1.evidențiază angajamentul său ferm față de principiile și valorile fundamentale ale Uniunii, consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE); în cadrul procesului de descărcare de gestiune, subliniază în special principiul bunei gestiuni financiare, prevăzut la articolul 317 din TFUE și principiul combaterii fraudelor și al protejării intereselor financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 325 din TFUE;

2.subliniază importanța principiului separării puterilor în Uniune și reamintește că, în conformitate cu tratatul, instituțiile cooperează unele cu altele în mod loial; consideră că, în niciun caz, acțiunile unei instituții a Uniunii nu ar trebui să afecteze independența unei alte instituții; îndeamnă toate celelalte instituții să respecte rolul Parlamentului ca singură instituție a Uniunii aleasă direct de cetățeni și să se abțină de la orice ingerință nejustificată, directă sau indirectă în procesele sale legislative, asigurând astfel că procesul decizional al Parlamentului rămâne liber și independent de alte instituții ale Uniunii sau de orice alte entități;

3.subliniază importanța pe care o are bugetul Uniunii în realizarea priorităților politice ale Uniunii, precum și rolul său în sprijinirea statelor membre în situații neprevăzute, precum conflictele sau crizele internaționale și consecințele acestora; subliniază, în acest sens, relevanța constantă a investițiilor și a sprijinului din partea bugetului Uniunii pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiuni, pentru promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și, așadar, pentru îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni;

4.ia act de faptul că, pentru exercițiul financiar 2023, Curtea de Conturi (Curtea) a emis o opinie fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea veniturilor; totodată, regretă că Curtea a trebuit să emită, pentru al cincilea an consecutiv, un aviz negativ cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor bugetare ale Uniunii și o opinie cu rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR);

5.își exprimă îngrijorările profunde legate de faptul că rata globală de eroare estimată de Curte a înregistrat o tendință ascendentă începând cu exercițiul financiar 2020 și a atins 5,6 % pentru exercițiul financiar 2023; constată diferențe semnificative în ceea ce privește ratele de eroare între rubrici, care variază de la domenii de cheltuieli cu rate de eroare sub pragul de semnificație de 2 % până la o rată de eroare de 9,3 % în cazul politicii de coeziune; constată și că descărcarea de gestiune este un proces politic în care pot fi luate în considerare toate aspectele legate de un anumit exercițiu financiar și că decizia de a acorda sau refuza descărcarea de gestiune ar trebui să rămână bazată pe fapte și ancorată în acquis-ul Uniunii și este luată pentru întregul buget; îndeamnă Comisia, în cele din urmă, să țină seama de recomandările Curții și să reducă rata globală de eroare în următorii ani; solicită, de asemenea, Comisiei să prezinte, în termen de patru luni, un plan de acțiune privind reducerea ratei de eroare;

6.se declară preocupat de interpretările diferite pe care Comisia și Curtea le dau cu referire la „rata de eroare”, generând astfel confuzie; își exprimă sprijinul pentru o abordare și o metodologie de audit comune și solicită insistent ambelor instituții să găsească o soluție la abordările divergente înainte de descărcarea de gestiune pentru 2024; se declară preocupat de faptul că Comisia subestimează în mod sistematic rata de eroare existentă și că acest lucru ar putea duce la o protecție ineficace a intereselor financiare ale Uniunii;

7.își exprimă din nou îngrijorarea profundă cu privire la faptul că angajamentele restante acumulate (RAL – reste à liquider) au atins un nivel record de 543 de miliarde EUR, echivalentul a 3,2 % din PIB-ul total al Uniunii la sfârșitul anului 2023 și reprezentând o sumă de peste două ori mai mare decât bugetul anual al Uniunii pentru 2023; subliniază că un astfel de nivel record al angajamentelor restante riscă să creeze dificultăți pentru executarea fără probleme în viitor a nivelurilor extrem de ridicate ale plăților și/sau să conducă la dezangajări importante în detrimentul atingerii obiectivelor de politică ale Uniunii;

8.își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că datoria restantă din împrumuturi a ajuns la 458,5 miliarde EUR, echivalentul a 2,7 % din PIB-ul total al Uniunii la sfârșitul anului 2023; constată că creșterea datoriei restante în 2023, echivalentul a 110,5 miliarde EUR, a făcut din Uniune unul dintre cei mai mari emitenți de datorie din Europa; constată și că se preconizează că valoarea datoriei restante va crește și mai mult în următorii ani, în special din cauza creșterii împrumuturilor legate de MRR și a asistenței financiare acordate mai multor țări, inclusiv Ucrainei, care este victima unui război de agresiune al Rusiei; își reiterează îngrijorările profunde legate de faptul că creșterea datoriei face bugetul Uniunii mai vulnerabil la creșterea ratelor dobânzii, deoarece o parte a datoriei va trebui să fie acoperită și rambursată de la bugetul Uniunii;

9.reamintește importanța unei aplicări stricte a normelor financiare ale Uniunii în toate programele și în privința tuturor beneficiarilor, pentru a se evita orice formă de fraudă, conflict de interese, corupție, dublă finanțare și spălare a banilor;

10.evidențiază importanța statului de drept ca una dintre valorile fundamentale ale Uniunii și subliniază că mecanismul de condiționalitate privind statul de drept este esențial pentru a se asigura că statele membre continuă să respecte principiile statului de drept; continuă să fie profund îngrijorat de deteriorarea situației statului de drept din anumite state membre, inclusiv atacuri sau restricții asupra activităților organizațiilor societății civile, ceea ce nu numai că reprezintă o amenințare semnificativă la adresa valorilor democratice, ci și conduce la pierderi financiare considerabile pentru bugetul Uniunii; solicită acordarea unui sprijin adecvat organizațiilor societății civile active în domeniu; recunoaște apariția unor noi forme de încălcări ale statului de drept de către guvernele naționale și cere Comisiei să răspundă acestor provocări în continuă evoluție; invită Comisia să asigure punerea în aplicare strictă și rapidă a tuturor elementelor mecanismului atunci când statele membre încalcă principiile statului de drept atunci când aceste încălcări afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale Uniunii; totodată, insistă că sunt necesare informații complete și în timp util cu privire la deciziile legate de punerea în aplicare a mecanismului de condiționalitate privind statul de drept; încurajează Comisia să evalueze în mod explicit situațiile în care deficiențele privind statul de drept sunt de natură sistemică; solicită să se pună un accent mai puternic pe punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, care să fie însoțită de mecanisme de monitorizare eficace și de criterii de referință măsurabile; propune instituirea unui cadru cuprinzător de monitorizare a statului de drept, care să implice toate instituțiile Uniunii, statele membre și țările candidate, cu scopul de a asigura coerența și uniformitatea în întreaga Uniune, asigurând totodată o aplicare justă și imparțială; invită Comisia să propună măsuri pentru a asigura protecția beneficiarilor finali în cazurile de încălcare a statului de drept de către guvernele naționale, fără a submina aplicarea și eficacitatea regulamentului;

11.ia act de caracterul inovator al MRR și de contribuția acestuia la sprijinirea statelor membre în procesul de redresare în urma consecințelor economice și sociale ale pandemiei și de creare a unei economii europene mai reziliente; este de părere că orice trecere la o abordare bazată pe performanță fundamentată pe MRR ca model necesită abordarea numeroaselor probleme identificate în punerea sa în aplicare, precum și evaluarea datelor privind impactul său deplin, înainte de a utiliza un astfel de model; reamintește numeroasele probleme identificate în punerea în aplicare a MRR, care ar trebui soluționate, inclusiv, dar fără a se limita la: lipsa consultării adecvate a autorităților regionale și locale și a altor părți interesate relevante, cum ar fi partenerii sociali și organizațiile societății civile și lipsa implicării acestora în punerea în aplicare; componenta transfrontalieră slabă, care ar putea sugera reducerea valorii adăugate a UE în această privință; lipsa unei definiții clare a jaloanelor și a țintelor și a îndeplinirii lor satisfăcătoare; flexibilitatea insuficientă; datoria comună care are drept consecință plata datoriilor pe termen lung; problemele grave de transparență, audit și control ale programului, care fac imposibilă informarea cetățenilor cu privire la beneficiarii finali ai acțiunilor finanțate de Uniune și care determină statele membre să folosească fonduri din MRR pentru a acoperi proiecte foarte similare cu cele finanțate prin fonduri de coeziune, dar cu o capacitate de control mult mai limitată; își reiterează îngrijorarea cu privire la interpretarea Comisiei și a statelor membre în legătură cu ceea ce reprezintă un „destinatar final” al finanțării din MRR, ceea ce nu respectă acordul negocierilor privind REPowerEU și susține că ministerele, autoritățile publice sau alte autorități contractante nu pot fi enumerate ca destinatari finali ai finanțării din MRR; își exprimă totodată îngrijorarea cu privire la constatările Curții referitoare la riscul de dublă finanțare și de finanțare a cheltuielilor bugetare recurente, care nu sunt în conformitate cu temeiul juridic al MRR;

12.constată că instituirea mecanismului NGEU implică faptul că rambursarea împrumuturilor NGEU trebuie să înceapă înainte de sfârșitul anului 2027 și să fie finalizată până cel târziu în 2058; se declară preocupat de faptul că creșterea ratelor dobânzii în ultimii ani a crescut mult costurile îndatorării în cadrul NGEU în comparație cu estimările inițiale; reafirmă necesitatea de a respecta pe deplin calendarul foii de parcurs obligatorii juridic pentru introducerea de noi resurse proprii și subliniază că sunt esențiale progrese rapide în ceea ce privește noile resurse proprii pentru rambursarea NGEU și pentru protejarea CFM actuale și viitoare;

13.subliniază necesitatea urgentă a unei debirocratizări semnificative și a raționalizării și simplificării tuturor politicilor Uniunii și a finanțării acestora, în conformitate cu recomandările din Raportul Draghi „Viitorul competitivității europene”, 9 septembrie 2024., pentru a reduce sarcinile pentru întreprinderile europene și a crește competitivitatea europeană, asigurând în același timp protecția intereselor financiare ale Uniunii; subliniază că simplificarea va avea și un efect pozitiv asupra ratelor de eroare în punerea în aplicare a politicilor, deoarece multe erori apar din cauza normelor prea complicate, care sunt dificil de parcurs, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), solicitanții noi, spin-off-uri și start-up-uri;

14.reafirmă necesitatea de a asigura un echilibru între simplificarea și mai mare a normelor și procedurilor și utilizarea mult mai sistematică a raportării digitalizate, controale mai bune și mai solide și verificări ex post adecvate în domeniile în care se întâlnesc cel mai des cheltuieli neconforme, fără a adăuga o complexitate birocratică excesivă pentru beneficiari, de a dezvolta sesiuni de formare obligatorie și de informare practică pentru solicitanți, în special pentru solicitanții noi, și de a îmbunătăți asistența și orientările pentru IMM-uri, spin-off-uri, start-up-uri, agenții de administrare și plată și toate celelalte părți interesate relevante; reamintește că un sistem de control solid, sub responsabilitatea Comisiei, este extrem de necesar pentru MRR;

15.subliniază necesitatea programului IVCDCI și evidențiază importanța acestuia pentru sprijinirea soluționării provocărilor globale și pentru promovarea drepturilor și libertăților omului și a democrației; subliniază importanța consolidării liniei din vecinătatea estică pentru a sprijini reformele politice, economice și sociale din această regiune care se confruntă cu probleme;

16.subliniază că, pentru credibilitatea Uniunii, este imperativ ca Comisia să se asigure că niciun fond al Uniunii nu este alocat persoanelor sau organizațiilor cu legături de orice tip cu mișcări teroriste sau orice altă mișcare care exprimă opinii extremiste, care incită la violență și/sau la ură și care se află direct în opoziție cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene, inclusiv mișcările islamiste, antisemite, anticreștine și antiislamice; în acest context, reamintește că au existat acuzații potrivit cărora 19 dintre cei 13 000 de angajați ai UNRWA din Gaza au fost implicați în atacurile teroriste abominabile ale Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie; reamintește că, în 9 cazuri, contractul lor de muncă a fost reziliat în mod oficial în interesul UNRWA; ia act de rezultatele anchetei lansate de Biroul serviciilor de supraveghere internă al ONU (OIOS); subliniază că Comisia ar trebui și să instituie controale îmbunătățite care să garanteze că nicio astfel de finanțare nu are loc în mod indirect prin intermediul unor terți și să asigure o mai bună trasabilitate a fondurilor Uniunii până la beneficiarii finali;

17.își reafirmă îngrijorarea profundă legată de creșterea gradului de exploatare a fondurilor Uniunii contrar principiilor și valorilor Uniunii, în special în cazurile în care utilizarea fondurilor și transferurile lor către alte organizații nu sunt pe deplin trasabile; avertizează cu privire la pericolul ca fondurile Uniunii să fie folosite în cele din urmă în cercuri corupte și să fie afectate de fraude și nereguli, de ingerințe străine sau strategii de infiltrare; evidențiază importanța „transparenței în legătură cu beneficiarul final” pentru fondurile Uniunii;

18.evidențiază că este important să se mențină integritatea instituțională și să se prevină eventualele ingerințe externe; condamnă orice încercare necuvenită de a influența activitățile legislative ale Parlamentului European; insistă asupra faptului că OLAF are responsabilitatea de a efectua toate investigațiile aprofundate necesare; subliniază importanța activității desfășurate de Parchetul European (EPPO) pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene; insistă să se pună la dispoziția EPPO resurse financiare și umane suficiente; reamintește Acordul de instituire a unui organism interinstituțional pentru standarde etice pentru membrii instituțiilor și organelor consultative menționate la articolul 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană și insistă asupra punerii sale rapide în aplicare în toate instituțiile UE;

19.reamintește rolul esențial al organizațiilor societății civile (OSC), inclusiv al ONG-urilor, în susținerea valorilor democratice pentru a sprijini o societate democratică dinamică și viguroasă, asigurând o bază solidă pentru o acoperire largă a tuturor opiniilor relevante în diferite dezbateri și subliniază că OSC-urile pot primi sprijin din fondurile Uniunii pentru a exercita aceste funcții, astfel cum se prevede la articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

20.constată că au existat acuzații din partea unor membri ai Comisiei pentru control bugetar potrivit cărora acordurile de grant încheiate de Comisie includ activități detaliate de lobby care ar putea fi interpretate ca o posibilă ingerință în procesul decizional intern din instituțiile Uniunii; ia act de faptul că Comisia a luat o serie de măsuri pentru a aborda acuzațiile prin adoptarea unor orientări privind finanțarea activităților legate de dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea și asigurarea respectării legislației și a politicilor Uniunii, afirmând că, deși astfel de acorduri de grant nu au încălcat cadrul juridic al UE, ele ar putea implica un risc reputațional pentru Uniune; observă că toate acordurile de grant includ o clauză de declinare a responsabilității, potrivit căreia „opiniile beneficiarului nu reprezintă în niciun fel opiniile UE, iar autoritatea care acordă grantul nu poate fi trasă la răspundere pentru aceste opinii”; ia act de faptul că o astfel de declinare a responsabilității a fost adăugată în cererea de propuneri din 2024 pentru granturi de funcționare;

21.constată că o examinare a acordurilor de grant în toate portofoliile pentru a verifica alinierea acestora la noile orientări este în curs și că, până în prezent, Comisia nu a comunicat Parlamentului rezultatele complete ale examinării și nici alte măsuri pe care Comisia le-ar putea lua, dacă este necesar; solicită Comisiei să țină la curent în permanență autoritatea de descărcare de gestiune; subliniază că transparența în cadrul reuniunilor părților interesate este fundamentală pentru integritatea democratică și ar trebui să se aplice în mod egal tuturor entităților care colaborează cu instituțiile Uniunii; subliniază că documentarea clară și dezvăluirea acestor interacțiuni consolidează încrederea publică și responsabilitatea democratică;

22.reamintește că finanțarea UE necesită standarde stricte în materie de responsabilitate și transparență; îndeamnă Comisia, în conformitate cu recomandările CCE din Raportul special 05/2024 Raportul special nr.05/2024: Registrul de transparență al UE – Informații utile, dar limitate, cu privire la activitățile de lobby. și din recentul Raport special 11/2025 Raportul special nr.11/2025: Transparența finanțării acordate de UE ONG-urilor – În pofida progreselor înregistrate, imaginea de ansamblu încă nu este fiabilă., să se asigure că informațiile publicate în sistemul de transparență financiară sunt actualizate frecvent, fiabile, comparabile și utile; subliniază că este necesar să se aloce resurse suplimentare secretariatului Registrului de transparență pentru a permite o monitorizare sistematică și aprofundată a acestuia din urmă; aceasta ar trebui să includă alocarea de resurse pentru implementarea IA pentru a dezvolta un mecanism de căutare bazat pe IA; reamintește că este necesar să se verifice în mod proactiv dacă toate entitățile care beneficiază de fonduri UE respectă valorile europene;

23.salută răspunsul comisarului Serafin la întrebarea cu solicitare de răspuns scris https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/P-10-2025-000595-ASW_EN.pdf., confirmând încă o dată că finanțarea UE a fost acordată și utilizată de ONG-uri cu respectarea deplină a tratatelor UE și a Regulamentului LIFE https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021R0783.; ia act, de asemenea, de recentul raport special al CCE privind transparența finanțării UE acordate ONG-urilor https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/P-10-2025-000595-ASW_EN.pdf., care, în timp ce afirmă că utilizarea fondurilor UE pentru promovarea ONG-urilor este legală, confirmă, de asemenea, că este în conformitate cu cerințele juridice ale UE în materie de transparență, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul financiar al UE; în același timp, Raportul special 11/2025 al CCE indică faptul că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăți transparența finanțării UE primite de toți beneficiarii; invită, în acest sens, Comisia să pună în aplicare recomandările CCE privind examinarea declarațiilor pe proprie răspundere în sistemul de transparență financiară al UE, precum și monitorizarea proactivă de către beneficiari a respectării valorilor și principiilor fundamentale ale UE;

24.salută intrarea în vigoare a Regulamentului financiar reformat; apreciază în special îmbunătățirile legate de urmărirea fondurilor Uniunii prin instrumente digitale și interoperabilitate, care vor consolida protecția intereselor financiare ale Uniunii, extinderea specifică a sistemului de detectare timpurie și de excludere (EDES) la gestiunea partajată după CFM 2027, trimiterea la mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept și la introducerea unei condiționalități bazate pe valorile Uniunii, astfel cum sunt consacrate la articolul 2 din TUE, precum și posibilitatea de a sprijini IMM-urile și solicitanții individuali prin introducerea unor granturi de valoare foarte mică;

25.salută concluzia Curții din raportul său anual privind execuția bugetului UE pentru exercițiul financiar 2023 JO C, C/2024/5882, 9.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5882/oj., potrivit căreia conturile consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul respectiv sunt fiabile; constată că, începând din 2007, Curtea a emis în fiecare an un aviz pozitiv privind fiabilitatea conturilor;

26.ia act de faptul că, la 31 decembrie 2023, totalul pasivelor se ridica la 679,9 miliarde EUR, iar totalul activelor la 467,7 miliarde EUR; constată că diferența de 212,2 miliarde EUR reprezintă activele nete negative, care includ datoria și partea de cheltuieli deja efectuate de Uniune până la 31 decembrie 2023, care trebuie să fie finanțate din bugetele viitoare;

27.observă că, la sfârșitul exercițiului 2023, valoarea estimată a cheltuielilor eligibile suportate de beneficiari, dar încă nedeclarate, care erau înregistrate drept cheltuieli angajate, se ridica la 155,2 miliarde EUR (2021: 148,7 miliarde EUR), din care 7,4 miliarde EUR reprezentau cheltuieli angajate din MRR;

28.salută concluzia Curții potrivit căreia activele, pasivele, veniturile și cheltuielile, inclusiv cele legate de NextGenerationEU (NGEU), estimarea legată de procesul de retragere a Regatului Unit și impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei sunt prezentate în mod fidel în conturile anuale consolidate;

29.ia act de concluzia Curții potrivit căreia veniturile Uniunii sunt lipsite de erori semnificative și sistemele de gestionare examinate de Curte sunt, în general, eficace;

30.regretă profund opinia contrară privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor bugetare ale Uniunii, emisă de Curte pentru al cincilea an consecutiv; consideră că această situație devine tot mai problematică, deoarece Comisia pare incapabilă, sau reticentă, să identifice cauza și să abordeze problemele subiacente; regretă faptul că Comisia nu acceptă unele recomandări ale Curții de Conturi; subliniază, în special, că este important să se consolideze gestiunea financiară a Comisiei și a statelor membre, care sunt considerate nefiabile de către Curte, compromițând astfel fiabilitatea Raportului anual privind gestionarea și performanța bugetului; solicită Comisiei să prezinte un plan de acțiune clar cu privire la reducerea ratei de eroare în următoarele patru luni; subliniază că Parlamentul examinează în mod corespunzător acest plan de acțiune;

31.este deosebit de preocupat de nivelul de eroare de 5,6 % estimat de Curte pentru cheltuielile din 2023; constată că aceasta reprezintă o deteriorare rapidă față de ultimii doi ani (4,2 % în 2022 și 3,0 % în 2021); constată cu îngrijorare că Curtea continuă să identifice probleme substanțiale în ceea ce privește cheltuielile bazate pe rambursare, în cazul cărora nivelul de eroare estimat este de 7,9 %; reține că efectul erorilor constatate de Curte este estimat ca fiind atât semnificativ, cât și generalizat; solicită consolidarea gestiunii financiare a Comisiei, în conformitate cu recomandările formulate de Curte în rapoartele sale anuale și în rapoartele sale speciale, pentru a aborda cu fermitate rata ridicată de eroare din următorii câțiva ani; subliniază avertismentul Curții potrivit căruia creșterea datoriei europene exercită o presiune tot mai mare asupra bugetului Uniunii;

32.constată că, în Raportul său anual privind gestionarea și performanța bugetului, Comisia clasifică cheltuielile în categorii cu risc mai ridicat, mediu și mai scăzut, pentru a concentra acțiunile asupra domeniilor cu risc ridicat; întrucât Curtea utilizează doar două categorii de risc pentru a emite o opinie cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor; este îngrijorat că activitatea Curții a scos la iveală limitări în activitățile ex post ale Comisiei, care, luate împreună, afectează soliditatea evaluării riscurilor de către Comisie; constată cu îngrijorare că unul dintre cele mai afectate domenii a fost „Coeziune, reziliență și valori”, în cazul căruia Curtea a evaluat majoritatea cheltuielilor ca fiind cu risc ridicat, în timp ce Comisia a clasificat astfel doar o mică parte a cheltuielilor;

33.se declară din nou îngrijorat de observația Curții potrivit căreia evaluarea riscurilor efectuată de Comisie este susceptibilă să subestimeze nivelul de risc în mai multe domenii; este preocupat, de asemenea, de deficiențele recurente identificate de Curte în cazul sistemelor de gestiune și control ale statelor membre, care încă nu previn sau nu depistează neregulile de la rubrica 2, ceea ce limitează fiabilitatea activității lor, în timp ce ratele de eroare ale Comisiei încă se bazează pe aceste sisteme naționale, care nu funcționează eficace;

34.ia act de faptul că creșterea este determinată în principal de nivelul de eroare estimat pentru rubrica 2 din CFM - „Coeziune, reziliență și valori”, unde Curtea a constatat că 9,3 % din cheltuieli încalcă normele și reglementările Uniunii; reamintește problemele subiacente care sunt raportate de Curte și care sunt cunoscute de mai mulți ani;

35.subliniază că nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile Uniunii, astfel cum este prezentat în declarația de asigurare a Curții, aproximează sumele care nu ar fi trebuit plătite deoarece nu au fost utilizate în conformitate cu normele și reglementările aplicabile; consideră că, deși nu este un indicator al fraudei sau corupției, nivelul de eroare estimat reprezintă cheltuieli în cazul cărora sunt necesare acțiuni corective și, prin urmare, indică o utilizare ineficientă a resurselor; regretă că, deși reprezintă o problemă în sine, acest lucru va da, de asemenea, o impresie negativă cetățenilor și poate chiar pune sub semnul întrebării capacitatea Comisiei de a proteja în mod eficient interesele financiare ale Uniunii;

36.ia act cu îngrijorare de faptul că, potrivit propriilor estimări ale Comisiei, riscul la momentul plății este de numai 1,9 % pentru 2023 și că acesta se situează la acest nivel încă din 2020; ia act de faptul că Comisia estimează la 1 % capacitatea sa de a corecta și recupera cheltuielile neconforme cu reglementările în timpul punerii în aplicare a programelor asociate, ceea ce face ca riscul la închidere să fie de 0,9 %; este îngrijorat că, și în acest an, riscul la momentul plății estimat de Comisie se situează nu numai sub nivelul de eroare de 5,6 % estimat de Curte, ci și sub intervalul Curții, care este cuprins între 4,4 % și 6,8 %; subliniază că divergența dintre rata globală de eroare a Curții și riscul la momentul plății estimat de Comisie este evidentă și în unele domenii specifice de cheltuieli, în special în cazul rubricii 2, chiar mai mult decât în trecut; salută estimarea Curții cu privire la nivelul de eroare ca fiind un indicator important pentru riscurile existente;

