, precum și a unor sisteme eficace de comunicare și informare pentru toate misiunile și operațiunile PSAC; subliniază necesitatea de a obține rezultate în timp util în ceea ce privește MPCC, având în vedere ambiția Busolei strategice ca MPCC să funcționeze ca structură preferată de comandă și control a UE și să fie capabilă să planifice și să desfășoare toate misiunile militare neexecutive și două operațiuni executive la scară mică sau o operațiune executivă la scară medie, precum și exerciții reale; subliniază că este necesar ca capacitatea militară de planificare și conducere a UE să faciliteze sinergiile dintre instrumentele civile și militare și solicită crearea pe termen lung a unor comandamente civile și militare comune care să combine instrumente civile și militare la nivel european, pentru a utiliza pe deplin abordarea integrată a UE în gestionarea crizelor, încă de la planificarea strategică până la desfășurarea efectivă a misiunii sau a operațiunii; consideră că Capacitatea civilă de planificare și conducere a UE (CPCC) ar trebui să analizeze modalitățile prin care o forță mobilizată poate fi protejată împotriva amenințărilor hibride multiple și cum pot fi desfășurate operațiunile avansate la un nivel de risc mult mai ridicat decât în contextul actual; invită Comisia, SEAE, MPCC, CPCC, Comitetul militar al UE și Statul-Major al UE să promoveze o nouă cultură a înțelegerii între partenerii civili și militari, să dezvolte cooperarea între agenții și să asigure transferul celor mai bune practici în planificarea misiunilor și al conceptelor asociate, inclusiv prin dezvoltarea unui model pentru generarea și schimbul de bune practici;

69.își reiterează sprijinul deplin pentru Capacitatea de desfășurare rapidă (CDR), astfel încât aceasta să atingă o capacitate operațională deplină cel târziu în prima jumătate a lui 2025, cu cel puțin 5 000 de soldați disponibili pentru sarcini de salvare și evacuare, operațiuni inițiale de intrare și stabilizare sau consolidarea temporară a misiunilor; ia act de faptul că grupurile tactice de luptă ale UE, care nu au fost niciodată desfășurate, în pofida faptului că sunt operaționale din 2007, vor face parte integrantă din cadrul mai larg al CDR a UE; salută planificarea și realizarea de exerciții reale în cadrul CDR și încurajează continuarea unor astfel de inițiative;

70.consideră că CDR este un element-cheie pentru atingerea nivelului de ambiție al UE și consideră că ar trebui să i se aloce treptat trupe și elemente de forță suplimentare, cu referire la Obiectivul global de la Helsinki din 1999; consideră că ar fi logic să se utilizeze procesul Cărții albe pentru a lansa o discuție despre crearea unor unități militare multinaționale permanente suplimentare ale UE care ar putea îndeplini sarcini complementare CDR; subliniază necesitatea de a colabora în continuare cu NATO în ceea ce privește instituirea CDR, în conformitate cu principiul setului unic de forțe;

71.își reiterează apelul adresat statelor membre de a lua în considerare aspectele practice ale punerii în aplicare a articolului 44 din TUE în timpul operaționalizării CDR, precum și în cadrul altor misiuni PSAC relevante, pentru a permite unui grup de state membre care doresc și pot face acest lucru să planifice și să desfășoare o misiune sau o operațiune în cadrul UE, facilitând astfel activarea rapidă a CDR; invită statele membre să se angajeze să reducă în mod substanțial și în timp util lacunele critice în ceea ce privește factorii de sprijin strategici, în special cei legați de CDR, cum ar fi transportul aerian strategic, comunicările sigure și sistemele de informații, activele medicale, capabilitățile de apărare cibernetică, informațiile și recunoașterea; îl invită pe comisarul pentru apărare și spațiu să ia în considerare să includă, în propunerile sale de proiecte europene de interes comun în domeniul apărării, inițiative menite să ofere factorii de sprijin strategici necesari care ar facilita misiunile și operațiunile PSAC, precum și CDR;

72.insistă că nevoile urgente nu pot aștepta următorul CFM; insistă că trebuie explorate fără întârziere soluții inovatoare pentru găsirea de fonduri suplimentare, cum ar fi investițiile în sectorul apărării, facilitarea și accelerarea reorientării fondurilor de la un proiect la altul și explorarea posibilității de a ajusta criteriile de finanțare ale UE pentru a acorda o nouă importanță criteriilor de securitate în alocarea cheltuielilor;

73.salută creșterea bugetelor și a investițiilor în apărare ale statelor membre și creșterea, deși modestă, a bugetului UE pentru PSAC în 2024; este ferm convins că, având în vedere amenințările fără precedent la adresa securității, toate statele membre ale UE ar trebui să atingă de urgență un nivel al cheltuielilor pentru apărare, ca procent din PIB-ul lor, care este semnificativ mai ridicat decât obiectivul actual al NATO de 2 %; ia act de faptul că se preconiza că 23 dintre cei 32 de aliați NATO, inclusiv 16 țări care sunt membre atât ale UE, cât și ale NATO, vor îndeplini obiectivul NATO de a aloca 2 % din PIB-ul lor cheltuielilor pentru apărare până la sfârșitul anului 2024; subliniază că acesta a crescut de șase ori față de 2014, când a fost stabilit obiectivul; observă că bugetul actual al UE pentru securitate și apărare, în contextul tulburărilor geopolitice actuale și al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, nu este pe măsura provocărilor care trebuie abordate pe termen scurt și lung; recomandă, având în vedere nevoia estimată de investiții în domeniul apărării în valoare de 500 de miliarde EUR până în 2035 și pe baza unei analize continue a nevoilor și a lacunelor în materie de capabilități, ca statele membre să crească și mai mult investițiile în domeniul apărării, în special pentru achizițiile publice comune de capabilități de apărare, și sprijină pe deplin obiectivele stabilite în cadrul EDIS în acest sens;

74.invită Comisia și statele membre să inițieze o discuție deschisă, printre altele, pe baza recomandărilor prezentate în raportul dlui Draghi și al dlui Niinistö, inclusiv creșterea resurselor alocate securității și apărării în următorul CFM și explorarea tuturor opțiunilor efective de finanțare în acest scop și punerea în comun a unor părți din bugetele naționale de apărare la nivelul UE pentru a genera economii de scară; invită, de asemenea, statele membre să modifice procesul de finanțare al IEP pentru a asigura un sprijin adecvat și sustenabil pentru parteneri și aliați, aliniindu-se totodată la misiunile și operațiunile PSAC; solicită elaborarea unei strategii cu scopul creării unor centre de excelență în diferite regiuni ale UE, fără a dubla activitatea NATO în aceste domenii, pentru a promova inovarea și participarea tuturor statelor membre, asigurându-se că capabilitățile și cunoștințele specializate ale fiecărui stat membru contribuie la o bază industrială de apărare mai coerentă și mai integrată;

75.salută noul instrument financiar „Acțiuni de securitate pentru Europa” (SAFE) și îndeamnă Comisia și statele membre să se asigure că creșterea investițiilor în capabilitățile de apărare ale Europei respectă abordarea „a cumpăra mai mult, a cumpăra mai bine, a cumpăra împreună, a cumpăra european”; regretă folosirea articolului 122 și, în consecință, lipsa de implicare a Parlamentului în aprobarea acestui instrument;

76.salută strategia Uniunii privind economiile și investițiile și își exprimă speranța că aceasta va înlesni mobilizarea economiilor private către piețe de capital mai eficiente și va canaliza investițiile în sectorul apărării;

77.îndeamnă statele membre să sprijine înființarea unei bănci de apărare, securitate și reziliență care să servească drept instituție de împrumut multilaterală menită să ofere împrumuturi cu dobândă scăzută și pe termen lung pentru a sprijini prioritățile-cheie de securitate națională, cum ar fi reînarmarea, modernizarea apărării, eforturile de reconstrucție în Ucraina și reachiziționarea infrastructurii critice controlate în prezent de țări ostile din afara UE;

78.reamintește că obiectivele UE de solidaritate, coeziune și convergență se aplică și apărării; subliniază că mijloacele financiare necesare pentru a reconstrui și a extinde capabilitățile noastre de apărare în deceniul următor vor avea un impact semnificativ asupra solidității și sustenabilității finanțelor publice și, prin urmare, necesită cooperare și coordonare la nivelul UE printr-o veritabilă politică economică de apărare; subliniază că creșterea investițiilor în domeniul apărării nu ar trebui să concureze cu alte priorități de investiții, inclusiv cu coeziunea socială; reamintește, de asemenea, că orientările în materie de finanțare ar trebui să fie ancorate într-o abordare a rezilienței la nivelul întregii societăți și, prin urmare, trebuie să fie sprijinite pe scară largă de cetățenii europeni și că acest sprijin trebuie să fie sustenabil pe termen lung; subliniază că, prin urmare, sarcina financiară trebuie repartizată în mod echitabil, în special de către întreprinderile profitabile care beneficiază deja de participare publică sau de ajutoare de stat; subliniază, de asemenea, că cheltuielile publice ar trebui să fie completate de creșterea finanțării private; invită Comisia să reflecteze asupra posibilelor căi fiscale care ar permite o distribuție mai echitabilă a sarcinii financiare și ar limita perturbările concurenței în EDTIB cauzate de ajutoarele de stat și de procesele de licitație care denaturează piața;

79.solicită ca următorul CFM să ofere cu adevărat mijloacele necesare pentru o uniune a apărării; sprijină propunerile de a furniza investiții financiare masive ale UE în apărarea europeană și de a stimula cercetarea și inovarea tehnologică și proiectele cu dublă utilizare în industria europeană de apărare, consolidând astfel competitivitatea acesteia și promovând progrese care contribuie atât la securitate, cât și la creșterea economică durabilă; subliniază că investițiile în apărare din bugetul UE ar trebui doar să completeze, dar nu să înlocuiască eforturile financiare ale statelor membre, în special în ceea ce privește ambiția țărilor care sunt membre ale UE și NATO de a investi 2 % din PIB-ul lor în apărare; invită statele membre să devanseze reevaluarea domeniului de aplicare și a definiției costurilor comune pentru a consolida solidaritatea și a stimula participarea la misiunile și operațiunile militare ale PSAC, precum și costurile legate de exerciții, în conformitate cu Busola strategică;

80.invită Comisia să mărească datoria comună pentru a oferi Uniunii capacitatea fiscală de a se împrumuta în situații excepționale și de criză, prezente și viitoare, ținând seama de experiența și lecțiile învățate de la programul NextGenerationEU, întrucât acum ne confruntăm cu o nevoie stringentă de a stimula securitatea și apărarea pentru a proteja cetățenii UE, restabili descurajarea și pentru a sprijini aliații UE, în primul rând, Ucraina; subliniază că răspunderea pentru o astfel de acțiune trebuie împărțită în mod echitabil;

81.solicită ca următorul CFM să acorde sprijin financiar sporit pentru a asigura furnizarea în timp util a produselor din domeniul apărării prin achiziții publice comune, coordonare industrială, stocare, sprijin pentru IMM-uri și extinderea capacităților de producție; subliniază că această finanțare ar trebui să acorde prioritate în special statelor membre care se învecinează cu Ucraina pentru a-și consolida protecția, precum și statelor membre care se confruntă cu un risc ridicat de amenințări militare convenționale, cum ar fi cele care se învecinează cu Rusia și Belarus;

82.este preocupat de lipsa finanțării private atât de necesare pentru EDTIB, în special pentru IMM-uri, care poate rezulta din lipsa contractelor guvernamentale pe termen lung sau dintr-o interpretare prea restrictivă a criteriilor de mediu, sociale și de guvernanță; salută, prin urmare, clarificarea furnizată de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe la 14 mai 2024, potrivit căreia numai întreprinderile implicate în arme interzise în temeiul dreptului internațional sunt excluse automat de la accesul la fonduri; salută propunerile făcute în raportul dlui Niinistö de a evita fragmentarea cheltuielilor pentru apărare, de a combina fluxurile de finanțare relevante și de a stimula mai multe investiții din sectorul privat; invită Comisia să evalueze recomandările și să prezinte propuneri concrete; subliniază necesitatea ca industria apărării să aibă un acces mai bun la piețele de capital;

83.subliniază importanța accesului sectorului apărării la împrumuturile acordate de BEI ca un catalizator pentru investițiile private în industria europeană de apărare; salută extinderea în continuare a criteriilor de eligibilitate ale BEI la produsele cu dublă utilizare și invită BEI să ia măsuri suplimentare în acest sens; subliniază că, având în vedere obiectivul BEI de a promova dezvoltarea UE și de a sprijini politicile sale, în special politica de apărare și consolidarea EDTIB, în conformitate cu articolul 309 din TFUE, BEI ar trebui să își revizuiască în continuare politica de creditare și să o adapteze în permanență; invită BEI să revizuiască impactul extinderii politicii sale privind produsele cu dublă utilizare și să își reformeze lista de eligibilitate, după caz, astfel încât muniția și echipamentele militare care depășesc aplicarea cu dublă utilizare să nu mai fie excluse de la finanțarea BEI; salută Inițiativa strategică europeană pentru securitate a BEI din 2022, care vizează sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării cu dublă utilizare, a infrastructurii de securitate și a proiectelor tehnologice axate pe securitatea cibernetică, Noul Spațiu, inteligența artificială și tehnologiile cuantice;

