1.reafirmă universalitatea, interdependența, interconectarea și indivizibilitatea drepturilor omului, precum și demnitatea inerentă fiecărei ființe umane; reafirmă datoria UE și a statelor sale membre de a promova și proteja democrația și universalitatea drepturilor omului în întreaga lume; solicită UE și statelor sale membre să conducă prin puterea exemplului, în conformitate cu valorile lor, să promoveze și să susțină cu strictețe drepturile omului și justiția internațională;

2.insistă asupra faptului că respectarea, protecția și exercitarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie să fie piatra de temelie a politicii externe a UE, în conformitate cu principiile sale fondatoare; încurajează ferm UE și statele membre, în acest sens, să depună eforturi pentru un angajament ambițios continuu de a plasa libertatea, democrația și drepturile omului și protejarea acestora în centrul tuturor politicilor UE într-o manieră integrată și de a spori coerența dintre politicile interne și cele externe ale UE în acest domeniu, inclusiv prin totalitatea acordurilor sale internaționale;

3.subliniază că UE trebuie să fie pe deplin pregătită să contracareze ascensiunea autoritarismului, a totalitarismului și a populismului, precum și încălcările tot mai frecvente ale principiilor universalității drepturilor omului, a democrației și a dreptului internațional umanitar;

4.condamnă tendința tot mai mare de încălcări și abuzuri ale drepturilor omului și ale principiilor și valorilor democratice în întreaga lume, cum ar fi, printre altele, amenințările de regres în ceea ce privește protecția drepturilor omului, în special drepturile femeilor, precum și execuțiile, execuțiile extrajudiciare, arestările și detențiile arbitrare, tortura și relele tratamente, violența de gen, reprimarea societății civile, a oponenților politici, a grupurilor marginalizate și vulnerabile, inclusiv copiii și persoanele în vârstă, migranții, refugiații și solicitanții de azil, precum și minoritățile etnice și religioase; condamnă, de asemenea, sclavia și munca forțată, utilizarea excesivă a violenței de către autoritățile publice, inclusiv reprimarea violentă a protestelor pașnice și a altor adunări, discriminarea sistematică și structurală, instrumentalizarea sistemului judiciar, cenzura și amenințările la adresa mass-mediei independente, inclusiv amenințările din sfera digitală, cum ar fi supravegherea online și închiderea internetului, atacurile politice împotriva instituțiilor internaționale și a ordinii internaționale bazate pe norme, precum și utilizarea tot mai frecventă a metodelor ilegale de război, cu încălcarea gravă a dreptului internațional umanitar și a dreptului internațional al drepturilor omului; regretă slăbirea protecției instituțiilor și a proceselor democratice și reducerea spațiului de acțiune pentru societățile civile din întreaga lume; denunță represiunea transnațională practicată de regimurile iliberale împotriva cetățenilor și activiștilor care au căutat refugiu în străinătate, inclusiv pe teritoriul UE; condamnă arestarea și condamnarea de către o instanță algeriană la cinci ani de închisoare a scriitorului franco-algerian Boualem Sansal; solicită eliberarea sa imediată și speră că autoritățile algeriene vor vedea nevoia urgentă în acest sens;

5.ia act cu profundă îngrijorare de actuala criză internațională a responsabilității și de provocarea de a pune capăt impunității pentru încălcările normelor fundamentale ale dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar în conflictele din întreaga lume; reafirmă neutralitatea și importanța ajutorului umanitar în orice conflict sau criză; subliniază consecințele grave ale discreditării și atacării organizațiilor din cadrul forurilor multilaterale, cum ar fi ONU, acțiuni care pot promova o cultură a impunității și pot submina încrederea în sistemul ONU și în funcționarea acestuia; solicită UE să susțină sistemul juridic internațional și să ia măsuri eficace pentru a asigura conformitatea;

6.constată cu satisfacție că există, de asemenea, „zone luminoase în ceea ce privește drepturile omului” în acest context de provocări majore la adresa drepturilor omului la nivel mondial; subliniază, în special, activitatea organizațiilor societății civile și a apărătorilor drepturilor omului; subliniază necesitatea unei comunicări mai strategice privind drepturile omului și democrația prin difuzarea de știri despre rezultate pozitive, politici și bune practici; sprijină inițiativa „Good Human Rights Stories” („Povești de succes în domeniul drepturilor omului”) ca modalitate de promovare a unor relatări pozitive despre drepturile omului și recomandă actualizarea acesteia; subliniază rolul diplomației publice și culturale a UE, precum și al relațiilor culturale internaționale în promovarea drepturilor omului și solicită diviziei Comunicare strategică și analiză prospectivă din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să își intensifice eforturile în acest sens;

7.constată cu îngrijorare creșterea decalajelor la nivel mondial; subliniază responsabilitatea UE de a continua să apere valorile și principiile democratice și drepturile omului, justiția internațională, pacea și demnitatea în întreaga lume, a căror apărare este și mai importantă în contextul volatilității actuale a politicii globale; invită UE să mențină deschise canalele de comunicare cu diferitele părți interesate și să continue să dezvolte un set cuprinzător de instrumente pentru a consolida drepturile omului și democrația la nivel mondial;

8.observă că UE și statele sale membre au înregistrat progrese substanțiale în punerea în aplicare a planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația, deși nu și-au atins toate obiectivele, în parte și din cauza provocărilor fără precedent cu care s-a confruntat lumea de la adoptarea acestuia; salută, în acest sens, prelungirea planului de acțiune până în 2027, în vederea maximizării sinergiilor și complementarității dintre drepturile omului și democrație la nivel local, național și mondial;

9.sprijină pe deplin activitatea RSUE pentru drepturile omului în ceea ce privește contribuția la vizibilitatea și coerența acțiunilor UE în domeniul drepturilor omului în relațiile externe ale acesteia; apără rolul central al RSUE în promovarea și protecția drepturilor omului de către UE prin colaborarea cu țări terțe și cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune; subliniază necesitatea unei cooperări strânse între RSUE pentru drepturile omului și alți RSUE și trimiși speciali pentru a îmbunătăți și mai mult această coerență și solicită o mai mare vizibilitate a rolului RSUE pentru drepturile omului; solicită ca RSUE să fie sprijinit în activitatea sa cu resurse sporite și o mai bună coordonare cu delegațiile UE din întreaga lume; regretă că, în pofida solicitărilor continue, Parlamentul a fost exclus din procesul de alegere a RSUE; subliniază că este necesar ca RSUE să raporteze periodic Parlamentului;

10.reamintește rolul fundamental pe care îl joacă Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – Europa globală, inclusiv programul său tematic privind drepturile omului și democrația, ca instrument emblematic al UE în promovarea și protejarea drepturilor omului și a democrației în întreaga lume; subliniază necesitatea de a colabora cu societatea civilă în toate activitățile externe relevante ale UE, inclusiv în ceea ce privește strategia Global Gateway, care este finanțată prin IVCDCI – Europa globală; reiterează importanța raționalizării unei abordări bazate pe drepturile omului în cadrul instrumentelor de acțiune externă ale UE; subliniază rolul Parlamentului în procesul de programare a instrumentului și invită Comisia și SEAE să comunice toate informațiile relevante în timp util, pentru a-i permite Parlamentului să își îndeplinească rolul în consecință, în special în cadrul dialogurilor geopolitice la nivel înalt cu Comisia și în cadrul evaluării la jumătatea perioadei, precum și în rezoluțiile sale; invită SEAE și Comisia să se asigure că se oferă un răspuns la scrisorile de recomandare în urma fiecărui dialog geopolitic și a fiecărei rezoluții; îndeamnă Comisia să creeze și să lanseze un website cuprinzător, centralizat, dedicat IVCDCI – Europa globală, care să cuprindă informații despre toate programele indicative multianuale, detaliind bugetele respective ale acestora, acțiunile asociate și alocările financiare pe care le sprijină, organizate atât pe țări, cât și pe teme; observă că IVCDCI - Europa globală și toate instrumentele viitoare trebuie să se axeze pe factorii fundamentali ai provocărilor actuale, inclusiv pe necesitatea de a consolida reziliența comunităților locale și a activităților de sprijinire a democrației prin sprijinirea dezvoltării economice;

11.solicită evaluări independente ex ante pentru a stabili posibilele implicații și riscuri ale proiectelor în ceea ce privește drepturile omului, în conformitate cu articolul 25 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/947; solicită o monitorizare independentă a respectării drepturilor omului pe parcursul punerii în aplicare a proiectelor în țări terțe, în special a proiectelor care implică un risc ridicat de încălcări; solicită suspendarea proiectelor care contribuie în mod (in)direct la încălcarea drepturilor omului în țările terțe; reiterează interdicția de a aloca fonduri UE pentru activități care contravin valorilor fundamentale ale UE, cum ar fi terorismul sau extremismul; invită Comisia să comunice Parlamentului toate evaluările legate de drepturile omului într-un mod proactiv;