37.ia act de perspectiva multianuală a riscului la închidere estimat de Comisie, corecțiile și recuperările după încheierea exercițiului nefiind reflectate în estimarea Curții privind nivelul de eroare; regretă, cu toate acestea, confuzia cauzată de prezentarea de către Comisie a riscului la momentul plății;

38.reamintește pozițiile exprimate în rezoluția privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2022 și schimburile de opinii din cadrul audierilor de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2023 cu privire la metodologiile și estimările divergente ale Curții și ale Comisiei în ceea ce privește erorile identificate în cheltuielile Uniunii; observă în special că rata de eroare calculată de Curte se bazează pe un eșantion statistic, în timp ce riscul la momentul plății prezentat de Comisie se bazează în mare măsură pe o compilare a ratelor de eroare raportate de autoritățile naționale de audit din statele membre și este calculat numai după efectuarea corecțiilor și a rambursărilor; reamintește că rata de eroare calculată de Curte include erorile care au rămas nedetectate de statele membre și de Comisie, ceea ce demonstrează că ratele de eroare prezentate de Comisie sunt subestimate; constată cu îngrijorare un decalaj și mai mare între estimările Curții și cele ale Comisiei; constată, de asemenea, că Comisia și Curtea organizează ateliere comune pe această temă; ia act de faptul că Curtea și-a aliniat recent metodologia privind achizițiile publice în agențiile descentralizate la metodologia Comisiei; își reiterează sprijinul pentru independența abordării și metodologiei auditului folosite de Curte și invită Comisia să coopereze cu Curtea pentru a îmbunătăți armonizarea și a oferi estimări mai comparabile ale nivelului de eroare;

39.reamintește că autoritatea care acordă descărcarea de gestiune are nevoie pentru decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul respectiv de o declarație de asigurare, furnizată de Curte, cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente la încheierea exercițiului; constată că programele de cheltuieli ale Uniunii sunt multianuale și că sistemele lor de gestiune și control acoperă mai mulți ani, făcând posibile corecțiile și recuperările după încheierea exercițiului;

40.reamintește responsabilitatea Comisiei de a preveni și a identifica fraudele; ia act de faptul că, în exercitarea mandatului său, Curtea este obligată să raporteze orice neregulă; precizează că Curtea transmite către EPPO suspiciunile de infracțiuni care intră în competențele acestuia și prezintă OLAF suspiciunile de fraudă, corupție sau alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii; ia act de faptul că, în 2023, Curtea a raportat OLAF 20 de cazuri de suspiciune de fraudă și, în paralel, a raportat EPPO 12 din aceste cazuri, ceea ce a dus până în prezent la 4 investigații efectuate de OLAF și la 9 investigații efectuate de EPPO; felicită Curtea pentru raportarea neregulilor către OLAF și EPPO, deoarece informațiile rezultate din misiunile de audit au, de obicei, un grad ridicat de fiabilitate; reamintește, în acest cadru, rolul-cheie jucat de întreaga arhitectură antifraudă a Uniunii și își exprimă unele preocupări cu privire la refuzul unor state membre de a coopera cu unul dintre elementele sale, EPPO;

41.constată că în 2023 s-au utilizat 98,9 % din creditele de angajament disponibile (184,4 miliarde EUR din 186,5 miliarde EUR); constată că creditele disponibile au fost mai mari decât plafonul CFM de 182,7 miliarde EUR ca urmare a utilizării instrumentelor speciale pentru evenimente noi sau neprevăzute; constată că s-au utilizat 90,0 % din creditele de plată (162,0 miliarde EUR din 165,2 miliarde EUR disponibile);

42.constată cu îngrijorare că totalul angajamentelor restante, care reprezintă datorii viitoare dacă nu sunt dezangajate, a atins un nivel record de 543 de miliarde EUR (2022: 450 de miliarde EUR); ia act de faptul că Comisia prevede o scădere din 2025 până în 2029, când ar trebui plătite sumele angajate atât pentru NGEU, cât și pentru perioada de programare 2021-2027; constată, cu toate acestea, că sumele reale pentru 2023 (543 de miliarde EUR) sunt cu mult mai mari decât previziunea (490 de miliarde EUR), ceea ce pune sub semnul întrebării estimările Comisiei;

43.reamintește că, din cauza regulii n+2, timpul disponibil pentru execuția fondurilor cu gestiune partajată în CFM 2021-2027 este mai scurt decât în cadrele financiare multianuale anterioare pentru ultimul an al perioadei, ceea ce, adăugat la nivelul ridicat al angajamentelor restante, va crește riscul de dezangajări; ia act de observația Curții potrivit căreia Comisia a majorat previziunile sale pentru dezangajări de la 7,6 miliarde EUR pentru perioada 2023-2027 la 8,1 miliarde EUR pentru perioada 2024-2027 și la 8,8 miliarde EUR pentru perioada 2025-2027, ceea ce reprezintă o creștere de 15 % în 2 ani; subliniază cu îngrijorare că în ultimii doi ani Comisia a subestimat proiecțiile pentru nivelul angajamentelor restante și că, prin urmare, s-ar putea să subestimeze cuantumul dezangajărilor care vor fi efectuate până în 2027; ia act de introducerea „mecanismului în cascadă” în urma evaluării la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027 și de încurajarea de a utiliza sumele dezangajate pentru a acoperi creșterea costurilor aferente dobânzii în cazul sumelor împrumutate de Comisie pentru NGEU;

44. reține că cele mai recente previziuni de plată pe termen lung elaborate de Comisie prevăd dezangajări substanțiale începând din 2027, în cazul în care statele membre nu depun eforturi suplimentare și nu accelerează serios ritmul de implementare față de perioada 2014-2020; constată că pentru Fondul de coeziune, FEDR și FSE+ din cadrul politicii de coeziune, Comisia preconizează că totalul dezangajărilor din perioada 2024-2027 se va ridica la 2,2 miliarde EUR, de peste cinci ori mai mult decât suma de 0,4 miliarde EUR estimată în 2022; avertizează că, în cazul Fondului pentru o tranziție justă (FTJ), nivelul scăzut de execuție din 2023 pune în pericol sume importante începând cu 2025; invită Comisia și statele membre să apeleze la toate posibilitățile disponibile pentru a evita dezangajările;

45.constată cu îngrijorare că datoria Uniunii a crescut de la 344,3 miliarde EUR în 2022 la 458,5 miliarde EUR în 2023, 60 % din aceasta fiind în legătură cu NGEU; ia act de faptul că, numai pentru datoria emisă pentru NGEU, costurile aferente dobânzilor trebuie să fie plătite direct de la bugetul Uniunii și că, din cauza creșterii ratelor dobânzii, costurile pentru actualul CFM (până la sfârșitul lui 2027) sunt estimate a fi între 17 miliarde EUR și 27 de miliarde EUR, mai mari decât cele 14,9 miliarde EUR prevăzute inițial;

46.constată cu îngrijorare că expunerea totală a bugetului Uniunii din cauza garanțiilor și a datoriilor contingente pentru împrumuturi a crescut la 298,0 miliarde EUR; constată că ipotezele privind dobânzile de pe piața de capital ar trebui formulate în mod prudent, atât pentru datoria existentă, cât și pentru datoria nouă, și că pentru ambele categorii este necesar un plan viabil de rambursare; ia act de faptul că Curtea a primit informații din partea Comisiei din care reiese că expunerea va continua să crească în următorii ani, exercitând o presiune suplimentară asupra marjei de manevră bugetare și reducând tot mai mult flexibilitatea bugetului Uniunii; sprijină recomandările Curții pentru Comisie, și anume să acționeze mai proactiv pentru a se asigura că instrumentele sale de atenuare (cum ar fi fondul comun de provizionare) au o capacitate suficientă, precum și să ofere o raportare mai transparentă a nivelului total al expunerii bugetare anuale, făcându-și publică estimarea;

47.constată cu îngrijorare că, în Raportul său special 07/2024 Raportul special 07/2024 al CCE: Sistemele Comisiei de recuperare a cheltuielilor neconforme ale UE – S-ar putea recupera sume mai mari într-un timp mai scurt., Curtea a constatat că o mare parte a ordinelor de recuperare emise în perioada 2014-2022 erau încă neexecutate la momentul auditului; constată, de asemenea, că, în răspunsurile sale la întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului (CONT) privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2023, Comisia a menționat că există 1 357 de ordine de recuperare restante pentru o valoare totală restantă de aproximativ 335 de milioane EUR pentru perioada 2014-2023; invită Comisia să acorde prioritate colectării de fonduri în temeiul ordinelor de recuperare restante și să informeze Comisia pentru control bugetar cu privire la progresele înregistrate;

48.subliniază că egalitatea este o valoare fundamentală a Uniunii și este consacrată în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; reamintește angajamentul Uniunii de a integra dimensiunea de gen în procesul său de elaborare a politicilor și de execuție a fondurilor Uniunii, inclusiv integrarea dimensiunii de gen în buget; încurajează Comisia să continue eforturile depuse pentru a integra dimensiunea de gen în buget și pentru a urmări impactul bugetului Uniunii pentru promovarea egalității de gen; reamintește obligația Comisiei de a însoți toate propunerile legislative de o evaluare a impactului atunci când se preconizează că acestea vor avea un impact economic, social și de mediu semnificativ, pentru a garanta, printre altele, distribuirea echitabilă a fondurilor;

49.observă că termenul pentru revizuirea Acordului interinstituțional privind registrul de transparență este până în iulie 2025; invită Comisia să se asigure că procesul este cât mai deschis cu putință, să alinieze cerințele de raportare financiară pentru toate categoriile de entități înregistrate (inclusiv sursele de finanțare și bugetele pentru activități de lobby), gestionând, de asemenea, riscul identificat în Raportul special al Curții privind registrul de transparență al UE (RS 05/2024) în ceea ce privește declarațiile pe propria răspundere referitoare la categoria reprezentării intereselor; consideră că, pentru a da curs recomandărilor Curții, resursele secretariatului registrului de transparență ar trebui majorate;

50.reamintește următoarele constatări din Raportul special 11/2025 al Curții de Conturi: (i) că identificarea și înregistrarea entităților ca ONG-uri nu sunt întotdeauna consecvente și fiabile; (ii) că în pofida unui proces mai simplificat de acordare a finanțărilor, persistă probleme legate de exhaustivitatea și exactitatea datelor; (iii) că lipsa unei imagini de ansamblu fiabile asupra cheltuielilor UE direcționate către ONG-uri împiedică o analiză utilă; (iv) că cererile de propuneri din eșantionul Curții erau transparente; (v) că respectarea valorilor Uniunii nu este verificată în mod proactiv; și (vi) că practicile în materie de transparență variază considerabil în eșantionul Curții, ONG-urile mai mari având rezultate mai bune; invită Comisia să pună în aplicare pe deplin recomandările din raportul special al Curții;

51.sprijină cu fermitate recomandările Curții din raportul său anual privind execuția bugetului UE pentru exercițiul financiar 2023 („raportul anual privind exercițiul financiar 2023”) JO C, C/2024/5882, 9.10.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/5882/oj., precum și din rapoartele speciale conexe; invită Comisia să le pună în aplicare fără întârziere și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

52.solicită Curții să găsească, împreună cu Comisia, modalități de aliniere a metodologiilor lor pentru bugetul general, la fel ca în cazul achizițiilor publice pentru agențiile descentralizate, respectând în același timp rolurile diferite pe care le dețin;

53.invită Comisia, în special:(i)să colaboreze în continuare cu Curtea pentru a îmbunătăți înțelegerea reciprocă, convergența și comparabilitatea celor două abordări în ceea ce privește discrepanțele în estimarea erorilor care afectează cheltuielile Uniunii;(ii)să califice impactul măsurilor corective asupra nivelului global de eroare;(iii)să găsească, împreună cu Curtea, modalități de a-și alinia metodologiile în ceea ce privește estimarea erorilor în materie de achiziții publice și estimarea nivelului de eroare pentru bugetul general, la fel ca în cazul achizițiilor publice pentru agențiile descentralizate, respectând în același timp rolurile diferite pe care le dețin;(iv)să prezinte autorității care acordă descărcarea de gestiune o strategie de îmbunătățire a utilizării fondurilor în scopurile preconizate, de creștere a absorbției și de evitare a dezangajărilor pentru a optimiza valoarea adăugată europeană a bugetului Uniunii;(v)să crească fiabilitatea previziunilor privind angajamentele restante, cu o estimare mai realistă a absorbției fondurilor Uniunii, pentru a oferi autorității care acordă descărcarea de gestiune o prognoză mai bună cu privire la evoluția nivelului angajamentelor restante de-a lungul anilor și pentru a proteja mai bine bugetul Uniunii;(vi)să raporteze și să ofere măsuri suficiente pentru a proteja bugetul Uniunii de diferitele riscuri identificate, dincolo de nivelul angajamentelor restante, cum ar fi dezangajările din cadrul politicii de coeziune, datoria tot mai mare, expunerea bugetară sporită și impactul inflației în creștere;(vii)să ofere o raportare mai transparentă a nivelului total al expunerii bugetare anuale, prin prezentarea, în raportul anual privind gestionarea și performanța, a unei perspective multianuale asupra expunerii bugetului Uniunii la garanțiile bugetare;(viii)să simplifice substanțial normele și procedurile, să îmbunătățească asistența și să asigure orientări coerente și ușor de folosit pentru IMM-uri, spin-off-uri, noii solicitanți, start-up-uri, administrații și agenții de plăți, organizații ale societății civile, precum și pentru toate celelalte părți interesate relevante, fără să compromită calitatea controalelor;(ix)să se asigure că instrumentele de atenuare existente au o capacitate suficientă pentru a face față cu eficacitate riscurilor de expunere a bugetului Uniunii;(x)să intensifice eforturile de îmbunătățire a transparenței în utilizarea fondurilor, inclusiv în ceea ce privește informațiile despre beneficiarii finali, precum și despre fondurile alocate în procesul de întocmire a propunerilor legislative și de politici;(xi)să instituie toate măsurile necesare pentru a se asigura că toți reprezentanții de interese care se adresează instituțiilor Uniunii sunt înregistrați în registrul de transparență; solicită, de asemenea, Comisiei să instituie un mecanism eficient pentru a se asigura că entitățile finanțate de Uniune în cadrul registrului de transparență sunt aliniate la valorile Uniunii și să pretindă transparență deplină în finanțarea lor, oferind informații mai ample despre finanțarea tuturor entităților înregistrate, care ar trebui să fie condiția pentru a se apropia de toate instituțiile, organele și agențiile Uniunii;(xii)împreună cu Parlamentul și Consiliul, să garanteze resurse adecvate pentru secretariatul registrului de transparență, astfel încât să poată fi verificată exactitatea informațiilor referitoare la activitățile de lobby ale tuturor reprezentanților de interese, iar activitatea de lobby să devină mai transparentă, astfel cum solicită Curtea în Raportul special 05/2024 privind registrul de transparență al UE; invită Comisia să aloce resurse adecvate pentru identificarea neregulilor și pentru a garanta o gamă largă de funcționalități de căutare;(xiii)să solicite reprezentanților de interese din registrul de transparență să prezinte lista cu susținătorii lor financiari declarând pe proprie răspundere că reprezintă doar interesele lor sau interesele colective ale membrilor lor și să propună o modificare a anexei II la Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 pentru a le solicita să-și înscrie susținătorii financiari în registrul de transparență al UE, chiar dacă declară în acest registru că reprezintă doar interesele propriilor membri; îndeamnă entitățile deja înregistrate care nu și-au enumerat resursele financiare prin declarație pe proprie răspundere să le declare în mod voluntar înainte de modificarea acordului interinstituțional;(xiv)să sprijine în continuare statele membre pentru a îmbunătăți calitatea controalelor și pentru a crește numărul lor, precum și pentru a asigura schimbul de bune practici în combaterea fraudelor și a corupției;(xv)să soluționeze situația legată de întârzierea ordinelor de recuperare și să ia toate măsurile necesare pentru a recupera majoritatea sumei restante pentru perioada 2014-2023, inclusiv punerea în aplicare a mecanismelor de escaladare corporativă, precum și să informeze în permanență autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate în procesul de recuperare a sumelor;(xvi)să consolideze capacitatea arhitecturii antifraudă a Uniunii, inclusiv furnizarea de resurse financiare și umane suficiente, și facilitarea cooperării dintre acestea;

54.salută faptul că Curtea este în măsură să emită și pentru exercițiul 2023 o opinie fără rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea veniturilor; în același timp, subliniază că problemele legate de nedeclararea sau declararea incorectă a taxelor vamale (așa-numitul deficit de colectare a taxelor vamale), care duc la un deficit al taxelor de import colectate, reprezintă o problemă care persistă de ani de zile și ar putea duce la pierderea de resurse proprii tradiționale pentru Uniune și pentru statele membre;

55.ia act cu profundă îngrijorare de faptul că Curtea a examinat punerea în aplicare a Planului de acțiune vamală al Comisiei, care ar putea duce la reducerea semnificativă a deficitului de colectare a taxelor vamale, și a identificat din nou progrese insuficiente în punerea în aplicare a anumitor acțiuni din acest plan; ia act de faptul că, în cadrul acestui plan, Comisia a propus o reformă vamală în mai 2023 COM(2023)0258., inclusiv instituirea Autorității vamale a UE și a Platformei de date vamale a UE;

56.reamintește riscurile pentru interesele financiare ale UE prezentate de controalele vamale inadecvate sau ineficiente asupra mărfurilor importate, evidențiate de Curte; salută eforturile depuse de OLAF în lupta împotriva fraudei legate de taxele vamale și TVA; subliniază creșterea riscurilor prezentate de comerțul electronic și de platformele online, ca urmare a potențialelor amenințări la adresa securității și a siguranței, și creșterea riscului de neconformitate cu normele fiscale și vamale ale UE, cu standardele pentru produse, cu drepturile de proprietate intelectuală, cu interdicțiile și cu restricțiile UE;

57.ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a semnalat că Comisia nu a perceput dobânzi de întârziere pentru șase cazuri legate de corecții tardive ale datelor privind venitul național brut (VNB) de către statele membre în cazul cărora Comisia a formulat rezerve; este de acord cu Curtea că, în principiu, Comisia ar trebui să perceapă dobânzi de întârziere în astfel de cazuri, pentru a stimula statele membre să țină cont de rezervele formulate în termenele stabilite;

58.constată cu satisfacție că noua resursă proprie bazată pe deșeurile din ambalaje nereciclate din plastic, generată de statele membre în 2023, s-a ridicat la 7,2 miliarde EUR, echivalentul a 4,0 % din veniturile totale ale UE; constată, de asemenea, că Curtea a identificat Raportul special 16/2024 al CCE: Veniturile UE bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate – Un început anevoios, îngreunat de date care nu sunt suficient de comparabile sau de fiabile unele probleme legate de fiabilitatea și comparabilitatea datelor; subliniază că aceasta oferă un excelent exemplu de resursă proprie nouă, deoarece creează stimulente pozitive pentru ca statele membre să reducă volumul ambalajelor nereciclate din plastic, generând, în același timp, un nou flux de venituri pentru Uniune;

59.subliniază că propunerile privind noile resurse proprii prezentate de Comisie în 2021, care cuprind trei elemente - primul bazat pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii (ETS), al doilea bazat pe resursele generate de mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, iar al treilea bazat pe ponderea profiturilor reziduale de la întreprinderile multinaționale care se vor realoca statelor membre ale UE în temeiul acordului OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare („pilonul unu”) - sunt în mod evident candidate pentru a deveni astfel de noi resurse; în același timp, subliniază că ar putea fi luate în considerare și alte surse, dacă se va dovedi că acestea ar fi mai ușor de aprobat de către statele membre; salută alte inițiative care pot conduce la noi resurse proprii pentru bugetul Uniunii;

60.invită Comisia, în special:(i)să mărească accentul și presiunea asupra punerii în aplicare a Planului de acțiune vamală și, nu în ultimul rând, asupra propunerii de reformă vamală semnificativă adoptată în mai 2023, inclusiv asupra instituirii Autorității vamale a UE și a Platformei de date vamale a UE; să se asigure că statele membre aplică sancțiuni eficace, proporționale și disuasive în caz de nerespectare a obligațiilor de raportare; să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cazurile în care există suficiente dovezi că statele membre pun în aplicare un sistem de sancțiuni vădit inadecvat pentru încălcarea Directivei privind cooperarea administrativă 6 Directiva (UE) 2018/822 a Consiliului din 25 mai 2018 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării (JO L 139, 5.6.2018, p. 1); ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2018/822/oj). (DAC 6);(ii)să insiste asupra importanței intensificării și diversificării cooperării vamale internaționale cu partenerii comerciali și subliniază necesitatea consolidării luptei împotriva fraudei fiscale și vamale transfrontaliere în contextul extinderii comerțului electronic;(iii)să stimuleze statele membre să țină cont de rezervele formulate legate de corecțiile datelor privind VNB în termenele stabilite, prin perceperea dobânzilor de întârziere;(iv)să continue să depună eforturi în vederea introducerii de noi resurse proprii;

61.ia act de faptul că bugetul pentru programele din cadrul rubricii 1 a CFM – „Piața unică, inovare și sectorul digital” – a fost de 25,3 miliarde EUR (13,2 % din bugetul Uniunii), distribuit după cum urmează: 15,3 miliarde EUR (60,5 %) pentru cercetare, 4,1 miliarde EUR (16,1 %) pentru transporturi, energie și sectorul digital, 2,3 miliarde EUR (9,1 %) pentru programul InvestEU, 2,2 miliarde EUR (8,7 %) pentru programul spațial și 1,4 miliarde EUR (5,6 %) pentru alte domenii;

62.ia act de faptul că Curtea a examinat 127 de operațiuni, acoperind întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică din CFM, în special programul Orizont 2020 (90 de operațiuni), programul Orizont Europa (7 operațiuni), Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), programele spațiale și instrumentele financiare, precum și faptul că a examinat sistemul de control ex ante al Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) pentru granturile MIE în sectorul transporturilor și al energiei și informațiile privind regularitatea furnizate în rapoartele anuale de activitate ale Direcției Generale Cercetare și Inovare (DG RTD) și ale Agenției Executive Europene pentru Domeniile Sănătății și Digital (HaDEA);

63.observă că, potrivit estimărilor Curții, nivelul de eroare al cheltuielilor pentru rubrica „Piața unică, inovare și sectorul digital” în 2023 a fost semnificativ, și anume de 3,3 %; ia act de observația Curții potrivit căreia cheltuielile pentru cercetare și inovare sunt cele mai afectate de erori, în special în domeniul costurilor cu personalul; observă, totodată, că Comisia a estimat riscul la momentul plății ca fiind de 1,4 % pentru această rubrică, acesta situându-se în jumătatea inferioară a intervalului estimat de Curte; este preocupat de concluzia Curții potrivit căreia riscul la momentul plății pentru această rubrică este în continuare subestimat de către Comisie, ca urmare a deficiențelor identificate de Curte în auditurile ex post ale Comisiei în acest domeniu începând cu exercițiul financiar 2019 Raportul anual pe 2023 al CCE, punctul 1.35.;

64.constată cu îngrijorare că 39 (31 %) dintre cele 127 de operațiuni examinate de Curte conțineau erori; este profund îngrijorat de faptul că în șapte cazuri de erori cuantificabile făcute de beneficiari, Comisia (sau auditorii contractați de beneficiari) dispunea de suficiente informații pentru a preveni sau pentru a identifica și corecta eroarea înainte de a accepta cheltuielile și că, dacă Comisia ar fi utilizat în mod adecvat toate informațiile aflate la dispoziția sa, nivelul estimat de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 1,4 puncte procentuale mai mic; subliniază că acest lucru indică deficiențe în controalele Comisiei;

65.subliniază importanța programelor Uniunii de finanțare a cercetării și inovării pentru dezvoltarea științifică, societală, economică și tehnologică a Uniunii, pentru reducerea inegalităților, pentru dubla tranziție verde și digitală și pentru reducerea dependenței energetice a Uniunii de Rusia; reamintește că Orizont Europa este cel mai important program de cercetare și inovare european, cu un buget total de 95,5 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, inclusiv 5,4 miliarde EUR din instrumentul NGEU; observă că MRR a alocat aproximativ 48 de miliarde EUR pentru investiții în cercetare și inovare; subliniază că, pentru a mări competitivitatea Uniunii și a elimina decalajul în materie de inovare, este necesară o finanțare suplimentară pentru cercetare și inovare, ținând seama de recomandările pertinente ale raportului Draghi; subliniază, în special, necesitatea de a majora cheltuielile pentru cercetare și inovare în domeniul apărării din cauza condițiilor geopolitice actuale, care ar putea servi drept componentă importantă a strategiei politicii de inovare;