84.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la sprijinul acordat de China Rusiei în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, în special prin cooperarea cu baza industrială și tehnologică militară a Rusiei, prin exportul de produse cu dublă utilizare către Rusia și prin implicarea continuă a întreprinderilor cu sediul în China în evitarea și eludarea sancțiunilor și condamnă aceste acțiuni ale Chinei; își exprimă, în acest sens, profunda îngrijorare cu privire la rapoartele recente potrivit cărora China produce drone de atac cu rază lungă de acțiune pentru a fi utilizate de Rusia în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei și solicită ca, în cazul în care China continuă să sprijine eforturile de armament ale Rusiei, acest lucru să aibă consecințe grave asupra politicii externe a UE față de China; regretă parteneriatul „fără limite” dintre Rusia și China și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la angajamentul reînnoit al Chinei și Rusiei de a-și întări și mai mult legăturile; salută decizia Consiliului de a impune sancțiuni întreprinderilor chineze pentru sprijinul pe care l-au acordat războiului Rusiei din Ucraina;

85.este profund îngrijorat de investițiile tot mai mari ale Chinei în capabilitățile militare și de militarizarea lanțurilor sale de aprovizionare pentru a-și consolida industria, profitând în același timp de oportunitățile politice și economice create de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; este profund îngrijorat și cu privire la efectul pe care dependențele europene de China îl au asupra credibilității capacității statelor membre de a-și proteja securitatea națională și a capacității UE în ansamblu de a critica și a contracara în mod eficace constrângerea economică exercitată de China, escaladarea posibilă a situației cu Taiwanul și sprijinul acordat Rusiei; invită Comisia și statele membre să pună în aplicare în mod serios o politică de „reducere a riscurilor” cu scopul de a gestiona riscurile generate de colaborarea economică și tehnologică cu China; solicită, în acest sens, ca riscurile prezentate de furnizorii chinezi în infrastructura critică a UE să fie abordate și ca niciun fond sau subvenție din partea UE să nu fie direcționat(ă) către promovarea poziției acestor furnizori în Europa;

86.condamnă cu fermitate exercițiile militare nejustificate ale Chinei din 14 octombrie 2024 în jurul Taiwanului; condamnă, de asemenea, numărul tot mai mare de acte ostile comise de China împotriva Taiwanului, inclusiv atacurile cibernetice, campaniile de influență, intrarea avioanelor de război chineze în zona de identificare a apărării antiaeriene a Taiwanului și tăierea cablurilor submarine; își reafirmă angajamentul ferm de a menține statu-quoul din Strâmtoarea Taiwan și evidențiază că orice încercare de a-l schimba unilateral, în special prin forță sau constrângere, nu va fi acceptată și va fi întâmpinată cu o reacție decisivă și fermă; salută reținerea și reacția disciplinată a autorităților taiwaneze și invită autoritățile chineze să dea dovadă de reținere și să evite orice acțiune care ar putea escalada și mai mult tensiunile dintre China și Taiwan; solicită schimburi periodice între UE și omologii săi taiwanezi cu privire la chestiuni de securitate relevante și o cooperare mai strânsă în ceea ce privește combaterea dezinformării și a ingerințelor străine; subliniază că orice escaladare a situației în Strâmtoarea Taiwan ar avea efecte negative asupra securității și economiei europene și, prin urmare, îndeamnă Comisia să înceapă dezvoltarea unei planificări de contingență și elaborarea unor măsuri de atenuare bazate pe scenarii probabile de escaladare, cum ar fi o blocadă economică impusă de China Taiwanului;

87.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acțiunile din ce în ce mai agresive ale Chinei în Marea Chinei de Sud și în regiunea indo-pacifică, și anume utilizarea de către aceasta a unor constrângeri militare și economice, tactici de război hibrid, manevre periculoase efectuate de forțele sale navale și de garda de coastă împotriva vecinilor săi și construirea insulei, pentru a promova revendicări maritime ilegale și a amenința căile navigabile maritime; atrage atenția asupra faptului că o navă cu legături cu China a tăiat un cablu submarin taiwanez la începutul lunii ianuarie 2025 și solicită o anchetă aprofundată în această privință; solicită, de asemenea, Taiwanului și UE să facă schimb de informații cu privire la astfel de incidente; își reiterează interesul puternic și sprijinul ferm pentru libertatea de navigație și securitatea maritimă în toată lumea și în special în Marea Chinei de Sud; invită autoritățile chineze să pună capăt tuturor acțiunilor agresive și de provocare, în special operațiunilor aeriene și maritime din Strâmtoarea Taiwan și Marea Chinei de Sud, care pun în pericol stabilitatea în regiunea indo-pacifică și, prin urmare, subminează pacea și securitatea internațională, suveranitatea țărilor din regiune, siguranța vieții pe mare și libertatea de navigație, în deplină concordanță cu UNCLOS; salută intensificarea exercițiilor pentru libertatea de navigație desfășurate de mai multe țări ale UE, printre care Franța, Țările de Jos și Germania; ia act de faptul că aceste activități sunt în conformitate cu dreptul internațional și solicită un nivel mai ridicat de cooperare și coordonare cu partenerii regionali, inclusiv prin prezențe maritime coordonate în nord-vestul Oceanului Indian, printre alte zone, pentru a spori libertatea operațiunilor de navigație în regiune;

88.rămâne preocupat de presiunea politică și economică exercitată de China și Rusia în Asia Centrală și subliniază necesitatea de a intensifica prezența UE în regiune ca răspuns; subliniază interesul UE de a întări cooperarea în materie de securitate, relațiile economice și legăturile politice cu țările din Asia Centrală, inclusiv pentru a combate eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei și Belarusului;

89.condamnă în termenii cei mai fermi Iranul pentru activitățile sale destabilizatoare din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv prin reprezentanții săi, și pentru sprijinul continuu acordat grupărilor teroriste, care reprezintă o amenințare directă la adresa securității regionale, europene și mondiale; condamnă intensificarea cooperării militare dintre Iran și Rusia, în special intenția acestora de a semna un tratat privind un parteneriat strategic cuprinzător; își exprimă totuși sprijinul și solidaritatea depline cu societatea civilă și forțele democratice din Iran și solicită intensificarea eforturilor internaționale de sprijinire a acestor grupuri în lupta lor pentru libertate și drepturile omului; salută decizia UE de a reînnoi sancțiunile împotriva Iranului până în iulie 2025, inclusiv prin sancționarea producției iraniene de drone și rachete și a furnizării acestora în Rusia și în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu; subliniază că opțiunile de sancționare care nu au fost încă epuizate includ o abordare mult mai restrictivă a transferurilor de tehnologie prin exporturile de produse care nu sunt clasificate drept „produse cu dublă utilizare”;

90.condamnă fără echivoc guvernul iranian pentru sprijinirea și încurajarea organizațiilor și rețelelor teroriste recunoscute la nivel internațional, cum ar fi Hamas și Hezbollah, care au comis sau au încercat să comită atacuri pe teritoriul UE, reprezentând o amenințare directă la adresa securității, suveranității și stabilității europene; reamintește, în acest sens, că Corpul Gardienilor Revoluției Iraniene a fost implicat în planificarea și executarea a zeci de asasinate și atacuri teroriste, inclusiv pe teritoriul UE în ultimii 30 de ani și, mai recent, în atacuri împotriva sinagogilor și a evreilor, precum și a ambasadelor israeliene din mai multe state membre; îndeamnă UE și statele membre să intensifice schimbul de informații și măsurile de combatere a terorismului pentru a preveni orice atacuri viitoare; își reiterează apelul de lungă durată de a adăuga Corpul Gardienilor Revoluției Iraniene pe lista UE a organizațiilor teroriste și sprijină inițiativele luate de unele state membre în acest sens;

91.consideră că programul de arme nucleare al Iranului este una dintre cele mai importante amenințări la adresa securității mondiale și subliniază că, dacă Iranul reușește să dobândească capacitatea de a produce arme nucleare, caracterul beligerant al acestuia riscă să se intensifice și să crească sponsorizarea de către stat a terorismului și proliferarea rachetelor și a dronelor;

92.condamnă din nou, în termenii cei mai fermi, atacurile teroriste îngrozitoare comise de organizația teroristă Hamas împotriva Israelului la 7 octombrie 2023, care au contribuit la continuarea destabilizării în Orientul Mijlociu, intensificate de agresiunile împotriva Israelului comise de actori aflați în sfera de influență a Iranului (cum ar fi organizațiile teroriste, inclusiv Hezbollah în Liban și Houthi în Yemen) și chiar de către regimul iranian; reiterează că Israelul are dreptul de a se apăra, astfel cum este consacrat și limitat de dreptul internațional; solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor rămași deținuți de Hamas; solicită tuturor părților să pună capăt imediat tuturor ostilităților și să respecte pe deplin dreptul internațional, inclusiv dreptul internațional umanitar; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la colapsul recent al acordului de încetare a focului din Gaza și solicită revenirea imediată la aceasta; subliniază că acest lucru ar reprezenta un pas important către reducerea suferinței imense îndurate de civilii de ambele părți în ultimele luni; salută angajamentul mediatorilor, inclusiv al Statelor Unite, Egiptului și Qatarului, ale căror eforturi au fost esențiale pentru realizarea primului acord de încetare a focului; îndeamnă toți actorii europeni și internaționali să contribuie activ la realizarea unui nou progres, să supravegheze aplicarea acordului de încetare a focului și să-i tragă la răspundere pe cei care nu i se conformează;

93.salută redesfășurarea Misiunii UE de asistență la frontieră la Rafah la 31 ianuarie 2025, pentru a sprijini Autoritatea Palestiniană în facilitarea trecerii în condiții de siguranță pentru evacuările medicale în faza I a încetării focului; este pregătit să se angajeze în discuții privind viitoarele contribuții concrete pentru a sprijini încetarea focului;

94.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la escaladarea militară din Orientul Mijlociu, care contribuie la continuarea destabilizării în regiune; regretă numărul inacceptabil de victime civile, strămutarea forțată cauzată de escaladarea violențelor și utilizarea persistentă a forței militare; își exprimă, în plus, profunda îngrijorare cu privire la acțiunea militară în curs a forțelor de apărare israeliene în Fâșia Gaza și în Cisiordania; condamnă atacurile forțelor de apărare israeliene împotriva Forței interimare a Organizației Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL), acestea constituind o încălcare gravă a dreptului internațional; reafirmă rolul stabilizator esențial jucat de UNIFIL, la care contribuie 16 state membre, în sudul Libanului; solicită încetarea imediată a focului atât în Gaza, cât și în Liban, încetarea ostilităților, punerea în aplicare deplină și simetrică a Rezoluției 1701 (2006) a Consiliului de Securitate al ONU și protecția populației civile; subliniază necesitatea ca UE și alți actori internaționali să își asume o mai mare responsabilitate și să ajute guvernele și organizațiile societății civile din Orientul Mijlociu să ajungă la o pace durabilă și sustenabilă, în special sprijinind în continuare între Israel și Palestina soluția bazată pe coexistența a două state, precum și prin combaterea terorismului și a radicalizării în regiune; evidențiază că evoluția conflictelor din regiune are repercusiuni asupra regiunilor învecinate și asupra Europei și reprezintă o provocare în materie de securitate pentru UE în ceea ce privește viitorul acțiunilor de descurajare, dreptul umanitar și gestionarea crizelor;

95.salută Planul arab de redresare și reconstrucție prezentat la summitul de la Cairo din 4 martie 2025, care reprezintă o bază serioasă pentru discuțiile privind viitorul Fâșiei Gaza; încurajează VP/ÎR și comisarul pentru Mediterana să colaboreze în mod constructiv cu partenerii arabi pentru a elabora soluții credibile privind reconstrucția, guvernanța și securitatea Fâșiei Gaza; respinge, pe de altă parte, propunerea „Gaza lui Trump”, care nu ține seama de condițiile de securitate volatile din Orientul Mijlociu; este de părere că amploarea distrugerii și a suferinței umane din Gaza necesită un efort internațional cuprinzător, în cadrul căruia Statele Unite, UE, ONU, statele arabe și alți parteneri internaționali să aibă roluri complementare în efortul de reluare a negocierilor și de asigurare a faptului că acestea vor fi constructive; susține viitoarele eforturi de normalizare a relațiilor dintre Israel și statele arabe din regiune;

96.îndeamnă Consiliul și statele membre să desemneze Hezbollah în ansamblul său drept organizație teroristă și să insiste asupra dezarmării sale depline, în conformitate cu Rezoluția 1701 (2006) a Consiliului de Securitate al ONU; subliniază deciziile recente luate de mai multe state, printre care se numără Statele Unite și Canada, de a desemna Samidoun drept organizație teroristă care acționează ca reprezentant al Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei; subliniază că organizația Samidoun a fost interzisă în Germania în 2023 și invită alte state membre ale UE să ia măsuri similare prin interzicerea acestei organizații pe teritoriul lor;

97.constată că frontiera dintre Iordania și Siria este folosită ca punct de trecere pentru traficul de arme și droguri; subliniază că UE trebuie să sprijine în continuare Iordania, care a fost slăbită de criza actuală din Orientul Mijlociu, și solicită utilizarea sporită a IEP pentru a proteja frontiera dintre Iordania și Siria;