12.își reiterează apelul de a integra evaluările privind drepturile omului și de a include clauze solide privind drepturile omului în acordurile dintre UE și țările terțe, susținute de un set clar de criterii de referință și de proceduri care trebuie urmate în cazul încălcărilor; invită Comisia și SEAE să se asigure că clauzele privind drepturile omului existente în acordurile internaționale în vigoare sunt monitorizate activ și aplicate efectiv și să își îmbunătățească comunicarea cu Parlamentul în ceea ce privește considerentele și deciziile referitoare la această aplicare; reiterează faptul că, în fața încălcărilor persistente ale clauzelor privind drepturile omului de către țările partenere, și anume cele legate de sistemul generalizat de preferințe Plus, UE ar trebui să reacționeze rapid și decisiv, inclusiv prin suspendarea acordurilor în cauză, dacă alte opțiuni se dovedesc ineficiente; solicită să se pună în aplicare recomandarea Ombudsmanului European privind crearea unui portal de tratare a plângerilor, în cadrul instrumentelor comerciale și financiare ale UE, sau să se adapteze punctul unic de contact al Comisiei pentru a permite depunerea de plângeri referitoare la nerespectarea clauzelor privind drepturile omului; invită instituțiile UE să colaboreze în mod regulat cu comunitatea de afaceri și societatea civilă pentru a consolida legăturile dintre comerțul internațional, drepturile omului și securitatea economică; invită UE să asigure promovarea și protecția drepturilor omului prin intermediul investițiilor și proiectelor sale din cadrul strategiei Global Gateway, pentru a se asigura că acestea nu aduc prejudicii;

13.subliniază rolul important al dialogurilor privind drepturile omului în cadrul setului de instrumente al UE privind drepturile omului și ca vehicul esențial pentru punerea în aplicare a planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația; subliniază că aceste dialoguri trebuie să abordeze situația generală a drepturilor omului și a democrației cu țările relevante; ia act de faptul că dialogurile privind drepturile omului ar trebui considerate un element esențial al angajamentului susținut al UE și nu un instrument de sine stătător și că neimplicarea cu adevărat și în mod repetat a țărilor terțe în dialoguri și în punerea în aplicare a rezultatelor esențiale ar trebui să conducă la utilizarea altor instrumente adecvate de politică externă; reamintește că aceste dialoguri trebuie utilizate împreună și în sinergie cu alte instrumente, recurgându-se la o abordare bazată pe principiul „mai mult pentru mai mult” și „mai puțin pentru mai puțin”; reiterează necesitatea de a aduce în discuție cazuri individuale, în special pe cele ale laureaților Premiului Saharov și pe cele evidențiate de Parlament în rezoluțiile sale, și de a asigura o monitorizare adecvată; solicită SEAE și delegațiilor Uniunii Europene să crească vizibilitatea acestor dialoguri și a rezultatelor lor, pentru a se asigura că sunt orientate către rezultate și că se bazează pe un set clar de criterii de referință, care pot fi incluse într-o declarație de presă comună publicată, și să pună în aplicare acțiuni adecvate de urmărire a acestora; solicită o implicare sporită și mai semnificativă a societății civile în dialoguri; subliniază că organizațiile societății civile autentice nu trebuie să fie împiedicate să participe la dialogurile privind drepturile omului și că aceste organizații trebuie incluse, fără nicio limitare, în orice dialog;

14.salută utilizarea tot mai frecventă a regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului al UE ca instrument politic esențial în apărarea drepturilor omului și a democrației de către UE în întreaga lume; regretă totuși că utilizarea sa este încă limitată, în special în peisajul geopolitic actual; ia act, cu toate acestea, de provocările pe care le ridică cerința unanimității în adoptarea sancțiunilor și își reiterează apelul ca Consiliul să introducă votul cu majoritate calificată pentru deciziile privind regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului; reamintește, în acest sens, cererea oficială înaintată de Parlament Consiliului, în 2023, referitoare la deschiderea unei convenții privind reforma UE, cu scopul, printre altele, de a mări numărul deciziilor adoptate cu majoritate calificată; recomandă utilizarea tot mai frecventă a regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului și a altor regimuri de sancțiuni ad-hoc împotriva celor care se fac responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar, inclusiv a funcționarilor la nivel înalt; sprijină pe deplin posibilitatea de a impune sancțiuni anticorupție specifice în cadrul UE în această privință, care a fost o prioritate de lungă durată a Parlamentului, fie prin includerea sa în GHRSR, fie printr-un regim diferit; subliniază necesitatea de a pune în aplicare pe deplin sancțiunile și de a combate încercările de eludare a acestora;

15.își reiterează îngrijorarea cu privire la atacurile din ce în ce mai numeroase ale regimurilor autoritare și iliberale asupra principiilor, a valorilor democratice și a pluralismului; subliniază că apărarea și sprijinirea democrației în întreaga lume devin din ce în ce mai mult de interes geopolitic și strategic; subliniază importanța eforturilor Parlamentului de consolidare a capacităților parlamentelor partenere, de promovare a medierii și de încurajare a unei culturi a dialogului și a compromisului, în special în rândul tinerilor lideri politici, precum și de consolidare a capacității de acțiune a membrelor parlamentelor, a apărătorilor drepturilor omului și a reprezentanților societății civile și ai presei independente; invită încă o dată Comisia să continue și să își extindă activitățile în aceste domenii prin creșterea finanțării și oferirea de sprijin sporit organismelor și agențiilor UE, precum și altor organizații bazate pe granturi ale UE; subliniază importanța crucială a sprijinirii directe a societății civile și a persoanelor care exprimă opinii divergente, în special în contextul actual al intensificării tensiunilor la nivel mondial și a represiunii într-un număr tot mai mare de țări; reiterează importanța misiunilor UE de observare a alegerilor și contribuția Parlamentului la dezvoltarea și la îmbunătățirea metodologiei acestora; solicită să se dezvolte un set de instrumente al UE care să poată fi utilizat în cazul în care rezultatele alegerilor sunt contestate sau nu sunt transparente, pentru a preveni crizele politice și militare în perioada de după alegeri; solicită o acțiune consolidată a UE pentru a contracara mesajele manipulative și false împotriva UE în campaniile electorale, în special în țările care primesc asistență umanitară și pentru dezvoltare semnificativă din partea UE și în țările care sunt candidate la aderarea la UE; solicită o colaborare mai strânsă între Grupul de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor din cadrul Parlamentului, direcțiile generale relevante ale Comisiei și SEAE; solicită UE să abordeze chestiunile legate de egalitatea de gen, inclusiv sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, în dialogul cu țările din afara UE; solicită să se acorde mai multă vizibilitate dialogurilor privind drepturile omului, asigurându-se că acestea sunt orientate spre rezultate și se bazează pe un set clar de criterii de referință care să permită o monitorizare eficace, inclusiv prin consultări ex ante și ex post eficace cu societatea civilă și publicarea unor declarații de presă comune și prin desfășurarea unor acțiuni ulterioare adecvate;

16.subliniază importanța pe care o are consolidarea participării femeilor la sistemele democratice pentru a aborda discrepanța în ceea ce privește reprezentarea femeilor în procesele decizionale; solicită ca acțiunea externă a Uniunii să faciliteze o mai bună participare a femeilor în politică, în afaceri și în societatea civilă;

17.se declară extrem de preocupat de limitarea continuă a spațiului societății civile și de amenințările tot mai mari la adresa activității apărătorilor drepturilor omului și a membrilor organizațiilor societății civile, precum și a familiilor, comunităților și avocaților acestora și se declară deosebit de îngrijorat de mijloacele din ce în ce mai sofisticate utilizate pentru a-i persecuta; condamnă cu fermitate detenția arbitrară și uciderea acestora; regretă hărțuirea organizațiilor societății civile prin intermediul dispozițiilor legislative, cum ar fi legile privind agenții străini și altele similare, precum și alte restricții cu care se confruntă acestea; regretă că femeile care apără drepturile omului se confruntă în continuare cu încălcări persistente și din ce în ce mai sofisticate împotriva lor, inclusiv cu asasinate cu țintă precisă, atacuri fizice, dispariții, campanii de defăimare, arestări, hărțuire judiciară și intimidare; constată cu îngrijorare că aceste atacuri par menite să reducă la tăcere în mod sistematic apărătorii drepturilor omului și să le elimine vocile din sfera publică; sprijină pe deplin activitatea apărătorilor drepturilor omului și acțiunea UE pentru a asigura protecția lor la nivel mondial; subliniază necesitatea urgentă a unei revizuiri cuprinzătoare și în timp util a Orientărilor UE cu privire la apărătorii drepturilor omului, în vederea abordării provocărilor și amenințărilor emergente și a asigurării aplicabilității și eficacității acestora în ceea ce privește protecția apărătorilor drepturilor omului la nivel global, integrând în același timp abordări intersectoriale și sensibile la dimensiunea de gen în orientările actualizate, reflectând diversele medii și experiențe ale apărătorilor drepturilor omului și ținând seama de vulnerabilitățile specifice cu care se pot confrunta aceștia; solicită aplicarea completă și consecventă a Orientărilor UE privind apărătorii drepturilor omului de către UE și statele sale membre; solicită să se depună eforturi pentru a îmbunătăți strategiile de comunicare în vederea creșterii vizibilității acțiunilor și canalelor UE pentru a asigura mecanisme de protecție și sprijinire a apărătorilor drepturilor omului;

18.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la fenomenul tot mai răspândit al represiunii transnaționale împotriva apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor și a societății civile; solicită elaborarea unei strategii a UE care să armonizeze răspunsurile naționale la represiunea transnațională;