66.ia act de faptul că predecesorul acestuia, Orizont 2020, cu un buget de 75,6 miliarde EUR, a finanțat peste 35 000 de proiecte în perioada 2014-2020, iar cererile sale de propuneri au atras peste un milion de cereri individuale din 177 de țări; constată, de asemenea, că, în audierea sa pentru descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2023, comisara Ivanova a subliniat valoarea adăugată europeană a programelor UE de finanțare a cercetării și inovării, explicând că în evaluarea finală a programului Orizont 2020 s-a estimat că, pentru fiecare euro din costurile legate de program, până în 2040 vor fi generate beneficii pentru societate de cinci euro; regretă profund faptul că 74 % din propunerile evaluate ca fiind de înaltă calitate de către experți independenți nu au putut fi finanțate din cauza constrângerilor bugetare; constată că ar fi fost necesară o sumă suplimentară de 159 de miliarde EUR pentru a finanța toate propunerile de înaltă calitate; subliniază că este important să se asigure o finanțare suficientă pentru cercetarea și inovarea din Uniune, nu în ultimul rând pentru a spori competitivitatea și prosperitatea Uniunii, în conformitate cu Agenda strategică a Uniunii pentru perioada 2024-2029;

67.ia act de adoptarea cu întârziere a temeiurilor juridice ale programului Orizont Europa, în 2021, și salută faptul că Comisia a reușit o execuție bugetară de aproape 100 % în 2023; ia act de faptul că numărul acordurilor de grant semnate până la sfârșitul anului 2023 a fost de 10 674 și că au fost semnate alte două acorduri-cadru;

68.constată cu îngrijorare faptul că Curtea a identificat erori legate de costuri neeligibile în 30 din cele 97 de operațiuni de cercetare și inovare incluse în eșantionul său și că aceste erori reprezintă 71 % din nivelul de eroare de la această rubrică estimat de Curte în 2023; își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că, după 9 ani de punere în aplicare a programului Orizont 2020, calcularea costurilor cu personalul continuă să fie o sursă majoră de erori, întrucât 22 din cele 30 de operațiuni de cercetare (aproximativ 73 %) din eșantionul Curții, cu erori cuantificabile, sunt afectate de aplicarea incorectă a metodologiei de calculare a costurilor cu personalul; recunoaște eforturile continue ale Comisiei și ale Curții de a remedia această situație; salută faptul că Comisia a acceptat recomandările Curții de a îmbunătăți respectarea de către beneficiari a normelor privind tarifele zilnice și de a asigura claritatea în ceea ce privește normele privind tarifele zilnice în documentele programului Orizont Europa;

69.subliniază importanța simplificării normelor și procedurilor care reglementează finanțarea cercetării și inovării în Uniune; ia act de faptul că, în 2023, Comisia a continuat să introducă în cadrul programului Orizont Europa opțiuni simplificate în materie de costuri, cum ar fi sumele forfetare și costurile unitare; ia act în continuare de observațiile făcute de directorul general pentru cercetare și inovare în cadrul schimbului de opinii cu Comisia CONT, potrivit cărora Comisia intenționează să majoreze plățile din fondurile Orizont Europa cu sume forfetare cu până la 50 % până în 2027; salută faptul că, ținând seama de recomandările Curții emise în rapoartele sale anuale pentru 2022, Comisia va detalia cerințele care definesc punerea în aplicare corespunzătoare a granturilor sub formă de sume forfetare, inclusiv elementele fiecărui pachet de lucru care declanșează plățile, și va oferi, de asemenea, îndrumări detaliate celor implicați în evaluarea punerii în aplicare a proiectelor; constată, de asemenea, că, astfel cum se descrie în evaluarea Comisiei privind finanțarea pe bază de sume forfetare în cadrul programelor Orizont 2020 și Orizont Europa 2018-2024, beneficiarii ar aprecia o mai mare claritate cu privire la modul în care ar urma să fie auditate granturile sub formă de sume forfetare; este preocupat de faptul că nu este încă elaborată o strategie de audit ex post pentru programul Orizont Europa;

70.subliniază rolul crucial al sectorului privat în abordarea decalajului în materie de inovare din Uniune și în îmbunătățirea competitivității și a prosperității Uniunii; consideră, în special, că este imperativ să se continue promovarea și facilitarea în cea mai mare măsură posibilă a participării IMM-urilor la programele Uniunii de finanțare a cercetării și inovării; ia act de concluzia Curții potrivit căreia IMM-urile și nou-veniții au șanse mai mari să comită erori decât alți beneficiari, deoarece nu au experiența și resursele necesare pentru a administra fondurile; salută eforturile depuse de Comisie pentru a sprijini în mod specific IMM-urile, de exemplu prin campanii de informare, contacte cu sistemul punctelor de contact naționale și biroul de asistență dedicat al Serviciului de informare în domeniul cercetării; consideră că simplificarea normelor și a procedurilor este principalul factor pentru o mai bună participare a IMM-urilor;

71.subliniază importanța investițiilor Uniunii în dezvoltarea unor rețele transeuropene de înaltă performanță, sustenabile și interconectate în mod eficient în domeniul transporturilor, al energiei și al serviciilor digitale și ia act de faptul că Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), cu cheltuieli în valoare de 4,1 miliarde EUR în 2023, este un instrument esențial al Uniunii pentru realizarea acestor obiective;

72.atrage atenția că trebuie simplificate procedurile de depunere a cererilor în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei – Transporturi (MIE-T) ca să le fie mai ușor entităților mai mici și inițiativelor locale să participe la dezvoltarea infrastructurii europene de transport; regretă că bugetul MIE-T nu acoperă toate nevoile de investiții în transporturi sustenabile și că cea mai mare parte a bugetului MIE-T a fost deja alocată, lăsând un gol de finanțare până în 2027;

73.reamintește că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și sancțiunile aferente impuse Rusiei au afectat în continuare sectorul transportului în Uniune în 2023, provocând reducerea traficului, blocaje în lanțul de aprovizionare și necesitatea de a ocoli rute tradiționale, prelungind astfel durata călătoriilor și mărind costurile; subliniază că regiunile frontaliere estice, în special în statele baltice, Finlanda, Polonia și România, au fost afectate în mod deosebit de pierderile economice și de întreruperea mobilității transfrontaliere ca urmare a agresiunii Rusiei; invită Comisia să introducă măsuri focalizate, inclusiv în următorul CFM, pentru a facilita redresarea regiunilor afectate;

74.invită Comisia să analizeze temeinic fondurile alocate proiectelor de infrastructură transfrontaliere și multinaționale care întâmpină probleme serioase cu execuția, dificultăți financiare sau întârzieri ca, de pildă, Rail Baltica; scoate în lumină că această analiză ar trebui să ia în discuție situațiile de proastă planificare și gestionare, precum și escaladarea costurilor de construcție, care pun în pericol respectarea termenelor și obiectivelor proiectelor; repetă că cetățenii capătă mai multă încredere în instituțiile Uniunii dacă fondurile publice sunt administrate într-un mod mai transparent;

75.ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a identificat în eșantionul său pentru 2023 două erori în proiectele MIE și că una dintre acestea se referă la o încălcare gravă a normelor Uniunii privind achizițiile publice și a condus la atribuirea contractului unui consorțiu care nu îndeplinea criteriile de selecție și că această eroare a contribuit cu 28 % la rata de eroare estimată în cadrul rubricii 1;

76.este profund îngrijorat de constatările Curții în legătură cu sistemul de control ex ante al Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) pentru granturile MIE în sectorul transporturilor și al energiei, în special de concluzia Curții potrivit căreia, deși strategiile atât pentru MIE1 (2014-2020), cât și pentru MIE2 (2021-2027) se bazează pe o analiză solidă a riscurilor și a neregulilor din trecut, orientările pentru controalele ex ante privind achizițiile publice nu au fost suficient de detaliate; sprijină pe deplin recomandarea Curții ca aceste orientări să fie în continuare dezvoltate de către Comisie;

77.invită Comisia:(i)să garanteze furnizarea de resurse adecvate pentru a sprijini propunerile de proiecte de cercetare și inovare de înaltă calitate cu o valoare adăugată europeană pe termen scurt, prin proiectul de buget 2026, și pe termen mediu, prin propunerea Comisiei pentru următorul cadru financiar multianual;(ii)să continue simplificarea normelor și a procedurilor în conformitate cu noul Regulament financiar, pentru a sprijini sesiunile de formare și de informare practică, coerentă și accesibilă pentru solicitanții din statele membre, în special pentru IMM-uri, noii solicitanți, spin-off-uri, start-up-uri, organizații ale societății civile sau grupuri de acțiune locală, și pentru a încuraja candidaturile din partea beneficiarilor din state membre cu o participare mai limitată, precum și din partea entităților mai mici;(iii)să aplice în continuare norme și proceduri simplificate, măsuri de digitalizare și opțiuni simplificate privind costurile, abordând în același timp, în mod special, riscul de nereguli și fraudă și costurile controalelor și finalizând în cel mai scurt timp strategia de audit ex post pentru programul Orizont Europa;(iv)să aducă precizări suplimentare cu privire la cerințele pentru definirea punerii în aplicare corespunzătoare a granturilor pe bază de sume forfetare, ținând seama de recomandările pertinente ale Curții din raportul său anual pentru exercițiul financiar 2022, și să verifice punerea în aplicare efectivă a proiectelor care utilizează sume forfetare;(v)să efectueze o analiză aprofundată a erorilor constatate în materie de achiziții publice și să continue elaborarea orientărilor care descriu amploarea controalelor privind achizițiile publice care trebuie realizate ex ante pentru proiectele MIE, astfel cum a recomandat Curtea;

78.subliniază importanța politicii de coeziune a Uniunii pentru convergența și dezvoltarea economică și teritorială în regiunile Uniunii, precum și pentru sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; ia act de faptul că bugetul pentru programele din cadrul rubricii 2 „Coeziune, reziliență și valori” a CFM a fost de 73,3 miliarde EUR (38,4 % din bugetul Uniunii), distribuit după cum urmează: 47,8 % pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și alte instrumente regionale, 18,9 % pentru Fondul social european (FSE), 9,8 % pentru Fondul de coeziune (FC), 3,8 % pentru Erasmus+, 2,1 % pentru MIE – Transport și 3,8 % pentru alte domenii;

79.observă că Curtea a examinat un eșantion de 238 de operațiuni care acoperă întreaga gamă de cheltuieli din cadrul rubricii 2 a CFM; constată cu îngrijorare că nivelul general de eroare estimat de Curte în cadrul acestei rubrici în 2023 a crescut la 9,3 %, depășind așadar cu mult pragul de semnificație; atrage atenția asupra creșterii semnificative a nivelului global de eroare estimat de Curte în 2023 în comparație cu exercițiile anterioare (6,4 % în 2022, 3,6 % în 2021);

80.este preocupat de observația Curții potrivit căreia resursele suplimentare semnificative puse la dispoziție în cadrul Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU), apropierea sfârșitului perioadei de eligibilitate pentru programele din perioada 2014-2020 (31 decembrie 2023) și punerea în aplicare în paralel a programului NGEU au exercitat o presiune suplimentară asupra administrațiilor statelor membre, mărind riscul de erori; este preocupat în special de practica de reducere a cofinanțării statelor membre, așa cum se întâmplă în cazul REACT-EU, al Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII) și al Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus Plus (CRII+), care limitează responsabilitatea și stimulentele asociate pentru supravegherea corespunzătoare a cheltuielilor; constată, pe baza răspunsurilor Comisiei, că s-a recunoscut faptul că unele autorități ar fi efectuat controale și verificări mai puțin eficace din cauza supraîncărcării și a presiunii tot mai mari exercitate de punerea în aplicare paralelă a programelor din perioada 2014-2020 și a finanțării suplimentare în cadrul NGEU;

81.ia act de analiza Curții cu privire la operațiunile cu finanțare suplimentară prin REACT-EU și cu flexibilitate prin CRII+ și la Acțiunea de coeziune pentru refugiați (CARE), precum și contribuția acestora la nivelul de eroare estimat; ia act, în special, de concluzia Curții că erorile identificate în cazul priorităților cu finanțare UE în proporție de 100 % au contribuit cu 5,0 % la nivelul de eroare total estimat de 9,3 %; este preocupat de faptul că flexibilitățile tot mai mari, fără scăderea cerințelor sau fără intensificarea concomitentă a verificărilor și controalelor preventive, au contribuit la rata ridicată de eroare;

82.ia act de Documentul de analiză 03/2024 al Curții, intitulat „Panoramă a cadrului de asigurare și a principalilor factori care au contribuit la erorile constatate în cheltuielile din domeniul coeziunii din perioada 2014-2020”, care oferă o imagine de ansamblu multianuală care acoperă 6 ani de rezultate ale auditului, inclusiv o evaluare a aspectelor de gestiune și de control, cu scopul de a consolida modelul de asigurare; este preocupat de concluzia Curții potrivit căreia, deși cadrul de asigurare pentru politica de coeziune a contribuit la reducerea nivelului de eroare, acesta nu a fost eficace în ceea ce privește aducerea nivelului de eroare total sub pragul de semnificație de 2 %; este îngrijorat de faptul că Comisia se poate baza doar într-o măsură limitată pe activitatea autorităților naționale de audit, din cauza deficiențelor sistematice; sprijină recomandarea Curții adresată Comisiei de a consolida punerea în aplicare a cadrului de asigurare pentru cheltuielile din domeniul coeziunii din perioada 2021-2027; reamintește Comisiei apelul autorității care acordă descărcarea de gestiune de a colabora îndeaproape cu statele membre pentru a îmbunătăți sistemul de gestiune și control al cheltuielilor Uniunii în vederea reducerii ratei ridicate de eroare sub pragul de semnificație de 2 %;

83.ia act de observația Curții din analiza sa cu privire la fiabilitatea activității actorilor-cheie din sistemul de control pentru politica de coeziune; este preocupat de constatarea Curții potrivit căreia, într-o perioadă de 6 ani, autoritățile de management, care reprezintă prima linie de apărare în identificarea și prevenirea erorilor, nu sunt suficient de eficace în atenuarea riscului ridicat de eroare inerent în politica de coeziune; consideră că este și mai îngrijorător faptul că Curtea a constatat că autoritățile de audit ale statelor membre, care reprezintă a doua linie de apărare, nu sunt în măsură să stabilească rata de eroare corectă pentru pachetele de cheltuieli pe care le auditează și să ofere o asigurare, întrucât Curtea a identificat erori suplimentare în cel puțin 39 % din aceste pachete; constată că aceste erori au fost identificate și raportate anual de Curte de peste 6 ani și că, prin urmare, există o problemă sistemică;

84.ia act de clasificarea Curții privind erorile constatate în cadrul cheltuielilor din domeniul coeziunii, în cadrul căreia proiectele neeligibile reprezintă 29 %, costurile neeligibile 26 % și neconformitățile grave în cadrul procedurilor de achiziții publice 21 % din erori, iar cheltuielile aferente FEDR și FC reprezintă cea mai mare proporție (80 %) din erori; constată că cheltuielile din cadrul FSE+, YEI și FEAD sunt proporțional mai puțin afectate de erori, reprezentând împreună 16 % din erori, în timp ce ele reprezintă aproximativ 20 % din bugetul pentru această rubrică;

85.ia act de studiul comandat de Comisia pentru control bugetar intitulat „Lecțiile învățate din punerea în aplicare a instrumentelor de răspuns la situații de criză”, care arată că absorbția resurselor de coeziune neangajate a fost sprijinită de flexibilitățile introduse în cadrul CRII și CRII+; este preocupat de constatarea autorilor studiului potrivit căreia calitatea proiectelor accelerate ar putea să nu fi atins același nivel ca investițiile dinainte de pandemie; este preocupat, de asemenea, de observația autorilor studiului potrivit căreia riscul proiectelor de slabă calitate este suportat în întregime din bugetul Uniunii, din cauza finanțării UE în proporție de 100 % în cadrul CRII, CRII+ și REACT-EU; consideră că finanțarea UE în proporție de 100 % ar putea contribui la absorbție, dar că absorbția nu este un obiectiv în sine;

86.subliniază că, în ultimele sale avize referitoare la procedura de descărcare de gestiune, Comisia pentru dezvoltare regională a solicitat Comisiei să sprijine și mai mult cu sfaturi autoritățile naționale, locale și regionale cu scopul de a evita o situație de supraîncărcare administrativă; recunoaște eforturile Comisiei, dar este nevoit să constate că, din păcate, acestea nu au fost suficiente pentru a atenua riscul de eroare; avertizează că s-ar putea ajunge la o situație de supraîncărcare administrativă similară la sfârșitul perioadei de eligibilitate a MRR și în ultimii ani ai CFM; subliniază că trebuie găsită de urgență o soluție la problema reprezentată de capacitatea administrativă insuficientă a autorităților naționale, locale și regionale; invită Comisia, în acest sens, să le ofere autorităților sus-menționate orientări clare și să își intensifice sprijinul pentru consolidarea capacității administrative, inclusiv prin formarea personalului, prin schimbul de bune practici, evaluările inter pares și asistența tehnică în scopul asigurării unei gestionări eficace a fondurilor;

87.ia act de discuțiile publice privind cadrul financiar multianual de după 2027, care ar putea indica o trecere la un model bazat pe performanță, care asociază investițiile și reformele, precum și dorința de a simplifica normele și procedurile; invită Comisia să acorde prioritate răspunsurilor financiare la amenințările actuale care rezultă din situația geopolitică; avertizează că orice decizie privind modul în care vor fi concepute pe viitor programele de cheltuieli nu trebuie să fie în detrimentul supravegherii și controlului cheltuielilor Uniunii în ceea ce privește transparența și informarea la nivelul Uniunii cu privire la nerespectarea normelor și a reglementărilor; consideră că erorile identificate de Curte și modul în care Comisia gestionează aceste erori sunt, de asemenea, un indiciu al funcționării corespunzătoare a sistemului de gestiune și control și ia act de faptul că ambele instituții și-au declarat angajamentul de a îmbunătăți sistemul și de a reduce rata de eroare;

88.ia act, la fel ca în anii precedenți, de observația Curții potrivit căreia examinările documentare efectuate de Comisie pentru a examina și a evalua activitatea autorităților de audit vizează doar verificarea consecvenței informațiilor privind regularitatea și că, prin urmare, acestea sunt prea limitate pentru a confirma rata de eroare reziduală raportată de autoritățile naționale în pachetele lor de asigurare; ia act de răspunsul Comisiei potrivit căruia aceasta își completează examinarea documentară cu activitatea de audit la fața locului care acoperă programele și pachetele de asigurare, ceea ce îi permite să stabilească o estimare rezonabilă și corectă a ratelor de eroare pentru fiecare program; consideră că observația Curții se referă la domeniul de aplicare al examinărilor documentare și la faptul că acestea vizează doar coerența și, prin urmare, sunt prea limitate pentru a furniza Comisiei informații suficient de fiabile;

89.este preocupat de deficiențele persistente observate de Curte în activitatea autorităților naționale de audit care sunt vizibile în deficiențele identificate în pachetele de asigurare, rata de eroare reziduală depășind pragul de semnificație pentru peste 60 % din valoarea pachetelor de asigurare auditate în 2023; subliniază cu îngrijorare că autoritățile de management nu reușesc în mod sistematic să prevină sau să identifice neregulile în ceea ce privește cheltuielile declarate de beneficiari și că acest lucru reduce măsura în care Comisia se poate baza pe activitatea lor;

90.reamintește că, în cadrul gestiunii partajate, Comisiei îi revine responsabilitatea de a se asigura că statele membre au instituit sisteme de gestiune și de control care funcționează în mod eficace pe parcursul punerii în aplicare a programelor; este îngrijorat că atât Comisia, cât și Curtea au constatat că nu toate statele membre au sisteme de gestiune și de control care funcționează în mod eficace, ceea ce afectează fiabilitatea ratelor de eroare prezentate de Comisie, deoarece se bazează pe aceste sisteme naționale care nu funcționează cu eficacitate; pune sub semnul întrebării posibilitatea Comisiei de a continua să se bazeze pe sistemele naționale;

91.consideră că, pentru ca abordarea auditului unic să funcționeze bine și pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari și autoritățile de management, respectarea standardelor de audit la toate nivelurile de control și audit este de o importanță crucială; este îngrijorat, prin urmare, de constatarea Curții din raportul său anual, potrivit căreia autoritățile responsabile de programe și beneficiarii programelor nu au prezentat documente justificative esențiale cu privire la respectarea condițiilor de eligibilitate, precum și de constatarea Curții prezentată în cadrul analizei sale, potrivit căreia documentația insuficientă a activității de audit prezentată de autoritățile de audit limitează fiabilitatea activității de audit desfășurate de autoritățile naționale de audit;

92.reamintește că, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159; ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1060/oj). (RDC) pentru perioada de programare 2021-2027, statele membre trebuie să respecte condiții favorizante orizontale și tematice, care trebuie să fie în continuare îndeplinite și respectate pe parcursul întregii perioade de execuție a fondurilor; reamintește că, în cazul în care condițiile favorizante nu sunt îndeplinite la momentul transmiterii unei cereri de plată Comisiei pentru obiectivul specific în cauză, cheltuielile aferente nu vor fi rambursate de la bugetul Uniunii până când Comisia se va convinge că condiția favorizantă a fost îndeplinită; reamintește regretul profund al autorității care acordă descărcarea de gestiune față de decizia Comisiei din 13 decembrie 2023 Decizia Comisiei din 13.12.2023 privind reevaluarea, la inițiativa Comisiei, a îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 în urma deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/2506 a Consiliului din 15 decembrie 2022 privind Ungaria, C(2023)8999., considerând că Ungaria a îndeplinit condiția favorizantă orizontală legată de independența sistemului judiciar, care a permis autorităților maghiare să depună cereri de rambursare în valoare de până la 10,2 miliarde EUR; constată cu îngrijorare că, de la deblocarea acestor fonduri, Guvernul Ungariei nu a luat nicio măsură pentru restabilirea independenței sistemului judiciar, ci, dimpotrivă; își reiterează îngrijorarea cu privire la lipsa unor mecanisme de control adecvate sau la proceduri de achiziții publice nefiabile pentru a garanta buna gestiune financiară și protecția bugetului Uniunii; consideră că această decizie contrazice din punct de vedere politic prelungirea măsurilor adoptate în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092 Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433I, 22.12.2020, p. 1; ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2092/oj). („Regulamentul privind condiționalitatea”);

93.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la constatările din Raportul din 2023 privind statul de drept în ceea ce privește situația statului de drept în Ungaria, în special cu privire la provocările persistente și sistemice din sectorul judiciar și sectorul mass-mediei; ia act cu îngrijorare de presiunea tot mai mare asupra independenței justiției, inclusiv de preocupările legate de selectarea și promovarea judecătorilor, precum și de relatările recente privind cazuri de intimidare și ingerințe în deciziile judiciare, după cum demonstrează demisia judecătorilor în semn de protest față de influența politică; constată cu îngrijorare, în aceeași măsură, că șeful Autorității de Integritate din Ungaria, o instituție esențială înființată ca o condiție impusă de Comisie pentru deblocarea fondurilor Uniunii în temeiul Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept, se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea Guvernului Ungariei; invită Comisia să asigure o abordare coordonată și globală în cazul tuturor fondurilor și instrumentelor legislative relevante ale Uniunii, subliniind că fondurile Uniunii nu trebuie să fie alocate pentru activități care subminează democrația sau consolidează autoritarismul;

94.reamintește că Regulamentul privind condiționalitatea stabilește un mecanism și măsuri de protejare a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor statului de drept atunci când alte proceduri prevăzute în legislația Uniunii nu ar proteja bugetul într-un mod mai eficient; reamintește că acest mecanism a fost activat la 15 decembrie 2022 în cazul Ungariei din cauza preocupărilor legate de sistemul său de achiziții publice, ceea ce a dus la suspendarea temporară a 55 % din angajamentele bugetare pentru trei programe ale politicii de coeziune; reamintește că același regulament, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433I, 22.12.2020, p. 11; ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2093/oj). („Regulamentul privind CFM”), prevede că angajamentele suspendate din 2022 (anul n) nu pot fi reînscrise în buget după 2024 (anul n+2) și că, prin urmare, 55 % din angajamentele din 2022, aproximativ 1 miliard EUR, au fost dezangajate în decembrie 2024; constată că nu este în curs nicio altă procedură în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea;

95.constată că Comisia a alocat echivalentul a cinci membri ai personalului cu normă întreagă pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind condiționalitatea și reiterează îngrijorările exprimate de Curtea de Conturi Europeană din Raportul său special 03/2024, potrivit cărora efectivul actual de personal pare să fie insuficient pentru asigurarea unei aplicări stricte și coerente a regulamentului;

96.reiterează necesitatea de a trata ca un pachet unic, integral, toate măsurile necesare pentru deblocarea finanțării Uniunii în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea, al RDC și al Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17; ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/241/oj). („Regulamentul MRR”); subliniază importanța protejării intereselor financiare ale Uniunii și pentru plata prefinanțării;

97.constată că unele investiții care ar fi fost eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune sunt incluse în planurile naționale de redresare și reziliență; reamintește că obiectivul general al MRR, consacrat la articolul 4 din Regulamentul privind MRR, este să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniuni și că unul dintre cei șase piloni ai săi este dedicat în mod specific acestui scop; recunoaște că domeniul larg de aplicare al MRR conduce la o suprapunere limitată cu alte programe de finanțare ale UE, aceasta fiind și intenția colegiuitorilor atunci când au elaborat articolul 9 din Regulamentul privind MRR, care stabilește adiționalitatea și complementaritatea finanțării ca principii de bază; atrage însă atenția asupra riscurilor de dublă finanțare generate de astfel de situații;