98.recunoaște că Turcia este o țară cu relevanță strategică pentru UE; ia act de faptul că Turcia este din ce în ce mai prezentă în domenii în care UE are interese esențiale în materie de securitate și misiuni și operațiuni PSAC și observă cu regret rolul pe care Turcia îl joacă în destabilizarea anumitor domenii de interes pentru UE și în vecinătatea sa; subliniază activitățile ilegale ale Turciei împotriva intereselor UE în estul Mării Mediterane, care încalcă dreptul internațional, inclusiv UNCLOS; condamnă din nou semnarea celor două memorandumuri de înțelegere dintre Turcia și Libia privind cooperarea militară și în materie de securitate aprofundată și privind delimitarea zonelor maritime, care sunt interconectate și constituie încălcări clare ale dreptului internațional, ale rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și ale drepturilor suverane ale statelor membre ale UE; regretă că Turcia subminează eficacitatea sancțiunilor UE împotriva Rusiei și își reiterează apelul adresat Turciei de a se alinia pe deplin la acestea; invită Turcia să se abțină de la subminarea misiunilor și a operațiunilor PSAC ale UE; își reiterează invitația adresată Turciei de a-și îndeplini obligația de a pune în aplicare complet și nediscriminatoriu Protocolul adițional la Acordul de la Ankara în legătură cu toate statele membre, inclusiv cu Republica Cipru;

99.regretă că, în pofida eforturilor de detensionare, Turcia continuă să mențină amenințarea casus belli împotriva Greciei și să ocupe ilegal partea de nord a Republicii Cipru; condamnă cu fermitate activitățile ilegale ale Turciei în Cipru, inclusiv încălcarea statutului de zonă tampon, militarizarea tot mai mare a zonelor ocupate din Republica Cipru și eforturile sale de a moderniza entitatea secesionistă din zona ocupată a Ciprului cu încălcarea dreptului internațional, constatând că aceste activități nu favorizează reluarea negocierilor conduse de ONU; condamnă faptul că Turcia continuă să încalce rezoluțiile 550 (1984) și 789 (1992) ale Consiliului de Securitate al ONU, care impun Turciei să transfere zona Varosha locuitorilor săi legali sub administrația temporară a ONU, sprijinind deschiderea orașului Varosha pentru public; îndeamnă insistent încă o dată Turcia să își anuleze acțiunile ilegale și unilaterale din Varosha; invită, de asemenea, Turcia să își retragă trupele din Cipru;

100.solicită reluarea urgentă a negocierilor privind reunificarea Ciprului sub auspiciile Secretarului General al ONU și își reafirmă sprijinul necondiționat pentru Cipru în soluționarea acestei probleme; invită Turcia să accepte o soluție echitabilă, cuprinzătoare și viabilă la această problemă;

101.salută reuniunea informală extinsă convocată de Secretarul General al ONU la 18 martie 2025 la Geneva, cu scopul de a pregăti terenul pentru reluarea negocierilor privind problema Ciprului strict în cadrul convenit al ONU, singurul cadru acceptat de UE și de comunitatea internațională, și în conformitate cu dreptul, valorile și principiile UE; reamintește că reunificarea Ciprului este o prioritate pentru UE, care este pregătită să își asume un rol mai proeminent și activ în sprijinirea procesului condus de ONU cu toate instrumentele de care dispune; invită Turcia să participe în mod constructiv la negocieri și să revină cu bună credință la masa negocierilor;

102.invită UE să joace un rol important în Marea Mediterană și să devină un actor care poate asigura stabilitatea în regiune și respectarea dreptului internațional și a UNCLOS; salută, în acest sens, numirea unui comisar pentru Mediterana, care lucrează sub îndrumarea și conducerea politică a VP/ÎR; subliniază că este necesar ca VP/ÎR să elaboreze, în cooperare cu comisarul pentru Mediterana, atunci când este necesar și în consultare cu statele membre, o strategie de securitate coerentă pentru regiunea mediteraneeană și țările învecinate, inclusiv Africa de Nord, Levant și, după caz, Sahel; cere intensificarea cooperării cu țările-partenere din zona mediteraneeană pentru a combate extremismul, terorismul, comerțul ilicit cu arme și traficul de persoane;

103.ia act cu îngrijorare de încălcările drepturilor fundamentale ale migranților în Libia, astfel cum se subliniază în Rezoluția 2755 (2024) a Consiliului de Securitate al ONU; subliniază necesitatea de a se examina rolul misiunilor și operațiunilor PSAC – EUBAM Libya și EUNAVFOR IRINI – în combaterea efectivă a introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, precum și activitățile acestora în legătură cu necesitatea de a proteja drepturile fundamentale ale migranților;

104.ia act de faptul că prăbușirea rapidă a regimului criminal al lui Bashar al-Assad în Siria, care a fost sprijinit de Kremlin din 2015, constituie o înfrângere politică semnificativă pentru Vladimir Putin și amenință prezența strategică și militară a Rusiei în Siria; reamintește că, din 2015, bazele militare Khmeimim și Tartus au servit drept puncte esențiale pentru exercitarea puterii Rusiei în Orientul Mijlociu și Africa; constată, de asemenea, că bazele militare Khmeimim și Tartus au avut un rol vital pentru furnizarea și transportul de armament și echipamente grele către companiile militare private ale Rusiei, cum ar fi Grupul Wagner și operațiunile acestuia din Libia, Mali, Republica Centrafricană și Sudan; subliniază că pierderea bazelor militare din Siria ar putea slăbi capacitatea operațională și influența Rusiei în Africa; solicită, prin urmare, UE și statelor sale membre să monitorizeze îndeaproape situația din Siria, să condiționeze legăturile cu noul regim sirian de retragerea completă a Rusiei din țară și să împiedice Rusia să creeze noi baze militare în alte zone din regiune; recunoaște, în acest sens, influența semnificativă a UE în raport cu Siria în ceea ce privește recunoașterea politică, relaxarea sancțiunilor, acordurile comerciale și sprijinul financiar pentru reconstrucție, poziționând Uniunea Europeană ca o alternativă la Turcia în determinarea viitorului Siriei;

105.își exprimă îngrijorarea tot mai puternică și condamnă încercările continue ale Rusiei de a destabiliza țările din vecinătatea estică a UE prin utilizarea FIMI, asasinate politice, amenințări și ocupații teritoriale, în încercarea de a le afecta negativ aspirațiile lor europene și stabilitatea; subliniază necesitatea consolidării capacităților UE de apărare și dezvoltare a societăților democratice și bazate pe valori în țările din vecinătatea estică a UE;

106.reafirmă hotărârea UE de a sprijini suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și eforturile de a se ajunge la o soluție politică pașnică, de durată și cuprinzătoare pentru conflictul din Transnistria; condamnă ferm încercările permanente și coordonate ale Rusiei, ale oligarhilor pro-ruși și ale interpușilor locali plătiți de Rusia de a destabiliza Republica Moldova, de a provoca diviziuni în cadrul societății din această țară și de a submina direcția proeuropeană a țării prin atacuri hibride, utilizarea ca armă a aprovizionării cu energie, dezinformare, amenințări cu bombă și proteste înscenate, precum și prin amenințarea cu violența sau cu utilizarea acesteia; constată cu îngrijorare că Serviciul de Securitate și Informații al Republicii Moldova a consemnat un nivel de intensitate fără precedent al acțiunilor Rusiei care vizează menținerea Moldovei în sfera sa de influență; subliniază că această amenințare hibridă vizează procesele democratice și subminează integrarea europeană, inclusiv prin amplificarea tendințelor separatiste radicale din sudul țării, în special din Găgăuzia, prin utilizarea propagandei, manipularea spațiului informațional, ingerința în procesul electoral și desfășurarea de operațiuni subversive;

107.își reiterează apelul adresat Rusiei de a-și retrage forțele și echipamentele militare de pe teritoriul Republicii Moldova, de a asigura distrugerea completă a tuturor munițiilor și echipamentelor din depozitul de la Cobasna, sub supraveghere internațională, și de a sprijini soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, în conformitate cu principiile dreptului internațional; solicită un sprijin mai consistent din partea UE pentru eforturile Moldovei de a combate FIMI, amenințările hibride și atacurile cibernetice; îndeamnă statele membre să majoreze finanțarea IEP pentru a consolida capacitățile de apărare ale Moldovei;

108.recunoaște că Georgia a fost prima țintă a agresiunii militare la scară largă a Rusiei și a încercărilor de retrasare cu forța a frontierelor unui stat suveran în Europa, în 2008; subliniază că, din 2008, Rusia a continuat să ocupe ilegal și să controleze efectiv regiunile ocupate din Georgia; subliniază că prezența militară a Rusiei și acumularea semnificativă de forțe militare în regiunile ocupate, activitățile sale ilegale, continuarea activităților la frontieră de-a lungul liniilor de demarcație administrativă și încălcările drepturilor omului comise de Rusia în Georgia reprezintă un risc grav pentru securitatea țării și pentru cadrul de securitate mai general al Europei; își reiterează apelul adresat Rusiei de a-și retrage forțele și echipamentele militare de pe teritoriul Georgiei;

109.condamnă cu fermitate doborârea de către Rusia a zborului 8243 al companiei Azerbaijan Airlines la 25 decembrie 2024, ucigând 38 din cei 67 de pasageri aflați la bord; subliniază că acest lucru evidențiază încă o dată natura brutală și beligerantă a regimului rus;

110.îndeamnă UE să continue să se implice activ și să ia măsuri hotărâte prin intermediul instrumentelor sale importante pentru a se asigura că Rusia își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul Acordului de încetare a focului din 12 august 2008, mediat de UE, în special obligațiile de a-și retrage toate forțele militare din teritoriile ocupate ale Georgiei, de a permite instituirea unor mecanisme internaționale de securitate în cele două regiuni georgiene și de a permite accesul neîngrădit al misiunii de monitorizare a UE pe întreg teritoriul Georgiei și de a participa în mod constructiv la discuțiile internaționale de la Geneva și la mecanismele de prevenire a incidentelor și de reacție la acestea; invită SEAE să elaboreze un raport detaliat privind încălcările acordului de încetare a focului din 12 august 2008, să identifice și să comunice în mod clar dispozițiile care încă nu au fost îndeplinite de Rusia și să prezinte recomandări;

111.salută recentele informații privind încheierea cu succes a negocierilor dintre Armenia și Azerbaidjan cu privire la textul integral al proiectului de acord privind pacea și stabilirea relațiilor interstatale, felicită Armenia pentru pregătirea terenului în vederea finalizării textului și îndeamnă conducerea azeră să semneze și să pună în aplicare, cu bună-credință, acordul de pace convenit în cadrul negocierilor;

112.condamnă Azerbaidjanul pentru eforturile sale continue de subminare a posibilității de a instaura pacea în regiune și pentru amenințările sale continue la adresa Armeniei; invită UE și statele sale membre să suspende orice asistență tehnică, financiară și în materie de securitate acordată Azerbaidjanului, inclusiv prin diverse instrumente ale UE, care ar putea contribui la creșterea capacităților ofensive ale Azerbaidjanului sau ar putea pune în pericol securitatea, integritatea teritorială și suveranitatea Armeniei;

113.reamintește că a trecut un an de la cucerirea regiunii Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan, care a dus la strămutarea forțată din regiune a peste 140 000 de armeni; condamnă sprijinul militar și furnizarea de arme Azerbaidjanului de către țările din afara UE; subliniază că Azerbaidjanul s-a făcut vinovat de încălcări grave ale drepturilor omului în Nagorno-Karabah; condamnă distrugerea de către Azerbaidjan a patrimoniului cultural armean din regiune; solicită eliberarea tuturor celor 23 de ostatici armeni deținuți în Azerbaidjan, inclusiv a foștilor funcționari de facto din Nagorno-Karabah și a prizonierilor de război capturați în războiul din 2020; invită Consiliul să analizeze posibilitatea impunerii unor sancțiuni specifice și individuale împotriva celor responsabili de încălcarea acordului de încetare a focului și de încălcarea drepturilor omului în Nagorno-Karabah;

114.salută decizia de a se adopta prima măsură de asistență în cadrul IEP în sprijinul forțelor armate armene, deoarece acest lucru va consolida reziliența Armeniei în contextul asigurării securității, independenței și suveranității; solicită intensificarea în continuare a cooperării dintre Armenia și UE în domeniul securității și apărării, în special în domeniul deminării, inclusiv prin utilizarea IEP, având în vedere faptul că Armenia își revede participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă; salută acțiunile întreprinse de mai multe state membre pentru a oferi Armeniei sprijin militar de apărare și îndeamnă celelalte state membre să aibă în vedere adoptarea unor inițiative similare;

115.subliniază că UE ar trebui să își revadă de urgență strategia regională pentru Sahel, în urma diferitelor lovituri de stat din regiune; regretă profund plecarea forțată din regiune a trupelor franceze și a forțelor ONU de menținere a păcii și condamnă prezența companiilor militare private (CMP) și a unor unități care acționează în numele anumitor state, cum ar fi Corpul african (fostul Grup Wagner); subliniază că aceste CMP joacă un rol destabilizator în Sahel și sprijină diverse regimuri represive în încercarea de a extinde influența Rusiei în Africa; atrage atenția asupra faptului că Rusia furnizează armament regimurilor militare din Sahel; constată, de asemenea, că și alți actori, cum ar fi Turcia, sunt din ce în ce mai prezenți în regiune; îndeamnă reprezentantul Special al UE pentru Sahel și statele membre să își mențină angajamentul diplomatic și să sprijine în continuare societatea civilă și cheltuielile pentru dezvoltare și ajutor umanitar;