19.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația financiară din ce în ce mai precară cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului și comunitățile care militează pentru respectarea drepturilor, în special într-un context global caracterizat prin intensificarea represiunii; constată că, urmare a contextului geopolitic actual, a crescut nevoia de a sprijini apărătorii drepturilor omului; solicită deci UE și statelor sale membre să utilizeze pe deplin sprijinul financiar acordat apărătorilor drepturilor omului, asigurând instituirea unor mecanisme de finanțare flexibile, accesibile și susținute, care să le permită acestor apărători să își continue activitatea lor vitală pentru a face față dificultăților tot mai mari;

20.insistă ca SEAE, Comisia și delegațiile UE să acorde o atenție deosebită situației în care se găsesc laureații și finaliștii vulnerabili ai Premiului Saharov și să ia măsuri ferme pentru a le asigura bunul tratament, siguranța sau eliberarea, în coordonare cu statele membre și cu Parlamentul; aduce un omagiu laureaților Premiului Saharov și finaliștilor care și-au pierdut viața în lupta pentru drepturile omului, democrație și libertate;

21.salută actualizarea manualului privind Codul de vize al UE în legătură cu apărătorii drepturilor omului și solicită ca acesta să fie aplicat pe deplin și în mod coerent de către statele membre; își reiterează apelul adresat Comisiei pentru un rol proactiv în stabilirea unei abordări coordonate între statele membre pentru apărătorii drepturilor omului aflați în pericol;

22.subliniază că atât impunitatea, cât și corupția permit și agravează încălcările drepturilor omului și abuzurile împotriva acestora, precum și erodarea principiilor democratice; salută acțiunile anticorupție din cadrul politicilor externe ale UE din comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 3 mai 2023 privind combaterea corupției (JOIN(2023)0012), care ar trebui să fie urmate de punerea în aplicare în legislație a unui cadru anticorupție strict, cum ar fi prin Directiva anticorupție a UE, și de abordarea cuprinzătoare a acestei chestiuni în cadrul strategiei anticorupție a UE; sprijină dispozițiile anticorupție incluse în acordurile comerciale ale UE cu țări din afara UE; subliniază rolul important al societății civile și al jurnaliștilor din țările din afara UE în supravegherea luptei împotriva impunității și a corupției; invită UE și statele sale membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește reformele justiției, combaterea impunității, îmbunătățirea transparenței și consolidarea instituțiilor anticorupție din țările terțe; încurajează UE și statele membre să își coordoneze mai strâns acțiunile cu aliații și partenerii, ori de câte ori este posibil, pentru a combate corupția sistemică care permite autocraților să rămână la putere, privează societatea de resurse esențiale și subminează democrația, drepturile omului și statul de drept;

23.subliniază că este necesar ca UE să ia măsuri clare pentru a se recunoaște legătura strânsă dintre corupție și încălcarea drepturilor omului, pentru a viza factorii economici și financiari care facilitează încălcarea drepturilor omului;

24.reafirmă că promovarea respectării, protecției și exercitării drepturilor omului în întreaga lume necesită o cooperare internațională puternică la nivel multilateral; subliniază rolul deosebit de important al ONU și al organismelor sale ca principal forum care trebuie să poată promova în mod eficient eforturile pentru pace și securitate, dezvoltare durabilă și respectarea drepturilor omului și a dreptului internațional; solicită UE și statelor sale membre să sprijine în continuare activitatea ONU, a agențiilor sale și procedurile sale speciale, atât din punct de vedere politic, cât și financiar, pentru a se asigura că aceasta este adecvată scopului său și pentru a respinge influența regimurilor autoritare și totalitare; subliniază că actuala ordine multilaterală trebuie să-i integreze pe deplin în arhitectura sa pe noii actori globali, în special pe cei care pun accentul pe democrație și pe drepturile omului; reiterează necesitatea ca UE și statele sale membre să se exprime la unison în ONU și în alte forumuri multilaterale pentru a face față cu succes dificultăților la nivel mondial la adresa drepturilor omului și a democrației și în forumuri multilaterale și să sprijine cât mai vocal standardele internaționale privind drepturile omului; solicită, în acest scop, progrese în a asigura că UE are un loc în organizații internaționale, inclusiv în Consiliul de Securitate al ONU, pe lângă locurile atribuite statelor membre; solicită ca delegațiile UE să joace un rol mai important în forumuri multilaterale, pentru care ar trebui să dispună de resurse adecvate;

25.este profund îngrijorat de atacurile tot mai numeroase ale regimurilor autoritare și totalitare împotriva ordinii mondiale de drept, de exemplu prin agresiuni neprovocate și nejustificate împotriva unor vecini pașnici și prin subminarea funcționării organismelor ONU, și anume folosirea abuzivă a dreptului de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU; subliniază că eficiența redusă a acestor organisme aduce cu sine costuri reale - conflicte, vieți pierdute și suferință umană și slăbește foarte mult capacitatea generală a țărilor de a face față dificultăților globale; invită statele membre și pe partenerii pe aceeași lungime de undă să elaboreze o strategie solidă și să își intensifice eforturile de a inversa această tendință ca să transmită un mesaj unit și puternic de sprijin acestor organizații atunci când sunt atacate sau amenințate; consideră că ONU, organismele sale și alte organizații multilaterale au nevoie de reformă pentru a putea face față acestor probleme și amenințări tot mai mari;

26.regretă profund decizia unor țări de a se retrage din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului;

27.reiterează sprijinul ferm al UE pentru Curtea Internațională de Justiție și CPI ca instituții jurisdicționale esențiale, independente și imparțiale într-o perioadă deosebit de dificilă pentru justiția internațională; reamintește că o CPI bine finanțată este esențială pentru urmărirea penală efectivă a crimelor internaționale grave; salută sprijinul politic și financiar pe care UE l-a acordat Curții Penale Internaționale (CPI), inclusiv Biroului Procurorului CPI, și prin lansarea Inițiativei globale de combatere a impunității pentru crimele internaționale, care oferă sprijin financiar organizațiilor societății civile dedicate promovării justiției și a tragerii la răspundere pentru crimele internaționale și încălcările grave ale drepturilor omului, inclusiv prin înlesnirea participării supraviețuitorilor la procedurile judiciare; solicită UE și statelor sale membre să sprijine în continuare și mai intens CPI și Fondul fiduciar pentru victime al CPI cu mijloacele necesare, inclusiv resurse și sprijin politic, și să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a lupta împotriva impunității la nivel mondial, permițând CPI să își îndeplinească mandatul așa cum trebuie; invită toate statele membre să respecte și să introducă acțiunile și deciziile CPI și ale tuturor organelor CPI, inclusiv ale Biroului Procurorului CPI și ale camerelor, să îndemne alte țări să adere la CPI și să coopereze cu aceasta, inclusiv să pună în aplicare mandatele de arestare emise de CPI, și să sprijine activitatea acesteia ca instituție judiciară internațională independentă și imparțială peste tot în lume; regretă faptul că unele state membre ale CPI nu au executat mandatele de arestare ale CPI, subminând astfel activitatea acesteia; invită UE să îndemne țările terțe, inclusiv pe principalii săi parteneri, să recunoască CPI și să devină stat parte la Statutul de la Roma;

28.reiterează sprijinul ferm al UE pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului; îndeamnă toate statele semnatare ale Convenției europene a drepturilor omului să respecte pe deplin hotărârile Curții;

29.subliniază că este important ca CPI să nu devină politizată, deoarece încrederea în instanță ar fi erodată dacă mandatul său va fi utilizat în mod abuziv; condamnă în special, în termenii cei mai critici, atacurile politice, sancțiunile și alte măsuri coercitive introduse sau avute în vedere împotriva CPI și împotriva personalului acesteia; invită statele membre și instituțiile UE să coopereze pentru a găsi soluții pentru a proteja instituția CPI și personalul său de orice sancțiuni viitoare care ar amenința funcționarea Curții;

30.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la sancțiunile împotriva CPI, a procurorilor, judecătorilor și personalului acesteia, care constituie un atac grav la adresa sistemului internațional de justiție; solicită Comisiei să activeze de urgență actul de blocare și statelor membre să își intensifice eforturile diplomatice pentru a proteja și a susține CPI ca element esențial al sistemului internațional de justiție;

31.admite că jurisdicția universală este un instrument important al sistemului internațional de justiție penală pentru a preveni și a combate impunitatea și pentru a promova responsabilitatea internațională; invită statele membre să aplice jurisdicția universală în lupta împotriva impunității;

32.solicită UE și statelor sale membre să coordoneze combaterea tuturor formelor de extremism la nivel mondial și salută adoptarea strategiei UE în acest scop; solicită ca lupta împotriva terorismului să devină prioritate absolută pe agenda de afaceri interne și externe a UE;