98.își exprimă îngrijorarea cu privire la întârzierile vizibile în punerea în aplicare a politicii de coeziune în statele membre și la lipsa capacității administrațiilor naționale de a aborda în paralel diferite programe de cheltuieli (de exemplu, programe de coeziune și programe MRR) care acoperă obiective complementare sau chiar similare; invită Comisia să se asigure că se acordă suficientă asistență tehnică statelor membre care se confruntă cu dificultăți pentru a aborda întârzierile existente în punerea în aplicare a programelor de coeziune;

99.recunoaște impactul disproporționat pe care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei îl are asupra regiunilor estice ale Uniunii care se învecinează cu Rusia și cu Belarus; atrage atenția asupra costurilor suportate de aceste regiuni și state membre pentru că au o frontieră comună cu țări vecine ostile, în special asupra necesității ca acestea să direcționeze din ce în ce mai mult fonduri publice către securitate, apărare și pregătire, în timp ce se confruntă cu o reducere dramatică a resurselor din cauza perturbării activităților economice, a comerțului transfrontalier și a altor schimburi, precum și a programelor de coeziune, în special a programelor Interreg; ia act de măsurile luate de Comisia Europeană pentru a sprijini aceste regiuni, în special prin flexibilități oferite în cadrul politicii de coeziune; este mulțumit că acordarea de sprijin pentru regiunile de la frontiera estică, cele mai afectate de agresiunea Rusiei, este inclusă în scrisoarea de misiune a vicepreședintelui executiv pentru coeziune și reforme; invită Comisia să asigure acordarea unui sprijin adecvat pentru regiunile estice ale Uniunii care se învecinează cu Rusia și cu Belarus, pentru ca acestea să facă față consecințelor disproporționate ale războiului de agresiune al Rusiei, atât pe termen scurt, prin proiectul de buget pentru 2026, cât și pe termen mediu, prin propunerea Comisiei pentru următorul CFM;

100.ține să remarce importanța FSE +, care urmărește să asigure un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, o protecție socială echitabilă, o forță de muncă calificată și rezilientă și societăți coezive/care promovează includerea, elemente esențiale pentru eradicarea sărăciei; amintește că acest instrument trebuie să beneficieze în permanență de susținere financiară și politică din partea instituțiilor europene, naționale și regionale pentru a-și putea atinge obiectivele și țintele în următorii ani; subliniază cât este de important să fie implicați actorii regionali, în special organizațiile societății civile și partenerii sociali care lucrează pe teren la implementarea activităților finanțate de FSE +;

101.consideră inspirată ideea de a transfera 100 de milioane EUR din bugetul programului Erasmus+ pe 2027 la bugetul acestuia pe 2023, grație căreia s-a putut acorda în continuare sprijin elevilor, studenților, profesorilor și personalului calificat care au fugit din Ucraina, dar și ideea de a aloca programului Erasmus+ în 2023 încă 20 de milioane EUR la insistențele Parlamentului; subliniază că concentrarea la începutul perioadei trebuie să rămână o excepție limitată la situațiile neprevăzute de criză acută; subliniază că oricât de multe fonduri s-ar concentra la începutul perioadei pentru programul Erasmus+ consecința nu poate fi tăieri de fonduri pentru program la sfârșitul actualului CFM; subliniază că trebuie depuse toate eforturile pentru a răspunde unor asemenea situații, de preferință cu noi fonduri;

102.ține să amintească că trebuie supravegheată strict alocarea fondurilor pentru a preveni utilizarea abuzivă în programul Erasmus; roagă Comisia să adune probe pentru a cerceta orice caz de fraudă sau suspiciune de fraudă legat de beneficiarii fondurilor, în conformitate cu obligațiile sale prevăzute în Regulamentul financiar și în acordurile de grant Erasmus+; cere ca programul să fie apărat cum se cuvine de abuzuri din partea organizațiilor cu activități care nu corespund cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene (demnitate umană, libertate, democrație, egalitate, domnia legii, drepturile omului); reamintește că Comisia are obligația juridică să vegheze ca beneficiarii programului să își declare atașamentul față de aceste valori și să asigure respectarea lor, fără a comite abateri profesionale;

103.reține că, în 2023, bugetul programului „UE pentru sănătate”, principalul instrument financiar folosit pentru a susține inițiativele Uniunii în domeniul sănătății, a fost de 735 de milioane EUR, administrat în principal de Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară și de Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA) și executat prin Agenția Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătății și Digital; recunoaște progresele obținute de inițiativele finanțate prin acest program, în special în domenii precum preîntâmpinarea urgențelor sanitare, Planul de combatere a cancerului, Strategia farmaceutică pentru Europa și punerea în aplicare a legislației Uniunii în domeniul sănătății;

104.invită Comisia:(i)să reexamineze practica finanțării din partea Uniunii în proporție de 100 % în cadrul instrumentelor Uniunii de răspuns la situații de criză, în care creșterea prefinanțării ar putea asigura o disponibilitate mai rapidă a fondurilor, menținând, în același timp, o responsabilitate comună de control bugetar financiar în ceea ce privește execuția fondurilor, prin menținerea implicării financiare atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii;(ii)să asigure selecția proiectelor de bună calitate cu fonduri din cadrul politicii de coeziune, favorizând investițiile pe termen lung și justificând în mod corespunzător finanțarea UE în proporție de 100 %, limitând în același timp aplicarea acesteia;(iii)să abordeze problema sistemică a nedetectării erorilor la nivelul statelor membre în cheltuielile aferente politicii de coeziune printr-un plan de acțiune care să vizeze raportarea unei rate de eroare exacte în pachetele de asigurare și identificarea erorilor de către primele linii de apărare prin punerea la dispoziție de mai multe resurse și/sau printr-o mai bună direcționare a resurselor existente și prin creșterea capacității de identificare a erorilor la nivelul statelor membre și al Comisiei;(iv)să calculeze costul controlului pentru toate cheltuielile gestionate de autoritățile naționale în ceea ce privește fondurile politicii de coeziune și NGEU și să raporteze autorității care acordă descărcarea de gestiune, comparând aceste cifre cu costul controlului atunci când doar fondurile politicii de coeziune au fost gestionate de aceleași autorități;(v)să abordeze problema recurentă a documentației insuficiente la nivelul beneficiarilor, al autorității responsabile de program și al autorității de audit, nu numai prin acțiuni de verificare, sensibilizare și informare cu privire la cerințe, ci și printr-o digitalizare sporită și, dacă este posibil, prin stimulente financiare pentru a sancționa nerespectarea cerințelor privind buna gestiune financiară;(vi)să extindă domeniul de aplicare al examinării documentare a pachetelor de asigurare pentru a examina mai multe criterii de calitate, pe lângă coerență, pentru a face o estimare fiabilă a ratei de eroare reziduală pentru pachetul de asigurare examinat, precum și a riscului la momentul plății în ansamblu;(vii)să-și intensifice eforturile de monitorizare a condițiilor favorizante orizontale și tematice din toate statele membre pentru a identifica potențialele amenințări la adresa protecției bugetului Uniunii și să asigure mai multă transparență și o participare sporită a părților interesate la aplicarea acestui instrument;(viii)să asigure o mai bună aliniere a raportului privind statul de drept la Regulamentul privind condiționalitatea și să prezinte un raport mai detaliat privind încălcările principiilor statului de drept care poate să servească drept contribuție la activarea Regulamentului privind condiționalitatea;(ix)să monitorizeze în permanență punerea în aplicare de către guvernul ungar a măsurilor prevăzute în decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2506 a Consiliului din 15 decembrie 2022; să evalueze în ce măsură situația s-a îmbunătățit sau s-a înrăutățit, inclusiv în ceea ce privește provocările cu care se confruntă Autoritatea ungară de integritate, și să ia toate măsurile necesare în conformitate cu Regulamentul privind condiționalitatea;(x)să îmbunătățească asistența tehnică oferită statelor membre pentru a aborda întârzierile în punerea în aplicare a programelor naționale în vederea măririi ratei de absorbție;(xi)să monitorizeze îndeaproape și să atenueze riscul crescând al dublei finanțări între programele de coeziune și finanțarea prin MRR și să abordeze fără întârziere orice astfel de situații;(xii)să simplifice mai mult punerea în aplicare a programelor de coeziune și să colaboreze îndeaproape cu statele membre pentru a identifica cele mai bune practici în materie de digitalizare a practicilor și procedurilor;(xiii)să ia toate măsurile necesare pentru a reduce rata de eroare, în strânsă cooperare cu Curtea de Conturi;(xiv)să asigure acordarea unui sprijin adecvat pentru regiunile estice ale Uniunii care se învecinează cu Rusia și cu Belarus, pentru ca acestea să facă față consecințelor disproporționate ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu;

105.reține că bugetul pentru programele de la rubrica 3 a CFM – „Resurse naturale” – a fost de 59,5 miliarde EUR (31,1 % din bugetul Uniunii), distribuit după cum urmează: 65,0 % pentru plăți directe din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), 27,6 % pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), 4,2 % pentru cheltuielile legate de piață din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), 1,9 % pentru afaceri maritime și pescuit, 0,9 % pentru mediu și climă (LIFE) și 0,4 % pentru alte domenii;

106.observă că Curtea a examinat un eșantion de 218 operațiuni care acoperă întreaga gamă de cheltuieli de la această rubrică a CFM; constată că Curtea a examinat, de asemenea, informațiile privind regularitatea furnizate în rapoartele anuale de activitate ale Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) și ale Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA), precum și sisteme selectate din 20 state membre și din Regatul Unit; constată din estimările Curții că nivelul de eroare la rubrica „Resurse naturale” este de 2,2 % (2,2 % în 2022) și că majoritatea erorilor depistate au afectat operațiuni din domeniul dezvoltării rurale;

107.subliniază, cu toate acestea, că acest lucru se datorează în parte complexității schemelor de mediu din programele de dezvoltare rurală și acelui fenomen negativ cunoscut sub numele de „suprareglementare” la nivel național;

108.reține, în acest context, rata de execuție mai scăzută decât se preconizase a finanțării FEADR pentru perioada 2023-2027, cu o rată de absorbție de numai 1 % la sfârșitul lui 2023 și plăți în valoare de 0,7 miliarde EUR, și se așteaptă ca rata de absorbție să crească semnificativ în următoarea perioadă de raportare;

109.observă că Curtea a depistat 16 erori cuantificabile la secțiunea dezvoltare rurală, 15 la plățile directe, trei la cheltuielile legate de măsurile de piață și trei la cheltuieli din afara PAC; un aspect liniștitor din evaluarea Comisiei este că majoritatea erorilor sunt erori materiale și că Comisia a luat măsuri pentru a preveni erorile în viitor;

110.observă din clasificarea erorilor făcută de Curte că cererile neeligibile reprezintă 35 % din erori, iar erorile administrative și informațiile inexacte despre suprafețe sau animale 21 % și, respectiv, 20 %; constată cu îngrijorare, ca și în anii din urmă, că în mai multe cazuri Curtea a constatat că autoritățile statelor membre și Comisia dispuneau de suficiente informații pentru a preveni sau a depista și corecta eroarea înainte de a accepta cheltuielile și că, dacă autoritățile statelor membre și Comisia ar fi ținut cont cum se cuvine de toate informațiile aflate la dispoziția lor, nivelul estimat de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 1,0 punct procentual mai mic;

111.reține că 2023 a fost primul an în care s-a introdus noul model bazat pe performanță pentru PAC 2023-2027, care integrează elemente de performanță, convenite cu statele membre în planurile strategice, ca bază pentru plăți; observă că 2023 a început modest pentru noul model bazat pe performanță, 63,65 milioane EUR declarate pe baza realizărilor generate și pentru care DG AGRI face o „verificare a performanței” din cele 215,52 milioane EUR declarate în contul planurilor strategice PAC de la rubrica intervenții sectoriale și dezvoltare rurală; constată că cel mai probabil în 2024 plățile pe baza noului model de performanță vor crește substanțial; reține observațiile Curții despre prelucrarea datelor despre performanțe din rapoartele anuale privind performanța, atunci când statele membre sunt în plin proces de a institui sisteme și proceduri și uneori fac manual agregarea datelor, fapt ce riscă să afecteze fiabilitatea datelor;

112.reamintește protestele fermierilor din întreaga Europă de la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024, precum și răspunsul Comisiei care promite simplificare, în special pentru micii fermieri, și puteri discreționare mai mari pentru statele membre; subliniază că simplificarea ar trebui să meargă mână în mână cu buna gestiune financiară și să țină seama de angajamentele Uniunii în materie de climă; salută abordarea diferențiată a Comisiei, în special în raport cu distincția dintre dimensiunea fermelor ca teren agricol și număr de ferme; avertizează că marja de apreciere acordată statelor membre este bună, dar ar trebui însoțită de o supraveghere riguroasă din partea Comisiei;

113.reamintește că de combaterea fraudelor legate de cheltuielile PAC trebuie să se ocupe atât Comisia, cât și statele membre; în acest sens, are cuvinte de laudă pentru munca depusă de DG AGRI cu evaluările riscurilor antifraudă și actualizarea strategiei sale antifraudă;

114.ia act de Raportul special 07/2024 al Curții privind sistemele Comisiei de recuperare sumelor aferente cheltuielilor neconforme, precum și de răspunsul Comisiei; află din observația Curții că recuperările cheltuielilor agricole neconforme s-au bucurat de un relativ succes, care se datorează în parte așa-numitei reguli 50-50, care a stimulat statele membre să recupereze fondurile; constată că această regulă a fost scoasă din PAC 2023-2027 și că Curtea a avertizat că acest lucru ar putea avea ca efect reducerea ratei de recuperare a cheltuielilor agricole neconforme;

115.ia act de Raportul special 20/2024 al Curții privind planurile strategice PAC, precum și de răspunsul Comisiei; subliniază că este important să se asigure furnizarea tuturor elementelor-cheie pentru a evalua performanța; consideră că planurile trebuie să țină seama de situațiile specifice din fiecare stat membru și că, așadar, este chiar de dorit un anumit nivel de divergență, însă este îngrijorat că divergențele la capitolul nivel de ambiție pot crea condiții de concurență neloială între agricultorii din diferite state membre; este, de asemenea, dezamăgit de concluzia Curții că, deși noul cadru de monitorizare a fost simplificat, obiectivele PAC nu sunt clare, iar indicatorii se axează mai degrabă pe realizări decât pe rezultate și că lipsesc indicatori de rezultat importanți; ia act de recomandarea Curții adresată Comisiei să promoveze schimbul de bune practici ecologice în cadrul planurilor și întărirea viitorului cadru de monitorizare a PAC;

116.ia act de Raportul special 19/2024 al Curții privind agricultura ecologică în UE și de răspunsul Comisiei; un alt motiv de îngrijorare este constatarea Curții că din cauza unui cadru strategic slab și a constrângerilor în materie de date nu poate fi măsurat impactul politicii; consideră că, pe lângă accentul mai puternic pus pe performanță și definirea obiectivelor și a indicatorilor, și implicit pe monitorizarea aferentă a rezultatelor în toate politicile Uniunii, trebuie mărită în egală măsură capacitatea Comisiei de a defini cadrele de performanță și de a monitoriza performanța;

117.salută creșterea competitivității obținute prin măsuri de piață în sectorul vitivinicol și încurajează Comisia și statele membre să persevereze în eforturile lor de a obține același succes și în alte sectoare;

118.reamintește că democrația și pluralismul sunt valori fundamentale ale Uniunii, consacrate la articolul 2 din TUE; reamintește și că, în conformitate cu articolul 11 din TUE, instituțiile Uniunii acordă cetățenilor și asociațiilor reprezentative, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii, pentru a menține un dialog deschis, transparent și constant; subliniază că separarea puterilor între instituții, astfel cum se prevede la articolul 13 din TUE, trebuie respectată întotdeauna și că instituțiile Uniunii cooperează în mod loial;

119.Recunoaște importanța programului LIFE; reamintește dispozițiile Regulamentului LIFE+, inclusiv cele referitoare la granturile de funcționare, condițiile de admisibilitate, criteriile de atribuire, alocarea globală pentru perioada 2021-2027 și distribuirea fondurilor în cadrul programului;

120.observă că unii membri ai Comisiei pentru control bugetar au solicitat accesul la o serie de acorduri de grant în cadrul programului LIFE, precum și la alte programe de finanțare ale Uniunii și, după examinarea acestora, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la conținutul mai multor programe în februarie 2024; reține că, inițial, Comisia, inclusiv Serviciul de Audit Intern (IAS), nu a avut cunoștință de nicio problemă, dar a adoptat o serie de măsuri cu scopul de a răspunde preocupărilor; reamintește întrebările cu solicitare de răspuns scris și audierile cu Secretarul General al Comisiei din 5 noiembrie 2024, cu comisarii responsabili pentru rubrica 3 din CFM la 12 noiembrie și cu comisarul responsabil pentru buget și administrație la 9 decembrie 2024, în care au fost discutate preocupările și răspunsul Comisiei;

121.ia act de preocupările exprimate de unii membri ai Comisiei pentru control bugetar că anumite acorduri de grant dintre Agenția Executivă a Uniunii Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) și beneficiari, cum ar fi OSC-urile și întreprinderile private, în cadrul programului LIFE includ „planuri de lucru” care conțin acțiuni detaliate de promovare a instituțiilor Uniunii sau a reprezentanților acestora, precum și alte acțiuni care vizează anumite acorduri comerciale pe care Uniunea le negociază sau măsuri de soluționare a litigiilor care trebuie întreprinse de entitățile respective; recunoaște că acest lucru ar putea fi interpretat ca o ingerință în procesul decizional intern în instituțiile Uniunii; reține că Comisia a efectuat o analiză juridică a acordurilor de grant care au provocat îngrijorarea unor membri ai Comisiei CONT, care au ajuns la concluzia că nu exista nicio dovadă că entitățile în cauză și-au încălcat obligațiile contractuale sau care derivă din codul de conduită, însă cu toate acestea Comisia a solicitat unor beneficiari să modifice acordurile de grant care conțineau dispozițiile specifice care puteau implica un risc reputațional; remarcă, de asemenea, că toate acordurile de grant includ o clauză de declinare a responsabilității, potrivit căreia „opiniile beneficiarului nu reprezintă în niciun fel opiniile UE, iar autoritatea care acordă grantul nu poate fi trasă la răspundere pentru aceste opinii”;

122.subliniază că finanțarea din partea Uniunii nu ar trebui să contribuie la subminarea statului de drept și nici a valorilor pe care se întemeiază Uniunea; reamintește dispozițiile articolului 163 din Regulamentul financiar; consideră că este esențial să nu existe finanțare fără trasabilitatea fondurilor;

123.ia act de măsurile luate de Comisie pentru a răspunde acuzațiilor, care au inclus emiterea de orientări pentru serviciile Comisiei privind finanțarea activităților legate de elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și asigurarea respectării legislației și politicii Uniunii și examinarea portofoliilor lor de contracte pentru a determina ce acorduri nu erau conforme cu orientările; ia act de măsurile adoptate până în prezent de Comisie, în așteptarea rezultatelor examinării acordurilor de subvenționare cu toți beneficiarii, care a fost solicitată de Consiliul pentru gestiunea corporativă al Comisiei;

124.constată structura decizională, inclusiv în comisia de evaluare din cadrul CINEA, care hotărăște cum sunt atribuite contractele dintre Comisie și beneficiari; îndeamnă Comisia să se asigure că structura decizională a CINEA, care hotărăște cum urmează să fie atribuite contractele, prezintă o răspundere clară, atribuții clare și o structură practică;

125.observă că agenția executivă efectuează exerciții anuale ascendente de gestionare a riscurilor și că aceste exerciții ascendente de gestionare a riscurilor nu au identificat niciun risc critic; constată că, indiferent de programul de finanțare, procedurile de evaluare ar trebui reexaminate în mod constant și adaptate, dacă este necesar;

126.află din relatările din mass-media că Președinta Comisiei a angajat un consilier special remunerat pentru a prezenta un raport privind „Dialogul strategic privind viitorul agriculturii UE”, care a primit un salariu egal cu cel al unui director general de la Comisie; este preocupat de remunerarea tuturor consilierilor speciali și de puterea discreționară de care dispune Comisia când le stabilește remunerarea, ceea ce creează inegalități arbitrare;

127.invită Comisia:(i)să monitorizeze temeinic progresele înregistrate de statele membre în prelucrarea datelor privind performanța și agregarea datelor pentru raportul anual privind performanța și să comunice autorității care acordă descărcarea de gestiune problemele cu fiabilitatea datelor despre performanță, mai ales dacă privesc date agregate manual;(ii)să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune de ce Curtea concluzionează că, timp de mai mulți ani, ar fi putut fi prevenite mai multe erori, dacă Comisia și statele membre ar fi utilizat toate informațiile de care dispun și de ce Comisia și statele membre nu reușesc să rezolve această problemă într-un mod satisfăcător;(iii)să aplice învățămintele desprinse în ceea ce privește reducerea sarcinii administrative ca urmare a răspunsului său la protestele fermierilor în viitoarele inițiative politice, ținând seama în același timp de riscul de abuz de fonduri în cazul în care măsurile de control sunt reduse sau de riscul unei divergențe prea mari între statele membre în cazul în care competențele discreționare sunt utilizate fără o supraveghere adecvată;(iv)să țină la curent autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu ratele de recuperare a cheltuielilor agricole neconforme, mai cu seamă dacă rata scade față de rata de recuperare din PAC anterioare și să remedieze rapid cauzele scăderii, o idee fiind inclusiv aceea de a introduce noi stimulente pentru ca autoritățile statelor membre să recupereze fondurile;(v)să evalueze diferențele între nivelurile de ambiție ale planurilor strategice și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune dacă există divergențe între statele membre, care ar putea amenința condițiile de concurență loială între fermieri, și să evalueze cum tratează Comisia aceste diferențe;(vi)să își valorifice mai bine capacitatea de a institui cadre de performanță, de a defini obiectivele și indicatorii și de a-i trage la răspundere pe cei care contribuie la realizări, fie aceștia state membre sau beneficiari, pentru contribuțiile lor;(vii)să actualizeze strategia antifraudă a Comisiei pentru a acorda atenție promovării și menținerii unei separări clare între puterea executivă și cea legislativă în Uniune;(viii)să aibă o strategie clară și cuprinzătoare la nivelul Comisiei cu privire la modalitățile de a proteja mai bine interesele financiare ale Uniunii și de a se asigura că fondurile Uniunii sunt cheltuite în scopurile pentru care au fost destinate și să aplice cu diligență dispozițiile Regulamentului financiar, inclusiv asigurând că acordurile de grant pot fi suspendate sau reziliate atunci când beneficiarii încalcă legislația Uniunii;(ix)să asigure o distribuție echitabilă a fondurilor Uniunii către organizațiile societății civile, pentru a contribui la o societate pluralistă și dinamică;(x)să asigure că orientările Comisiei adoptate în 2024 sunt aplicate de toți ordonatorii de credite și, dacă este necesar, să elaboreze în continuare orientări pentru a alinia pe deplin acordurile de grant la dispozițiile tratatului și la legislația existentă;(xi)să pună la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune rezultatele examinării acordurilor de grant, pentru a putea evalua în ce măsură Comisia poate fi expusă riscului reputațional;(xii)să abordeze în mod adecvat aspecte precum practica „ușilor turnante”, transparența finanțării și a donațiilor, combaterea spălării banilor, limitarea ingerințelor străine, independența față de influența politică și economică, avertizarea de integritate și structurile de guvernare transparente, în ceea ce privește toate entitățile care primesc fonduri din partea Uniunii;(xiii)să reexamineze modelul de memorandum de înțelegere dintre Comisie și agențiile executive pentru a asigura o repartizare mai clară a responsabilităților;(xiv)să solicite structurii de audit să reexamineze contractele cu beneficiarii și să semnaleze, în cazul în care identifică contracte care nu sunt conforme cu normele financiare aplicabile;(xv)să pună IAS să reexamineze contractele dintre Comisie și beneficiarii de granturi, căutând mai ales dispoziții care nu sunt în conformitate cu normele financiare aplicabile în pachetele de lucru;(xvi)să evalueze structura decizională în domeniul atribuirii contractelor și să solicite serviciilor Comisiei și agențiilor executive să efectueze verificări mai bune ale conținutului contractelor în toate etapele, inclusiv asigurând că pachetele de lucru și indicatorii-cheie de performanță enumerați de solicitanți se aliniază la obiectivele programelor de finanțare respective;(xvii)să adopte o clasificare mai precisă a entităților enumerate în sistemul de transparență financiară;(xviii)să își revizuiască propriile norme privind consilierii speciali pentru a eradica selecția și remunerarea arbitrară;(xix)să simplifice mai mult implementarea programelor și să colaboreze strâns cu statele membre pentru a identifica cele mai bune practici în materie de digitalizare a practicilor și procedurilor;(xx)să îmbunătățească calitatea dialogului cu fermierii din toate statele membre;(xxi)să reacționeze mai rapid atunci când Comisiei i se semnalează preocupări serioase ale autorității care acordă descărcarea de gestiune;(xxii)să efectueze verificări adecvate ale entităților înscrise în registrul de transparență, pentru a se asigura că acestea își înscriu în mod cuprinzător activitățile în registru;(xxiii)stabilirea unor linii de responsabilitate mai clare în ceea ce privește punerea în aplicare a platformelor colaborative;(xxiv)să solicite Consiliului pentru gestiunea corporativă să transmită serviciului de audit intern informații consolidate cu privire la lista riscurilor critice, să se asigure că agențiile executive abordează riscurile potențiale și să asigure o selecție transparentă a evaluatorilor independenți pentru a preveni conflictele de interese și a garanta independența acestora;(xxv)să încredințeze tuturor direcțiilor generale și agențiilor executive sarcina de a reexamina distribuirea fondurilor dedicate auditului pentru a asigura că există resurse suficiente;(xxvi)să asigure că propunerile de programe de lucru multianuale ale oricărui instrument de finanțare al Uniunii conțin orientări clare cu privire la activitățile eligibile pentru finanțare, norme mai clare privind examinarea cererilor și conținutul admisibil, precum și cerințe mai clare privind transparența și trasabilitatea utilizării fondurilor Uniunii, inclusiv în ceea ce privește cerințele de divulgare legate de registrul de transparență al UE;(xxvii)să asigure că toate acordurile de grant respectă cerințele necesare privind transparența, trasabilitatea și vizibilitatea fondurilor;