116.își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa unui răspuns coerent din partea UE la crizele din regiunea Marilor Lacuri Africane și invită Consiliul să își revadă noua strategie a UE privind regiunea Marilor Lacuri Africane, adoptată la 20 februarie 2023; recunoaște importanța unui angajament real al UE în favoarea păcii în regiune; ia act cu îngrijorare de rolul pe care Rwanda îl joacă în estul Republicii Democratice Congo (RDC) și invită UE să impună condiții pentru orice sprijin militar acordat Rwandei; condamnă cu fermitate ocuparea de către M23 a unor teritorii din estul RDC, inclusiv a capitalelor regionale Goma și Bukavu, ceea ce a dus în mod direct la moartea a aproximativ 3 000 de civili; condamnă încălcarea suveranității și a integrității teritoriale a părții de est a RDC de către grupul de rebeli M23; este profund îngrijorat de situația umanitară a milioane de persoane strămutate din zonă și de utilizarea violului ca armă strategică de război; îndeamnă VP/ÎR să întreprindă acțiuni clare, în conformitate cu Strategia UE privind regiunea Marilor Lacuri Africane, pentru a restabili stabilitatea și a coopera cu Misiunea Organizației Națiunilor Unite pentru stabilizare în RDC (MONUSCO), cu scopul de a proteja civilii din estul RDC; îndeamnă guvernul ruandez să își retragă trupele de pe teritoriul RDC și să înceteze cooperarea cu rebelii grupului M23, inclusiv furnizarea de armament și de trupe și sprijinul logistic; face un apel la UE să suspende atât memorandumul său de înțelegere privind materiile prime, cât și orice cooperare militară cu Rwanda, inclusiv prin IEP sau orice alt mecanism, până când Rwanda nu încetează sprijinul ilegal acordat grupărilor armate și nu respectă pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a RDC; invită, de asemenea, RDC să înceteze cooperarea cu grupările rebele din regiune; sprijină procesul de pace de la Luanda și Nairobi, care vizează o soluție politică la conflict prin mijloace diplomatice și îndeamnă VP/ÎR să continue interacțiunea diplomatică cu părțile la conflict și cu alte părți din regiune și să intensifice presiunea asupra părților pentru a le determina să participe din nou la negocierile pașnice, inclusiv prin amânarea consultărilor UE în materie de securitate și apărare cu Rwanda și prin adoptarea de sancțiuni, în funcție de situația de pe teren și de progresele înregistrate în procesele regionale de mediere în curs;

117.se arată dezamăgit cu privire la suspendarea activităților Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și subliniază că acest lucru multiplică în mod semnificativ provocările în materie de securitate și apărare, deoarece investițiile critice în reziliență, adaptare, prevenirea conflictelor și consolidarea păcii au fost reduse și, prin urmare, solicită UE și partenerilor săi internaționali să se asigure că vidul creat nu va fi utilizat de adversarii noștri, reflectând strategic asupra unei modalități de preluare a anumitor programe rămase fără finanțare ca urmare a acțiunilor guvernului SUA;

118.este preocupat de rolul limitat al UE în Cornul Africii, în timp ce alți actori străini se implică tot mai mult în această regiune; solicită să fie revizuită strategia UE în regiune, în vederea realizării obiectivelor UE de promovare în regiune a păcii, stabilității și a dezvoltării economice favorabile incluziunii și durabile; invită Consiliul, Comisia și SEAE să reflecteze asupra modului optim de utilizare a misiunilor și operațiunilor PSAC desfășurate în regiune, pentru a promova aceste obiective și a intensifica activitățile UE;

119.recunoaște că regiunea arctică are o importanță strategică și geopolitică semnificativă datorită rutelor sale maritime emergente, resurselor naturale bogate și oportunităților de dezvoltare economică deblocate de încălzirea globală, fiind, în același timp, tot mai disputată; este alarmat de intensificarea militarizării și a concurenței pentru resurse determinate de activitățile Rusiei și Chinei în regiune; condamnă cu fermitate declarațiile repetate ale președintelui SUA cu privire la obiectivul său de preluare de către SUA a Groenlandei;

120.subliniază importanța menținerii securității, stabilității și cooperării în Arctica; subliniază că în această regiune nu trebuie să existe tensiuni militare și nu trebuie să fie exploatate resursele naturale, fiind respectate în același timp drepturile popoarelor indigene; reiterează necesitatea de a include politica Uniunii privind regiunea arctică în PSAC și de a întări capacitățile de disuasiune și de apărare prin coordonare strânsă cu NATO; subliniază că cooperarea dintre UE și NATO este esențială pentru a contrabalansa influența tot mai mare a Rusiei și a Chinei în regiune; solicită ca în reuniunile Comitetului politic și de securitate și ale Consiliului să fie abordate în mod regulat aspectele de interes privind Arctica;

121.subliniază impactul disproporționat și deosebit al conflictelor armate asupra femeilor și fetelor, în special în ceea ce privește violența sexuală în contextul conflictelor; subliniază necesitatea stringentă de a asigura existența și accesibilitatea unei asistențe medicale adecvate în timpul conflictelor armate, inclusiv în legătură cu sănătatea sexuală și a reproducerii și cu drepturile aferente; invită UE și statele membre să asigure abordarea conflictelor armate din perspectiva de gen;

122.reamintește că integrarea și operaționalizarea perspectivelor de gen în relațiile externe și punerea în aplicare a Agendei privind femeile, pacea și securitatea, în conformitate cu rezoluțiile corespunzătoare ale Consiliului de Securitate al ONU, sunt priorități de lungă durată pentru UE; reamintește, în acest sens, importanța îmbunătățirii participării femeilor la prevenirea și soluționarea conflictelor, la negocierile de pace, la consolidarea și menținerea păcii, la acțiunile umanitare și la acțiunile de reconstrucție ce urmează conflictelor;

123.subliniază că integrarea unei perspective de gen în toate activitățile PSAC externe și interne contribuie la îmbunătățirea eficacității operaționale a PSAC și este un motor al credibilității UE ca susținător al egalității de gen la nivel mondial; insistă, prin urmare, asupra importanței îndeplinirii tuturor angajamentelor asumate de UE, inclusiv a celor din Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen III (2020-2024) și din Busola strategică; insistă, de asemenea, ca la actualizarea Busolei strategice să se propună măsuri suplimentare pentru a se asigura egalitatea de gen și participarea deplină și semnificativă a femeilor la PSAC, în special la misiunile militare;

124.salută includerea perspectivelor de gen și a celor ce țin de drepturile omului și numirea consilierilor pe probleme de gen în toate misiunile și operațiunile PSAC, precum și crearea unei rețele de puncte de contact pentru chestiunile de gen; solicită ca noul Pact privind PSAC civilă să fie utilizat pentru a asigura participarea deplină a femeilor la misiunile PSAC civile;

125.subliniază importanța unor obiective clare și realizabile, deschiderea față de perspectivele și participarea reală a țări-gazdă, precum și importanța dotării fiecărei dintre aceste misiuni cu echipamente și cu resursele financiare, logistice și umane necesare; evidențiază, de asemenea, deteriorarea situației de securitate în zonele în care sunt prezente multe misiuni PSAC; solicită îmbunătățirea guvernanței evaluării și controlului misiunilor și operațiunilor PSAC; își reiterează apelul pentru evaluarea cuprinzătoare a misiunilor și operațiunilor PSAC, în special în ceea ce privește realismul mandatelor lor în raport cu resursele și echipamentele alocate, gestionarea acestora, metodele de recrutare a personalului și corelarea profilurilor cu competențele necesare, transparența procedurilor de ofertare, a activităților și a rezultatelor obținute, lecțiile învățate cu privire la bunele practici și dificultățile întâmpinate; subliniază că este imperios necesar ca toate misiunile și operațiunile să dispună de dispoziții de caducitate, pentru a permite încetarea sustenabilă a acestora, dacă este necesar; invită VP/ÎR și statele membre să continue conceperea unor misiuni și operațiuni PSAC eficace, inclusiv prin formularea unor mandate solide, axate pe rezultate, flexibile și modulare, pentru ca acestea să se poată adapta la contextul și nevoile de securitate dinamice ale țărilor-gazdă și să poată menține un parteneriat puternic cu guvernele-gazdă, societatea civilă și populația locală, asigurând crearea condițiilor necesare pentru ca misiunile și operațiunile să își atingă obiectivele în timp; invită statele membre să utilizeze noul pact privind PSAC civilă pentru a-și consolida viziunea strategică asupra gestionării civile a crizelor prin clarificarea rolului, a eficacității și a valorii adăugate a PSAC civile și prin stabilirea unui nivel comun de ambiție în gestionarea civilă a crizelor; solicită, de asemenea, să se valorifice sinergiile și complementaritățile dintre dimensiunea civilă și cea militară a PSAC; invită Comisia și SEAE să elaboreze, împreună cu statele membre, un proces structurat și regulat de dezvoltare a capacităților civile, pentru a determina disponibilitatea statelor membre în materie de capacități, a stabili cerințe, a efectua o analiză a neajunsurilor și a evalua periodic progresele înregistrate; consideră că este necesar să se stabilească o politică solidă privind echipamentele și serviciile necesare țărilor-partenere în care au loc misiuni PSAC civile;

126.observă că bugetul PESC pentru misiunile civile ale PSAC a crescut doar nesemnificativ între cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 și CFM 2021-2027, în timp ce numărul misiunilor și sarcinile și costurile acestora s-au mărit; solicită o majorare substanțială a finanțării pentru bugetul PESC, asigurând totodată utilizarea eficientă a fondurilor alocate misiunilor civile în cadrul PSAC, pentru a garanta că acestea răspund cu eficacitate în cazul situațiilor de criză și al evenimentelor neprevăzute; solicită crearea unei linii bugetare speciale sau a unui „mecanism de sprijin civil”, pentru a acorda țărilor-partenere echipamentele și serviciile necesare pentru îmbunătățirea capacităților lor civile;

127.își reiterează apelul adresat SEAE de a lua măsuri concrete pentru a sprijini misiunile și operațiunile PSAC de apărare împotriva atacurilor cibernetice și a celor hibride și de combatere a FIMI în țările în care sunt desfășurate misiuni și operațiuni PSAC, în special în Balcanii de Vest și în țările Parteneriatului estic; invită Comisia să țină seama de misiunile și operațiunile PSAC atunci când își configurează scutul european pentru democrație, pentru a preveni amenințările care vizează discreditarea acțiunilor externe ale UE și pentru a proteja personalul UE detașat în străinătate; insistă asupra necesității de a valorifica lecțiile învățate în cadrul diferitelor misiuni și operațiuni PSAC, precum și de a coopera cu misiunile și operațiunile statelor membre, pentru a comunica și a identifica mai bine amenințările cu scopul de a le preveni sau a răspunde la acestea în timp util, atunci când este necesar; solicită o mai bună capacitate de răspuns, comunicare strategică și o informare mai intensă în zonele de desfășurare – utilizând limbile locale pertinente – pentru a informa mai bine populația locală cu privire la motivele, beneficiile și rolurile misiunilor și operațiunilor PSAC în regiunile respective, informând-o și cu privire la consecințele recurgerii la sprijinul altor actori care urmăresc destabilizarea, în special Rusia și China; invită Comisia și SEAE să sporească vizibilitatea misiunilor și operațiunilor PSAC în țările Parteneriatului estic, incluzându-le în mesajele lor politice, făcând accesibile publicului documente și interacționând cu presa internațională; invită Comisia și SEAE să adapteze mandatele consultative ale misiunilor și operațiunilor PSAC astfel încât acestea că includă o formare specializată privind combaterea activităților de război hibrid, războiul cibernetic și analiza informațiilor din surse deschise (OSINT); invită SEAE să își intensifice cooperarea și coordonarea cu alte misiuni și operațiuni ale partenerilor și organizațiilor care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv cu operațiunile ONU de menținere a păcii, în combaterea operațiunilor FIMI pe teren;

128.subliniază că existența corupției în teatrele de operații poate afecta negativ misiunile și operațiunile PSAC, expunându-le la prejudicii pentru reputație, irosind resurse și exacerbând guvernanța deficitară și administrarea defectuoasă, precum și exacerbând la nivel local mita, frauda, extorcarea de fonduri și nepotismul; solicită realizarea unor strategii de prevenire și combatere a corupției, dezvoltarea competențelor de specialitate și a cunoștințelor în materie de combatere a corupției și intensificarea eforturilor de reducere a riscurilor de corupție în cadrul misiunilor și operațiunilor PSAC actuale și viitoare;

129.invită Consiliul și SEAE să includă în misiunile și operațiunile PSAC o componentă de protecție a patrimoniului cultural, pentru a acorda asistență și a oferi formare partenerilor locali în soluționarea problemelor de securitate legate de conservarea și protecția patrimoniului cultural; precizează că includerea protecției patrimoniului cultural și a dialogului intercultural în mandatele misiunilor ar fi benefică pentru procesul de soluționare a conflictelor și de reconciliere;