33.ia act cu îngrijorare de încălcările tot mai mari ale dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional al drepturilor omului, în special în conflictele în desfășurare în întreaga lume; condamnă cu fermitate intensificarea atacurilor deliberate, fără discriminare și disproporționate asupra civililor și a obiectelor civile în situații de conflicte multiple; subliniază că este extrem de important ca toate agențiile ONU și de ajutor umanitar să poată oferi asistență completă, în timp util și nestingherită tuturor populațiilor aflate în situații de vulnerabilitate și solicită tuturor părților implicate în conflicte armate să le respecte pe deplin activitatea și să se asigure că acestea pot satisface nevoile de bază ale civililor fără interferențe; denunță încercările de subminare a agențiilor ONU care furnizează ajutor umanitar; îndeamnă toate părțile la conflictele armate să protejeze populațiile civile, personalul medical și militanții pentru drepturile omului, jurnaliștii și personalul din presă; invită toate părțile la conflictele armate să respecte legitimitatea și inviolabilitatea misiunilor ONU de menținere a păcii; invită toate statele să respecte necondiționat și pe deplin dreptul internațional umanitar; invită comunitatea internațională și statele membre, în special, să promoveze tragerea la răspundere și lupta împotriva impunității pentru încălcări grave ale dreptului internațional umanitar; solicită crearea sistematică de coridoare umanitare în regiunile aflate în război și în situații de luptă, ori de câte ori este necesar, pentru a permite civililor aflați în pericol să scape din conflicte, și condamnă cu fermitate orice atac împotriva civililor; solicită accesul neîngrădit la organizațiile umanitare care monitorizează și asistă prizonierii de război, astfel cum se prevede în Convenția de la Geneva privind prizonierii de război; se așteaptă ca organizațiile internaționale să respecte dreptul internațional în ceea ce privește tratamentul rezervat prizonierilor de război; solicită cooperare și asistență internațională pentru returnarea persoanelor deportate forțat, mai ales în cazul copiilor și al ostaticilor;

34.este profund îngrijorat de persistența flagelului reprezentat de ocupațiile prelungite și anexările de teritorii; solicită să se acorde o atenție deosebită situației drepturilor omului în teritoriile ocupate ilegal, inclusiv în cazurile de ocupație prelungită, și să se ia măsuri eficiente pentru a preveni încălcările grave ale drepturilor omului pe teren, inclusiv încălcarea dreptului la viață, restricționarea libertății de circulație și discriminarea;

35.își reiterează apelul adresat statelor membre de a contribui la limitarea conflictelor armate și a încălcărilor grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar prin respectarea strictă a dispozițiilor articolului 7 din Tratatul ONU din 2 aprilie 2013 privind comerțul cu arme referitor la exporturi și evaluarea exporturilor și a poziției comune a Consiliului 2008/944/PESC din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar;

36.îndeamnă țările terțe de încredere, care împărtășesc aceeași viziune, să își consolideze capabilitățile de apărare, reziliență și pregătire civilă, pentru a descuraja în mod eficace agresiunea și a susține drepturile omului la nivel mondial;

37.regretă că, având în vedere impactul conflictelor armate asupra aspectelor legate de gen, nu se acordă suficientă prioritate și atenție violenței sexuale și de gen și nici sănătății sexuale și reproductive și drepturilor aferente în cadrul răspunsului umanitar al UE pentru refugiați; reiterează că crizele umanitare intensifică dificultățile legate de sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, precum și pe cele legate de gen și reamintește că în zonele de criză, în special în grupurile vulnerabile, cum ar fi refugiații și migranții, femeile și fetele sunt expuse în mod deosebit la violență sexuală, la boli cu transmitere sexuală, la exploatare sexuală, la violuri folosite ca armă de război și la sarcini nedorite; solicită Comisiei și statelor membre ca în acțiunile lor de ajutor umanitar și pentru refugiați, inclusiv în instruirea actorilor umanitari și finanțarea curentă și viitoare, să pună în fruntea priorităților egalitatea de gen și sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile asociate acesteia, dar și tragerea la răspundere și accesul la justiție și la reparații în cazurile de încălcare a drepturilor sexuale și reproductive și de violență de gen;

38.recunoaște potențialul unei mai bune armonizări a strategiilor privind protecția și promovarea drepturilor omului între instituțiile UE, ambasadele statelor membre și delegațiile UE în țările din afara UE, în special în ceea ce privește încurajarea acestor țări să își respecte obligațiile internaționale și să se abțină de la hărțuirea și persecutarea vocilor critice; evidențiază oportunitatea ca ambasadele statelor membre să își asume un rol din ce în ce mai activ în promovarea și protejarea drepturilor omului, sprijinind, în același timp, societatea civilă din aceste țări; solicită ca UE și statele sale membre să utilizeze toate mijloacele posibile pentru a evalua condițiile de detenție și pentru a respecta procesele și procedurile judiciare, pentru a crește presiunea și gradul de conștientizare și pentru a îndemna țările să elibereze prizonierii politici și a depune eforturi active în acest sens; subliniază importanța responsabilității comune a statelor membre și a delegațiilor UE în aceste eforturi; invită UE și statele sale membre să își intensifice eforturile colective de promovare a respectării, protecției și aplicării drepturilor omului și de sprijinire a democrației în întreaga lume; încurajează monitorizarea și evaluarea atentă a capacității delegațiilor UE de a se asigura că fiecare delegație dispune de un punct de contact desemnat pentru cazurile de încălcări ale drepturilor omului și că unui astfel de mandat i se alocă resurse suficiente pentru a răspunde în mod eficace și în timp util; reiterează, în acest context, importanța, pentru delegațiile UE, a orientărilor existente ale UE referitoare la aspecte specifice ale drepturilor omului;

39.condamnă orice acțiune sau încercare de legalizare, instigare, autorizare, consimțământ sau acceptare a torturii și a altor metode de tratament sau pedepse crude, inumane sau degradante, indiferent de circumstanțe; condamnă relatările tot mai numeroase privind utilizarea torturii de către actori statali în diferite contexte, inclusiv în medii privative de libertate și în afara acestora, de exemplu medii de deținere a prizonierilor politici, printre alții, și în situații de conflict din întreaga lume, în special încălcarea Convenției de la Geneva privind prizonierii de război, precum și uciderea prizonierilor de război, care constituie o crimă de război, și reiterează că nu pot exista derogări de la dreptul de a nu fi supus torturii sau altor forme de tratament inuman sau degradant; reiterează politica UE de toleranță zero față de tortură și alte rele tratamente și invită instituțiile competente, printre care Curtea Europeană a Drepturilor Omului, să adopte o poziție fermă cu privire la orice astfel de caz;

40.reiterează apelul său pentru ratificarea universală a Convenției ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante și a Protocolului opțional la aceasta, precum și necesitatea ca statele să își alinieze dispozițiile naționale la standardele internaționale; reiterează, în conformitate cu Orientările revizuite ale politicii UE față de țările terțe în ceea ce privește tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, adoptate de Consiliu la 16 septembrie 2019, importanța colaborării cu părțile interesate și implicate în lupta pentru eradicarea torturii și a monitorizării locurilor de detenție;

41.reiterează necesitatea de a proteja spațiul democratic al UE și exercitarea libertăților fundamentale, în special a libertății de întrunire și de asociere; subliniază reprimarea violentă tot mai frecventă a protestelor și a adunărilor pașnice din spațiul civic al UE, cu cazuri de tortură și de rele tratamente având ca rezultat decese și alte încălcări grave; subliniază necesitatea de a consolida acest drept fundamental împreună cu interzicerea absolută a torturii și a relelor tratamente;

42.reamintește că dreptul la hrană, inclusiv accesul fizic și economic la alimente adecvate sau la mijloacele necesare pentru achiziționarea acesteia, este un drept al omului; este extrem de preocupat de dificultățile de exercitare a dreptului la hrană în întreaga lume, în special în situații de război și conflicte; condamnă numărul tot mai mare de incidente în care, în situații de conflict armat, alimentele servesc drept „armă” în manipularea contextului; solicită UE și statelor sale membre să promoveze în sistemul ONU îndrumări obligatorii privind dreptul neîngrădit la hrană; îndeamnă UE și statele sale membre să sprijine fără rezerve, politic și financiar, organizațiile și agențiile active în asigurarea hranei în zonele de conflict; reamintește importanța Declarației ONU privind drepturile agricultorilor și ale altor persoane care lucrează în zonele rurale în vederea asigurării securității alimentare; salută activitatea Programului Alimentar Mondial al ONU în acest sens;

43.reafirmă că dreptul la apă potabilă sigură și dreptul la salubritate fac parte dintre drepturile omului, fiind complementare; subliniază că accesul la apă potabilă curată este indispensabil pentru o viață sănătoasă și demnă și este esențial pentru menținerea demnității umane; subliniază că dreptul la apă este o condiție prealabilă fundamentală pentru exercitarea altor drepturi și, ca atare, trebuie să se bazeze pe o logică ancorată în interesul public și binele comun public și global; subliniază importanța Orientărilor UE în materie de apă potabilă și salubritate și îndeamnă instituțiile UE și statele membre să le pună în aplicare și să le promoveze în țările terțe și în foruri multilaterale;

44.subliniază că schimbările climatice și impactul acestora asupra mediului au efecte directe asupra exercitării efective a tuturor drepturilor omului; recunoaște activitatea importantă a organizațiilor societății civile, a populațiilor indigene, a comunităților locale tradiționale, a apărătorilor drepturilor omului din domeniul mediului și terenurilor și a activiștilor indigeni pentru protejarea unui mediu curat, sănătos și sustenabil, inclusiv accesul la terenuri și la surse de apă; regretă riscurile cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului din domeniul mediului și activiștii indigeni și solicită să se garanteze protecția lor efectivă; ia act de faptul că comunitățile care contribuie cel mai puțin la schimbările climatice sunt cele mai susceptibile de a fi afectate de riscurile climatice și de catastrofe naturale și solicită, în acest sens, să se acorde mai mult sprijin grupurilor celor mai vulnerabile; reamintește că populațiile indigene și comunitățile locale au un rol important în gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și în conservarea biodiversității; reamintește că tranziția către energia curată trebuie să fie echitabilă și să respecte drepturile fundamentale ale tuturor; reiterează importanța realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă și a reducerii emisiilor pentru protecția drepturilor omului pentru generațiile prezente și viitoare;