128.observă că bugetul pe 2023 pentru programele de la rubrica 4 a CFM – „Migrație și gestionarea frontierelor” – a fost de 2,7 miliarde EUR (1,4 % din cheltuielile bugetare ale Uniunii), distribuit după cum urmează: 1,2 miliarde (46,5 %) pentru trei agenții decentralizate: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX), Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) și Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (EU-LISA); 1 miliard (38,6 %) pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și 0,4 miliarde (14,9 %) pentru Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF);

129.constată că în 2023 o parte semnificativă a cheltuielilor de la rubrica 4 a CFM s-a axat tot pe finalizarea proiectelor rămase din CFM 2014-2020; constată că 18 % din programele naționale FAMI pentru perioada 2014-2020 au rămas nedeclarate la sfârșitul anului 2023 și că statele membre vor transmite ultimele conturi anuale și cererea de plată a soldului final pentru aceste fonduri odată cu pachetul de închidere până cel târziu la 31 decembrie 2024;

130.constată că Curtea a examinat un eșantion de 23 de operațiuni, care nu este suficient de mare pentru a fi reprezentativ pentru cheltuielile de la rubricile 4 și 5 ale CFM și deci nu poate furniza o estimare separată a ratei de eroare la aceste rubrici; observă în plus din rezultatele auditului Curții că cheltuielile de la rubricile 4 și 5 din CFM sunt afectate de probleme de eligibilitate și cu achizițiile publice și că domeniul este unul cu risc ridicat (7 din cele 23 de operațiuni auditate, adică 30,4 %, erau afectate de erori); este îngrijorat că Curtea a detectat patru erori cuantificabile care au avut un impact financiar asupra sumelor plătite din bugetul Uniunii și că a mai depistat și zece cazuri de neconformitate cu dispozițiile juridice și financiare, care însă nu au avut niciun impact financiar direct asupra bugetului Uniunii; prin urmare, roagă Curtea să transmită o estimare clară a ratei de eroare la rubrica 4; reține din concluzia Comisiei că în 2023 riscul la momentul plății a fost sub 1,1 % pentru cheltuielile cu migrația și gestionarea frontierelor;

131.constată că Comisia a acceptat recomandarea Curții făcută în raportul său anual pe 2023 de a oferi autorităților statelor membre responsabile cu punerea în aplicare a finanțării DG HOME prin gestiune partajată orientări suplimentare cu privire la normele aplicabile; regretă că deocamdată Comisia nu dat curs integral recomandărilor anterioare ale Curții care trebuiau soluționate până la sfârșitul anului 2023; reține că DG HOME își reevaluează metodologia ex ante pentru a asigura respectarea normelor aplicabile generației de granturi post-2021 și că această reevaluare va lua în discuție și recomandările relevante ale Curții și pe cele din auditul IAS privind pregătirea acțiunilor și programelor de închidere finanțate din Fondul pentru securitate internă (FSI) și FAMI în perioada 2014-2020 prin gestiune directă și partajată;

132.află cu îngrijorare că în raportul anual de activitate al DG HOME pentru 2023 au fost exprimate două rezerve privind declarația de asigurare și că o rezervă se referă la implementarea FAMI și FSI în perioada 2014-2020 în mai multe state membre, iar cealaltă rezervă se referă la implementarea Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize (IMFV) 2021-2027 într-un stat membru; felicită Comisia pentru hotărârea de a lua măsuri de remediere a problemelor subiacente din cauza cărora s-au exprimat rezerve;

133.consideră lăudabile progresele identificate de Curte atunci când a examinat activitățile pregătitoare derulate de autoritățile de audit din cinci state membre pentru a gestiona tranziția fondurilor FAMI, IMFV și FSI către RDC în CFM 2021-2027; observă că aceste autorități de audit au raportat Curții că sprijinul și orientările de care au beneficiat din partea DG HOME au fost satisfăcătoare; constată cu îngrijorare că, la momentul auditului efectuat de Curte, patru din cinci autorități de audit din statele membre nu își finalizaseră strategiile de audit;

134.ia act de adoptarea noului Pact privind migrația și azilul; salută că la revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027 s-a alocat o sumă suplimentară de 2 miliarde EUR pentru migrație și gestionarea frontierelor pentru perioada 2024-2027 pentru a aborda problemele tot mai mari cu migrația și gestionarea frontierelor generate de contextul geopolitic actual; constată, cu toate acestea, că ar putea fi necesare fonduri suplimentare pentru a asigura punerea în aplicare deplină a pactului; solicită punerea rapidă în aplicare a pactului în statele membre;

135.subliniază că securizarea frontierelor externe ale Uniunii este un pilon al noului Pact privind migrația și azilul; constată cu îngrijorare din rapoartele Comisiei că numărul de treceri neregulamentare ale frontierei în Uniune a crescut de la 330 000 în 2022 la 380 000 în 2023; observă că IMFV poate sprijini statele membre din prima linie să se asigure că dispun de resursele pentru infrastructura, edificiile și instalațiile necesare pentru a securiza frontierele externe ale Uniunii, inclusiv pentru consolidarea securității electronice a frontierelor și pentru alte instrumente de supraveghere a frontierelor, astfel cum se prevede în anexa III la Regulamentul IMFV; ia act de concluziile Consiliului European din 9 februarie 2023, potrivit cărora Uniunea își va intensifica acțiunile de împiedicare a plecărilor neregulamentare și a pierderilor de vieți omenești, de reducere a presiunii asupra frontierelor Uniunii și asupra capacităților de primire, de luptă împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și de intensificare a returnărilor; subliniază că este necesar ca persoanele vulnerabile să fie protejate mai bine de rețelele de introducere ilegală de migranți și de trafic de persoane și să se combată efectele negative ale instrumentalizării migranților ca parte a atacurilor hibride, îndeosebi de către forțele pro-ruse, precum și de către regimul belarus;

136.reamintește că, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060, statele membre și Comisia trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale și a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în utilizarea fondurilor Uniunii;

137.află din concluzia Curții că FAMI 2014-2020 a înregistrat rezultate sub așteptări la capitolul facilitarea returnării migranților: mai află și că Curtea și Comisia recunosc că progresele în acest domeniu au fost grav afectate de restricțiile de călătorie legate de COVID-19; constată, de asemenea, că în 2023 măsurile de returnare au fost sprijinite cu 29,8 milioane EUR din FAMI; consideră că Comisia trebuie să depună eforturi mai susținute pentru a sprijini statele membre să împiedice trecerile neregulamentare ale frontierelor și să ducă la capăt cu succes procesul de returnare a resortisanților țărilor terțe, precum și integrarea migranților legali; așteaptă cu interes să primească informații consolidate în 2025 despre progresele înregistrate în acest sens din evaluarea ex post a FAMI pe perioada 2014-2020; evidențiază că Comisia ar trebui să ia și pe mai departe măsuri privind migrația și azilul în contextul acțiunii externe, inclusiv în ceea ce privește abordarea „Echipa Europa”, mărind în același timp transparența programării și utilizării fondurilor Uniunii pentru afaceri interne în țările terțe, protejând în același timp rolul Parlamentului;

138.invită Comisia:(i)să dea curs recomandărilor Curții cu conștiinciozitate și promptitudine și să transmită autorității care acordă descărcarea de gestiune metodologia ex ante revizuită a DG HOME, odată finalizată;(ii)să ajute în continuare autoritățile de management și de audit din statele membre să își finalizeze la timp strategiile de audit pentru fondurile CFM 2021-2027, acordând o atenție deosebită problemelor cu eligibilitatea și achizițiile publice, precum și tuturor celorlalte constatări recurente ale Curții;(iii)să ia măsuri pentru a îmbunătăți performanța acțiunilor finanțate de Uniune în ceea ce privește returnările efective și combaterea migrației ilegale, asigurând totodată respectarea deplină a legislației Uniunii și a valorilor fundamentale ale Uniunii;(iv)să ia măsuri pentru a crește eficiența cheltuielilor Uniunii pentru protejarea și gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene;(v)să monitorizeze, să sprijine și să controleze progresul în timp util al măsurilor administrative, operaționale și juridice impuse de statele membre și agențiile Uniunii pentru punerea în aplicare integrală a noului Pact privind migrația și azilul până în 2026;(vi)să mărească transparența programării și a utilizării fondurilor Uniunii pentru afaceri interne în țările terțe, protejând în același timp rolul Parlamentului în asigurarea controlului democratic al cheltuielilor Uniunii;(vii)să evalueze în permanență, în execuția bugetului Uniunii, respectarea Cartei drepturilor fundamentale și a valorilor Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul financiar;

139.observă că în 2023 bugetul pentru programele de la rubrica 5 a CFM – „Securitate și apărare” – a fost de 1,4 miliarde EUR (0,7 % din cheltuielile bugetare ale Uniunii), distribuit după cum urmează: 500 de milioane (38,4 %) pentru Fondul european de apărare (FEA), 300 de milioane (19 %) pentru mobilitatea militară, 200 milioane (17,1 %) pentru agențiile descentralizate, și anume Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), Europol și Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), 200 de milioane (13,1 %) pentru FSI și 200 de milioane (12,4 %) pentru securitatea și dezafectarea nucleară, și alte domenii;

140.constată că în 2023 o parte semnificativă a cheltuielilor de la rubrica 5 a CFM s-a axat tot pe finalizarea proiectelor rămase din CFM 2014-2020; constată că 25 % din programele naționale FSI pentru perioada 2014-2020 au rămas nedeclarate la sfârșitul anului 2023 și că statele membre vor transmite ultimele conturi anuale și cererea de plată a soldului final pentru aceste fonduri odată cu pachetul de închidere până cel târziu la 31 decembrie 2024;

141.constată cu îngrijorare că, din motivele explicate în secțiunea privind migrația și gestionarea frontierelor, Curtea nu poate oferi o estimare separată a ratei de eroare la rubrica 5 „Securitate și apărare” din CFM și că, din câte își poate da seama din rezultatele auditului său, Curtea crede că cheltuielile de la această rubrică sunt cu risc ridicat; prin urmare, roagă Curtea să transmită o estimare a ratei de eroare și la această rubrică; reține din concluzia Comisiei că în 2023 riscul la momentul plății a fost de 0,5 % pentru cheltuielile cu securitatea și apărarea;

142.observă că Comisia nu a acceptat recomandarea Curții de a verifica cu atenție și de a fundamenta cu documente aspectele tehnice ale cererilor de granturi pentru mobilitatea militară depuse la Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) în cursul procedurii de acordare a granturilor și că după părerea Comisiei procesele sale actuale sunt suficiente pentru a verifica dacă proiectele de infrastructură cu dublă utilizare îndeplinesc condițiile de eligibilitate;

143.reamintește că situația geopolitică extrem de instabilă din vecinătatea Uniunii atrage după sine provocări mai mari în materie de securitate și apărare, inclusiv amenințările hibride și, prin urmare, a crescut nevoia de investiții în securitate, apărare și pregătire de când a început războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; evidențiază că rubrica 5 din CFM dedicată securității și apărării este cea mai mică dintre toate rubricile CFM și regretă că bugetul alocat în prezent de Uniune pentru a asigura securitatea și apărarea cetățenilor săi nu este pe măsura provocărilor cărora trebuie să se facă față, și pe termen scurt, și pe termen lung; constată că în 2023 finanțarea mobilizată de Uniune în sprijinul industriei de apărare a provenit exclusiv din FEA; reamintește rolul jucat de FEA în sprijinirea expertizei tehnologice europene în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive; consideră de bun augur că cererile de propuneri din FEA pentru 2023 au crescut cu 72 % față de exercițiul precedent, demonstrând interesul puternic și în continuă creștere pentru FEA manifestat de actorii din industria europeană de apărare și de organizațiile de cercetare, precum și cererea ridicată de finanțare în acest sector; reține că, în cadrul cererilor de propuneri din 2023, Uniunea a angajat 1,15 miliarde EUR pentru 61 de proiecte de C&D în domeniul apărării, în beneficiul a 581 de entități juridice din 26 state membre, plus Norvegia; constată că, în medie, 17 entități din opt state membre diferite și din Norvegia participă la fiecare proiect; subliniază importanța unor condiții de concurență echitabile în sprijinirea cooperării transfrontaliere în domeniul cercetării și dezvoltării în sectorul apărării;

144.felicită Comisia pentru acțiunile prin care a suplimentat sprijinul pentru IMM-urile din sectorul apărării și apreciază mai ales că schema UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS), care oferă o gamă variată de instrumente personalizate pentru IMM-urile din ecosistemul de apărare, a devenit complet operațională în 2023, alocându-i-se 224 de milioane EUR din bugetul FEA; apreciază, de asemenea, rolul bonusului pentru IMM-uri din cadrul FEA în facilitarea accesului micilor actori și inovatori în lanțurile de aprovizionare pentru apărare; reține că în cererile de propuneri pentru FEA din 2023, 42 % dintre entitățile selectate pentru finanțare au fost IMM-uri, o pondere mai mare față de 2022 (38,2 %), și că 18 % din finanțarea totală disponibilă prin cererile de propuneri din FED este alocată IMM-urilor;

145.reamintește că Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare (PADR) a fost un program precursor al FEA, cu un buget de 90 de milioane EUR, care a finanțat 18 proiecte de cercetare selectate în urma cererilor de propuneri în perioada 2017-2019; în plus, reamintește că, potrivit observațiilor Curții din Raportul său special 10/2023 intitulat „Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare”, Uniunea tot nu dispunea de o strategie pe termen lung pentru proiectele din FEA, în special la capitolele impact, cercetare suplimentară, dezvoltare, producție, achiziții și alte aspecte; felicită Comisia pentru că a acceptat toate recomandările Curții și a confirmat că implementarea lor este în curs; salută, în acest sens, adoptarea de către Comisie a Strategiei privind industria europeană de apărare (EDIS) și a propunerii legislative de instituire a Programului privind industria europeană de apărare (EDIP), precum și angajamentul Comisiei de a consolida FEA; cu toate acestea, având în vedere realitățile geopolitice cu care se confruntă Uniunea, consideră îngrijorător că, potrivit așteptărilor, implementarea deplină a recomandărilor Curții se va produce abia în 2026;

146.reamintește observațiile Curții din Raportul său special 10/2023 privind resursele umane limitate de care dispune Comisia și riscul pentru FEA rezultat din această situație; constată că numărul tot mai mare de propuneri de evaluat și de proiecte de gestionat exercită o presiune considerabilă asupra resurselor umane; remarcă, totodată, ponderea mare a experților naționali detașați (17 %) în rândul personalului DG DEFIS în 2023 și intenția DG DEFIS de a-și mări efectivele prin selectarea de funcționari prin concursuri EPSO specializate în domeniile spațial și al apărării, pentru care listele de rezervă au fost finalizate în noiembrie 2023;

147.constată că a demarat deja punerea în execuție a „Planului de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0”, fiind alocate 1,74 miliarde EUR pentru proiecte de infrastructură de transport cu dublă utilizare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în perioada 2021-2027; ține să remarce că, până acum, Uniunea a cofinanțat 95 de proiecte de mobilitate militară în 21 state membre și că 94 dintre aceste proiecte sunt încă în desfășurare, estimându-se că majoritatea lor vor fi finalizate între 2026 și 2027; constată cu îngrijorare că, în urma celor trei cereri de propuneri organizate în 2021, 2022 și 2023, întreaga sumă alocată pachetului pentru mobilitate militară în cadrul MIE pentru actuala perioadă de programare a fost deja epuizată; consideră că, deși punerea rapidă la dispoziție a bugetului prin alimentarea anticipată a sumelor în cererile de propuneri pentru 2022 și 2023 a răspuns necesității de a lua în considerare evoluția situației de securitate din Europa ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, aceasta a generat, totodată, instabilitatea și impredictibilitatea finanțării UE, creând, pentru mai bine de patru ani, un deficit de fonduri ale Uniunii pentru cererile de propuneri privind mobilitatea militară destinate finanțării proiectelor de infrastructură cu dublă utilizare până la CFM post-2027; reamintește concluziile Curții din Raportul său special 04/2025, potrivit cărora planul de acțiune nu a fost clădit pe un fundament suficient de solid și că progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, și anume asigurarea circulației rapide și fără sincope a personalului militar și a materialelor și resurselor militare, inclusiv cu preaviz scurt și la scară largă, au fost variate din cauza deficiențelor la nivel de concepție și a obstacolelor care persistă în calea punerii în aplicare; constată că Comisia consideră că sunt necesare mai multe acțiuni pentru a întări coridoarele infrastructurii de transport cu dublă utilizare, inclusiv în aspecte de reglementare, precum procedurile de autorizare a circulației transfrontaliere; ia act de observația Curții potrivit căreia Comisia nu a efectuat o evaluare solidă a finanțării totale necesare pentru ca obiectivele și țintele sale să poată fi atinse; regretă că în 2023 pentru mobilitatea militară au fost cheltuite doar 300 de milioane EUR și este îngrijorat că cererile de propuneri din pachetul financiar pentru mobilitate militară au înregistrat o rată de suprasubscriere superioară de patru ori, ceea ce demonstrează interesul crescut al statelor membre și al beneficiarilor proiectelor;

148.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la decizia Comisiei de a proceda la adoptarea inițiativei „ReArm Europe” fără consultarea prealabilă a Parlamentului European; regretă că o astfel de decizie eludează principiul echilibrului instituțional și subminează rolul Parlamentului în calitate de colegiuitor în definirea priorităților strategice și bugetare; îndeamnă Comisia să se abțină de la a iniția instrumente de politică importante, care au un impact asupra arhitecturii financiare și strategice a Uniunii, fără a asigura respectarea deplină a prerogativelor Parlamentului;

149.observă că Parlamentul European a solicitat Uniunii și statelor sale membre să instituie un cadru juridic care să permită ca Rusia să fie clasificată drept stat sponsor al terorismului;

150.invită Comisia:(i)să elaboreze cât mai curând posibil o strategie pe termen mai lung pentru FEA, inspirându-se din experiența dobândită cu Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare (PADR) și din recomandările Curții;(ii)să asigure furnizarea de resurse adecvate pentru a intensifica cooperarea în domeniul apărării între statele Uniunii, pe termen scurt prin proiectul de buget 2026 și prin recrutarea promptă de personal specializat, și pe termen mediu prin propunerea Comisiei pentru următorul CFM;(iii)să amelioreze și mai mult mobilitatea militară în Uniune mărind substanțial finanțarea disponibilă pentru îmbunătățirea coridoarelor infrastructurii de transport cu dublă utilizare și aplicând măsuri prin care să se elimine barierele administrative, procedurale și de reglementare din calea deplasărilor militare transfrontaliere, acordând totodată prioritate finanțării de către Uniune a proiectelor care răspund cel mai bine actualului peisaj european al amenințărilor; să ia în considerare constatările și recomandările Curții din Raportul special 04/2025;(iv)să ia măsuri pentru a asigura diligența necesară în ceea ce privește criteriile proiectelor pentru proiectele de infrastructură de mobilitate militară cu dublă utilizare, în conformitate cu recomandarea Curții;

151.reține că bugetul pentru programele de la rubrica 6 a CFM – „Vecinătate și restul lumii” – a fost de 15,2 miliarde EUR (7,4 % din bugetul Uniunii), distribuit după cum urmează: 63,4 % pentru Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală), 16,4 % pentru Ajutorul Umanitar (HUMA), 16 % pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și 4,2 % pentru alte acțiuni și programe; constată că, în total, în 2023, plățile pentru „Vecinătate și întreaga lume” au ajuns la 15,2 miliarde, ceea ce reprezintă circa 8 % din cheltuielile totale ale UE, fără MRR;

152.constată că Curtea a examinat un eșantion de 72 de operațiuni, care nu este suficient de reprezentativ pentru cheltuielile de la această rubrică a CFM și, prin urmare, nu poate furniza o estimare a ratei de eroare; invită Curtea să transmită o estimare clară a ratei de eroare la această rubrică, având în vedere că, din rezultatele auditului Curții reiese că acest domeniu este cu risc ridicat (37 din cele 72 de operațiuni auditate, adică 51,4 %, erau afectate de erori); observă că Curtea a depistat 31 de erori care au avut un impact financiar asupra bugetului Uniunii, legate de beneficiari neeligibili, costuri neeligibile, cheltuieli neefectuate și încălcări ale normelor pentru achizițiile publice, domenii care ar putea indica riscul ca mecanismele de control să nu funcționeze corect;

153.constată, în plus, că Curtea a detectat 19 cazuri de neconformitate cu dispozițiile juridice și financiare, dintre care niciunul nu a avut un impact financiar direct asupra bugetului Uniunii, și care au cuprins aspecte precum alocarea ambiguă a costurilor, nerespectarea normelor de vizibilitate și documentația inadecvată;

154.este preocupat că Curtea a constatat o neconformitate semnificativă cu normele de vizibilitate la un proiect finanțat de UE în gestiune indirectă de către DG NEAR, care a vizat un acord de contribuție în valoare de 21.2 milioane EUR semnat cu o organizație internațională într-un proiect al cărui scop era să sprijine țările Parteneriatului estic să combată COVID-19; reține din constatările Curții că majoritatea chitanțelor de donație pe care le-a verificat nu menționau deloc că echipamentele medicale donate erau finanțate de Uniune; reamintește că beneficiarii fondurilor Uniunii trebuie să publice în mod clar că Uniunea a finanțat sau cofinanțat acțiunea pe care o derulează; află din răspunsurile Comisiei că discută cu Organizația Națiunilor Unite noi orientări privind comunicarea și vizibilitatea pentru a reduce riscurile de neconformitate cu normele de vizibilitate;

155.este îngrijorat că, în auditul său informatic privind componenta sistemului informatic OPSYS de gestionare a accesului și a drepturilor utilizatorilor, Curtea a constatat trei deficiențe, inclusiv că (i) Direcția Generală Parteneriate Internaționale (DG INTPA) nu a introdus o procedură oficială de acordare și retragere a drepturilor de acces pentru administratorii de sistem și utilizatorii standard; (ii) în patru cazuri utilizatorii standard aveau mai multe drepturi de acces decât aveau nevoie pentru locurile lor de muncă, ceea ce nu este în conformitate cu standardele informatice ale Comisiei; și că (iii) DG INTPA nu gestiona toate conturile de administratori ce aparțineau personalului altor direcții generale; este preocupat că aceste deficiențe măresc atât riscul unui acces neautorizat la sistem, cât și riscul de neconformitate cu normele și procedurile obligatorii pentru derularea proiectelor de acțiune externă și pe lângă toate acestea mai și subminează integritatea proceselor și datelor sistemului;

156.reține că Comisia a intensificat comunicarea cu organizațiile internaționale pentru a lăsa să se înțeleagă mai clar că auditorilor Curții trebuie să li se asigure acces deplin la documente atunci când auditează proiecte finanțate de Uniune și că Comisia a sprijinit inițiative care urmăresc să găsească soluții permanente la problemele legate de accesarea și păstrarea documentelor; constată cu toate acestea că Comisia recunoaște că, în ciuda eforturilor, tot mai există unele constrângeri în accesul la documente, impuse de cadrele juridice existente ale partenerilor de implementare, care nu sunt șanse să se schimbe în viitorul apropiat;

157.îndeamnă Comisia să consolideze abordarea bazată pe mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept în ceea ce privește finanțarea Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) III, pentru ca instrumentul să servească scopului său de a pregăti în mod eficient țările în curs de aderare pentru îndeplinirea condițiilor necesare pentru a deveni state membre ale Uniunii; își reiterează apelul adresat Comisiei de a pune în aplicare recomandările din Raportul special 01/2022 al Curții pentru a garanta că asistența financiară acordată de Uniune în vederea sprijinirii statului de drept în Balcanii de Vest are un impact efectiv, mai ales prin elaborarea unor orientări privind aplicarea dispozițiilor IPA III referitoare la modulare și la condiționalitate;