130.subliniază necesitatea de a extinde mandatele misiunilor și operațiunilor PSAC desfășurate în țările vecine din Europa de Est, unde amenințările mai puternice la adresa securității justifică o prezență mai mare a UE; încurajează toate statele membre să trimită personal în aceste misiuni și operațiuni; încurajează, de asemenea, o mai mare participare a țărilor terțe la aceste misiuni, în special a țărilor terțe care au găzduit cu succes misiuni PSAC finalizate; invită statele membre să examineze modul în care pot fi create, dacă este necesar, noi misiuni și operațiuni PSAC în țările-candidate la aderare, în strânsă cooperare cu autoritățile lor naționale; invită SEAE să se asigure că sprijinul acordat de misiunile PSAC reformelor din sectorul securității include formarea funcționarilor din ministere; solicită SEAE și Colegiului European de Securitate și Apărare să contribuie la dezvoltarea competențelor de specialitate ale personalului civil și de apărare care sprijină misiunile și operațiunile PSAC și care lucrează în cadrul acestora; recunoaște că țările terțe care găzduiesc misiuni și operațiuni PSAC au posibilitatea de a ajuta UE să atingă obiectivele PSAC și de a-și demonstra capacitatea de a asigura securitatea altor țări prin participarea lor la misiuni și operațiuni PSAC în afara zonei;

131.salută prelungirea de către Consiliul de Securitate al ONU a mandatului operației Althea a forței Uniunii Europene (EUFOR) în Bosnia și Herțegovina (BiH) după 2025, ca misiune de menținere a păcii consacrată și verificată, care a contribuit în mod semnificativ la stabilitatea țării și a regiunii; salută, de asemenea, răspunsul pozitiv al misiunii la solicitarea Agenției de Protecție Civilă a Ministerului Securității din Bosnia și Herțegovina, oferind asistență autorităților naționale în eliminarea urmărilor recentelor inundații; consideră că această prelungire reflectă angajamentul comun al întregului spectru politic din Bosnia și Herțegovina de a susține pacea și securitatea în cooperare cu UE; salută sosirea forțelor de rezervă EUFOR Althea în Bosnia și Herțegovina la jumătatea lunii martie și își reiterează apelul adresat tuturor actorilor din Bosnia și Herțegovina de a se abține de la orice amenințare politică și de la alte acțiuni potențial dăunătoare, de a respecta Constituția țării și de a depune eforturi pentru a asigura integrarea Bosniei și Herțegovinei în UE; salută prezența continuă a Forțelor din Kosovo (KFOR) și a misiunii UE de sprijinire a statului de drept în Kosovo (EULEX) și salută rolul pe care îl joacă aceasta în întărirea securității și stabilității; invită toate părțile implicate să respecte cerințele dreptului internațional, să limiteze și să prevină orice acțiune menită să destabilizeze partea de nord a Kosovo; îndeamnă părțile implicate să participe la dialogul structurat mediat de UE; condamnă în termenii cei mai fermi atacul terorist al paramilitarilor sârbi împotriva poliției kosovare și atacul terorist oribil asupra infrastructurii critice din apropiere de Zubin Potok, în nordul Kosovo; subliniază că autorii acestui atac terorist deplorabil trebuie trași la răspundere și aduși în fața justiției fără întârziere; solicită consolidarea operațiunilor EUFOR Althea și KFOR cu resurse suplimentare;

132.salută înființarea și operațiunile Misiunii de parteneriat a UE în Moldova (EUPM Moldova), care a contribuit la consolidarea structurilor țării de gestionare a crizelor și la îmbunătățirea rezilienței acesteia în fața amenințărilor cibernetice și hibride, precum și la combaterea FIMI; solicită ca mandatul misiunii să fie prelungit după luna mai 2025, ca mijloacele, metodele și resursele sale să fie evaluate în raport cu obiectivele misiunii și ca resursele sale să fie adaptate în funcție de concluziile evaluării, pentru a-i spori eficacitatea; recunoaște rolul important pe care îl joacă Misiunea de asistență la frontieră a Uniunii Europene în Moldova și Ucraina (EUBAM) în efortul de a fi redeschis transportul feroviar de marfă prin Transnistria și în contracararea multiplelor operațiuni de contrabandă; încurajează EUBAM să își extindă colaborarea cu mai multe organizații internaționale, inclusiv cu Europol, FRONTEX și OSCE, prin intermediul Grupului de lucru privind armele, al operațiilor comune ORIO II și al inițiativelor „UE pentru securitatea frontierelor”;

133.salută rolul misiunii de monitorizare a UE (EUMM) în Georgia în monitorizarea situației de pe linia de demarcație administrativă dintre Abhazia și Osetia de Sud; condamnă arestarea temporară a ofițerilor EUMM de către actorii din domeniul securității în timpul desfășurării unei patrulări de rutină de-a lungul liniei de demarcație administrativă; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la orice acțiune care împiedică acțiunile EUMM și care vizează subminarea eforturilor de consolidare a încrederii; îndeamnă Consiliul și SEAE să monitorizeze îndeaproape situația, să promoveze accesul neîngrădit al EUMM pe teritoriile Georgiei care au fost ocupate de Rusia, în conformitate cu mandatul misiunii, să sprijine extinderea mandatului acestei misiuni și să întărească capacitățile acesteia, pentru a răspunde în mod corespunzător nevoilor umanitare și de securitate ale populației locale din zonele afectate de conflict;

134.salută și susține ferm activitățile misiunii civile a Uniunii Europene în Armenia (EUMA) în cadrul PSAC, care contribuie la îmbunătățirea securității în regiune prin reducerea substanțială a numărului de incidente în zonele de conflict și în zonele de frontieră, ridicând nivelul încrederii și reducând nivelul riscurilor pentru populația care locuiește în zonele respective; salută asistența acordată de Armenia activităților EUMA pe teritoriul său; felicită Consiliul pentru decizia de a spori capacitatea misiunii și numărul de observatori trimiși, precum și de a prelungi perioada de desfășurare a acesteia și solicită extinderea acesteia în continuare și o prezență mai puternică în regiune, pentru a crea un mediu favorabil eforturilor de normalizare între Armenia și Azerbaidjan, sprijinite de UE; îndeamnă Azerbaidjanul să permită prezența observatorilor UE și pe partea sa de frontieră; condamnă amenințările din partea Azerbaidjanului și discursul negativ al Rusiei împotriva EUMA;

135.consideră că cele două misiuni civile ale UE din cadrul PSAC – Misiunea de poliție a Uniunii Europene pentru teritoriile palestiniene (EUPOL COPPS) și Misiunea de asistență la frontieră a Uniunii Europene pentru punctul de trecere Rafah (EUBAM Rafah) – pot juca un rol determinant în sprijinirea eforturilor de construcție a unui stat palestinian; se declară în favoarea unui rol mai important pentru EUPOL COPPS și EUBAM Rafah, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 21 și 22 martie 2024 și pe baza principiului soluției bazate pe coexistența a două state și a viabilității unui viitor stat palestinian, astfel încât aceste misiuni să poată participa la facilitarea livrării asistenței umanitare în Fâșia Gaza, la îmbunătățirea eficienței Autorității Palestiniene din Cisiordania și la pregătirea întoarcerii acesteia în Fâșia Gaza; subliniază mai ales necesitatea de a crea condițiile necesare pentru reactivarea deplină a EUBAM Rafah, pentru a-i permite să acționeze ca parte terță neutră la punctul de trecere Rafah, în coordonare cu Autoritatea Palestiniană, precum și cu autoritățile israeliene și egiptene; se așteaptă ca extinderea domeniului de acțiune și a mandatelor EUPOL COPPS și EUBAM Rafah pe teren să fie inclusă printre prioritățile-cheie ale viitoarei Strategii UE-Orientul Mijlociu; salută decizia Consiliului de a prelungi mandatele celor două misiuni până la 30 iunie 2025;

136.ia act de încheierea, în 2024, a mandatelor EUTM Mali, EUMPM în Niger și a misiunii pe teren a personalului EUCAP Sahel Niger, în timp ce misiunea UE de consolidare a capacităților Sahel Mali (EUCAP Sahel Mali) și celula regională de consiliere și coordonare a UE (EU RACC) pentru Sahel sunt încă în desfășurare; recunoaște că diferitele misiuni internaționale nu au reușit să își atingă obiectivul de stabilizare a regiunii și a democrațiilor fragile din aceasta sau de asigurare a păcii în regiune; este preocupat de eșecul strategiei UE pentru Sahel în ceea ce privește securitatea și apărarea; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la înrăutățirea situației în materie de securitate, eșecul continuu al statelor și reapariția terorismului în regiunea Sahel; ia act de crearea unui nou tip de inițiativă hibridă civil-militară a Uniunii Europene pentru securitate și apărare în Golful Guineei (EUSDI Golful Guineei), instituită în august 2023, cu scopul de a conferi capacități autonome forțelor de securitate și apărare din Côte d'Ivoire, Ghana, Togo și Benin, pentru a îmbunătăți stabilitatea și reziliența zonelor lor de frontieră nordice; invită SEAE și statele membre să examineze cu atenție mandatul tuturor misiunilor PSAC din Africa, cu scopul de a stabili obiective și etape realizabile pentru fiecare misiune, având în vedere contextul politic actual, precum și să analizeze dacă aceste misiuni ar putea fi modificate pentru a contribui mai eficient la noua strategie multidimensională a UE în Sahel și Africa, în cadrul abordării sale integrate; solicită, în acest sens, o analiză prioritară a mandatului și a resurselor EUCAP Sahel Mali și ale RACC UE pentru Sahel, propunându-se modificări ale acestora și avându-se în vedere posibilitatea încetării acestora, dacă este necesar;

137.salută crearea, în februarie 2024, a EUNAVFOR ASPIDES ca operațiune militară a UE drept răspuns la atacurile efectuate de Houthi împotriva navelor internaționale din Marea Roșie, care contribuie la protejarea libertății de navigație și la garantarea securității maritime, în special pentru navele comerciale și de marfă din Marea Roșie, Oceanul Indian și Golful Persic; invită statele membre să sporească capacitățile operațiunii EUNAVFOR ASPIDES și să aibă în vedere posibilitatea fuzionării acesteia cu operațiunea militară ATALANTA a UE, astfel cum s-a prevăzut inițial, pentru a îmbunătăți eficiența ambelor operațiuni;

138.subliniază importanța intensificării schimbului de informații între statele membre și instituțiile UE, inclusiv Parlamentul, pentru a combate ingerințele străine, a îmbunătăți conștientizarea situației și pentru a putea prevedea și contracara mai bine amenințările la adresa securității colective și a stabili direcții comune de acțiune în cadrul PSAC, în special în domeniul gestionării crizelor;

139.subliniază că UE trebuie să utilizeze pe deplin informațiile necesare, obținute din primele surse, cu privire la problemele mondiale care apar în afara frontierelor sale, având în vedere creșterea provocărilor geopolitice și a crizelor la nivel mondial; salută eforturile Centrului de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN UE) și ale Direcției de informații a Statului-Major al UE, care cooperează în cadrul Capacității unice de analiză a informațiilor (SIAC), precum și eforturile Centrului Satelitar al Uniunii Europene (SatCen), pentru a realiza evaluări ale informațiilor din toate sursele; solicită statelor membre ale UE să întărească INTCEN UE, SIAC, Centrul de răspuns în caz de criză al SEAE și SatCen al UE prin majorarea efectivelor de personal și a resurselor financiare și prin îmbunătățirea capacităților și a securității informațiilor; îndeamnă aceste centre, cu condiția să dispună de dispoziții adecvate privind securitatea informațiilor, să tragă învățăminte din rolul NATO în facilitarea schimbului de informații dintre sectorul public și sectorul privat privind amenințările cibernetice și să aplice acest lucru în domeniul lor, oferind astfel o valoare adăugată statelor membre;

140.solicită statelor membre să utilizeze INTCEN UE ca un organism eficace de schimb de informații, pentru a face schimb de informații în condiții de siguranță, a crea o cultură strategică și de securitate comună și a furniza informații strategice; subliniază că, pe baza informațiilor colectate, INTCEN UE ar trebui să fie implicat și în evaluarea amenințărilor efectuată de instituțiile UE, precum și în atribuirea operațiunilor digitale și a încălcării regimului de sancțiuni; își reiterează apelul de a se promova instituirea unui sistem de flux regulat și continuu de informații din statele membre către SEAE și între statele membre ale UE, cu privire la problemele externe și de securitate care apar în afara Uniunii; subliniază importanța comunicării securizate și a unui nivel ridicat al securității informațiilor pentru fiabilitatea informațiilor și solicită să se depună eforturi pentru îmbunătățirea și raționalizarea în acest sens a normelor și a reglementărilor în materie de securitate, cu scopul de a se asigura o mai bună protecție a informațiilor, a infrastructurii și a sistemelor de comunicații în fața ingerințelor și atacurilor străine;

141.solicită evaluări comune și periodice ale amenințărilor, cu contribuții din partea serviciilor de informații ale statelor membre, pentru a informa organismele decizionale ale PSAC, și își reiterează apelul pentru desfășurarea unor capacități de colectare de informații în toate misiunile și operațiunile PSAC, care să furnizeze informații INTCEN UE, Statului-Major al UE (EUMS), MPCC și CPCC;