45.ia act cu profundă îngrijorare de amenințările tot mai mari la adresa unui mediu curat, sănătos și sustenabil pe care le reprezintă desfășurarea de arme de distrugere în masă și alte forme de război care afectează în mod negativ și disproporționat mediul; subliniază necesitatea de a aborda în mod eficace strămutarea persoanelor cauzată de distrugerea mediului și de schimbările climatice, care crește riscul de încălcare a drepturilor omului și exacerbează vulnerabilitatea la diferite forme de exploatare; recunoaște că copiii se confruntă cu riscuri mai acute în urma dezastrelor legate de schimbările climatice și, de asemenea, reprezintă unul dintre cele mai mari grupuri afectate; solicită ca UE să se concentreze pe abordarea efectelor schimbărilor climatice asupra exercitării drepturilor copilului;

46.solicită o abordare sistematică și coerentă a promovării și a apărării drepturilor copiilor în toate politicile externe ale UE, inclusiv ale copiilor celor mai marginalizați și celor aflați în cele mai vulnerabile situații; solicită eforturi mai concertate pentru a promova respectarea, protecția și aplicarea drepturilor copiilor în situații de criză sau de urgență; condamnă declinul în ceea ce privește respectarea drepturilor copilului și încălcările tot mai grave ale acestor drepturi, inclusiv prin violență, căsătoriile timpurii și forțate, abuzurile sexuale, inclusiv mutilarea genitală, traficul, munca copiilor, crimele de onoare, recrutarea de copii-soldați, lipsa accesului la educație și asistență medicală, malnutriția și sărăcia extremă; condamnă, de asemenea, creșterea numărului copiilor care mor în situații de conflict armat și subliniază necesitatea unei protecții eficace a drepturilor copiilor în războaiele active; solicită noi inițiative ale UE de promovare și protejare a drepturilor copiilor, în vederea reabilitării și reintegrării copiilor afectați de conflicte, asigurându-se că aceștia dispun de un mediu protejat, familial și comunitar, drept context natural al vieții lor, în care asistența și educația sunt elemente fundamentale; își reiterează apelul privind o abordare sistematică și coerentă a promovării și a apărării drepturilor copiilor în toate politicile externe ale UE; solicită tuturor țărilor să ratifice de urgență Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, pentru a permite ratificarea universală a acestui instrument fundamental;

47.subliniază necesitatea urgentă să fie protejate drepturile femeilor însărcinate, asigurându-le un sprijin cuprinzător în ceea ce privește sănătatea, siguranța și demnitatea lor, care să includă un acces garantat la servicii de asistență medicală maternă, disponibilitatea structurilor de îngrijire a copiilor, cum ar fi creșele, și stabilirea unor politici echitabile pentru locul de muncă, care să le protejeze bunăstarea, veniturile și avansarea în carieră;

48.subliniază importanța eliminării deficitului de finanțare care ar permite țărilor să își îndeplinească obiectivele ODD 4 privind educația de calitate și să asigure accesul la educație pentru toți copiii și tinerii; își reiterează apelul de a aborda normele culturale și prejudecățile de gen care împiedică fetele și femeile să beneficieze de educație și îndeamnă la crearea unor sisteme de educație care să țină seama de dimensiunea de gen la nivel mondial;

49.subliniază că educația reprezintă punctul de pornire pentru cultivarea principiilor și a valorilor care contribuie la dezvoltarea personală a copiilor, la coeziunea socială și la democrație, precum și la statul de drept în întreaga lume; invită, în acest scop, UE să își promoveze valorile, sprijinind accesul femeilor și al fetelor la educație și la învățare;

50.subliniază că drepturile femeilor și egalitatea de gen sunt drepturi ale omului indispensabile și indivizibile, precum și o bază pentru statul de drept și democrațiile reziliente incluzive; regretă faptul că milioane de femei și fete continuă să se confrunte cu acte de discriminare și violență, în special în contextul conflictelor, al situațiilor postconflict și al strămutării, și că acestora li se refuză demnitatea, autonomia și chiar dreptul la viață; condamnă impunitatea cu care se comit infracțiuni împotriva femeilor care apără drepturile omului; se declară oripilat de actele de viol și de violență sexuală folosite ca armă de război și subliniază necesitatea de a clarifica aceste cazuri și de a îmbunătăți cooperarea internațională în ceea ce privește combaterea impunității pentru aceste crime; invită UE, statele sale membre și partenerii care împărtășesc aceeași viziune să își intensifice eforturile pentru a asigura exercitarea deplină și protecția drepturilor omului în cazul femeilor și fetelor și să includă o abordare integratoare a egalității de gen în toate politicile, ținând seama de impactul diferențiat al provocărilor globale, cum ar fi schimbările climatice sau conflictele; subliniază că sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR) sunt drepturi fundamentale ale omului care trebuie să fie protejate la nivel global și în statele membre ale UE și își exprimă profunda îngrijorare față de regresele globale în ceea ce privește egalitatea de gen și SRHR; reafirmă că a refuza accesul la servicii de sănătate sexuală și reproductivă cuprinzătoare și de calitate constituie o formă de violență de gen; accentuează că este important să se dea un exemplu pozitiv; invită UE să acorde prioritate accesului la SRHR ca parte a promovării drepturilor omului și a realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă; condamnă în termenii cei mai fermi atacurile tot mai numeroase la adresa SRHR din întreaga lume, precum și violența de gen, inclusiv utilizarea violenței sexuale ca armă de război; invită UE și statele membre să susțină SRHR ca drepturi ale omului, să consacre dreptul la avort legal și în condiții de siguranță în Carta drepturilor fundamentale a UE și să prioritizeze accesul la SRHR pentru a permite exercitarea drepturilor omului și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă; deplânge profund cazurile de mutilare genitală a femeilor, crimele de onoare, căsătoriile între copii și practicile de căsătorii forțate; salută aderarea UE la Convenția de la Istanbul și încurajează ferm celelalte state membre ale UE să ratifice fără întârziere Convenția de la Istanbul; solicită UE și partenerilor săi internaționali să își intensifice eforturile pentru a asigura că femeile se bucură pe deplin de drepturile omului și sunt tratate în mod egal cu bărbații; subliniază importanța protejării drepturilor femeilor, asigurându-se că sănătatea, siguranța și demnitatea lor sunt protejate, în special în contextul accesului la asistență medicală și al protecției la locul de muncă; subliniază necesitatea de a continua opoziția și condamnarea în termenii cei mai fermi a legilor antiavort care pedepsesc femeile și fetele cu pedepse cu închisoarea de zeci de ani, chiar și în caz de viol, incest sau atunci când viața femeii însărcinate este în pericol; evidențiază necesitatea de a continua eforturile de eradicare totală a practicii de mutilare genitală a femeilor; sprijină pe deplin rolul ambasadorului UE pentru gen și diversitate;

51.recunoaște că promovarea și protecția SRHR sunt esențiale pentru realizarea egalității de gen și afirmă dreptul de a avea acces la servicii complete de SRHR, inclusiv la metode contraceptive moderne, gratuite, la avort legal și în condiții de siguranță, la asistență medicală maternă, prenatală și postnatală, la reproducere asistată, și acces la educație și informații în domeniul SRHR, inclusiv la o educație sexuală cuprinzătoare, fără nicio formă de discriminare, constrângere sau violență; reiterează recunoașterea de către organismele din domeniul drepturilor omului a faptului că interzicerea avortului poate supune femeile la suferințe echivalente cu tortura sau cu tratamente crude, inumane sau degradante;

52.recunoaște că apartheidul de gen constituie o formă sistematică și instituționalizată de opresiune, privând femeile și fetele de drepturile fundamentale exclusiv din cauza genului lor; ia act cu profundă îngrijorare de înrădăcinarea apartheidului de gen în anumite regiuni, unde femeile se confruntă cu restricții ample în ceea ce privește educația, ocuparea forței de muncă, asistența medicală și libertatea de circulație, adesea susținute de cadre juridice și culturale care consolidează discriminarea pe criterii de gen; îndeamnă UE și statele sale membre să abordeze în mod proactiv apartheidul de gen prin eforturi diplomatice consolidate, măsuri economice specifice și mecanisme de responsabilizare care sprijină organizațiile societății civile care pledează pentru egalitatea de gen; solicită să se recunoască în mod oficial apartheidul de gen ca o încălcare distinctă a drepturilor omului și să se sprijine inițiativele internaționale pentru clasificarea acestuia drept crimă împotriva umanității, contribuind astfel la stabilirea unui standard global de responsabilitate;