158.subliniază că ajutorul Uniunii nu ar trebui în niciun caz – direct sau indirect – să finanțeze terorismul și, prin urmare, nu ar trebui să sprijine nicio entitate care are legături cu Hamas sau cu orice altă organizație teroristă sau extremistă; consideră că, în acest scop, este legitim și necesar să se poată cunoaște și identifica în mod clar toți beneficiarii finali ai ajutorului european din țările terțe; subliniază necesitatea unui control strict asupra distribuirii și utilizării ajutorului, pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor;

159.constată cu regret că Comisia Europeană a finanțat Universitatea Islamică de Știință și Tehnologie din Gaziantep, despre care s-a demonstrat că are legături cu organizația teroristă Hamas; solicită Comisiei să încheie toate relațiile cu această universitate și cu alte universități care au legături cu organizații teroriste;

160.îndeamnă Comisia, în contextul eforturilor de a acorda sprijin și ajutoare umanitare populației palestiniene, să utilizeze pe deplin, de asemenea, partenerii de încredere, cum ar fi OMS, PAM, UNICEF sau diferite organizații ale Semilunii Roșii; reamintește că este important ca Comisia să garanteze că acțiunile sunt supuse unor controale independente efectuate de experți externi, de Curte și de parteneri internaționali cu experiență;

161.observă că, în ultimele luni, Comisia a colaborat cu UNRWA pentru a consolida procesele de neutralitate și sistemele de control în cadrul Agenției, în conformitate cu constatările anchetelor efectuate de OIOS al ONU cu privire la acuzațiile că 19 membri ai personalului său ar fi fost implicați în atacul din 7 octombrie 2023, și pentru a monitoriza aplicarea planului de acțiune prezentat de UNRWA pentru implementarea recomandărilor Grupului independent de verificare condus de fosta ministră franceză a afacerilor externe, Colonna, pentru a întări controlul și supravegherea; reține că Comisia a reevaluat decizia de finanțare a UNRWA de către Uniune pentru 2024 și că, printr-un schimb de scrisori între comisarul Várhelyi și comisarul general al UNRWA, Lazzarini, în aprilie 2024, Uniunea a ajuns la un acord cu privire la asistența condiționată acordată de Uniune UNRWA, legată de o serie de obiective de etapă declinate pe trei direcții de lucru, incluzând verificarea personalului UNRWA, un audit de către Uniune, precum și consolidarea Departamentului pentru investigații interne și a Biroului de etică; observă că asistența acordată de Uniune a fost reluată;

162.reamintește necesitatea ca Autoritatea Palestiniană să elimine, până la următorul an școlar, toate conținuturile și materialele de învățământ care nu respectă standardele UNESCO, în special cele care conțin antisemitism, așa cum este definit de clasificarea dată de Alianța internațională pentru comemorarea holocaustului, aprobată de Uniune, incitare la violență, discursuri de incitare la ură și glorificarea terorismului; reamintește dispozițiile rezoluțiilor anterioare de descărcare de gestiune; subliniază că sprijinul financiar din partea Uniunii pentru Autoritatea Palestiniană în domeniul educației ar trebui acordat cu condiția ca manualele să aibă un conținut aliniat la standardele UNESCO, ca toate referințele antisemite să fie eliminate, iar exemplele care incită la ură și violență să fie scoase, așa cum s-a solicitat în repetate rânduri în rezoluțiile care însoțesc deciziile de descărcare de gestiune; reamintește constatările raportului Institutului Georg Eckert finanțat de Uniune, care a dezvăluit o imagine complexă în ce privește manualele; reține că Uniunea nu finanțează manualele palestiniene și că acestea nu sunt nici responsabilitatea UNRWA, care, cu toate acestea, reexaminează toate manualele publicate pentru a elimina orice conținut problematic; reține că Comisia va examina situația cu atenție pentru a se asigura că nu sunt alocate fonduri ale Uniunii, direct sau indirect, pentru redactarea și predarea unor astfel de materiale didactice sau expunerea copiilor palestinieni la astfel de materiale, chiar dacă asemenea materiale sunt furnizate de organizații ale ONU;

163.află că DG NEAR a admis în raportul său anual de activitate pe 2023 că pentru proiectele de la Kiev s-au organizat vizite periodice, dar că constrângerile de securitate au limitat monitorizarea la fața locului și vizitarea proiectelor în alte regiuni ucrainene; constată că constrângerile care afectează monitorizarea adecvată a proiectelor în Ucraina au avut ca efect o rezervă în raportul anual de activitate pe 2023 al DG NEAR și că se pun în aplicare acțiuni corective, ca monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor prin verificări documentare, soluții la distanță și apelarea la un furnizor de servicii;

164.consideră demn de apreciat că OLAF oferă autorităților asistență antifraudă focalizată și sprijină aderarea Ucrainei la Programul de luptă antifraudă ale Uniunii; relevă că Acordul-cadru pentru Mecanismul pentru Ucraina, care a intrat în vigoare în iunie 2024, prevede dispoziții cu obligativitate juridică pentru gestionarea, controlul, supravegherea, monitorizarea, evaluarea, raportarea și auditul fondurilor din cadrul mecanismului, precum și măsuri de prevenire, investigare și corectare a neregulilor, fraudelor, corupției și conflictelor de interese, precum și dispoziții privind rolurile OLAF și EPPO; în plus, consideră lăudabil că, în temeiul articolului 36 din Regulamentul privind Mecanismul pentru Ucraina, Comisia a înființat în iunie 2024 o comisie de audit, cu misiunea de a ajuta Comisia să evalueze buna funcționare a sistemelor de gestiune și control ale Ucrainei în raport cu fondurile furnizate prin mecanism și să combată proasta administrare a fondurilor Uniunii alocate prin Mecanismul pentru Ucraina; invită Comisia să informeze în mod regulat Parlamentul European cu privire la activitățile și constatările comisiei de audit pentru a asigura o supraveghere parlamentară adecvată;

165.ia act cu îngrijorare de relatările recente privind constatările unui proiect de raport de audit plătit de Comisie, care vizează Secretariatul Organizației Statelor din Africa, Zona Caraibilor și Pacific, ce invocă suspiciuni de fraudă, neplata salariilor și alte datorii; constată că, după cum s-a informat, Comisia Europeană a plătit contribuții în valoare de 3,7 milioane EUR secretariatului în 2023 și, din martie 2024, încearcă să recupereze 3,6 milioane EUR; solicită Comisiei să asigure transparență și asumarea deplină a răspunderii, să acorde acces la raportul de audit și să informeze deputații în Parlament cu privire la măsurile concrete pe care le-a adoptat;

166.invită Comisia, în conformitate cu recomandările Curții din avizul său 03/2024, să integreze în noua propunere legislativă privind CFM recomandările garanției pentru acțiunea externă care completează evaluarea Comisiei, inclusiv utilizarea crescută a finanțării mixte (granturi) în țările cel mai puțin dezvoltate, în țările fragile sau afectate de conflicte și coordonarea angajată cu părțile interesate, cum ar fi societatea civilă;

167.își exprimă îngrijorarea cu privire la alocarea FEDD+ în cadrul noului pachet flexibil „Sprijin pentru investiții” în favoarea țărilor beneficiare în care investițiile din cadrul strategiei Global Gateway sunt mai ușor de implementat, în detrimentul acordării de prioritate țărilor cel mai puțin dezvoltate, precum și țărilor fragile și afectate de conflicte; solicită ca informarea privind cuantumul sumelor FEDD+ alocate și contractate în aceste țări, precum și transparența în legătură cu cota de alocări pentru țările cel mai puțin dezvoltate în cadrul MIP naționale să fie respectate în alocările MIP regionale;

168.reafirmă că, deși recunoaște strategia Global Gateway ca fiind răspunsul concertat al Uniunii la provocările globale, acțiunile care grupează investițiile publice și private trebuie să fie întotdeauna ghidate de cadrul juridic prevăzut în Regulamentul privind IVCDCI, Agenda 2030 și de nevoile țărilor partenere, care au fost comunicate printr-un dialog onest și de la egal la egal; este preocupat de inconsecvențele din cadrul programelor Global Gateway; solicită, prin urmare, îmbunătățirea transparenței, a responsabilității democratice, a unor mecanisme solide de monitorizare și evaluare în cadrul inițiativelor Global Gateway și Echipa Europa; solicită o platformă centralizată, accesibilă publicului, actualizată periodic, pentru a detalia proiectele Global Gateway, și anume obiectivele, sursele de finanțare, partenerii de implementare și rezultatele preconizate ale acestora;

169.constată că, pentru a audita regularitatea operațiunilor, Curtea a examinat un eșantion de 140 de operațiuni, reprezentativ pentru toată gama de cheltuieli din FED-uri; constată, totodată, că ele au cuprins 31 de operațiuni legate de Fondul fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru Africa, 87 de operațiuni ordonanțate de 14 delegații ale UE Angola, Benin, Côte d’Ivoire, Fiji, Ghana, Guineea-Bissau, Kenya, Madagascar, Malawi, Mauritius, Mozambic, Gambia, Togo și Uganda. și 19 plăți aprobate de serviciile centrale ale Comisiei;

170.constată cu îngrijorare că, dintre cele 140 de operațiuni examinate, 62 (44,3 %) conțineau erori, comparativ cu 57 (40,7 %) în 2022 pentru același număr de operațiuni; subliniază, de asemenea, că Curtea a cuantificat 52 de erori (48 în 2022), pe baza cărora a estimat nivelul de eroare pentru exercițiul financiar 2023 la 8,9 % (7,1 % în 2022);

171.subliniază cu îngrijorare că cele mai frecvente trei tipuri de erori din exercițiul financiar 2023 au privit cheltuieli neefectuate în proporție de 45 % (51 % în 2022), lipsa unor documente justificative esențiale 31 % (7 % în 2022) și cheltuieli neeligibile 23 % (24 % în 2022);

172.remarcă răspunsurile Comisiei la întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate comisarilor Jutta Urpilainen și Oliver Varhelyi din care reiese că în 2023 circa 45 % din totalul erorilor se datorau închiderii în exces, o practică prin care cheltuielile neefectuate sunt incluse în conturi drept cheltuieli efectuate și, prin urmare, sunt temporare, deoarece vor dispărea după închiderea definitivă a conturilor; constată, de asemenea, că, pentru a reduce aceste erori temporare, Comisia a solicitat partenerilor săi să își revizuiască modelele de raportare pentru a se putea identifica mai ușor cheltuielile suportate și că DG INTPA a pus în mișcare un grup de lucru special pentru a verifica conformitatea organizațiilor relevante cu ajutorul unui cadru de management al riscurilor; constată, de asemenea, că DG INTPA își revizuiește în prezent strategia de control, care urmărește, printre altele, să identifice cum se pot face controale ex ante mai riguroase și să îmbunătățească rapoartele trimise Comisiei de organizațiile evaluate pe bază de piloni; invită Comisia să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în legătură cu efectele acestor acțiuni;

173.află că printre rezultatele așteptate după ce DG INTPA își va fi finalizat revizuirea propriei strategii de control la care lucrează în prezent se numără redactarea de orientări mai precise privind raportarea financiară și înăsprirea controalelor ex ante, astfel încât să se prevină erorile, inclusiv cele legate de închiderea în exces; invită Comisia să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune ce măsuri de remediere s-au luat după finalizarea acestei revizuiri;

174.este îngrijorat că, la fel ca în anii precedenți, unele organizații internaționale au oferit doar un acces limitat la documente (de exemplu, într-un format care permite numai citirea), ceea ce a îngreunat planificarea, executarea și controlul calității auditului efectuat de Curte și a provocat întârzieri; reține că aspectele legate de audit și control au fost discutate în mai multe rânduri cu entități ale ONU, inclusiv în contextul reuniunilor comune ale grupului tehnic de referință și al grupului de lucru relevant UE-ONU pentru Acordul-cadru financiar și administrativ (FAFA); constată, de asemenea, că Comisia colaborează cu organizațiile internaționale în cauză și și-a intensificat comunicarea cu ele despre accesul Curții la documente; încurajează Comisia, la fel ca în anii precedenți, să depună mai multe eforturi în acest sens;

175.subliniază că, din câte reiese din evaluarea Curții, studiul privind rata de eroare reziduală (RER) nu constituie o misiune de asigurare sau un audit și se bazează pe metodologia și pe manualul privind RER transmise de DG INTPA; constată că DG INTPA clarifică că studiul privind RER este menit să fie un indicator-cheie pentru impactul financiar estimat al erorilor reziduale, adică măsoară dacă sistemul de control intern funcționează corespunzător și deci demonstrează capacitatea de corecție a Comisiei; subliniază că, la fel ca în anii precedenți, Curtea a constatat că studiul are anumite limitări; ia act, de asemenea, de opinia Curții, potrivit căreia, la fel ca în anii precedenți, metodologia privind rata de eroare reziduală permite contractantului să se bazeze în întregime pe rezultatele controalelor făcute de DG INTPA și că a recurge la serviciile altor auditori contravine scopului unui studiu RER; ține să remarce că în situațiile în care controalele anterioare s-au efectuat în temeiul FAFA dintre Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite, contractantul nu este întotdeauna în măsură să mai efectueze și alte teste de fond, deoarece FAFA limitează drepturile de verificare ale Comisiei; subliniază răspunsul Comisiei, care a recunoscut că controalele stabilite în FAFA au anumite limitări; îndeamnă Comisia să caute soluții viabile pentru a rezolva această problemă;

176.reamintește că au fost create două fonduri fiduciare ale UE (FFUE) în cadrul FED; reamintește că Fondul fiduciar de urgență pentru Africa a mobilizat peste 5 miliarde EUR, 88 % din contribuții (4,4 miliarde EUR) provenind din FED și din bugetul Uniunii; regretă că, în pofida mai multor solicitări din partea Parlamentului, procesul de gestionare și de alocare a acestor fonduri este încă lipsit de transparență; este îngrijorat de constatările Curții din raportul său special 17/2024 intitulat „Fondul fiduciar al UE pentru Africa – În ciuda noilor abordări, sprijinul continuă să nu fie bine direcționat”; constată că, în pofida unei abordări inovatoare în ceea ce privește identificarea riscurilor la adresa drepturilor omului într-un mediu dificil, aceste riscuri nu au fost abordate în mod cuprinzător, iar Curtea a constatat că evaluarea riscurilor potențiale pentru drepturile omului nu a fost cuprinzătoare; reamintește că, potrivit Curții, Comisia nu este în măsură să identifice și să raporteze cu privire la cele mai eficiente și eficace abordări pentru reducerea migrației ilegale și a deplasărilor forțate în Africa; regretă că noul sistem de monitorizare efectuează o agregare a informațiilor de la toate proiectele FFUE, dar se confruntă cu probleme legate de acuratețea datelor; ia act de faptul că Fondul fiduciar al Uniunii pentru Africa urmează să fie eliminat treptat în 2025;

177.invită Comisia să dea curs recomandărilor Curții;(i)în ce privește sistemul de aplicații OPSYS, să formalizeze și să optimizeze procedura de acordare și retragere a drepturilor de acces pentru administratorii de sistem și utilizatorii standard, să îmbunătățească calitatea noului software și să aloce resursele necesare pentru a-l face mai matur și mai robust;(ii)să înăsprească orientările și controalele pentru a avea siguranța că organizațiile care execută contracte în gestiune indirectă, inclusiv organizațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale și agențiile de stat, respectă normele de vizibilitate;(iii)să își intensifice în continuare dialogul cu organizațiile internaționale pentru a acorda CEC acces complet, nelimitat și prompt la documentele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile care îi revin în temeiul TFUE, și nu doar într-un format care permite numai citirea;(iv)să introducă măsuri corespunzătoare de control ex ante și ex post în zonele instabile sau aflate în conflict, pentru a asigura controlul adecvat al cheltuielilor din fondurile Uniunii și modalități de recuperare a fondurilor Uniunii;(v)să ia măsuri prin care să amelioreze sistemele de control utilizate pentru a valida prefinanțări plătite organizațiilor internaționale;(vi)să facă controale ex ante mai riguroase înainte de a accepta cheltuielile;

178.în plus, invită Comisia:(i)să monitorizeze strict UNRWA, prin toate mecanismele disponibile, și să colaboreze cu aceasta pentru a asigura implementarea acțiunilor convenite pentru a garanta că UNRWA funcționează în conformitate deplină cu principiile umanitare, păstrând neutralitatea, inclusiv în viitoarea declarație comună UE-UNRWA și în viitoarele decizii de finanțare pentru asistență condiționată din partea Uniunii;(ii)să se asigure că toate contractele care implică fonduri ale Uniunii respectă întru totul legislația aplicabilă a Uniunii, inclusiv responsabilitatea, transparența și buna gestiune financiară, ceea ce presupune să se verifice că nu există subcontractanți, persoane fizice, participanți la ateliere și/sau cursuri de formare sau destinatari ai sprijinului financiar acordat unor terți care fac obiectul măsurilor restrictive ale Uniunii sau care sunt implicați în finanțarea terorismului sau a actelor de terorism, precum și în alte acte de ură și incitare la ură;(iii)să se direcționeze sprijinul într-o măsură mai mare în funcție de dovezi către anumite zone geografice și anumiți beneficiari și să se îmbunătățească acuratețea realizărilor raportate a unor acțiuni viitoare de dezvoltare, inclusiv prin Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”;

179.constată că Comisia este direct responsabilă pentru execuția a 59,1 % din bugetul administrativ total al Uniunii, echivalentul a 7,2 miliarde EUR; constată, de asemenea, că 70 % din cheltuielile administrative sunt legate de resursele umane, inclusiv de pensii, în timp ce restul reprezintă în principal cheltuielile legate de clădiri, echipamente, energie, comunicații și IT; constată cu satisfacție că, și pentru 2023, Curtea a concluzionat că domeniul cheltuielilor prezintă un risc scăzut;

180.ia act de faptul că, în 2023, 2 152 de funcționari publici au părăsit Comisia, în principal ca urmare a pensionării, demisiei sau încetării contractelor lor; constată că aceasta reprezintă o fluctuație relativ ridicată a personalului, ceea ce ar trebui să ofere Comisiei posibilități ample de a remedia dezechilibrele persistente în ceea ce privește reprezentarea geografică în cadrul structurilor sale;

181.încurajează Comisia și EPSO să asigure implementarea cât mai rapidă a sistemelor tehnice necesare și accelerarea proceselor pentru ca Comisia și alte instituții ale Uniunii să se poată baza pe EPSO pentru selecția candidaților cu înaltă calificare și motivați pentru toate tipurile de posturi din instituții;

182.apreciază faptul că reprezentarea femeilor în posturile de conducere a crescut de la 46,1 % în decembrie 2022 la 47,8 % în decembrie 2023; încurajează Comisia să se concentreze în continuare pe asigurarea și menținerea echilibrului de gen la toate nivelurile de conducere;

183.constată cu satisfacție că Comisia a pus în aplicare politici pentru a îmbunătăți echilibrul dintre viața profesională și cea privată și starea de bine a personalului, inclusiv dreptul de a se deconecta; salută totodată faptul că a fost adoptată o nouă decizie privind prevenirea și combaterea hărțuirii, care stabilește rolul consilierului confidențial principal ca figură-cheie în lupta împotriva hărțuirii; subliniază că acest post trebuie dotat cu resursele adecvate pentru a îndeplini în mod eficace sarcini multiple și dificile;

184.ia act de progresele făcute de Comisie în ceea ce privește internalizarea personalului creșelor;

185.ia act cu satisfacție de faptul că Comisia a publicat versiuni actualizate ale orientărilor privind standardele etice pentru participarea membrilor Comisiei Europene la campania electorală pentru Parlamentul European și ale orientărilor privind participarea membrilor Comisiei la campaniile electorale de la nivelul statelor membre; salută, de asemenea, faptul că, în martie 2023, Comisia a adoptat norme consolidate atât de necesare privind misiunile și cheltuielile plătite de părți terțe;

186.subliniază că trebuie să se garanteze că toate instituțiile Uniunii din Luxemburg pot atrage personal pentru toate tipurile de posturi și cariere; constată că, în special pentru funcționarii cu grade salariale inferioare, Luxemburgul poate fi o opțiune mai puțin atractivă din cauza costului vieții; ia act de faptul că, prin acordul privind bugetul pentru 2025, s-a făcut primul pas prin stabilirea unei alocații speciale pentru locuință pentru personalul cu grade inferioare care lucrează în instituțiile europene din Luxemburg;

187.ia act de faptul că obiectivul ambițios al Comisiei este de a reduce toate spațiile de birouri ale Comisiei cu 25 %, iar numărul clădirilor cu 50 % până în 2030, față de situația din 2020; constată că reducerea tuturor spațiilor a atins puțin peste 83 000 m² în 2023, adică o reducere de 11 %; salută faptul că acest obiectiv este un element important în realizarea de către Comisie a neutralității emisiilor de dioxid de carbon și a reducerii costurilor administrative; subliniază că este important ca reducerea numărului de clădiri și spații de birouri și, în consecință, introducerea spațiilor de lucru colaborative și a altor schimbări administrative semnificative să aibă loc în strânsă cooperare cu personalul;

188.este preocupat de întârzierile mari, inclusiv întârzieri de până la șase luni, cu care se confruntă funcționarii publici din toate instituțiile pentru rambursarea costurilor asistenței medicale prin sistemul de asigurări de sănătate al instituțiilor; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la tratamentul inadecvat al funcționarilor publici și al deputaților în Parlamentul European care suferă de boli autoimune, tulburări neurologice, BPOC (bronhopneumopatie obstructivă), sindrom post-COVID, boli nediagnosticate și rare, acordat prin sistemul de asigurări de sănătate al instituțiilor; constată că, în multe cazuri, pacienților care au aceste simptome nu li se decontează analizele de diagnosticare;

189.constată că, în 2023, Ombudsmanul a inițiat 398 de anchete privind Comisia; constată, de asemenea, că, în cursul anului 2023, Comisia a primit 187 de decizii de închidere fără observații și 17 decizii de administrare defectuoasă; constată cu îngrijorare că Ombudsmanul primește numeroase plângeri ale cetățenilor cu privire la întârzierile extreme în obținerea accesului la documentele solicitate Comisiei și încurajează Comisia să depună eforturi pentru a accelera prelucrarea acestor cereri și pentru a reduce în continuare numărul deciziilor de administrare defectuoasă și să stabilească norme clare privind accesul la toate tipurile de texte scrise, fie pe suport de hârtie, e-mail, mesaje text sau orice altă formă de comunicare, care fac parte dintr-un proces administrativ legat de politicile sau deciziile Comisiei; constată că, din cele nouă anchete care au vizat Comisia, încheiate de OLAF în 2023, șapte au fost încheiate cu recomandări; invită Comisia să asigure transparența și responsabilitatea în monitorizarea acestor cazuri;

190.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că au existat acuzații de corupție legate de Comisie; regretă, în același timp, faptul că au existat acuzații cu privire la funcționari ai Comisiei care ar fi acceptat cadouri din partea unei țări cu care Uniunea negocia un acord; subliniază că este necesară o abordare clară și sistematică pentru a garanta că toate dosarele OLAF privind potențiale infracțiuni penale sunt transmise prompt EPPO și autorităților naționale competente; invită Comisia să consolideze normele și procedurile relevante pentru a se asigura că toate cazurile sunt tratate în mod strict, corect și eficient;

191.constată că doar foarte puține cazuri de hărțuire psihologică și sexuală au fost recunoscute ca atare în ultimii ani și își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că acest lucru ar putea indica unghiuri moarte instituționale în cadrul Comisiei, având în vedere numărul mare de angajați ai instituției;

192.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la relatările privind o anchetă în curs în care este implicat fostul comisar pentru justiție, despre care se presupune că a fost implicat, pe perioada mandatului său, în activități de spălare de bani care implică fonduri de origine necunoscută; invită Comisia să coopereze pe deplin cu autoritățile belgiene și să clarifice de urgență dacă aceste activități au fost legate în vreun fel de sarcinile sale oficiale în cadrul Comisiei;

193.invită Comisia să acorde prioritate personalului permanent față de consultanții externi și agenții contractuali, pentru a garanta condiții de muncă de calitate și pentru a preveni pierderea de cunoștințe și experiență; solicită să se acorde flexibilitate direcțiilor generale cu o proporție ridicată de experți naționali detașați în schema de personal pentru a transforma posturile de experți naționali detașați în posturi de agenți temporari, cu scopul de a asigura o mai bună păstrare a competențelor, funcționalitatea operațională și continuitatea activității; insistă, de asemenea, să se evite externalizarea sarcinilor către firme de consultanță atunci când know-how-ul disponibil poate fi găsit la nivel intern;

194.constată că, în ultimii ani, Comisia a externalizat din ce în ce mai mult evaluările de impact către societăți din afara UE, ceea ce ridică probleme legate de posibile conflicte de interese; invită Comisia să consolideze dispozițiile pentru a preveni posibilele conflicte de interese și să ofere orientări mai bune personalului care gestionează procedurile de achiziții publice pentru contractele de servicii legate de politici;

