P10_TA(2025)0065Industrii energointensiveRezoluția Parlamentului European din 3 aprilie 2025 referitoare la industriile energointensive (2025/2536(RSP))Parlamentul European,

–având în vedere raportul lui Mario Draghi din septembrie 2024 intitulat „Viitorul competitivității europene”,

–având în vedere raportul lui Enrico Letta din aprilie 2024 intitulat „Mult mai mult decât o piață”,

–având în vedere comunicarea Comisiei din 26 februarie 2025 intitulată „Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare (COM(2025)0085),

–având în vedere comunicarea Comisiei din 26 februarie 2025 intitulată „Planul de acțiune pentru o energie la prețuri abordabile” (COM(2025)0079),

–având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

A.întrucât industriile energointensive reprezintă o parte importantă a economiei europene și au un rol esențial în crearea de locuri de muncă, mai ales în zonele și regiunile în care sunt concentrate; întrucât aceste industrii sunt esențiale pentru autonomia strategică și competitivitatea UE, precum și pentru decarbonizare, ținând seama de amprenta lor energetică;

B.întrucât tranziția către o economie decarbonizată și un sistem energetic curat trebuie să conducă la reducerea prețurilor la energie și trebuie să vizeze tehnologiile disponibile care contribuie la atingerea obiectivului UE de zero emisii nete pentru 2050 în mod cât mai rentabil, evitând efectele de blocare și ținând seama de mixul energetic diferit de la un stat membru la altul, inclusiv în ceea ce privește sursele regenerabile de energie și energia nucleară;

C.întrucât neutralitatea tehnologică este esențială pentru sectorul industrial european, deoarece asigură o concurență loială, stimulează inovarea și sprijină tranziția curată fără a favoriza anumite tehnologii; întrucât menținerea unui cadru de reglementare neutru permite întreprinderilor să aleagă soluțiile cele mai eficiente și mai sustenabile bazate pe nevoile pieței, mai degrabă decât pe preferințele descendente stabilite de factorii de decizie politică; întrucât această abordare încurajează investițiile, stimulează competitivitatea și permite industriei să se adapteze la noile tehnologii;

D.întrucât procesul de electrificare este esențial pentru decarbonizarea acestor industrii; întrucât aceste industrii includ sectoare care utilizează resurse fosile pentru a atinge temperaturile și presiunile necesare sau reacțiile chimice, cum ar fi sectoarele producătoare de substanțe chimice, industria siderurgică, cea producătoare de hârtie, materiale plastice, mineritul, rafinăriile, industria cimentului, varului, metalelor neferoase, sticlei, ceramicii și a îngrășămintelor, pentru care emisiile de gaze cu efect de seră sunt greu de redus deoarece sunt intrinseci procesului sau din cauza costurilor ridicate de capital sau de exploatare sau a maturității tehnologice scăzute;

E.întrucât diferența de preț la energie dintre UE, SUA și China subminează competitivitatea industriilor UE; întrucât prețurile ridicate și volatile ale combustibililor fosili afectează puternic prețul energiei electrice, iar costurile accesibile ale surselor regenerabile de energie nu sunt oglindite în facturile la energie;

F.întrucât o uniune energetică insuficient integrată creează probleme suplimentare pentru industriile energointensive, în special în ceea ce privește lipsa interconexiunilor transfrontaliere și disponibilitatea limitată a energiei curate, din cauza procedurilor îndelungate de autorizare sau a cheltuielilor ridicate de capital sau de funcționare, precum și a congestionării rețelelor;

G.întrucât sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) a dat semnale de investiții pe termen lung și a contribuit la reducerea emisiilor din sectoarele ETS cu 47 %; întrucât piața energiei s-a schimbat profund de la introducerea ETS, în special după invadarea Ucrainei de către Rusia și trecerea de la gazele livrate prin gazoducte la gazele naturale lichide (GNL); întrucât lipsa de transparență a pieței carbonului riscă să afecteze competitivitatea industriilor energointensive; întrucât veniturile din ETS sunt distribuite inegal între statele membre, nesprijinind așa cum trebuie decarbonizarea industriilor energointensive;

H.întrucât sarcinile de reglementare inutile și procedurile de autorizare îndelungate nu favorizează economic investițiile în decarbonizare în Europa; întrucât conceptul de interes public superior apare în legislația UE; întrucât finanțarea complexă și fragmentată a UE împiedică investițiile rapide în tehnologii care să contribuie la obiectivul zero emisii nete și în digitalizare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

I.întrucât lipsa investițiilor private necesare riscă să împiedice decarbonizarea acestor industrii; întrucât recurgerea excesivă la ajutoare de stat poate avea consecințele nedorite ale exacerbării disparităților și ale denaturării concurenței în întreaga UE;