53.denunță erodarea drepturilor omului și a siguranței refugiaților, solicitanților de azil și a persoanelor strămutate forțat; reafirmă drepturile inalienabile ale omului de care aceștia ar trebui să se bucure și dreptul lor fundamental de a solicita azil; reamintește obligația statelor de a-i proteja în conformitate cu dreptul internațional; subliniază importanța identificării și a înregistrării persoanelor, inclusiv a copiilor, ca instrument esențial pentru protejarea refugiaților și asigurarea integrității sistemelor de protecție a refugiaților, prevenind traficul de ființe umane și recrutarea copiilor în milițiile armate; invită UE și statele sale membre să le apere în mod eficace drepturile în cadrul politicii UE în domeniul azilului și migrației și al cooperării UE cu țările partenere în acest sens; regretă actele de xenofobie, rasism și discriminarea crescândă față de migranți, precum și diferitele forme de violență cu care se confruntă aceștia, inclusiv în timpul strămutării lor și multele obstacole cu care se confruntă, cum ar fi accesul la asistență medicală; condamnă instrumentalizarea migrației la frontierele UE de către actori străini, care constituie atacuri hibride împotriva statelor membre, precum și o dezumanizare a migranților; subliniază că UE ar trebui să își intensifice eforturile de a recunoaște și de a dezvolta modalități de abordare a cauzelor fundamentale ale migrației neregulate și ale strămutărilor forțate, consolidând reziliența comunităților de origine a migranților și ajutându-le să ofere membrilor lor posibilitatea de a se bucura de o viață decentă în țara lor natală; solicită UE și statelor sale membre să continue să sprijine țările care găzduiesc majoritatea refugiaților, precum și țările de tranzit și, acolo unde este posibil, să își intensifice sprijinul acordat acestora; reiterează faptul că cooperarea și interacțiunea strânse cu țările terțe, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, rămân esențiale pentru prevenirea introducerii ilegale de migranți; subliniază, în acest sens, că diseminarea de informații și de campanii de informare cu privire la riscurile introducerii ilegale de migranți, precum și a legislației privind migrația din țările de destinație, sunt esențiale pentru a preveni efectuarea unor călătorii inutil de riscante de către cei care nu au motive de azil; solicită ca operațiunile umanitare finanțate de UE să ia în considerare nevoile și vulnerabilitățile specifice ale copiilor și să asigure protecția acestora în timpul strămutării; subliniază importanța elaborării unui cadru eficient de căi sigure și legale către UE și salută, în acest sens, Comunicarea Comisiei privind atragerea de competențe și de talente în UE Comunicarea Comisiei din 27 aprilie 2022 privind atragerea de competențe și de talente în UE (COM(2022)0657)., inclusiv dezvoltarea de parteneriate pentru talente cu țările partenere; face un apel pentru respectarea principiului nereturnării în țări în care viața și libertatea persoanelor ar fi amenințate; invită UE și statele sale membre să discute despre fenomenul migrației instrumentalizate orchestrate de regimuri autoritare și de grupări de criminalitate organizată și subliniază necesitatea unei analize cuprinzătoare a acestui fenomen, elaborând contramăsuri eficace și luând în considerare implicațiile acesteia pentru cadrul privind drepturile omului;

54.condamnă încălcările drepturilor omului, inclusiv discriminarea, persecuția, violența și uciderile, stigmatizarea, infracțiunile motivate de ură, discursul de incitare la ură, terapiile de conversie, mutilarea genitală la persoanele intersex și violența sexuală împotriva persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, non-binare, intersexuale și queer (LGBTIQ+) din întreaga lume; solicită UE și statelor sale membre să denunțe aceste nedreptăți și să se angajeze să protejeze drepturile, demnitatea și siguranța persoanelor LGBTIQ+; este extrem de preocupat de răspândirea discursurilor și a legislației privind ura și persoanele LGBTIQ+, care vizează persoanele LGBTIQ+ și apărătorii drepturilor omului; denunță, în această privință, practicile de conversie care vizează persoanele din comunitatea LGBTIQ+ și urmăresc modificarea, reprimarea sau suprimarea orientării sexuale, a identității de gen și/sau a exprimării de gen a victimelor lor; cere să se implementeze o politică la nivelul UE de interzicere prin lege a acestui tip de practici; solicită adoptarea unor politici care să protejeze persoanele LGBTIQ+ și să le ofere instrumentele necesare pentru a raporta în condiții de siguranță o încălcare a drepturilor lor, în conformitate cu Orientările UE pentru promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului pentru persoanele LGBTI; evidențiază îngrijorările și temerile tot mai intense din comunitățile LGBTIQ+ și îndeamnă UE să ia o poziție fermă împotriva oricărei măsuri legislative sau sociale care pune în pericol persoanele LGBTIQ+; își exprimă preocuparea deosebită cu privire la persoanele LGBTIQ+ care trăiesc sub regimuri nedemocratice sau în situații de conflict și solicită mecanisme de reacție rapidă pentru a le proteja pe acestea, precum și pe apărătorii lor; își reiterează apelul privind punerea în aplicare pe deplin a Strategiei privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025 ca instrument al UE de îmbunătățire a situației persoanelor LGBTIQ+ din întreaga lume; solicită să se respingă ferm recurgerea la pedeapsa cu moartea în toate cazurile, inclusiv orice act legislativ care ar impune pedeapsa cu moartea pentru homosexualitate; invită UE și statele sale membre să încurajeze în continuare țările care au astfel de legislații să își reconsidere poziția privind pedeapsa cu moartea; constată, de asemenea, că impunerea pedepsei cu moartea pe baza unei astfel de legislații constituie, în sine, execuție arbitrară și o încălcare a articolului 6 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;

55.este preocupat de provocările cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în ceea ce privește exercitarea deplină a drepturilor lor; solicită din nou UE să sprijine țările partenere în elaborarea de politici de sprijinire a îngrijitorilor persoanelor cu dizabilități; invită la sensibilizarea societății și la combaterea comportamentelor discriminatorii împotriva persoanelor cu dizabilități; atrage atenția asupra complicațiilor suplimentare cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în situații de conflict și de dezastre naturale, deoarece acestea sunt mai vulnerabile la violență și adesea nu primesc sprijin adecvat; îndeamnă toate părțile implicate în situații de conflict la nivel mondial să ia măsuri adecvate pentru a atenua cât mai mult posibil riscurile pentru acestea; subliniază necesitatea de a proteja copiii cu dizabilități de orice formă de exploatare; solicită ca UE, în cadrul politicii sale externe, să aplice Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 ca instrument de îmbunătățire a situației persoanelor cu dizabilități, în special în ceea ce privește sărăcia și discriminarea, dar și problemele legate de accesul la educație, la asistență medicală și la încadrarea în muncă, precum și de participarea la viața politică; încurajează UE să sprijine țările partenere în elaborarea unor politici economice favorabile incluziunii care să promoveze formare profesională accesibilă și oportunități de angajare pentru persoanele cu dizabilități, încurajând participarea lor economică deplină și activă;

56.își reiterează apelul adresat UE și statelor sale membre de a dezvolta noi căi de a consolida drepturile persoanelor în vârstă, ținând seama de multiplele provocări cu care se confruntă acestea, cum ar fi discriminarea pe criterii de vârstă, sărăcia, violența și lipsa protecției sociale, a serviciilor de sănătate și a altor servicii esențiale, precum și obstacolele în calea încadrării în muncă; solicită punerea în aplicare a unor măsuri specifice de combatere a riscului de sărăcie pentru femeile în vârstă prin acordarea unui sprijin social sporit; subliniază activitatea Grupului de lucru deschis al ONU cu privire la îmbătrânire referitoare la un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a consolida protecția drepturilor omului ale persoanelor în vârstă și solicită UE și statelor sale membre să aibă în vedere sprijinirea activă a acestei activități; subliniază necesitatea unei abordări intergeneraționale transversale în politicile UE, pentru a construi și a încuraja solidaritatea între tineri și persoanele în vârstă;

57.condamnă din nou toate formele de rasism, intoleranță, antisemitism, islamofobie, persecutare a creștinilor, xenofobie și discriminare pe motive de rasă, etnie, naționalitate, clasă socială, handicap, castă, religie, convingeri, vârstă, orientare sexuală sau identitate de gen; condamnă amenințarea internațională tot mai mare pe care o reprezintă discursurile de incitare la ură și cele care incită la violență, inclusiv online; reiterează rolul esențial al educației și al dialogului în promovarea toleranței, a înțelegerii și a diversității; solicită să se adopte sau să se consolideze mecanismele de raportare a comportamentelor discriminatorii, precum și accesul la căi de atac eficiente, pentru a contribui la eliminarea impunității persoanelor care adoptă astfel de comportamente;

58.își reiterează opoziția de principiu față de pedeapsa cu moartea, care este ireversibilă și incompatibilă cu dreptul la viață și cu interzicerea torturii și este o pedeapsă crudă, inumană și degradantă; subliniază că UE trebuie să urmărească în mod asiduu abolirea universală a pedepsei cu moartea ca obiectiv major al politicii sale externe în domeniul drepturilor omului; constată că, în pofida tendinței din unele țări din afara UE de a lua măsuri în vederea abolirii pedepsei cu moartea, există în continuare provocări semnificative în acest sens; regretă faptul că, în alte țări din afara UE, numărul sentințelor de condamnare la moarte care au fost executate a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani; își reiterează apelul ca toate țările să abolească complet pedeapsa cu moartea sau să instituie un moratoriu imediat privind folosirea pedepsei cu moartea (condamnări și execuții) ca prim pas către abolirea sa; îndeamnă, în acest sens, UE să intensifice colaborarea diplomatică cu țările care continuă să aplice pedeapsa cu moartea, încurajând dialogul și cooperarea în chestiuni legate de drepturile omului și oferind sprijin pentru dezvoltarea reformelor judiciare care ar putea duce la abolirea acesteia;