195.regretă presupusul spionaj organizat de guvernul maghiar împotriva personalului OLAF în timpul unei misiuni de anchetă; cere să se adopte rapid măsuri solide de protecție, pentru a proteja personalul instituțional al UE aflat în misiune în statele membre și pentru a preveni orice încălcări;

196.salută intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2023/2841 Regulamentul (UE, Euratom) 2023/2841 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (JO L, 2023/2841, 18.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2841/oj).; remarcă investițiile în securitatea cibernetică, inclusiv cele 30 de milioane EUR alocate pentru îmbunătățirea securității digitale în cadrul Comisiei; invită Comisia să depună toate eforturile pentru a dezvolta în continuare o cultură a securității cibernetice, promovând formarea și sensibilizarea în cadrul instituțiilor Uniunii; subliniază că este important să se investească în continuare în mod corespunzător în securitatea cibernetică, pentru a atinge obiectivul indicativ pe termen mai lung de cel puțin 10 % din cheltuielile totale în domeniul informatic;

197.își manifestă din nou îngrijorarea cu privire la faptul că nu au fost luate încă în discuție cum se cuvine riscurile serioase legate de securitatea și protejarea de atacurile cibernetice a registrului și mecanismului de funcționare al sistemului Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; subliniază că această chestiune a fost evidențiată în rapoartele anuale de activitate (RAA) începând din 2010, cu rezerve exprimate în fiecare raport; ia act de faptul că această preocupare este subliniată încă o dată în raportul anual de activitate pe 2023 al Direcției Generale Politici Climatice, subliniind și mai mult eșecul persistent de a acorda prioritate securității sistemului;

198.ia act de faptul că bugetul total al școlilor europene pentru 2023 a fost de 417,5 milioane EUR, finanțat în principal de Comisie, de alte instituții ale Uniunii, de statele membre și de taxe de la părinți; constată, de asemenea, că aproape 80 % din buget a fost cheltuit pentru costurile cu personalul;

199.ia act cu satisfacție de faptul că Curtea este în măsură să concluzioneze că nu i s-a adus la cunoștință nimic care să o determine să considere că conturile consolidate pentru 2023 nu sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public;

200.observă că Curtea a constatat unele deficiențe sistematice sau recurente în ceea ce privește plățile și resursele umane aferente, precum și procedurile de achiziții, inclusiv verificarea insuficientă a dovezilor justificative care afectează regularitatea anumitor proceduri și plăți în materie de resurse umane;

201.invită Comisia, în special:(i)să se asigure că instituțiile Uniunii se pot baza pe EPSO pentru a organiza și a finaliza în mod eficient procedurile de selecție și alte proceduri legate de personal, astfel încât instituțiile Uniunii să dispună de suficienți candidați cu înaltă calificare și motivați pentru posturile vacante;(ii)să exploreze toate posibilitățile de corectare a dezechilibrelor geografice și de gen semnificative în cadrul diferitelor categorii de personal;(iii)să depună în continuare eforturi pentru a adopta măsuri care să garanteze că instituțiile Uniunii cu sediul în Luxemburg pot continua să atragă personal cu înaltă calificare pentru toate tipurile de profiluri profesionale;(iv)să se asigure că introducerea spațiilor de lucru colaborative și alte schimbări administrative semnificative au loc în strânsă cooperare cu personalul;(v)să pună la dispoziție mai mult personal pentru prelucrarea cererilor de rambursare în sistemul de asigurări de sănătate, să îmbunătățească formarea personalului și să dispună de programe informatice mai bune pentru a prelucra mai rapid cererile;(vi)să acționeze ca un model de urmat, în special pentru bolile care nu fac parte din spectrul bolilor clasice și bolile rare; îndeamnă Comisia să își aprofundeze cunoștințele tehnice și gestionarea acestor cazuri; îndeamnă Comisia să extindă catalogul de teste eligibile pentru rambursare pentru a include o gamă mai largă de teste de laborator și alte proceduri și examene de diagnosticare, precum și tratamente; îndeamnă Comisia să pună în aplicare rapid aceste măsuri;(vii)să asigure introducerea rapidă a unor mecanisme puternice de protecție pentru membrii personalului instituțional al Uniunii aflat în misiune în statele membre și în țările terțe, protejându-le drepturile;(viii)să sprijine școlile europene în punerea în aplicare, cât mai curând posibil, a recomandărilor Curții din anii precedenți și a recomandării din raportul privind exercițiul financiar 2023, care solicită școlilor să efectueze verificări sistematice ale documentelor justificative privind indemnizațiile plătite personalului detașat;(ix)să elaboreze un raport în care să analizeze motivele pentru care cea mai mare parte a plângerilor de hărțuire (cereri de asistență) depuse la Comisie sunt respinse, în majoritatea cazurilor fără a se deschide măcar o anchetă administrativă, și să recomande modul în care poate fi soluționată această disfuncționalitate a procedurii oficiale;(x)să garanteze că, începând cu 2025, cererile de asistență în cazurile de hărțuire sunt urmate de o anchetă administrativă corespunzătoare din partea Oficiului de investigație și de disciplină (IDOC) sau a OLAF, astfel încât să se garanteze că hărțuitorii sunt trași la răspundere și sancționați proporțional cu faptele lor;

202.constată că, în 2023, au fost revizuite 27 de planuri de redresare și reziliență (PRR) și că aceste revizuiri au avut un impact asupra ritmului de punere în aplicare a planurilor existente, cauzând întârzieri; constată, în același timp, că prioritățile politice din statele membre se pot schimba; constată că creșterea prețurilor la energie, inflația ridicată și perturbările lanțului de aprovizionare cauzate de războiul de agresiune neprovocat purtat de Rusia împotriva Ucrainei și, în unele cazuri, de dezastrele naturale au dus la revizuirea planurilor de redresare și reziliență; subliniază că întârzierile cauzate de revizuirile planurilor de redresare și reziliență s-au adăugat celor existente, după cum o demonstrează diferențele semnificative dintre calendarul prevăzut al cererilor de plată și transmiterea efectivă a acestor cereri de către statele membre Comisiei; este în continuare preocupat de riscul de subutilizare a creditelor și de neatingere a jaloanelor și a țintelor, așa cum au fost convenite în planurile de redresare și reziliență; subliniază că sunt necesare mecanisme de monitorizare consolidate pentru a se asigura că întârzierile nu au un impact disproporționat asupra proiectelor-cheie;

203.ia act de faptul că ar trebui să existe o legătură tematică clară între reforme și investiții și că, în anumite cazuri, poate exista o întârziere mare între elaborarea planurilor naționale de redresare și finalizarea jaloanelor și a țintelor; regretă că modul în care este conceput MRR nu permite o flexibilitate suficientă pentru a răspunde prompt la crizele emergente;

204.atrage atenția cu cea mai mare îngrijorare asupra declarației președintelui Curții, în care a susținut că aproximativ jumătate din plățile din MRR nu au ajuns la economia reală și s-a întrebat dacă cealaltă jumătate ar fi fost utilizată fie pentru a înlocui cheltuieli bugetare recurente, fie pentru a genera profit pentru statele membre din creșterea ratei dobânzilor;

205.reamintește că MRR este un instrument temporar de redresare, bazat pe performanțe, adică plățile se acordă cu condiția îndeplinirii satisfăcătoare a unor jaloane și ținte legate de reformele și investițiile prevăzute în planurile naționale de redresare și de reziliență; subliniază că eficacitatea MRR trebuie evaluată nu numai în termeni de plăți, ci și în funcție de capacitatea sa de a genera îmbunătățiri tangibile și pe termen lung în ceea ce privește consecințele pandemiei; reamintește că în Regulamentul privind MRR nu există nicio definiție a sintagmei „îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor”; reamintește că fiecare plan național ar trebui să abordeze în mod eficace toate dificultățile sau o serie semnificativă de dificultăți identificate în cadrul semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu; constată că, datorită MRR, procentul de recomandări specifice fiecărei țări care au înregistrat progrese a crescut cu 17 % în perioada 2021-2023;

206.constată că, în 2023, Comisia a plătit o sumă totală de 75 de miliarde EUR și plăți de prefinanțare suplimentare în valoare de 7,1 miliarde EUR, ceea ce a adus plățile totale până la sfârșitul anului 2023 la 220,8 miliarde EUR, împărțite în 141,6 miliarde EUR sub formă de granturi [40 % din totalul de 357 de miliarde EUR pentru granturi în cadrul pachetului financiar al Mecanismului de redresare și reziliență (MRR)] și 79,2 miliarde EUR sub formă de împrumuturi (27 % din totalul de 291 de miliarde EUR pentru împrumuturi în cadrul pachetului financiar al MRR); solicită cerințe detaliate de raportare privind modul în care statele membre alocă fondurile, împiedicând înlocuirea cheltuielilor bugetare recurente și asigurându-se că fondurile ajung la beneficiarii vizați;

207.constată că Curtea a emis o opinie cu rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor din MRR în 2023; își exprimă îngrijorarea că Curtea a concluzionat că șapte din 23 de plăți din MRR efectuate în 2023 au fost afectate de constatări cantitative și că șase dintre aceste plăți au fost afectate de o eroare semnificativă; ia act de faptul că Curtea consideră, cu excepția aspectelor respective, că cheltuielile din MRR acceptate în conturile aferente exercițiului 2023 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative; observă că natura modelului de cheltuieli al MRR se bazează pe evaluările jaloanelor și țintelor care trebuie efectuate de Comisie; constată că, în 2023, Curtea a verificat 452 de jaloane și ținte incluse în 23 de plăți de granturi și că nu furnizează o rată de eroare din cauza naturii modelului de cheltuieli al MRR, ci estimează dacă impactul financiar minim al constatărilor sale este peste pragul de semnificație; este convins că statele membre ar trebui să își asume, de asemenea, responsabilitatea pentru erorile detectate după plată;

208.își exprimă profunda îngrijorare că Curtea nu a fost în măsură să verifice impactul financiar real al plăților eronate sau neeligibile în cadrul MRR din cauza limitărilor inerente ale modelului de evaluare bazat pe jaloane și ținte; invită Comisia să elaboreze o metodologie mai transparentă de urmărire a erorilor pentru a preveni alocarea necorespunzătoare și ineficiența;

209.constată că Curtea a auditat 325 din cele 542 de jaloane și 127 din cele 135 de ținte incluse în cererile de plată pentru granturi din 2023; regretă că, în opinia Curții, 16 dintre acestea au fost afectate de probleme de regularitate (2,4 % din total); este preocupat de faptul că, în opinia Curții, cerințele nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător pentru șapte jaloane și ținte în cazul a șase plăți și că totuși Comisia a efectuat plățile aferente; ia act de faptul că concluziile Curții se bazează pe activități de audit ample și regretă că Comisia contestă unele dintre concluziile Curții; observă că toate plățile MRR trebuie să fie evaluate în raport cu cadrul comunicat și aplicat de Comisie, care trebuie să ia în considerare, pentru fiecare plată, avizul Comitetului economic și financiar și controlul efectuat de experți din statele membre în cadrul procedurii comitetului; solicită Comisiei să se asigure că toate plățile contestate legate de jaloane și ținte, îndeplinite în mod nesatisfăcător, sunt supuse unei evaluări externe independente pentru a consolida încrederea publicului în proces; recomandă introducerea unor sisteme de urmărire în timp real a plăților și a cheltuielilor pentru a preveni alocările eronate în cadrul MRR și al CFM;

210.constată cu deosebită preocupare faptul că Curtea a identificat nouă cazuri potențiale de ținte și jaloane neeligibile legate de continuarea unui proiect preexistent, care fie au început înainte de perioada de eligibilitate, fie au înlocuit cheltuieli bugetare naționale recurente; regretă lipsa de claritate din Regulamentul privind MRR și este de acord cu interpretarea Comisiei potrivit căreia perioada de eligibilitate privește doar data începerii lucrărilor la un anumit proiect, mai degrabă decât începutul fazei de pregătire sau de concepție; regretă că o astfel de opinie a condus la includerea în planurile de redresare și reziliență a măsurilor planificate înainte de perioada de eligibilitate a MRR și recunoaște că orice măsură trebuie să respecte domeniul de aplicare, obiectivele și condițiile de eligibilitate stabilite de Regulamentul privind MRR; invită Comisia să pună în aplicare mecanisme de verificare mai stricte pentru a preveni includerea în MRR a proiectelor preexistente care nu aduc valoare adăugată;

211.reamintește că fondurile MRR nu se utilizează pentru a înlocui cheltuielile bugetare recurente, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător; este preocupat de constatările Curții potrivit cărora unele jaloane și ținte care reprezentau o înlocuire a cheltuielilor bugetare naționale recurente nu au fost justificate în mod adecvat în planurile de redresare și reziliență;

212.constată cu îngrijorare că împrumuturile contractate pentru NGEU s-ar putea mai mult decât dubla până în 2026, dar cea mai mare parte a rambursării este amânată pentru viitoarele CFM-uri; reamintește că rambursarea împrumuturilor contractate pentru NGEU trebuie să înceapă înainte de sfârșitul anului 2027, dacă rămân disponibile în linia bugetară credite neutilizate pentru a acoperi costurile de finanțare a NGEU, și să fie finalizată cel târziu până în 2058; subliniază că se preconizează că expunerea bugetului Uniunii de la sfârșitul anului 2023 va crește în 2024 și 2025, în principal din cauza creditelor din cadrul MRR; este preocupat că eventualele modificări ale condițiilor de piață ar putea duce la costuri mai ridicate ale îndatorării, care, pentru datoria NGEU legată de granturi, vor trebui să fie suportate din bugetul Uniunii; este preocupat de faptul că, până în prezent, nu există încă un plan de rambursare a datoriei comune a NGEU și că datoria Uniunii continuă să crească, o mare parte din această creștere fiind atribuită instrumentului temporar de redresare NGEU; își exprimă îngrijorarea că datoria crescută și costurile mai ridicate ale dobânzilor aferente vor avea consecințe pe termen lung pentru stabilitatea fiscală a UE, putând duce la o presiune financiară mai mare și la reducerea capacității de a răspunde provocărilor viitoare sau de a investi în domenii strategice esențiale;

213.ia act de constatarea Curții potrivit căreia plățile din MRR au fost mai mici decât se preconizase în 2023; evidențiază că Curtea a criticat ritmul lent de plată și absorbție a fondurilor MRR; este preocupat de constatările Curții din Raportul special 13/2024, potrivit cărora absorbția fondurilor MRR a progresat cu unele întârzieri, este posibil ca statele membre să nu fie în măsură să finalizeze toate măsurile la sfârșitul perioadei de execuție a MRR, pentru care a fost deja plătită o parte semnificativă a fondurilor, și a doua jumătate a perioadei de execuție a MRR este mai dificilă, având în vedere creșterea numărului de jaloane și ținte, trecerea de la reforme la investiții și un stadiu mai avansat de execuție, precum și o mare parte a măsurilor care urmează să fie finalizate în ultimul an;

214.constată, pe de altă parte, că, potrivit Comisiei, atingerea jaloanelor și țintelor este, în linii mari, pe drumul cel bun, deoarece, până la 31 august 2024, peste 40 % din fondurile disponibile din MRR au fost plătite statelor membre, plata granturilor ajungând la 48 %, iar împrumuturile depășind ușor 30 %; ia act de faptul că ritmul cererilor de plată s-a accelerat și din a doua jumătate a anului 2023, revizuirea planurilor de redresare și reziliență legată de introducerea capitolelor privind REPowerEU fiind finalizată în 2023;

215.ia act de constatările Curții din Raportul special 13/2024, potrivit cărora printre motivele suplimentare ale întârzierilor în absorbția fondurilor se numără faptul că măsurile nu sunt adaptate la calendarul MRR și subestimarea timpului necesar pentru punerea în aplicare a măsurilor (din cauza normelor în materie de achiziții publice și ajutoare de stat), precum și incertitudinile privind normele de punere în aplicare și modul în care acestea ar trebui aplicate, inclusiv lipsa unor orientări cu privire la principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH) și la modul de aplicare a acestuia;

216.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la observația Curții care indică deficiențe persistente în implementarea sistemelor de control ale statelor membre, deoarece acest lucru reprezintă un risc pentru disponibilitatea unor date complete și exacte care stau la baza cererilor de plată, pentru accesul la aceste cereri în scopuri de control și pentru funcționarea eficace a sistemelor de control ale statelor membre pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii; reamintește că, în conformitate cu Regulamentul MRR, sistemele de control ale statelor membre joacă un rol esențial în asigurarea unei protecții eficace a intereselor financiare ale Uniunii; îndeamnă Comisia să ia măsuri decisive și rapide ori de câte ori este necesar, inclusiv prin impunerea unor corecții financiare, și să folosească pe deplin dispozițiile Regulamentului MRR dacă persistă deficiențe în sistemele de control ale statelor membre;

217.își exprimă îngrijorarea cu privire la constatările Curții din Raportul special 22/2024 intitulat „Dubla finanțare din bugetul UE: Din sistemele de control lipsesc elemente esențiale care să atenueze riscul crescut pe care îl implică modelul MRR de finanțare nelegată de costuri”; subliniază că statele membre pot propune așa-numitele „măsuri cu costuri zero”, și anume măsuri despre care se estimează că nu au costuri care să fie finanțate din MRR și pentru care nu se verifică deloc dubla finanțare, deoarece Comisia consideră că măsurile care nu primesc fonduri din MRR nu sunt expuse riscurilor din această perspectivă; ia act, de asemenea, cu îngrijorare de constatările Curții potrivit cărora, din perspectiva statelor membre, numeroasele niveluri de guvernanță implicate, inclusiv la nivel național, regional sau local, îngreunează foarte mult coordonarea și supravegherea; este preocupat de faptul că, atunci când se efectuează verificări, (i) acestea se confruntă cu un mediu foarte complicat, având diferite instrumente informatice care adesea nu sunt interoperabile, iar datele sunt înregistrate adesea într-un mod nestandardizat, astfel că verificările încrucișate manuale între bazele de date devin singurul instrument posibil de verificare a dublei finanțări și (ii) sistemele de control ale statelor membre se bazează în mare măsură pe declarațiile pe propria răspundere ale destinatarilor fondurilor Uniunii; constată, cu toate acestea, că Curtea nu a identificat niciun caz de dublă finanțare;

218.ia act de observația Comisiei potrivit căreia, în conformitate cu Regulamentul privind MRR, „dubla finanțare” este legată în mod explicit de costurile bugetare și, prin urmare, nu poate exista „dublă finanțare” dacă statul membru nu a prezentat nicio estimare a costurilor legate de o măsură specifică, ca parte a planului său național; constată că Comisia subliniază că reformele fără costuri nu majorează pachetul financiar, dar, cu toate acestea, sunt criterii esențiale pentru evaluarea pozitivă de către Comisie a PNRR-urilor, precum și pentru punerea lor completă în aplicare pentru plățile relevante; subliniază că, la scurt timp după activitatea de audit pe teren a Curții, Comisia a recunoscut că a identificat primele două cazuri potențiale de dublă finanțare;

219.reamintește că articolul 9 din Regulamentul privind MRR stabilește ca principii-cheie adiționalitatea și complementaritatea între programele și instrumentele de finanțare ale Uniunii; consideră că, pentru a respecta aceste principii, dar și pentru a evita riscul dublei finanțări, aceleași măsuri deja incluse în alte planuri naționale care beneficiază de finanțare din partea Uniunii (de exemplu, coeziunea, agricultura etc.) fie ar trebui să nu fie incluse în planurile de redresare și reziliență, fie ar trebui descrise mai detaliat, chiar dacă nu implică costuri, pentru a evita dubla finanțare; evidențiază că, din cauza modelului diferit de execuție, dubla finanțare între MRR și alte instrumente de finanțare ale Uniunii ar putea fi mai dificil de identificat și îndeamnă Comisia să rămână vigilentă și proactivă în identificarea oricărei situații potențiale de dublă finanțare;

220.regretă lipsa unor garanții adecvate din partea Comisiei pentru a preveni dubla finanțare a proiectelor atât în cadrul MRR, cât și în cadrul altor instrumente financiare ale Uniunii; solicită un sistem automatizat de verificare încrucișată între MRR și fondurile de coeziune, politica agricolă comună și alte programe de finanțare ale Uniunii, pentru a detecta și a elimina cererile duble;

221.își exprimă îngrijorarea despre constatarea Curții din documentul său de analiză nr 01/2023: „Finanțarea pusă la dispoziție de UE prin politica de coeziune și prin Mecanismul de redresare și reziliență: o analiză comparativă”, potrivit căreia raportarea fraudelor din fondurile MRR nu dispune încă de o abordare standardizată, cu o coordonare și o cooperare solide între statele membre, care sunt obligate să raporteze cazurile de suspiciune de fraudă nu într-un sistem informatic integrat, ci în declarația de gestiune care însoțește fiecare cerere de plată, deși statele membre au raportat și cazuri în afara declarațiilor de gestiune; regretă că nu există însă orientări clare care să precizeze în ce moment ar trebui raportat un caz de suspiciune de fraudă, dacă există un prag de raportare și ce informații standard ar trebui prezentate pentru fiecare caz în parte și cu privire la măsurile de remediere luate; sprijină, de asemenea, solicitarea adresată de Curte Comisiei în cadrul aceleiași analize nr. 01/2023 de a obține asigurări suficiente din partea statelor membre cu privire la eficacitatea sistemelor naționale de prevenire, detectare și corectare a fraudei, corupției și conflictelor de interese;

222.își exprimă îngrijorarea că, în 2023, Comisia a trebuit să introducă 10 jaloane suplimentare legate de control pentru șapte state membre pentru a remedia deficiențele identificate în sistemele lor de control; reamintește și susține evaluarea Curții potrivit căreia au fost introduse jaloane legate de control, ceea ce înseamnă că sistemele statelor membre nu erau pe deplin funcționale atunci când s-a demarat punerea în aplicare a planurilor, acest lucru reprezentând un risc grav pentru regularitatea cheltuielilor din cadrul MRR și pentru protejarea intereselor financiare ale UE;

223.regretă constatările din Raportul special 26/2023 al Curții potrivit cărora mai multe domenii de politică din pilonul MRR care conține politici de sănătate nu dispun de un indicator comun corespunzător pentru a evalua progresele; se declară preocupat de faptul că acest lucru împiedică monitorizarea și înțelegerea corespunzătoare a progreselor înregistrate în atingerea jaloanelor și a țintelor legate de politicile de sănătate;

224.salută faptul că, în 2023, Comisia a înregistrat progrese în eliminarea oricărei posibilități de interpretare eronată a cifrelor din tabloul de bord privind redresarea și reziliența și că tabloul de bord a dat curs recomandării aferente a Curții de a îmbunătăți prezentarea datelor afișate în tabloul de bord și explicațiile despre limitările acestuia, în special printr-o mai bună explicare a metodologiilor subiacente și prin menționarea explicită, după caz, a faptului că cifrele sunt niște estimări;

225.salută faptul că, pe baza recomandărilor Curții și a experienței dobândite, Comisia a publicat, în 2023, trei note metodologice pentru a clarifica aplicarea Regulamentului MRR, inclusiv a cadrului său pentru (i) evaluarea îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor, în urma efectuării unei evaluări și (ii) aplicarea dispozițiilor legate de anularea jaloanelor și a țintelor, precum și o metodologie de stabilire a sumei care urmează să fie suspendată în cazul în care un jalon sau o țintă nu este atins(ă) în mod satisfăcător; ia act de orientările actualizate privind planurile de redresare și reziliență, adoptate la 19 iulie 2024, care oferă orientări suplimentare pentru a asigura caracterul adecvat în continuare al controalelor pentru a identifica și a evita orice risc de dublă finanțare, precum și metodologia pentru reduceri și recuperări în cadrul MRR, în conformitate cu articolul 24 alineatul (8) din Regulamentul MRR;

226.invită Comisia să sporească numărul de audituri ex post și de inspecții pe teren pentru proiectele finanțate prin MRR, în special în sectoarele cu risc ridicat, cum ar fi infrastructura digitală și energia, în care programele anterioare de finanțare ale Uniunii au identificat nereguli semnificative;

227.avertizează că includerea proiectelor preexistente și înlocuirea cheltuielilor bugetare recurente în cadrul MRR subminează principiul adiționalității fondurilor, transformând efectiv instrumentul într-un mecanism de finanțare ascuns pentru bugetele obișnuite ale statelor membre, în loc să încurajeze o redresare și o reziliență veritabile după criză; solicită o evaluare urgentă pentru a preveni slăbirea în continuare a scopului MRR;

228.susține că Comisia și statele membre ar trebui să dea dovadă de mai multă hotărâre, pentru a detecta neregulile în cheltuirea fondurilor MRR și pentru a recupera plățile necuvenite;