142.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la provocările tot mai mari în materie de securitate generate de atacurile cibernetice și hibride și de FIMI, care vizează, printre altele, subminarea stabilității societăților democratice ale UE, în special în teritoriile UE ce se află departe de continent, a alianțelor statelor membre ale UE, precum și stimularea polarizării, în special în perioadele premergătoare alegerilor; subliniază că statele membre, în special cele de la frontiera externă estică a UE, sunt vulnerabile la o astfel de influență ostilă din partea Rusiei și Belarusului; salută cooperarea instituțională stabilită la nivel administrativ între Comisie, SEAE și Parlament în timpul ultimei campanii electorale europene, pentru a preveni utilizarea masivă a FIMI de către actori statali și nestatali răuvoitori; invită Comisia, SEAE și administrația Parlamentului să își consolideze capacitățile, pentru a-și spori reziliența împotriva atacurilor hibride și a FIMI; evidențiază, în acest sens, decizia recentă a Curții Constituționale a României de a anula primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în urma relatărilor privind atacurile hibride masive comise de Rusia, în special prin intermediul platformelor de comunicare socială; invită, de asemenea, administrația Parlamentului și cea a SEAE să coopereze îndeaproape cu sectorul privat, cu societatea civilă, precum și cu comunitatea universitară și științifică în combaterea campaniilor de influență răuvoitoare și a amenințărilor hibride, inclusiv a instrumentalizării noilor tehnologii;

143.sprijină crearea promisă a „Scutului democrației europene” și își reiterează apelul adresat statelor membre, Comisiei și SEAE de a avea în vedere posibilitatea creării unei structuri independente și dotate cu resurse suficiente, însărcinată cu identificarea, analizarea și documentarea amenințărilor legate de FIMI la adresa UE în ansamblu, pentru a depista, urmări și cere eliminarea conținutului înșelător prezent online, a crește gradul de conștientizare a situației și a intensifica schimbul de informații, precum și pentru a dezvolta capacități de atribuire și contramăsuri în ceea ce privește FIMI; consideră că această structură ar servi drept punct de referință și centru de cunoștințe specializate pentru a înlesni și a promova schimburile operaționale dintre autoritățile statelor membre și instituțiile UE; subliniază că structura ar trebui să clarifice și să consolideze rolul diviziei de comunicare strategică a SEAE și al grupurilor sale operative ca organism strategic al serviciului diplomatic al UE și să prevină suprapunerea activităților; atrage atenția asupra propriei sale decizii de a înființa o comisie specială pentru Scutul democrației europene în Parlamentul European și consideră că aceasta este o modalitate importantă de consolidare a eforturilor europene în acest domeniu;

144.subliniază importanța intensificării eforturilor de combatere a dezinformării promovate de actori străini cu scopul de a submina credibilitatea UE, în special în țările-candidate sau în țările învecinate cu UE și în regiunile în care sunt în desfășurare misiuni și operațiuni ale PSAC; subliniază că trebuie intensificată în mod semnificativ coordonarea dintre SEAE și agențiile UE competente, inclusiv Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și autoritățile competente de la nivelul statelor membre, pentru a elabora strategii coerente și eficiente împotriva FIMI; subliniază, în acest sens, că este necesară o comunicare strategică și de natură preventivă și invită toate instituțiile UE să colaboreze cu SEAE pentru a îmbunătăți vizibilitatea, percepția pozitivă și legitimitatea acțiunilor externe ale UE;

145.consideră că amenințările hibride din anii următori vor consta într-o combinație de elemente de război informațional, manevre agile ale forțelor, război cibernetic în masă și tehnologii emergente și disruptive, de pe fundul mării până în spațiu, cu desfășurarea unor sisteme avansate de supraveghere și atac aeropurtate și în spațiu deopotrivă, toate acestea fiind facilitate, posibil, de inteligența artificială, calculul cuantic, tehnologiile din ce în ce mai „inteligente” de roiuri de drone, capacitățile cibernetice ofensive, sistemele de rachete hipersonice, nanotehnologiile și războiul biologic; recunoaște, în special, rolul tot mai important al inteligenței artificiale și utilizarea potențială a acesteia în subminarea instituțiilor democratice, răspândirea dezinformării, perturbarea infrastructurii critice și influențarea opiniei publice prin operațiuni automatizate și bazate pe date;

146.solicită măsuri la nivelul UE de natură strategică, proactivă și coordonată, care să contracareze amenințările hibride și să consolideze securitatea și integritatea infrastructurilor critice din UE, să reducă riscurile și să promoveze avantajul tehnologic al UE în sectoarele critice, inclusiv măsuri prin care să fie limitați sau excluși furnizorii cu grad ridicat de risc; subliniază, în acest context, importanța proiectului PESCO, al cărui scop este să sprijine Centrul de coordonare în domeniul cibernetic și informațional (CIDCC) pentru a facilita planificarea și desfășurarea misiunilor și operațiunilor UE cu capacități în domeniul cibernetic și informațional și pentru a consolida reziliența generală a UE în acest domeniu; solicită, prin urmare, integrarea sa permanentă în PSAC;

147.condamnă acțiunile răuvoitoare continue ale Rusiei și Belarusului menite să destabilizeze UE prin forțarea migranților să intre în țările UE, ceea ce constituie un atac hibrid; invită UE să își revizuiască și să își actualizeze politicile privind întărirea frontierelor sale externe, inclusiv prin finanțarea barierelor fizice, pentru a îmbunătăți securitatea Uniunii în ansamblu;

148.salută Regulamentul privind solidaritatea cibernetică Regulamentul (UE) 2025/38 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2024 de stabilire a unor măsuri de consolidare a solidarității și a capacităților la nivelul Uniunii pentru detectarea amenințărilor și a incidentelor de securitate cibernetică, pregătirea legată de acestea și răspunsul la acestea și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/694 (Regulamentul privind solidaritatea cibernetică) (JO L, 2025/38, 15.1.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2025/38/oj). și importanța sa pentru capabilitățile de apărare cibernetică ale statelor membre; sprijină promovarea platformelor de schimb de informații și analiză și solicită ca acestea să fie extinse pentru a include furnizarea de informații privind amenințările sau vulnerabilitățile către centrele naționale și transfrontaliere de operațiuni de securitate (SOC); solicită un plan de finanțare mai clar, care să specifice cuantumul fondurilor care vor fi utilizate pentru punerea în aplicare a regulamentului;

149.este preocupat de întârzierea cu care multe state membre pun în aplicare Directiva privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS 2) Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și a Directivei (UE) 2018/1972 și de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2) (JO L 333, 27.12.2022, p. 80, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2022/2555/oj). și solicită o punere în aplicare rapidă pentru a securiza infrastructura critică europeană; invită VP/ÎR să sincronizeze mai bine seturile de instrumente aplicabile în domeniul cibernetic, al amenințărilor hibride și al instrumentelor privind FIMI și să le utilizeze mai activ, explorând totodată modul în care pot fi puse în aplicare sancțiunile sectoriale;

150.salută constatările și recomandările propuse de dl Draghi în raportul său privind viitorul competitivității europene, care încurajează statele membre să actualizeze normele privind guvernanța și investițiile în domeniul spațial, în special cu privire la aspectele legate de apărare; invită Comisia și statele membre să investească în mod corespunzător în acest domeniu în contextul următorului cadru financiar multianual, luând în considerare, de asemenea, oricare alt instrument de finanțare; subliniază, în special, necesitatea de a dezvolta în continuare Programul spațial european, ținând seama de legăturile puternice dintre sectorul spațial și sectoarele apărării și securității atunci când se planifică noul CFM; subliniază importanța îmbunătățirii cooperării dintre Comisia Europeană și Agenția Spațială Europeană, pentru a evita redundanța eforturilor și pentru a asigura o utilizare mai eficientă a resurselor; subliniază, de asemenea, importanța stimulării cooperării transatlantice și a sinergiilor cu NATO pentru a asigura o coordonare eficace în dezvoltarea capabilităților spațiale și de apărare;

151.consideră că pilonii actuali ai programului spațial al UE – programul global de navigație prin satelit Galileo și programul Copernicus de observare a Pământului – au un potențial clar de dublă utilizare în dezvoltarea aplicațiilor și a serviciilor spațiale; subliniază importanța instituirii unui al treilea pilon al programului spațial al UE, constând în constelația de sateliți IRIS2, pentru a furniza servicii de comunicații securizate UE și statelor sale membre, precum și pentru a oferi conectivitate în bandă largă pentru cetățenii europeni, întreprinderile private și autoritățile guvernamentale; recomandă ca Taiwanului și Ucrainei să li se acorde acces la constelația de sateliți IRIS2; subliniază că, dincolo de comunicațiile prin satelit, sectoare precum cele legate de capabilitățile de poziționare, navigație și sincronizare, precum și de observarea Pământului sunt esențiale pentru consolidarea autonomiei strategice și a rezilienței UE; subliniază că dezvoltarea acestor capabilități contribuie în mod direct la un răspuns eficace în situații de criză și la protecția infrastructurii critice; solicită, prin urmare, luarea în considerare a unor noi programe spațiale ale UE, care să permită UE să își consolideze autonomia strategică și statutul de putere spațială mondială;

152.recunoaște insuficiența capabilităților de lansare de vehicule și a comunicațiilor prin satelit în UE; subliniază importanța strategică a promovării și a consolidării acestor capabilități pentru a permite UE să sprijine în mod eficace statele membre și misiunile și operațiunile PSAC, menținând în același timp o poziție rezilientă și autonomă; subliniază că dezvoltarea unor soluții coordonate de UE în acest domeniu este esențială pentru protejarea infrastructurii critice și pentru asigurarea unei prezențe sigure și competitive în sectorul spațial;

153.invită statele membre să abordeze amenințarea tot mai mare reprezentată de utilizarea spațiului drept armă, ținând seama, în special, de relatările privind progresele Rusiei în ceea ce privește tehnologia armelor nucleare bazate pe capabilități spațiale, care ar constitui o încălcare flagrantă a Tratatului privind spațiul cosmic din 1967;

154.subliniază că, având în vedere tensiunile geopolitice tot mai mari din domeniul maritim, UE trebuie să își intensifice activitățile pe mare, asumându-și o poziție de lider în ceea ce privește conștientizarea situației din domeniul maritim, protejând infrastructura critică, asigurând monitorizarea eficace a frontierelor sale maritime externe pentru a lupta împotriva organizațiilor criminale care profită de pe urma introducerii ilegale de imigranți ilegali în interiorul statelor membre ale UE, în special în Marea Mediterană și Oceanul Atlantic, și pentru a preveni activitățile ilegale și contribuind la asigurarea libertății de navigație, a siguranței liniilor de comunicații maritime și a navelor și echipajelor, precum și la combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat;

155.subliniază angajamentul privind consolidarea rolului Uniunii de garant al securității maritime internaționale; subliniază, în acest sens, importanța conceptului de prezențe maritime coordonate (PMC), care consolidează rolul UE de furnizor mondial de securitate maritimă și vizibilitatea sa în principalele regiuni maritime, și, în acest context, pune în evidență activitățile PMC în Golful Guineei și în zona nord-vestică a Oceanului Indian; invită statele membre să colaboreze activ în cadrul acestor inițiative și să își consolideze capacitățile navale militare pentru a crește prezența și vizibilitatea UE în sectorul maritim mondial; recomandă ca PMC să fie extinse la alte zone maritime esențiale din întreaga lume;

156.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la supravegherea și sabotajul de către Rusia și China a infrastructurii maritime critice, cum ar fi cablurile de comunicații de pe fundul mării și instalațiile energetice offshore; își exprimă, în special, profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea a două cabluri submarine de comunicații, unul fiind folosit pentru asigurarea legăturii între Finlanda și Germania, iar celălalt pentru legătura dintre Suedia și Lituania, în mai puțin de 24 de ore la 17 și 18 noiembrie 2024, precum și cu privire la daunele provocate de un petrolier aparținând flotei fantomă ruse EstLink2 cablului care leagă Estonia de Finlanda, la 25 decembrie 2024; solicită UE să instaleze sisteme eficace de monitorizare și supraveghere și să asigure cooperarea la nivel regional între serviciile de gardă de coastă, pentru a garanta prevenirea și detectarea rapidă a atacurilor împotriva acestei infrastructuri; salută, în acest sens, lansarea operațiunii „Baltic Sentry” de către NATO, cu participarea mai multor state membre, pentru a îmbunătăți securitatea infrastructurii submarine critice din Marea Baltică; invită statele membre să respecte pe deplin angajamentele asumate prin Declarația de la New York privind securitatea și reziliența cablurilor submarine, inclusiv de a achiziționa rețele de cabluri submarine numai de la întreprinderi din țări aliate; invită Comisia să aloce resurse adecvate domeniului cercetării și dezvoltării în ceea ce privește resursele subacvatice de ultimă generație și echipamentele de apărare pentru a proteja insulele împotriva posibilelor debarcări și atacuri ale forțelor din țările terțe;

157.solicită UE și autorităților statelor membre să ia măsuri urgente și decisive împotriva flotei ruse fantomă din Marea Baltică și Marea Neagră și, prin urmare, salută faptul că, la 21 martie 2025, Germania a preluat proprietatea asupra navei Eventin, care a fost utilizată pentru a eluda sancțiunile aplicate de UE exporturilor de petrol din Rusia;