J.întrucât dependența UE de materiile prime primare și secundare și accesul limitat, cantitativ și calitativ, la acestea sunt probleme importante pentru industriile energointensive; întrucât circularitatea și eficiența pot contribui la reducerea nevoilor anuale de investiții în industrie și în aprovizionarea cu energie; întrucât, în prezent, metalele feroase exportate către țări din afara UE reprezintă peste jumătate din totalul exporturilor de deșeuri din UE, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la tratarea corectă a acestora;

K.întrucât concurența neloială din partea țărilor din afara UE, inclusiv supracapacitatea subvenționată, reprezintă o problemă importantă pentru întreprinderile din UE; întrucât multe regiuni din întreaga lume nu își propun în prezent obiective ambițioase de decarbonizare, sporind astfel riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon;

L.întrucât transformarea profundă a industriilor energointensive nu se poate realiza cu succes fără implicarea comunităților locale și regionale, a lucrătorilor și a partenerilor sociali, care sunt puternic afectați de această tranziție,

1.își reiterează angajamentul față de obiectivele de decarbonizare ale UE și față de politici climatice și industriale stabile și previzibile;

2.invită statele membre să accelereze procesele de autorizare și de acordare a licențelor pentru proiectele de energie curată, asigurând capacitatea administrativă, și să faciliteze conexiunile la rețea pentru a permite generarea de energie curată la fața locului, în special în zonele îndepărtate; subliniază că multiplicarea surselor regenerabile de energie și electrificarea vor necesita investiții masive în rețele și în rețele de flexibilitate, stocare și distribuție; invită Comisia să dezvolte, dincolo de conceptul de interes public superior, soluții pentru accelerarea proiectelor de decarbonizare;

3.consideră că sunt necesare noi acțiuni pentru a pune în aplicare normele de organizare a pieței energiei electrice, în special pentru a promova contractele de achiziție de energie electrică și contractele bidirecționale pentru diferență pentru a reduce volatilitatea și costurile energiei pentru industriile energointensive; invită Comisia să propună măsuri urgente pentru a elimina obstacolele actuale la semnarea de acorduri pe termen lung, în special pentru IMM-uri, utilizând instrumente și garanții de reducere a riscurilor, inclusiv garanții publice, cum ar fi cele oferite de Banca Europeană de Investiții (BEI); sugerează explorarea unor noi modalități de decuplare a prețurilor combustibililor fosili de prețurile energiei electrice, în cadrul organizării pieței energiei electrice, și cu scopul de a stimula contractele pe termen lung după cum prevede planul de acțiune privind energia la prețuri accesibile, precum și prin avansarea analizei piețelor pe termen scurt până în 2025 pentru a putea lua în calcul și opțiuni alternative de configurare a pieței;

4.invită Comisia să evalueze posibilitatea de a extinde cele mai bune practici pentru industriile energointensive din statele membre, cum ar fi practicile de eliberare a energiei din Italia; invită Comisia să elaboreze recomandări pentru reducerea expunerii consumatorilor, în special a industriilor energointensive, la creșterea costurilor energiei, de exemplu prin reducerea impozitelor și a taxelor și prin armonizarea taxelor de rețea, asigurând totodată investiții publice în rețele;

5.solicită consolidarea integrării sistemului energetic, în special în ceea ce privește interconexiunile transfrontaliere, pentru a asigura o aprovizionare cu energie curată și rezilientă; solicită creșterea investițiilor în flexibilitate, cum ar fi stocarea, de exemplu stocarea prin pompare a energiei hidroelectrice și a căldurii reziduale și stocarea căldurii reziduale, funcție de cerere, pentru a optimiza stabilitatea rețelei; reamintește importanța eficienței energetice în reducerea costurilor;

6.subliniază că trebuie eliminate din consum gazele naturale, treptat și rapid; subliniază că unele sectoare nu se vor putea baza în mod substanțial pe energia electrică, pe termen scurt și mediu; subliniază că captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon joacă un rol esențial în decarbonizarea sectoarelor greu de decarbonizat și în fabricarea produselor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv a hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon; invită statele membre – în același interval de timp și pentru aceste anumite sectoare – să elaboreze măsuri pentru a aborda creșterile bruște ale prețurilor gazelor în cazuri justificate în mod corespunzător; invită Comisia să conceapă instrumente pentru a asigura aprovizionarea cu gaze la un cost mai mic, permițând agregarea cererii, cu ajutorul AggregateEU, și achiziționarea în comun a gazelor, menținând în același timp obiectivele de decarbonizare; subliniază că trebuie încurajate contractele stabile cu furnizorii de gaze naturale, diversificarea rutelor de aprovizionare și îmbunătățirea transparenței și stabilității pieței, în conformitate cu legislația în vigoare; solicită o evaluare a impactului în viitoarea revizuire a ETS pentru a analiza relația dintre piața gazelor și prețurile CO2 și rolul rezervei pentru stabilitatea pieței și parametrii acesteia;