229.este preocupat de replica Curții la răspunsurile Comisiei despre existența unor disparități în materie de asigurare la nivelul Uniunii în ceea ce privește respectarea normelor Uniunii și a normelor naționale privind achizițiile publice și ajutoarele de stat; ia act de faptul că Comisia susține că asigurarea furnizată de DG ECFIN acoperă eficacitatea controalelor efectuate de statele membre cu privire la respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat; cu toate acestea, subliniază că, deși raportul anual de activitate al DG ECFIN se referă la evaluările Comisiei despre existența și eficacitatea controalelor efectuate de statele membre, nu există nicio concluzie cu privire la eficacitatea acestora; este preocupat că, potrivit Curții, acest lucru reprezintă o limitare importantă a domeniului de aplicare al declarației de asigurare a Comisiei, ceea ce înseamnă că Comisia nu oferă încă o asigurare completă că cheltuielile din MRR, pe care Comisia le gestionează direct, respectă normele;

230.subliniază că întârzierile în plata și absorbția fondurilor din MRR nu numai că încetinesc redresarea economică, dar creează, de asemenea, riscuri substanțiale de cheltuieli de ultim moment, de calitate scăzută, spre sfârșitul perioadei MRR; invită Comisia să introducă evaluări intermediare mai stricte pentru a preveni graba din teama de a nu pierde fondurile neutilizate care ar putea duce la risipă și la o alocare greșită;

231.constată cu mare îngrijorare că statele membre pot renunța în mod strategic la cererile lor de plată finală pentru a evita îndeplinirea unor jaloane și ținte sensibile din punct de vedere politic, evitând astfel reformele necesare, dar nepopulare; invită Comisia să introducă sancțiuni financiare pentru punerea incompletă în aplicare a MRR, pentru a preveni manipularea structurii plăților;

232.ia act de răspunsurile Comisiei potrivit cărora aceasta a extins domeniul de aplicare al activității sale de audit dincolo de cel prevăzut de Regulamentul MRR pentru a verifica dacă procedurile de control instituite în statele membre oferă asigurarea necesară că statele membre verifică periodic și eficace respectarea normelor privind achizițiile publice și ajutoarele de stat și eligibilitatea pentru măsurile MRR, dar nu este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia concluziile raportului anual de activitate al DG ECFIN acoperă acest aspect;

233.constată cu îngrijorare că, așa cum a afirmat Comisia în evaluarea sa la jumătatea perioadei a MRR din 21 februarie 2024, majoritatea statelor membre consideră că metodologia de suspendare a plăților rămâne neclară în ceea ce privește reformele din cauza marjei de apreciere acordate Comisiei în aplicarea metodologiei; îndeamnă Comisia să revizuiască această metodologie pentru a evita orice standarde duble în aplicarea sa;

234.ia act de faptul că, în auditul său privind controalele ex ante ale cererilor de plată din MRR efectuat în 2023, Serviciul de Audit Intern (IAS) al Comisiei a identificat o chestiune foarte importantă, potrivit căreia DG ECFIN, în cooperare cu Grupul operativ pentru redresare și reziliență, ar trebui să dezvolte și să oficializeze în continuare orientările existente pentru cazurile în care DG ECFIN solicită statelor membre să își asume angajamente suplimentare despre acțiunile care decurg din jaloanele de audit și control, în special că orientările ar trebui să definească (i) modul în care DG ECFIN ar trebui să monitorizeze îndeplinirea confirmării oficiale a angajamentului statului membru, (ii) criteriile de stabilire a termenelor în care statele membre trebuie să își îndeplinească angajamentele și (iii) relațiile dintre „cadrul de angajamente”, „cadrul de evaluare a jaloanelor și țintelor în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență” și „Anularea jaloanelor și țintelor în cadrul mecanismului”;

235.ia act de faptul că, în cursul auditurilor sale privind „Protecția intereselor financiare ale Uniunii”, Comisia verifică dacă statele membre dispun de un proces clar și codificat pentru transmiterea cazurilor de fraudă, corupție, conflict de interese și dublă finanțare către toate autoritățile competente, inclusiv Parchetul European (EPPO), după caz;

236.este preocupat de faptul că Curtea a raportat în rapoartele sale anuale că, până la sfârșitul anului 2023, EPPO a desfășurat 206 investigații active legate de fondurile utilizate pentru implementarea măsurilor MRR și a estimat daune potențiale de peste 1,8 miliarde EUR (atât în ceea ce privește finanțarea națională, cât și finanțarea din partea Uniunii); constată că cele 206 investigații deschise vizează zece state membre, iar aproximativ 75 % din aceste cazuri provin dintr-o singură țară; este îngrijorat că, la sfârșitul anului 2023, declarațiile de gestiune ale statelor membre nu au raportat niciun caz de suspiciune de fraudă detectată, ceea ce înseamnă că niciunul dintre cazurile deschise ale EPPO nu a fost raportat de statele membre, punând la îndoială capacitatea statelor membre de a detecta și de a combate fraudele; subliniază că, deși nu a fost finalizată nicio investigație, cifrele prezentate de EPPO confirmă existența riscului de fraudă în cadrul MRR și pun sub semnul întrebării fiabilitatea declarațiilor de gestiune ale statelor membre în ceea ce privește raportarea fraudelor detectate și a măsurilor de remediere luate; solicită să se consolideze urgent mecanismele de detectare a fraudelor, inclusiv să se evalueze obligatoriu riscurile de fraudă pentru toate proiectele MRR la scară largă; invită Comisia să se asigure că EPPO dispune de resurse adecvate pentru a investiga cazurile de fraudă legate de cheltuielile MRR, având în vedere numărul tot mai mare de investigații și daunele estimate ridicate;

237.avertizează că cazurile de fraudă autodeclarate de statele membre în cadrul MRR rămân subevaluate semnificativ, creând o imagine care doar dă impresia integrității financiare;

238.regretă profund lipsa de transparență în raportarea fraudelor legate de fondurile MRR și insistă ca toate statele membre să respecte obligațiile standardizate de raportare și să utilizeze Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS);

239.reamintește că Regulamentul financiar reformat, în vigoare de la 30 septembrie 2024 („RF reformat”) prevede extinderea domeniului de aplicare al sistemului de detectare timpurie și de excludere (EDES) la gestiunea partajată și gestiunea directă în cazurile în care bugetul este executat împreună cu statele membre, pentru programele adoptate sau finanțate începând cu 1 ianuarie 2028; invită Comisia să ia măsuri pentru cele mai grave motive de excludere în scopul de a proteja mai bine interesele financiare ale Uniunii;

240.ia act de faptul că, pentru reducerea divergențelor de interpretare a jaloanelor și țintelor dintre Comisie și Curte, Comisia a publicat abordarea sa despre noțiunea de dată de începere a unei măsuri și noțiunea de „înlocuire a cheltuielilor bugetare naționale recurente”, în anexele II și III la Raportul său anual pe 2024 privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență; își reiterează apelul adresat Comisiei de a colabora în continuare cu Curtea pentru a armoniza cât mai mult posibil interpretarea jaloanelor și a țintelor de către cele două instituții;

241.îndeamnă Comisia să reducă la minimum riscurile ca statele membre să aleagă să nu primească toate sumele din ultima cerere de plată sau părți din acestea, evitând astfel îndeplinirea ultimelor jaloane și ținte și punând în pericol implementarea planurilor de redresare și reziliență; este extrem de preocupat de riscurile suplimentare de anulare a măsurilor după expirarea MRR și îndeamnă Comisia ca, atunci când efectuează plățile finale, să se asigure că astfel de situații nu vor apărea;

242.subliniază că, potrivit evaluării intermediare a MRR de către Comisie din 21 februarie 2024, statele membre au evidențiat că trebuie mobilizate mai multe resurse decât se planificase inițial pentru a revizui planurile de redresare și reziliență și că eficiența abordării bazate pe performanțe este redusă de „procedurile excesiv de complexe” pentru modificările aduse planurilor, care nu fac distincție între modificările majore sau minore și necesită aprobarea Consiliului pentru orice modificare;

243.subliniază că, în ceea ce privește controlul și auditurile în cadrul MRR, statele membre ar trebui să instituie mecanisme pentru a preveni, a detecta și a corecta corupția, frauda și conflictele de interese și că Comisia efectuează audituri ex post și audituri de sistem referitoare la jaloane și ținte; subliniază că persistă confuzia în ceea ce privește rolul Curții, care a elaborat o strategie (strategia 2021-2025) pentru îndeplinirea responsabilităților sale pentru programul NGEU și MRR, pe care unele state membre o percep ca o suprapunere inutilă și o povară administrativă; este preocupat de faptul că, atât în evaluarea sa la jumătatea perioadei a MRR din 21 februarie 2024, cât și în Raportul său anual din 10 octombrie 2024 privind MRR, Comisia a recunoscut că autoritățile statelor membre de la toate nivelurile au constatat că procedurile de audit și de control sunt prea complexe și că ele s-au plâns că acestea se suprapun auditurilor efectuate de autoritățile naționale, de Comisie și de Curte; sprijină pe deplin activitatea Curții cu privire la MRR; salută faptul că Comisia a admis și a acceptat că Curtea are un mandat complet de audit privind MRR, care reprezintă unul dintre fundamentele pentru acordarea de către Parlament a descărcării de gestiune pentru fondurile din MRR; recomandă statelor membre să coopereze cu Curtea de Conturi Europeană;

244.este preocupat de faptul că Raportul anual al Comisiei din 10 octombrie 2024 privind punerea în aplicare a MRR a evidențiat costurile de intrare pentru administrațiile statelor membre, existând posibilitatea unei simplificări suplimentare; constată, potrivit raportului anual al Comisiei, că, în ceea ce privește conceperea instrumentului, în evaluarea la jumătatea perioadei, statele membre s-au referit la obligațiile combinate legate de (i) dovezile necesare pentru a dovedi îndeplinirea jaloanelor și țintelor, (ii) cerințele de raportare exigente, de exemplu indicatorii comuni și datele bianuale și (iii) cadrul de audit și control; reamintește că statele membre consideră că există o marjă pentru a simplifica procedurile de control și audit, asigurând o mai bună coordonare între actorii implicați și evitând controalele multiple; constată, de asemenea, că, potrivit Raportului anual al Comisiei privind MRR pe 2024, unele autorități naționale au subliniat și inflexibilitatea Comisiei în evaluarea jaloanelor și a țintelor, precum și procedurile rigide și care necesită multe resurse pentru revizuirea planurilor de redresare și reziliență;

245.constată că unul dintre obiectivele MRR este de a ajuta statele membre să pună în aplicare reforme și investiții ambițioase care să le facă economiile și societățile mai durabile, mai reziliente și mai pregătite pentru tranziția verde și tranziția digitală; subliniază cu îngrijorare constatarea Curții din raportul său special nr. 15/2024, care scoate în evidență lipsa de relevanță, de calitate și de comparabilitate a datelor transmise de statele membre, datele fiind insuficiente pentru a evalua progresele înregistrate în materie de adaptare la schimbările climatice în statele membre, deschizând astfel calea pentru o posibilă dezinformare ecologică; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că MRR ar putea deveni un vehicul financiar pentru schimbarea superficială a etichetării cheltuielilor convenționale ca fiind „verzi”; încurajează Comisia să introducă un mecanism în cadrul MRR pentru a urmări impactul investițiilor asupra mediului și pentru a asigura alinierea la obiectivele climatice ale Uniunii;

246.subliniază impactul MRR asupra întreprinderilor și IMM-urilor din Uniune; remarcă faptul că MRR a oferit IMM-urilor un sprijin direct în valoare de 78 de miliarde EUR, reprezentând 12 % din cheltuielile totale ale MRR, și că măsurile mai generale în beneficiul întreprinderilor se ridică la 152 de miliarde EUR (23 % din cheltuielile totale ale MRR); constată că 2,75 milioane de IMM-uri, aproximativ 11 % din totalul IMM-urilor active din Uniune, au beneficiat de sprijin prin intermediul MRR; subliniază că aproximativ 600 000 de întreprinderile au beneficiat de inițiative în domeniul digitalizării, în timp ce 5,2 miliarde EUR au fost alocate pentru proiecte legate de tranziția verde, inclusiv energia din surse regenerabile și hidrogen;

247.subliniază cu îngrijorare că nu a funcționat facilitarea proiectelor transfrontaliere; regretă că, în pofida includerii în planurile de redresare și reziliență a mai multor măsuri legate de proiecte importante de interes european comun („PIIEC”) și a unor măsuri transfrontaliere în capitolele despre REPowerEU, guvernanța națională a mecanismului nu a promovat suficient cooperarea transfrontalieră; insistă ferm asupra faptului că finanțarea Uniunii ar trebui să fie mai bine corelată cu realizarea obiectivelor comune ale Uniunii și ar trebui să genereze valoare adăugată europeană;

248.evidențiază că Raportul anual al Comisiei din 10 octombrie 2024 privind punerea în aplicare a MRR a recunoscut implicarea insuficientă a statelor membre, a autorităților regionale și locale, a organizațiilor societății civile, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante în pregătirea și implementarea a planurilor naționale de redresare și reziliență; solicită implicarea activă a acestora în implementarea pe teren a planurilor naționale de redresare și reziliență;

249.îndeamnă Comisia să nu aprobe nicio revizuire a planurilor de redresare și reziliență, care ar putea duce la o reformulare a reformelor sau a investițiilor planificate în planurile de redresare și reziliență dacă acestea nu respectă condițiile Regulamentului privind MRR; constată că orice revizuire ar trebui să urmărească întotdeauna crearea de valoare adăugată și sporirea sinergiilor;

250.reamintește că, deși statele membre nu au obligația de a publica toate datele privind destinatarii finali, Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 februarie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/1755 și a Directivei 2003/87/CE (JO L 63, 28.2.2023, p. 1; ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/435/oj). de modificare a Regulamentului privind MRR impune statelor membre să publice informații despre cei 100 de destinatari finali care primesc cea mai mare sumă de finanțare în cadrul MRR; salută faptul că, la 10 octombrie 2024, Comisia a publicat, ca parte a Raportului anual privind MRR pe 2024, o anexă specifică pentru a oferi mai multă claritate despre noțiunea de destinatar final în temeiul Regulamentului privind MRR și despre sfera de aplicare a publicării datelor privind cei mai mari 100 de destinatari finali; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la interpretarea dată de Comisie noțiunii de „destinatar final” în cadrul MRR, deoarece adesea sunt enumerate doar la nivel de minister, iar descrierile sunt vagi, multe exemple fiind disponibile în aproape toate listele furnizate de statele membre; reamintește solicitarea sa ca lista celor mai mari 100 de destinatari finali să indice persoana fizică sau entitatea reală care este ultima în lanțul transferurilor de fonduri și să fie disponibilă într-o bază de date accesibilă publicului pentru a îmbunătăți asumarea răspunderii și a permite o supraveghere independentă, respectând în același timp cadrul legal al Uniunii privind protecția datelor; își exprimă îngrijorarea că, altfel, măsurarea impactului și garantarea vizibilității fondurilor din cadrul MRR pentru cetățeni vor fi problematice, deși ia în considerare tabloul de bord al MRR și în harta proiectului; subliniază că, în cazul în care Comisia refuză în continuare să asigure transparența deplină, Parlamentul trebuie să ia în considerare toate măsurile disponibile pentru a impune respectarea dispozițiilor cu scopul de a preveni aplicarea unei interpretări similare dispozițiilor privind transparența din alte regulamente financiare;

251.reamintește Comisiei că litera și spiritul Regulamentului privind MRR trebuie respectate cu strictețe și că orientările sau alte documente interne adoptate trebuie să respecte pe deplin rezultatele negocierilor dintre colegiuitori; este convins că acest lucru nu s-a întâmplat atunci când Comisia a adoptat dispozițiile referitoare la definiția „destinatarului final” în Orientările sale privind planurile de redresare și reziliență în contextul REPowerEU;

252.constată că imposibilitatea de a determina beneficiarii finali ai finanțărilor din cadrul MRR reprezintă un risc grav pentru transparența și trasabilitatea fondurilor Uniunii și, prin urmare, pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii;

253.reamintește că o infrastructură informatică solidă este esențială pentru colectarea datelor, monitorizarea și evaluarea programului și că autoritățile de management și beneficiarii critică nivelul de informații impus și suprapunerea cu alte sisteme naționale; ia act de faptul că, spre deosebire de politica de coeziune, Curtea a subliniat, în cadrul MRR, diferitele structuri și abordări folosite de autoritățile naționale de monitorizare, care ar putea fi percepute ca fiind mai puțin fiabile, deoarece furnizează informații neomogene și riscă să producă un număr ridicat de erori; subliniază, în acest sens, că sistemele interoperabile centralizate facilitează colectarea și raportarea eficientă a datelor, în timp ce sistemele fragmentate evidențiază necesitatea unor abordări raționalizate;

254.salută faptul că „Regulamentul financiar reformat” stabilește măsuri orizontale pentru crearea unui site web centralizat (sistemul de transparență financiară) la nivelul Uniunii, care să acopere toți beneficiarii fondurilor Uniunii, și constată că acest site este menit să rezolve fragmentarea actuală, să sporească transparența și să faciliteze controlul public al beneficiarilor; ia act de faptul că, începând cu următorul CFM (și anume după 2027), Comisia va trebui să utilizeze datele relevante stocate în instrumentul de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, Arachne, pentru a alimenta site-ul web centralizat în scopuri de transparență și că, în conformitate cu normele privind protecția datelor, site-ul web va include numai date publice, de exemplu date relevante privind destinatarii, contractanții, subcontractanții și beneficiarii; subliniază, de asemenea, că toate statele membre vor avea obligația de a oferi Comisiei acces la aceste date, care urmează să fie introduse în Arachne prin mijloace automatizate; regretă că folosirea Arachne de către statele membre nu este obligatorie;

255.ia act de faptul că jaloanele și țintele finale din planurile naționale de redresare și reziliență trebuie finalizate până la 31 august 2026, în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) și cu articolul 20 alineatul (5) din regulament; reamintește necesitatea ca Comisia să colaboreze îndeaproape cu fiecare stat membru pentru a accelera execuția pe teren, inclusiv prin furnizarea de orientări periodice și, la cerere, de asistență tehnică pentru a contribui la implementarea planurilor; își reiterează îngrijorarea cu privire la posibilitatea anulării jaloanelor și țintelor după expirarea MRR și îndeamnă Comisia să prevină astfel de situații;

256.invită Comisia să respingă orice cerere de revizuire a planurilor de redresare și reziliență care ar reduce nivelul general de ambiție al planului sau ar elimina reformele structurale importante din planurile de redresare și reziliență și să acorde prioritate finalizării măsurilor legate de recomandările specifice fiecărei țări din planurile de redresare și reziliență; invită, de asemenea, Comisia să își intensifice asistența tehnică acordată statelor membre care au rămas în urmă cu punerea în aplicare a MRR;

257.invită Comisia să dea curs recomandărilor Curții din raportul său anual și celor din rapoartele speciale conexe și salută faptul că Comisia acceptă marea lor majoritate; invită Comisia să le pună în aplicare și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la stadiul punerii în aplicare;

258.solicită Comisiei să acorde cât mai curând posibil accesul deplin al Curții la noul instrument de raportare privind Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), FENIX;

259.în plus, invită Comisia:(i)să echilibreze cu atenție cerințele de audit și control cu sarcina administrativă impusă statelor membre și beneficiarilor viitoarelor instrumente bazate pe performanță, menținând în același timp un nivel suficient de control și audit care să asigure o protecție solidă a intereselor financiare ale Uniunii;(ii)să monitorizeze îndeaproape îndeplinirea continuă a jaloanelor și țintelor, în special a celor legate de audit, monitorizare și control, și să asigure o monitorizare adecvată a eventualelor anulări ale jaloanelor și țintelor finalizate anterior;(iii)să utilizeze rezultatele controalelor sale asupra sistemelor de control ale statelor membre pentru a exprima o concluzie clară despre eficacitatea acestora și pentru a lua toate măsurile corespunzătoare;(iv)să instituie, în cadrul Comisiei, un punct de contact unic pentru statele membre privind declarația de asigurare, la care Curtea să poată avea acces fără a împovăra și mai mult statele membre cu cereri de dovezi suplimentare;(v)să înregistreze și să monitorizeze sistematic toate neregulile și toate fraudele care afectează fondurile din MRR;(vi)să aplice în mod consecvent și exact dispozițiile referitoare la „destinatarii finali” din Regulamentul privind MRR, prin revizuirea orientărilor sale privind planurile de redresare și reziliență în contextul REPowerEU, și să comunice cu statele membre cu privire la aplicarea corectă a definiției „destinatarilor finali”; invită Comisia să prezinte propuneri prin care să solicite statelor membre să publice detaliile referitoare la toți destinatarii finali;(vii)să își raționalizeze controlul asupra jaloanelor și țintelor prin punerea în aplicare a unei abordări bazate pe un audit unic, care ar permite reducerea sarcinii administrative, consolidarea responsabilităților de audit între Comisie și Curte și coordonarea termenelor și a cerințelor de audit pentru a evita dublarea și suprapunerea controalelor și auditurilor, asigurând totodată protecția deplină a intereselor financiare ale Uniunii;(viii)să sprijine statele membre să facă sistemele informatice cu adevărat interoperabile, astfel încât să faciliteze colectarea, raportarea și schimbul eficient de date între diferitele departamente și agenții guvernamentale, pentru a permite reducerea la minimum a riscurilor de dublă finanțare, verificarea încrucișată activă între bazele de date relevante și comunicarea cu statele membre cu privire la capacitățile lor administrative pentru a se asigura că nu există dublă finanțare; ia act, în această privință, de exemplele pozitive oferite la Conferința Curții de Conturi Europene privind transparența și trasabilitatea finanțării UE pentru redresare și reziliență din octombrie 2024;(ix)să colaboreze îndeaproape cu statele membre pentru a se asigura că jaloanele și țintele, în special cele de natură structurală sau legate de recomandările specifice fiecărei țări, sunt puse în aplicare pe deplin și cu atenție și că nicio revizuire a planurilor de redresare și reziliență nu va fi aprobată în cazurile în care nivelul de ambiție a fost redus sau măsuri importante au fost slăbite; să evite, pe cât posibil, revizuirea planurilor care ar reprezenta o reformulare a măsurilor planificate în planurile de redresare și reziliență dacă acestea nu respectă condițiile Regulamentului privind MRR;(x)să aplice cu strictețe dispozițiile Regulamentului privind MRR, inclusiv cele referitoare la suspendarea plăților sau recuperarea sumelor, în special dacă nu este asigurată protecția intereselor financiare ale Uniunii;(xi)să aplice foarte strict metodologia privind plățile parțiale, inclusiv în ceea ce privește măsurile structurale și măsurile legate de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări;(xii)să elaboreze o metodologie bazată pe calitatea și comparabilitatea datelor pentru a evalua progresele înregistrate în ceea ce privește tranziția verde și cea digitală, precum și beneficiile tangibile în statele membre;(xiii)să se asigure că statele membre aplică cu atenție dispozițiile privind vizibilitatea MRR, asigurându-se că măsurile puse în aplicare prin mecanism sunt anunțate în mod adecvat ca fiind finanțate de Uniune;(xiv)oferă asistență tehnică, sprijin administrativ și consiliere statelor membre pentru a-și consolida capacitatea administrativă, inclusiv prin organizarea de reuniuni periodice ale Grupului informal de experți privind punerea în aplicare a MRR pentru a discuta aspecte tehnice și a încuraja schimbul de bune practici între autoritățile naționale;(xv)să efectueze, ori de câte ori se propune o revizuire a planurilor naționale de redresare și reziliență, o analiză cuprinzătoare a măsurilor noi și existente și să stabilească dacă acestea ar înlocui cheltuielile bugetare recurente sau ar încălca alte condiții de eligibilitate ale planurilor naționale de redresare și reziliență;(xvi)să ofere formare și sprijin statelor membre în vederea creșterii capacităților administrative, inclusiv formare în materie de competențe specializate, cunoștințe și furnizarea de exemple de bune practici;(xvii)să colaboreze în continuare cu Curtea pentru a armoniza cât mai mult posibil interpretarea jaloanelor și a țintelor de către cele două instituții;(xviii)să utilizeze recomandările Curții rezultate din activitatea sa privind MRR și experiența dobândită în cursul punerii în aplicare pentru conceperea arhitecturii următorului cadru financiar multianual, inclusiv implementarea viitoarelor instrumente ale Uniunii bazate pe performanță;(xix)să consolideze conceperea viitoarelor instrumente bazate pe performanță prin asigurarea unei legături mai strânse între plăți și progresele înregistrate în implementare;(xx)să se asigure că orice revizuire viitoare și implementarea generală a planurilor de redresare și reziliență se realizează în strânsă cooperare cu autoritățile locale și regionale și cu alte părți interesate relevante și după consultarea acestora pentru a maximiza impactul PRR;(xxi)să analizeze deficiențele existente în instrumentele bazate pe performanță și să remedieze aceste deficiențe atunci când concepe noi programe în viitor;(xxii)să se bazeze, în următorul CFM, pe un nivel ridicat de interoperabilitate și de schimb de date între diferitele departamente și agenții guvernamentale pentru a facilita schimbul eficient de date și actualizările în timp real între diferitele platforme în scopul de a permite urmărirea proiectelor care se suprapun, reducând la minimum riscurile de dublă contabilizare și dublă finanțare.