158.regretă slăbirea regimurilor de neproliferare și de control al armelor în aceste vremuri instabile din punct de vedere geopolitic și solicită dublarea eforturilor pentru a inversa această tendință; subliniază, în acest sens, necesitatea critică și semnificativă de a majora investițiile în controlul armelor, neproliferare și dezarmare la nivel regional și mondial, cu un accent deosebit pe strategiile multilaterale; subliniază că aceste strategii ar trebui să abordeze problemele legate de muniția rămasă neexplodată și de armele chimice aruncate în secolul precedent, care constituie deja o amenințare la adresa securității, a mediului, a sănătății și a economiei, în special în Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Nordului;

159.își reafirmă sprijinul ferm pentru angajamentul UE și al statelor sale membre față de Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare (TNP), recunoscând acest angajament ca pilon central al cadrului mondial de neproliferare și dezarmare nucleară; reamintește că Rusia și-a retras, în octombrie 2023, ratificarea Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare;

160.observă că, drept rezultat al amenințării fără precedent a unei agresiuni a Rusiei împotriva teritoriului UE, statele membre, în special cele apropiate geografic de Rusia și de aliatul său, Belarus, se confruntă cu decizii dificile în ceea ce privește politica lor de armament, fiind nevoite, inclusiv, să ia în considerare posibilitatea revizuirii politicilor anterioare și a participării la tratatele internaționale; condamnă din nou amenințările rusești care au determinat unele state membre să ia în considerare retragerea din Tratatul de la Ottawa și remarcă faptul că, deși acest lucru nu implică o schimbare generală a politicii UE, o astfel de reflecție pune în evidență gravitatea amenințării rusești și necesitatea de a ne proteja în mod adecvat cetățenii;

161.reamintește că negocierile internaționale legate de regimurile de neproliferare și de control al armelor și de rezultatele acestora au un impact asupra Europei, în special asupra statelor membre ale UE; subliniază că este important să se dea un nou impuls revigorării acestor regimuri; subliniază, de asemenea, că este important să se asigure că UE își asumă un rol activ și constructiv în promovarea și consolidarea eforturilor internaționale bazate pe norme în direcția edificării arhitecturii de neproliferare, control al armelor și dezarmare, în special în domeniul armelor de distrugere în masă și al instrumentelor digitale de supraveghere și manipulare cu dublă utilizare;

162.invită statele membre să respecte întrutotul Poziția comună 2008/944/PESC privind normele comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și de echipamente militare, astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2019/1560 a Consiliului și să aplice strict criteriul 4 privind stabilitatea regională;

163.subliniază că este necesar să se prevină transferurile de tehnologii emergente sensibile și de produse cu dublă utilizare esențiale, mai ales ale celor care sunt esențiale pentru securitatea UE, către destinații care prezintă motive de îngrijorare din afara UE; solicită instituirea și punerea în aplicare a unor sisteme electronice vamale și de acordare a licențelor de export la nivelul UE, ca un pas esențial către eficientizarea controlului exporturilor de astfel de tehnologii și produse de către statele membre;

164.subliniază necesitatea unei înțelegeri mai largi a amenințărilor și riscurilor la adresa securității în rândul cetățenilor UE, pentru a dezvolta o înțelegere comună cu privire la amenințări, a alinia percepțiile legate de acestea în toată Europa și a crea, totodată, o noțiune cuprinzătoare de apărare europeană; relevă faptul că asigurarea sprijinului din partea instituțiilor democratice și, prin urmare, din partea cetățenilor este esențială pentru dezvoltarea unei apărări pe termen lung, de succes și coerente a UE, care necesită o dezbatere publică în cunoștință de cauză; invită UE și statele sale membre să dezvolte programe de sensibilizare și educaționale, în special pentru tineret, menite să îmbunătățească cunoștințele și să faciliteze dezbaterile privind securitatea, apărarea și importanța forțelor armate, să consolideze reziliența și pregătirea societăților în raport cu provocările în materie de securitate, permițând, în același timp, un control și o monitorizare publică și democratică sporită a sectorului apărării; invită Comisia și statele membre să dezvolte aceste programe în cadrul scutului european pentru democrație, pornind de la modelul programelor naționale, cum ar fi Inițiativa suedeză pentru situații de urgență civilă;

165.salută eforturile de consolidare a pregătirii și disponibilității civile și militare a Europei, astfel cum s-a propus și în raportul dlui Niinistö; recunoaște importanța critică a cetățenilor în procesul de pregătire și răspuns în caz de criză, în special a rezilienței psihologice a persoanelor și a pregătirii gospodăriilor; recunoaște, de asemenea, importanța infrastructurilor de protecție civilă și a planificării pentru situații de urgență; sprijină o abordare a rezilienței la nivelul întregii societăți, care să presupună implicarea activă a instituțiilor UE, a statelor membre, a societății civile și a cetățenilor individuali în consolidarea cadrului de securitate al Uniunii; subliniază că organismele decizionale din cadrul PSAC care sunt responsabile cu planificarea, resursele și logistica au potențialul de a deveni principalii factori favorizanți ai gestionării civile a crizelor în situații de urgență; invită statele membre și Comisia să examineze îndeaproape recomandările raportului și să elaboreze o strategie a UE de evaluare a riscurilor și de pregătire, exerciții comune, precum și o interfață de cooperare UE-NATO mai puternică, având în vedere situațiile de criză; solicită dezvoltarea unei infrastructuri adecvate de protecție civilă și o planificare temeinică a situațiilor de urgență, precum și asigurarea investițiilor necesare în aceste scopuri, inclusiv prin intermediul unui program specific al BEI de garantare a investițiilor pentru o infrastructură de apărare civilă rezistentă la crize;

166.reamintește că terorismul, inclusiv terorismul jihadist, reprezintă o amenințare persistentă la adresa securității UE și a partenerilor săi; invită UE să își continue eforturile de prevenire a acestei amenințări cu hotărâre și solidaritate deplină, în special printr-o mai bună coordonare, cu scopul de a îmbunătăți nivelul de cunoaștere și a dezvolta capacități de pregătire și răspuns și să asigure o interacțiune sporită cu țările partenere și cu alți actori internaționali;

167.subliniază că politicile de apărare ale UE ar trebui să reflecte principiile egalității de gen și diversității, promovând medii militare favorabile incluziunii, care să reflecte valorile și diversitatea societății europene, asigurându-se, în același timp, că toți membrii forțelor armate europene, indiferent de gen sau de origine, au șanse egale și acces la sprijin; reiterează rolul important al tinerilor și al organizațiilor de tineret în menținerea și promovarea păcii și a securității și invită SEAE să se angajeze să integreze mai sistematic tinerii în agenda sa privind tineretul, pacea și securitatea; solicită, de asemenea, să se elaboreze programe de formare a formatorilor și să se dezvolte cooperarea dintre instituțiile de apărare și universitățile statelor membre ale UE, de exemplu prin cursuri, exerciții și activități de formare cu asumarea de roluri în domeniul militar pentru studenții civili;

168.subliniază că UE și statele sale membre trebuie să abordeze provocările critice în materie de recrutare și păstrare a personalului în armată prin dezvoltarea unor acțiuni coordonate la nivel național și la nivelul UE, cu scopul de a asigura o forță de muncă militară sustenabilă; recomandă ca UE să sprijine statele membre în elaborarea de politici care să sporească atractivitatea carierei și strategiile de păstrare pe termen lung; subliniază că este necesar ca Comitetul militar al UE (CMUE) să dea curs sarcinii sale de a colecta și a analiza date în toate statele membre ale UE cu privire la aspectele legate de recrutare și păstrare a personalului, pentru a identifica posibile măsuri de abordare a acestor aspecte; subliniază că sprijinirea sănătății mintale și a stării de bine a personalului militar, cu accent pe dezvoltarea profesională și îngrijirea pe termen lung a veteranilor, trebuie luată în considerare în mod adecvat în dezvoltarea în continuare a uniunii apărării;

169.subliniază că este important să se organizeze sesiuni de instrucție și exerciții comune între forțele armate europene, promovând astfel interoperabilitatea, pentru a maximiza nivelul de pregătire a misiunilor și a veni în întâmpinarea unui spectru larg de amenințări, atât convenționale, cât și neconvenționale; solicită dezvoltarea și crearea de programe de schimb la nivelul UE pentru personalul militar din statele membre, menite să ofere oportunități de formare și experiență în diferite medii și structuri militare europene, promovând astfel înțelegerea reciprocă, coeziunea și interoperabilitatea între forțele armate ale UE; își reiterează, în acest sens, sprijinul pentru Inițiativa europeană pentru schimbul de tineri ofițeri militari (EMILYO – Erasmus militar), gestionată de Colegiul European de Securitate și Apărare;

170.subliniază importanța dimensiunii de parteneriat a Busolei strategice în consolidarea cooperării dintre UE și aliații și partenerii săi din întreaga lume pe baza valorilor comune și a respectului pentru drepturile omului și democrație, cu obiectivul de a consolida astfel percepția principiului descurajării și de a contracara strategiile străine care vizează subminarea UE și a partenerilor săi și destabilizarea ordinii internaționale bazate pe norme; invită UE să se implice în continuare în cooperarea în materie de securitate cu partenerii din toate domeniile prioritare identificate în Busola strategică, în special în activitățile care țin de consolidarea rezilienței sectoarelor securității de la nivel local în domeniul gestionării crizelor, al contracarării amenințărilor hibride, precum și în modernizarea capacităților instituțiilor de securitate cibernetică; solicită, de asemenea, o cooperare mai strânsă între organizațiile relevante aflate sub jurisdicția partenerilor și Centrul Satelitar al UE, Agenția Europeană de Apărare (AEA), precum și Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA); consideră că participarea partenerilor și a aliaților NATO la proiectele PESCO, sub rezerva acordului statelor membre ale UE, contribuie la îmbunătățirea compatibilității dintre standardele lor în sectorul securității, precum și la schimbul de experiență, de informații și de expertiză tehnică în diferite domenii;

171.reafirmă faptul că politica de securitate și apărare comună (PSAC) a UE trebuie să respecte întotdeauna în mod strict dreptul internațional și deciziile adoptate pe bază multilaterală de instituțiile internaționale; salută adoptarea politicii UE privind diligența necesară în domeniul drepturilor omului și al dreptului umanitar internațional, cu referire în special la sprijinul acordat de sectorul securității părților terțe, care servește drept bază pentru cooperarea militară și în materie de securitate cu țările terțe într-un mod care respectă într-o mai mare măsură drepturile omului și dreptul internațional umanitar (DIU); solicită punerea sa temeinică în aplicare; reiterează solicitarea pentru o cooperare mai strânsă cu organizațiile internaționale, cum ar fi ONU, Uniunea Africană și misiunile lor de menținere a păcii în teatrele comune, dar nu numai, precum și cu OSCE în materie de securitate;

172.salută Declarația comună din 19 octombrie 2024 a miniștrilor apărării din cadrul G7 și declarația lor de intenție privind intensificarea cooperării în sectorul apărării; subliniază faptul că dezvoltarea de parteneriate internaționale în acest domeniu cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune prezintă o importanță deosebită pentru UE și evidențiază, totodată, necesitatea ca UE să își intensifice eforturile pentru a se asigura că țările care au fost în trecut parteneri strategici și cu care unele state membre mențin legături culturale puternice nu sunt atrase în sfera de influență a rivalilor sistemici; reamintește că diplomația economică joacă un rol crucial în acest demers, servind drept instrument esențial pentru consolidarea legăturilor de cooperare, promovarea prosperității reciproce și consolidarea prezenței și a influenței Uniunii, contribuind la reziliența acestor regiuni împotriva presiunilor externe;

173.consideră că trebuie depuse toate eforturile pentru a menține și, dacă este posibil, a promova cooperarea transatlantică în fiecare domeniu de activitate din cadrul sectorului militar și al apărării, reamintind, în același timp, necesitatea de a promova apărarea europeană și de a dezvolta o mai mare suveranitate;

174.subliniază importanța parteneriatului strategic al UE cu NATO, cu respectarea deplină a principiilor directoare convenite în materie de transparență, reciprocitate și incluziune, precum și cu respectarea autonomiei decizionale și a procedurilor fiecărei organizații; subliniază că este important ca NATO și UE să joace roluri complementare, coerente și care se consolidează reciproc în sprijinirea păcii și securității internaționale, evitând astfel dublarea eforturilor de apărare și menținând, în același timp, o cooperare strânsă; salută aderarea la NATO a Suediei în 2024, precum și a Finlandei în 2023, aceasta constituind un progres istoric în consolidarea securității în Europa, în special în regiunea Mării Baltice; o invită pe VP/ÎR să acționeze în strânsă coordonare și unitate cu secretarul general al NATO;

175.solicită aprofundarea în continuare a cooperării UE-NATO pe baza Busolei strategice a UE și a noului concept strategic al NATO, inclusiv în domeniul securității cibernetice, al războiului hibrid, al combaterii terorismului, al mobilității militare, al infrastructurii cu dublă utilizare, al prevenirii conflictelor și gestionării crizelor, al cooperării militare și în materie de securitate și al combaterii ingerințelor străine răuvoitoare din partea țărilor terțe și solicită, totodată, o abordare coordonată în regiunea indo-pacifică, precum și intensificarea acțiunilor comune pe scena internațională pentru a proteja democrația; sprijină ferm politica porților deschise pusă în aplicare de NATO; invită UE și NATO să coopereze mai strâns pentru a contribui la consolidarea capacităților partenerilor noștri;