59.își reiterează îngrijorarea cu privire la încălcarea dreptului la libertatea de gândire, de conștiință, religioasă și de convingere; este preocupat de creșterea la nivel mondial a intoleranței față de diferite comunități religioase; condamnă instrumentalizarea identităților religioase sau de convingeri în scopuri politice și excluderea persoanelor care aparțin minorităților religioase și de convingeri și a comunităților religioase, inclusiv de la participarea politică, precum și distrugerea și vandalizarea siturilor și a operelor de artă cu valoare culturală și istorică, în anumite țări din afara UE; subliniază că libertatea fiecăruia de a-și alege religia, de a crede sau de a nu crede este un drept al omului care nu poate fi pedepsit; condamnă, prin urmare, existența și punerea în aplicare a așa-numitelor legi privind apostazia și a legilor privind blasfemia care conduc la pedepse aspre, tratamente degradante și, în unele cazuri, chiar la condamnări la moarte; solicită abolirea legilor privind apostazia și a celor privind blasfemia; subliniază că trimisul special pentru promovarea și protecția libertății religioase sau de convingere în afara UE ar trebui să beneficieze de mai multe resurse pentru a-și putea îndeplini mandatul în mod eficient; subliniază necesitatea ca trimisul special să continue să colaboreze îndeaproape și în mod complementar cu RSUE pentru drepturile omului și cu Grupul de lucru pentru drepturile omului al Consiliului; solicită UE și statelor sale membre să își intensifice eforturile de protejare a dreptului la libertatea de gândire, de conștiință, religioasă sau de convingere, să abordeze aceste probleme la forumurile ONU privind drepturile omului și să continue colaborarea cu mecanismele și comitetele relevante ale ONU; invită UE să solicite și să consolideze rapoartele delegațiilor UE privind situația libertății de gândire, de conștiință, religioase și de convingere;

60.reamintește că printre factorii determinanți ai conflictelor violente la nivel mondial se numără, într-o proporție majoritară, plângerile minorităților privind excluderea, discriminarea și inegalitățile legate de încălcarea drepturilor omului în cazul lor, astfel cum a observat raportorul special al ONU pentru problemele minorităților; subliniază că este necesar ca aspectele legate de protecția drepturilor minorităților și de dezvoltarea mecanismelor de protecție să fie integrate la nivelul ONU; reamintește obligațiile statelor de a proteja drepturile minorităților naționale, etnice, culturale, religioase sau lingvistice de pe teritoriile lor; invită Comisia să sprijine protejarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților din întreaga lume, inclusiv ca o prioritate a programului tematic privind drepturile omului și democrația din cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” al UE;

61.subliniază importanța critică a libertății de exprimare și a accesului la surse de informații fiabile și diverse pentru susținerea democrației și a unui spațiu civic prosper; reamintește că democrațiile pot funcționa numai atunci când cetățenii au acces la informații independente și fiabile, ceea ce face ca jurnaliștii să fie actori-cheie în protejarea democrației; este, prin urmare, deosebit de preocupat cu privire la restricțiile tot mai mari ale libertății de exprimare în multe țări din întreaga lume, în special în cazul jurnaliștilor, prin cenzură sau autocenzură impusă, așa numitele „legi privind agenții străini” și utilizarea abuzivă a legilor împotriva terorismului sau a legilor anticorupție pentru a reduce la tăcere jurnaliștii și organizațiile societății civile; este îngrijorat de utilizarea discursurilor de incitare la ură împotriva jurnaliștilor, atât online, cât și offline, ceea ce are un efect disuasiv; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la securitatea fizică a jurnaliștilor și a lucrătorilor din mass-media și la vizarea acestora în zonele de conflict; regretă că, în 2024, 54 de jurnaliști și lucrători din mass-media au fost uciși – majoritatea în zone de conflict – 550 au fost deținuți, 55 au fost ținuți ostatici, iar 95 au dispărut;

62.solicită UE să sprijine urgent mass-media și canalele de informare de încredere care promovează responsabilizarea autorităților și sprijină tranzițiile democratice, subliniind nevoia de a respecta principiile pluralismului, transparenței și independenței; subliniază rolul jucat de verificatorii veridicității informațiilor în peisajul mediatic, care asigură faptul că publicul poate avea încredere în informațiile pe care le primește; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că aceștia sunt, prin urmare, ținte majore ale atacurilor regimurilor neliberale care generează și diseminează dezinformare, propagandă și informații false; condamnă utilizarea pe scară largă a unor acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice pentru a reduce la tăcere jurnaliștii, activiștii, sindicaliștii și apărătorii drepturilor omului la nivel mondial; salută, în acest context, directiva menită să protejeze jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva acțiunilor judiciare abuzive și a acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice; încurajează legiuitorii din țările din afara UE să elaboreze o legislație cu același obiectiv, ca parte a unor eforturi mai ample de promovare și protejare a libertății și pluralismului mass-mediei; solicită ca atacurile la adresa libertății mass-mediei, precum și erodarea persistentă și sistematică a dreptului la informare să fie luate în considerare în monitorizarea de către UE a respectării acordurilor internaționale;

63.salută planul Comisiei de a finanța inițiative care sprijină jurnaliștii în chestiuni juridice și practice, inclusiv în afara UE, prin intermediul Planului de acțiune pentru democrația europeană; solicită UE să își intensifice eforturile de a ajuta jurnaliștii vizați la nivel mondial, reamintind că jurnaliștii independenți se află în prima linie a luptei împotriva dezinformării care subminează democrațiile; recunoaște contribuția la realizarea acestui obiectiv a unor programe precum fostul Media4Democracy și a altor activități finanțate de UE, inclusiv cele ale Fondului european pentru democrație; regretă profund decizia de a sista finanțarea pentru Radio Free Europe/Radio Liberty, Radio Free Asia și Voice of America, care sunt organe mass media cu rol vital în combaterea dezinformării, promovarea valorilor democratice și transmiterea de informații din zone în care libertatea presei este grav restrânsă sau inexistentă; solicită UE să intervină de urgență și să ofere finanțarea necesară pentru a se asigura că sunt disponibile surse de știri fiabile în țări ce restricționează libertatea presei;

64.rămâne profund îngrijorat de deteriorarea situației libertății presei în întreaga lume; condamnă cenzurarea jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului și a organizațiilor societății civile prin aplicarea așa-numitelor legi privind agenții străini, precum și a altor măsuri legislative și nelegislative adoptate de regimurile autoritare și neliberale;

65.își reafirmă angajamentul de a proteja și promova libertatea academică ca o componentă-cheie a societăților deschise și democratice; atrage atenția asupra atacurilor la adresa libertății academice nu numai din partea regimurilor autoritare și totalitare, ci și din partea forțelor extremiste și populiste din întreaga lume; solicită elaborarea unor criterii de referință pentru libertatea academică în vederea asigurării calității instituționale în cadrul clasamentelor, al procedurilor și al criteriilor academice;

66.subliniază activitatea indispensabilă a unor organizații precum Radio Free Europe/Radio Liberty în promovarea democrației, a pluralismului mass-mediei și a accesului la informații neutre; atrage atenția asupra faptului că, atunci când vocea democrației este anulată, este ușor pentru propaganda împotriva valorilor democratice să câștige influență; subliniază necesitatea de a asigura finanțarea consecventă a acestor instituții și solicită UE să intensifice finanțarea acestor organizații și să elimine lacunele în materie de cercetare care pot apărea;

67.constată cu îngrijorare că mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în medii în care libertatea academică este complet sau strict limitată, ceea ce are consecințe grave asupra dreptului la educație, a beneficierii de avantajele progresului științific și a libertății de opinie și de exprimare; îndeamnă UE și statele sale membre să își intensifice eforturile pentru a pune capăt cenzurii, amenințărilor sau atacurilor la adresa libertății academice și, în special, încarcerării cercetătorilor din întreaga lume; salută includerea cadrelor universitare expuse riscului în Mecanismul UE pentru apărătorii drepturilor omului; invită Comisia să asigure un sprijin continuu la nivel înalt pentru Campusul global pentru drepturile omului, care a oferit un spațiu sigur studenților și cercetătorilor care au fost nevoiți să își părăsească țările pentru că apărau democrația și drepturile omului;