7.invită Comisia să sprijine industriile energointensive în adoptarea de tehnologii curate și „zero net”, cum ar fi captarea și stocarea carbonului și tehnologia bazată pe hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon, și a unor metode de producție eficiente energetic, prin consolidarea mecanismelor de finanțare și prin utilizarea eficace a veniturilor din ETS de către statele membre; solicită ca sprijinul la nivelul UE să fie completat de ajutoare de stat care să permită un sprijin specific și neutru din punct de vedere tehnologic pentru industriile energointensive, menținând totodată condiții de concurență loială pe piața unică;;

8.solicită ca InvestEU să fie suplimentat înainte de următorul cadru financiar multianual (CFM) și ca împrumuturile pendinte din Mecanismul de redresare și reziliență să sprijine investițiile în decarbonizarea industriilor energointensive; constată că platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” permite deja o marjă de flexibilitate în programele actuale, dar nu suficient; insistă ca viitorul CFM să majoreze finanțarea pentru a sprijini industriile energointensive, pe baza Fondului pentru inovare și a Mecanismului pentru interconectarea Europei – Energie sau prin Fondul pentru competitivitate; subliniază că Banca Europeană pentru Hidrogen și programul privind contractele pentru diferență în materie de carbon trebuie consolidate; invită Comisia să se bazeze pe Regulamentul privind industria „zero-net” Regulamentul (UE) 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii „zero net” și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (JO L, 2024/1735, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1735/oj). în viitorul act privind accelerarea decarbonizării, pentru a raționaliza procesele de acordare a autorizațiilor și statutul de proiect strategic;

9.subliniază că trebuie simplificate procedurile birocratice pentru a spori atractivitatea investițiilor private și pentru a sprijini tranziția industriilor energointensive; consideră că atât InvestEU, cât și BEI sunt esențiale pentru catalizarea finanțării private, în special prin măsuri de reducere a riscurilor;

10.subliniază necesitatea de a asigura accesul la materiile prime critice; subliniază că viitorul act legislativ privind economia circulară ar trebui să permită o mai eficientă utilizare a resurselor, de exemplu printr-o mai bună gestionare a deșeurilor de produse care conțin materii prime critice, precum și prin promovarea cererii și a disponibilității materiilor prime secundare; subliniază că trebuie identificate materiile prime reciclate de importanță strategică și care ar trebui monitorizate la export, cum ar fi oțelul și deșeurile metalice, și că orice dezechilibru între cerere și ofertă ar trebui contracarat, de exemplu prin introducerea de restricții la export; insistă asupra corectei aplicări a Regulamentului privind transferurile de deșeuri Regulamentul (UE) 2024/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind transferurile de deșeuri, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1257/2013 și (UE) 2020/1056 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 (JO L, 2024/1157, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1157/oj).;

11.invită Comisia să recurgă pe deplin și în mod eficient la instrumentele de protecție comercială; invită Comisia să găsească o soluție permanentă la concurența neloială și supracapacitatea structurală, înainte de expirarea actualelor măsuri de salvgardare privind oțelul în 2026; invită Comisia să colaboreze cu SUA în direcția tarifelor anunțate la importurile UE și să evite orice escaladare păgubitoare;

12.subliniază că buna aplicare a mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) este esențială pentru a asigura condiții de concurență loială pentru industriile din UE și a preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon, integrând impactul eliminării treptate paralele a certificatelor gratuite din ETS și riscul creșterii costurilor de producție; invită Comisia să contracareze riscurile de redistribuire a resurselor și de eludare a CBAM; solicită și aplicarea unei soluții eficiente pentru exportatorii din UE și o analiză a posibilei extinderi la alte sectoare și produse din aval, precedată de o evaluare a impactului;

13.solicită crearea unor piețe-lider pentru produsele europene curate și circulare, prin criterii nelegate de preț în achizițiile publice ale UE, cum ar fi sustenabilitatea și reziliența și o preferință europeană pentru sectoarele strategice, precum și prin crearea unor sisteme voluntare de etichetare și a unor cerințe minime privind conținutul UE, rentabil la cost;

14.subliniază importanța unei tranziții juste pentru a sprijini zonele care depind în mare măsură de industriile energointensive, prin menținerea și crearea de locuri de muncă de calitate, prin programe de perfecționare și recalificare pentru lucrători și prin utilizarea eficace a mecanismelor de sprijin regional, cum ar fi Fondul pentru o tranziție justă și Fondul de coeziune; subliniază că sprijinul public va fi esențial pentru tranziția acestor industrii și că acest sprijin ar trebui să fie condiționat de angajamentul lor de a proteja condițiile de muncă și de ocupare a forței de muncă și de a preveni delocalizarea; salută inițiativa „O Uniune a competențelor” pentru a asigura o bună corelare între competențe și cerințele de pe piața forței de muncă;

15.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.