176.subliniază nevoia constantă de aliniere între statele care sunt membre ale UE și, în același timp, ale NATO și obligația prevăzută la articolele 1 și 3 din Carta NATO privind cooperarea, întrajutorarea și ajutorul reciproc; invită UE să își intensifice eforturile în ceea ce privește inițiativele comune în materie de securitate și apărare în toate cazurile în care nu există un echivalent al NATO, cu scopul de a crește nivelul de standardizare, a îmbunătăți interoperabilitatea și a dezvolta proceduri operaționale comune între capabilitățile de apărare ale statelor membre și ale UE;

177.salută cooperarea strânsă dintre UE și NATO în Balcanii de Vest, inclusiv prin intermediul operațiunii EUFOR Althea și al operațiunilor militare ale forțelor din Kosovo, care garantează stabilitatea necesară pentru Bosnia și Herțegovina și Kosovo, precum și pentru întreaga regiune;

178.subliniază rolul vital al regiunii Mării Negre în cadrul peisajului european al securității și solicită ca UE să colaboreze cu NATO în formularea unei strategii cuprinzătoare pentru această regiune, care ar trebui să abordeze provocările în materie de securitate, să contracareze amenințările hibride, să consolideze cooperarea maritimă și să întărească parteneriatele regionale;

179.salută numirea unui reprezentant special al NATO pentru vecinătatea sudică și atenția pe care o acordă NATO acestei regiuni; consideră că este necesar să se consolideze coordonarea și consultările dintre funcționarii UE responsabili de politica privind vecinătatea sudică și regiunea Sahel și omologii acestora din NATO, cu scopul de a evita duplicarea și fragmentarea eforturilor și resurselor;

180.salută propunerea Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO) de a consolida statutul Parlamentului, care ar trebui să devină „partener” în cadrul reformei în curs a parteneriatelor; invită delegația sa pentru relațiile cu AP NATO (DNAT) să utilizeze pe deplin privilegiile actuale și viitoare ale PE; consideră că DNAT este un instrument important al diplomației PE în cadrul unui parteneriat UE-NATO îmbunătățit, menit să consolideze pilonul european al NATO și să contribuie la atingerea obiectivelor generale ale Alianței; consideră că DNAT poate juca un rol esențial în întărirea cooperării UE-NATO, în consolidarea rezilienței democratice a țărilor în curs de aderare și a partenerilor-cheie, precum și, în general, în îmbunătățirea dimensiunii parlamentare a acestui parteneriat esențial;

181.consideră că este esențial să se dezvolte în continuare relația strânsă a UE cu Statele Unite, care se bazează pe respect reciproc, valorile comune ale democrației, libertății și statului de drept, precum și pe o gamă largă de interese comune sau convergente; apreciază angajamentul și implicarea Statelor Unite în apărarea teritorială a Europei, în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord și al articolului 5 din acesta, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; încurajează inițiativele reciproce în ceea ce privește securitatea și apărarea, precum și cooperarea în domeniile dezarmării și neproliferării, impactului tehnologiilor disruptive, schimbărilor climatice, amenințărilor hibride, apărării cibernetice, mobilității militare, gestionării crizelor și relațiilor cu concurenții strategici; solicită să se consolideze în continuare dialogul UE-SUA privind securitatea și apărarea, ca instrument important în cadrul unei cooperări transatlantice mai strânse;

182.constată că acțiunile și declarațiile recente ale administrației SUA au mărit și mai mult îngrijorările cu privire la viitoarea poziție a Statelor Unite față de Rusia, NATO și securitatea Europei; regretă, în acest sens, votul guvernului SUA, aliniat cu votul guvernului rus, exprimat în cadrul Adunării Generale a ONU și al Consiliului de Securitate al ONU cu privire la rezoluțiile referitoare la împlinirea a trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei; solicită Comisiei să depună eforturi pentru a consolida în continuare dialogul UE-SUA privind securitatea și apărarea, ca instrument important în cadrul unei cooperări transatlantice mai strânse;

183.remarcă importanța unei colaborări mai strânse în ceea ce privește fabricarea și achizițiile de produse din domeniul apărării, inclusiv prin acordarea unui acces egal pe piață pentru cele două industrii de apărare; ia act de Strategia industriei naționale de apărare a Statelor Unite din ianuarie 2024 și de ambiția sa de a aprofunda cooperarea industrială cu partenerii; recunoaște gama largă de posibile domenii reciproc avantajoase de cooperare în domeniul apărării și implicațiile pozitive ale acestei cooperări pentru un parteneriat transatlantic mai puternic într-o perioadă de concurență geopolitică din ce în ce mai mare; subliniază însă că o astfel de cooperare necesită condiții de concurență echitabile, care sunt incompatibile cu dispozițiile Regulamentului SUA privind comerțul internațional cu arme; invită, prin urmare, Comisia să lanseze un dialog cu Statele Unite care să exploreze posibilitățile de dezvoltare a unei cooperări industriale în domeniul apărării reciproc avantajoase, pe baza unui cadru juridic care să asigure condiții de concurență echitabile la nivel transatlantic;

184.subliniază că cooperarea cu Canada are un rol fundamental pentru securitatea UE și salută rolul activ pe care l-a jucat Canada în efortul de sprijinire a Ucrainei; consideră că dialogul bilateral privind securitatea și apărarea și viitorul parteneriat în materie de securitate și apărare oferă baza pentru o cooperare consolidată în materie de securitate și apărare, inclusiv în ceea ce privește inițiativele respective de stimulare a producției industriei de apărare;

185.recunoaște contribuțiile semnificative ale Regatului Unit la securitatea și stabilitatea Europei, precum și angajamentul său față de obiectivele comune de apărare, care întăresc securitatea colectivă în întreaga Europă; salută cooperarea strânsă dintre UE, statele sale membre și Regatul Unit în ceea ce privește sprijinirea Ucrainei, precum și acordurile bilaterale, cum ar fi Acordul Trinity House dintre Regatul Unit și Germania pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării; salută participarea secretarului de stat al Regatului Unit pentru afaceri externe, Commonwealth și dezvoltare la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE din octombrie 2024; solicită ca UE și Regatul Unit să acționeze rapid pentru a-și actualiza cooperarea în domeniul apărării și să devină parteneri mai apropiați în domeniul securității prin semnarea unei declarații comune cu angajamente concrete și printr-un dialog structurat, cu scopul de a consolida cooperarea dintre UE și Regatul Unit cu privire la întreaga gamă de provocări externe și în materie de securitate cu care se confruntă UE și Regatul Unit pe continentul nostru; subliniază, în acest sens, importanța unei cooperări mai strânse în ceea ce privește schimbul de informații și de date operaționale, combaterea terorismului, mobilitatea militară, inițiativele în materie de securitate și apărare, gestionarea crizelor, apărarea cibernetică, amenințările hibride și FIMI, precum și cu privire la abordarea în comun a amenințărilor comune, cum este cazul proliferării armelor de distrugere în masă;

186.consideră că este esențial să se facă progrese în ceea ce privește cooperarea practică, prin oficializarea unei declarații comune privind un parteneriat în materie de securitate și apărare cu Regatul Unit, ca mijloc de consolidare a securității europene și a pilonului european al NATO, în special în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; o încurajează pe VP/ÎR să invite periodic Regatul Unit la reuniunile informale ale Consiliului miniștrilor afacerilor externe (și ai apărării), cu scopul de a face schimb de opinii cu privire la chestiuni de interes comun, protejând totodată pe deplin autonomia decizională a UE;

187.consideră că securitatea UE este strâns legată de securitatea vecinilor săi europeni imediați și că este în beneficiul UE să acorde prioritate politicii sale de extindere și să consolideze stabilitatea vecinilor săi din Europa de Sud-Est și de Est, în special a țărilor candidate; solicită o cooperare mai strânsă în domeniul militar și al securității, inclusiv în ceea ce privește securitatea civilă și militară și cea polițienească și militară, o cooperare mai strânsă cu țările candidate și partenerii Uniunii, în special în domenii precum reziliența, securitatea cibernetică, amenințările hibride, gestionarea frontierelor, combaterea terorismului și combaterea dezinformării; reiterează necesitatea unei cooperări strânse cu NATO în acest sens; salută semnarea parteneriatelor pentru securitate și apărare între UE și Macedonia de Nord și, respectiv, Albania la 19 noiembrie și 18 decembrie 2024;

188.subliniază că Uniunea ar trebui să faciliteze participarea partenerilor europeni cu un nivel ridicat de aliniere la UE în chestiuni legate de PSAC, în special a țărilor din Balcanii de Vest, la programele actuale și viitoare legate de sectorul apărării; reafirmă că o implicare profundă a țărilor candidate ar facilita în mod substanțial procesul lor de aderare prin creșterea capacităților lor industriale și operaționale în sectorul apărării, sporind astfel interoperabilitatea cu forțele armate ale statelor membre ale UE; consideră că o includere cuprinzătoare a țărilor candidate din Balcanii de Vest în inițiativele UE în domeniul apărării ar reprezenta o investiție strategică, precum și o parte integrantă a eforturilor UE de a contracara asertivitatea tot mai mare și ingerințele externe orchestrate în aceste țări;

189.încurajează statele membre să utilizeze în continuare Instrumentul european pentru pace (IEP) pentru instruirea și echiparea serviciilor de securitate din țările partenere din Europa de Sud-Est și de Est care găzduiesc misiuni PSAC, în special a poliției militare și a infrastructurii medicale și de aplicare a legii, și să consolideze capacitățile de schimb de informații prin linii de comunicare securizate;

190.subliniază importanța relației UE-Africa pentru securitatea europeană; consideră că este esențial să se intensifice în mod semnificativ parteneriatele UE cu țările africane;

191.subliniază importanța strategică a regiunii indo-pacifice în cadrul de apărare al UE, recunoscând necesitatea de a aborda preocupările tot mai mari în materie de securitate legate de activitățile regionale ale Chinei și implicațiile mai ample ale acestora pentru stabilitatea globală; consideră că este esențial să se consolideze prezența și parteneriatele UE în această regiune; este conștient, de asemenea, de rolul de lider al Taiwanului în dezvoltarea sectorului de înaltă tehnologie și de experiența bogată acumulată de Taiwan în efortul de apărare în fața atacurilor hibride chineze, a dezinformării și a FIMI, care ar trebui să fie luată în considerare cu prioritate atunci când se evaluează posibilitățile de consolidare a schimburilor și a cooperării multilaterale;

192.subliniază că este imperios necesar pentru UE să stabilească o securitate colectivă mai trainică prin intermediul unei rețele de aliați și parteneri regionali, care să constituie fundamentul convențional al implicării sale în regiune; salută călduros semnarea recentă a Parteneriatelor pentru securitate și apărare între UE și Japonia și, respectiv, Coreea de Sud la 1 și 4 noiembrie 2024; consideră că aprofundarea în continuare a parteneriatelor strategice și de apărare ale UE cu Japonia și Coreea de Sud și dezvoltarea unui dialog periodic, a cooperării și a consolidării capacităților cu alte țări care împărtășesc aceeași viziune din regiunea indo-pacifică, cum ar fi Australia, Noua Zeelandă și Taiwanul, sunt fundamentale pentru promovarea securității comune; își reiterează apelul adresat UE de a colabora în continuare cu partenerii strategici emergenți din regiune, cum ar fi Indonezia și Vietnamul;

193.subliniază importanța parteneriatului UE-India și consideră că vizita extraordinară a Președintei Comisiei și a colegiului comisarilor în India la 27 și 28 februarie 2025 a marcat începutul unui nou capitol în istoria relațiilor UE-India și a reafirmat legătura strategică dintre Uniune și această țară și potențialul său neexploatat; subliniază potențialul aprofundării parteneriatului nostru, inclusiv prin consultări consolidate în materie de securitate și apărare;

194.subliniază că consolidarea PSAC ca prioritate politică în cursul celei de a zecea legislaturi și creșterea cheltuielilor pentru politicile și programele de apărare la nivelul UE și între statele membre necesită un control parlamentar deplin și asumarea răspunderii;

195.solicită, în acest sens, consolidarea rolului de control, legislativ și bugetar al Parlamentului asupra unei game din ce în ce mai mari de inițiative de apărare în cadrul instituțiilor UE și, în special, consolidarea activității desfășurate în cadrul PSAC, inclusiv prin întărirea dialogului periodic, schimbul de informații și menținerea unor canale permanente de comunicare între VP/ÎR, comisarul pentru apărare și spațiu și organismele competente ale Parlamentului European; recomandă includerea unor actualizări periodice ale informațiilor furnizate comisiilor parlamentare competente;

196.regretă că lipsa de acces la informații înseamnă că Parlamentul nu se află în situația de a controla în mod corespunzător proiectele PESCO; își reiterează apelul adresat statelor membre de a prezenta Parlamentului un raport privind punerea în aplicare a proiectelor PESCO cel puțin de două ori pe an; își reiterează apelul adresat SEAE de a raporta periodic și cuprinzător Comisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului cu privire la punerea în aplicare a Busolei strategice, a altor inițiative și programe de securitate și apărare și la evaluarea acestora; subliniază necesitatea de a îmbunătăți controlul punerii în aplicare a reglementărilor privind industria apărării prin introducerea procedurii pentru actele delegate;

197.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Vicepreședintei Comisiei / Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Președintei Comisiei și comisarilor competenți, Secretarului General al ONU, Secretarului General al NATO, Președintelui Adunării Parlamentare a NATO, agențiilor UE din domeniul securității și apărării, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor partenere.