68.constată cu regret că popoarele indigene se confruntă în continuare cu discriminări și persecuții pe scară largă și sistematice la nivel mondial, inclusiv cu strămutări forțate; condamnă arestările arbitrare și uciderea apărătorilor drepturilor omului și ai terenurilor care luptă pentru drepturile popoarelor indigene; subliniază că promovarea drepturilor popoarelor indigene și a practicilor lor tradiționale este esențială pentru realizarea dezvoltării durabile, combaterea schimbărilor climatice și conservarea biodiversității; îndeamnă guvernele să urmeze politici de dezvoltare și de mediu care să respecte drepturile economice, sociale și culturale ale popoarele indigene și ale populațiilor locale și care să fie incluzive față de acestea, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; invită din nou UE, statele sale membre și partenerii lor din comunitatea internațională să adopte toate măsurile necesare pentru a recunoaște, a ocroti și a promova drepturile popoarelor indigene, inclusiv în ceea ce privește limbile, terenurile, teritoriile și resursele lor, așa cum se prevede în Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene, inclusiv principiul consimțământului liber, prealabil și în cunoștință de cauză; invită toate statele să se asigure că popoarele indigene și comunitățile locale sunt incluse în deliberări și în procesele decizionale ale diplomației internaționale în domeniul climei; încurajează Comisia să continue să promoveze dialogul și colaborarea dintre popoarele indigene și UE;

69.regretă că dreptul de a participa la alegeri libere și corecte nu este respectat în regimurile autoritare, neliberale și totalitare; subliniază că aceste regimuri organizează alegeri false cu scopul de a-și consolida puterea, deoarece sunt lipsite de o concurență politică reală și de pluralism; este alarmat de tendințele actuale ale proceselor electorale, cum ar fi scăderea tot mai mare a participării electorale și a performanței democratice sau disputele tot mai numeroase cu privire la credibilitatea alegerilor; subliniază cu profundă îngrijorare imixtiunea crescândă a unor state în alegerile din alte țări prin tactici hibride; reafirmă nevoia de a crește reprezentarea politică a femeilor, a tinerilor și a grupurilor vulnerabile, precum și nevoia de a garanta participarea publică a minorităților; subliniază că neîncrederea în procesul electoral poate fi exacerbată nu numai de nereguli, ci și de declarații publice, inclusiv din partea participanților; subliniază că percepția publică asupra procesului electoral este la fel de importantă ca procesul în sine, deoarece manipularea sa poate duce la polarizare sau la atacuri țintite; invită țările din afara UE să își intensifice eforturile de a comunica în mod clar cu privire la toate etapele proceselor și sistemelor lor electorale, precum și cu privire la mecanismele existente de tragere la răspundere în caz de nereguli; invită SEAE și Comisia să analizeze și să raporteze Parlamentului inițiativele lor de abordare a provocărilor reprezentate de inteligența artificială (IA) în procesele electorale;

70.subliniază rolul comerțului ca instrument major de promovare și îmbunătățire a situației drepturilor omului în țările partenere ale UE; îndeamnă Comisia să îmbunătățească coordonarea dintre politicile comerciale, de investiții și de dezvoltare ale UE și să acorde prioritate și să promoveze dezvoltarea drepturilor omului prin intermediul politicilor comerciale ale UE, inclusiv prin sistemul generalizat de preferințe Plus; remarcă totuși că îmbunătățirile înregistrate în unele dintre țările în cauză sunt puține sau inexistente; subliniază responsabilitățile care le revin statelor și altor actori, precum corporațiile, de a atenua efectele schimbărilor climatice, de a preveni efectul negativ al acestora asupra drepturilor omului și de a promova politici adecvate în acord cu obligațiile lor în domeniul drepturilor omului; regretă efectele negative ale unor activități comerciale excesive și abuzive asupra drepturilor omului și asupra democrației; salută armonizarea care rezultă din adoptarea Directivei privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor cu normele obligatorii ale UE privind un comportament responsabil al întreprinderilor în ceea ce privește drepturile omului, drepturile lucrătorilor și drepturile privind protecția mediului; salută, de asemenea, Regulamentul privind interzicerea produselor fabricate prin muncă forțată pe piața Uniunii Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind interzicerea produselor fabricate prin muncă forțată pe piața Uniunii (COM(2022)0453). și solicită punerea sa rapidă în aplicare la nivelul statelor membre; solicită punerea în aplicare a recomandării Ombudsmanului European privind crearea unui portal de tratare a plângerilor, în cadrul instrumentelor comerciale și financiare ale UE, și adaptarea punctului unic de contact al Comisiei, pentru a permite depunerea de plângeri referitoare la nerespectări ale clauzelor privind drepturile omului într-un mod accesibil, orientat către cetățeni și transparent; invită UE să își continue eforturile de eliminare a muncii copiilor și a muncii forțate și în regim de servitute; subliniază importanța măsurilor de remediere și de acces la justiție care sunt în conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, inclusiv măsuri financiare și nefinanciare în consultare cu victimele; invită Consiliul să adopte un mandat ambițios, astfel încât UE să se angajeze cât mai curând posibil în negocierile în desfășurare cu privire la instrumentul cu caracter juridic obligatoriu al ONU privind întreprinderile și drepturile omului;

71.subliniază că, în multe regiuni ale lumii, microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM-urile) sunt adesea forța motrice a economiilor locale, cu un număr tot mai mare de femei care le conduc; subliniază că MIMM-urile reprezintă 90 % din întreprinderi, 60-70 % din ocuparea forței de muncă și 50 % din produsul intern brut la nivel mondial; subliniază importanța MIMM-urilor având în vedere contribuția lor la Agenda 2030 și la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, și anume cele privind eradicarea sărăciei și condiții de muncă decente pentru toți;

72.este preocupat de amenințarea pe care IA o poate reprezenta pentru democrație și pentru drepturile omului, în special dacă nu este reglementată corespunzător; subliniază necesitatea supravegherii, a unei transparențe solide și a unor garanții adecvate pentru tehnologiile noi și emergente, precum și a unei abordări bazate pe drepturile omului; salută concluziile Consiliului privind diplomația digitală din 26 iunie 2023 menite să consolideze rolul și poziția de lider a UE în guvernanța digitală mondială, în special poziția sa de actor care dă formă unui cadru de reglementare global în domeniul digital bazat pe principii democratice; salută, în acest sens, adoptarea Actului UE privind inteligența artificială, care urmărește să armonizeze normele privind IA pentru protejarea drepturilor omului, precum și avantajele pe care IA le poate aduce bunăstării umane; este profund îngrijorat de consecințele dăunătoare ale utilizării abuzive a IA și ale deepfake-urilor, în special pentru femei și copii; ia act cu îngrijorare de efectele negative ale „industriei de conținuturi false” asupra dreptului la informare și a libertății presei, inclusiv dezvoltarea rapidă a IA și puterea subsecventă pe care aceasta o conferă industriei dezinformării Reporteri fără Frontiere, „Clasamentul mondial al libertății presei pe 2023 – jurnalism amenințat de industria de conținuturi false”, https://rsf.org/en/2023-world-press-freedom-index-journalism-threatened-fake-content-industry.; condamnă utilizarea tehnologiilor noi și emergente, cum ar fi tehnologia de recunoaștere facială și supravegherea digitală, ca instrumente coercitive și folosirea lor în cazurile tot mai frecvente de hărțuire, intimidare și persecutare a apărătorilor drepturilor omului, activiștilor, jurnaliștilor și avocaților; invită Consiliul să includă în regimul mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (EUGHRSR) actori statali și nestatali care se implică în aceste practici; ia act cu îngrijorare de dezvoltarea rapidă a IA în aplicațiile militare, precum și de posibila dezvoltare și desfășurare a unor sisteme autonome care ar putea lua decizii de viață și de moarte fără aport uman;

73.reamintește că comerțul internațional de programe de spionare către state din afara UE în care astfel de instrumente sunt folosite împotriva activiștilor pentru drepturile omului, a jurnaliștilor și a criticilor guvernului reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale consacrate în Cartă;

74.salută adoptarea, în mai 2024, a primei Convenții privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept a Consiliului Europei, menită să asigure faptul că activitățile din întreg ciclul de viață al sistemelor de IA sunt în deplină concordanță cu drepturile omului, democrația și statul de drept; reiterează că este necesar să se acorde o mai mare atenție legislativă schimbărilor profunde care rezultă din activitățile din ciclul de viață al sistemelor de IA, care au potențialul de a promova prosperitatea oamenilor, bunăstarea individuală și socială, dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și emanciparea tuturor femeilor și fetelor, dar care riscă, de asemenea, să creeze sau să exacerbeze inegalitățile și să stimuleze violența cibernetică și fizică, inclusiv violența cu care se confruntă femeile și persoanele aflate în situații vulnerabile;

75.subliniază că internetul ar trebui să fie un loc în care să prevaleze libertatea de exprimare; consideră, cu toate acestea, că drepturile persoanelor trebuie respectate; este de părere că, după caz, ceea ce este considerat ilegal offline ar trebui considerat ilegal online; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul tot mai mare de întreruperi ale internetului; subliniază că blocarea internetului este adesea utilizată de regimurile autoritare, printre altele, pentru a reduce la tăcere disidența politică și pentru a limita libertatea politică; solicită UE să combată urgent acest fenomen alarmant, inclusiv să ia în considerare posibilitatea de a permite furnizorilor din UE să ofere instrumente de comunicații sigure persoanelor care au fost astfel private de accesul la internet; îndeamnă UE să adopte o poziție fermă împotriva oricăror încercări ale giganților din domeniul tehnologiei de a eluda sau de a submina sistemele juridice naționale și hotărârile judecătorești independente, să protejeze principiile democratice și să pună în aplicare măsuri de menținere a integrității alegerilor, precum și să protejeze dreptul la informare, în special în perioadele electorale;

76.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui celei de a 79-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Președintelui Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și șefilor delegațiilor Uniunii Europene.