1.ia act de faptul că bugetul CJUE se încadrează la rubrica 7 din CFM, „Administrația publică europeană”, care s-a ridicat la 12,3 miliarde EUR în 2023 (reprezentând 6,4 % din bugetul total al Uniunii); ia act de faptul că bugetul de aproximativ 0,5 miliarde EUR al CJUE reprezintă aproximativ 3,9 % din cheltuielile administrative totale ale Uniunii;

2.ia act de faptul că, în raportul său anual pentru exercițiul financiar 2023 (denumit în continuare „raportul Curții”), Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) a examinat un eșantion de 70 de operațiuni de la rubrica „Administrație”, cu 10 mai mult decât a examinat în 2022; Curtea precizează în continuare că cheltuielile administrative cuprind cheltuielile cu resursele umane, inclusiv cheltuielile pentru pensii, care în 2023 au reprezentat aproximativ 70 % din totalul cheltuielilor administrative, precum și cheltuielile pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației (IT), precum și că activitatea sa desfășurată de-a lungul mai multor ani indică faptul că, în general, aceste cheltuieli prezintă un risc scăzut;

3.ia act de faptul că 21 (30 %) dintre cele 70 de operațiuni conțineau erori, dar că, pe baza celor cinci erori cuantificate, Curtea estimează că nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificație;

4.ia act de faptul că raportul Curții nu a identificat nicio problemă specifică referitoare la CJUE;

5.ia act de faptul că bugetul alocat CJUE în 2023 s-a ridicat la 486 025 796 EUR, ceea ce a reprezentat o creștere de 3,9 % față de 2022; ia act de faptul că această creștere a fost legată în principal de ajustările salariale prevăzute pentru 2023; subliniază că bugetul CJUE este, în esență, administrativ, aproximativ 75 % din credite fiind legate de cheltuielile pentru membri și personal și aproape tot restul creditelor fiind alocate cheltuielilor pentru clădiri și IT;

6.constată că, la sfârșitul anului 2023, rata totală de execuție a bugetului era de 97,72 %; ia act de faptul că, pentru a consolida liniile bugetare „Consum de energie”, „Achiziții, lucrări, reparații și întreținere a echipamentelor și a software-ului” și „Clădiri”, au fost prezentate autorității bugetare, în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul financiar, cinci transferuri de la alte linii bugetare, în principal de la linia bugetară pentru personal „Remunerații și indemnizații”; ia act de faptul că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a continuat să creeze presiuni bugetare pentru CJUE, inclusiv prin creșterea inflației și a ajustărilor salariale, prin creșterea puternică a costurilor energiei și a costurilor unei serii de bunuri și servicii;

7.constată cu satisfacție că ordonatorul de credite delegat a declarat că resursele alocate au fost utilizate în scopul preconizat și în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și că procedurile de control instituite ofereau garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

8.ia act de faptul că termenul mediu de plată a fost de 23,1 zile în 2023, față de 24,32 zile în 2022; invită CJUE să continue eforturile sale de a reduce termenul de plată, în special având în vedere că, în 2023, 81 % din facturi au fost primite pe cale electronică;

9.constată că bugetul pentru misiuni al CJUE alocat personalului și membrilor, care în 2023 s-a ridicat la 638 000 EUR, a continuat să scadă cu 3,3 % în 2023 față de 2022; constată că în 2023 au fost utilizate 85,1 % din creditele pentru misiuni, față de 46,6 % în 2022, din cauza restricțiilor persistente de călătorie în vigoare la data respectivă;

10.ia act de măsurile importante luate de CJUE în 2023 în direcția reformei sale judiciare, care a condus la transferul parțial al competenței de a judeca cereri de decizie preliminară de la Curtea de Justiție către Tribunal; ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2023, s-a ajuns la un acord politic cu Parlamentul și Consiliul în vederea modificării Statutului CJUE și în vederea îmbunătățirii funcționării CJUE în contextul unei creșteri constante a volumului de cauze și a complexității și caracterului sensibil al întrebărilor adresate; ia act de faptul că, în urma adoptării reformei în 2024, au fost adoptate norme și proceduri detaliate pentru a finaliza reforma și a permite punerea în aplicare a noului cadru de reglementare începând cu 1 octombrie 2024;

11.ia act de faptul că, în 2023, Curtea de Justiție s-a pronunțat în cinci cauze privind principiul supremației, în contextul a patru cereri de decizie preliminară formulate de instanțe din Germania, Irlanda, Polonia și România, precum și într-o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei; subliniază importanța fundamentală a principiului supremației dreptului Uniunii, care asigură interpretarea și aplicarea uniformă a dreptului Uniunii în toate statele membre și garantează statul de drept ca valoare fundamentală a Uniunii; reafirmă cu fermitate că supremația dreptului Uniunii este piatra de temelie a ordinii juridice a Uniunii și subliniază rolul esențial al CJUE în apărarea statului de drept în întreaga Uniune. De asemenea, ia act de faptul că Tribunalul s-a pronunțat în șase cauze referitoare la măsurile de protecție a bugetului Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept de către Guvernul Ungariei, care subminează în mod sistematic valorile fundamentale ale Uniunii; îndeamnă Comisia să ia măsuri ferme de asigurare a respectării dreptului Uniunii împotriva oricărui stat membru care contestă sau ignoră caracterul obligatoriu al hotărârilor CJUE; subliniază că, în cazurile legate de investigarea bugetului Uniunii, toate autoritățile competente trebuie să respecte pe deplin principiile legate de respectarea garanțiilor procedurale și a drepturilor fundamentale;

12.constată că articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Aceasta respectă funcțiile esențiale ale statului [...]”;

13.condamnă orice măsuri sau acțiuni legislative naționale care urmăresc să submineze codificarea și executarea hotărârilor CJUE; solicită instituirea unui mecanism oficial de monitorizare pentru a urmări respectarea de către statele membre a hotărârilor CJUE și recomandă corelarea respectării acestora cu plata fondurilor UE în cadrul mecanismului de condiționalitate privind statul de drept;

14.ia act de faptul că 821 de cauze noi au fost introduse la Curtea de Justiție în 2023, față de 806 în 2022, dintre care 63 % au fost cereri de decizie preliminară și 28,6 % au fost recursuri formulate împotriva deciziilor Tribunalului; ia act de faptul că Tribunalul a înregistrat o creștere majoră a numărului de cauze, cu 1 271 de cauze noi în 2023 comparativ cu 904 în 2022, inclusiv o serie excepțională de 404 cauze conexate introduse în octombrie 2023; ia act, de asemenea, de faptul că, în 2023, în cazul Tribunalului, 37 % dintre cauzele noi, inclusiv seria de 404 cauze conexate, au vizat acțiuni legate de dreptul instituțional, 24,3 % au vizat acțiuni în materie de proprietate intelectuală și 6 % au vizat litigii între instituțiile Uniunii și personalul acestora; constată că numărul total de cauze aflate pe rol rămâne stabil în comparație cu anii anteriori: dacă cele 404 cauze menționate anterior sunt considerate ca fiind o singură cauză, 2 587 de cauze erau pendinte la sfârșitul anului 2023, comparativ cu 2 585 la sfârșitul anului 2022 și 2 541 la sfârșitul anului 2021;

15.ia act de faptul că Curtea de Justiție a soluționat 783 de cauze în 2023, față de 808 în 2022, și că Tribunalul a închis 904 cauze în 2023, față de 858 în 2022;

16.salută scăderea duratei medii a procedurilor în cauzele soluționate de Curtea de Justiție, durată medie care în 2023 a fost de 16,1 luni, față de 16,4 luni în 2022; ia act de faptul că durata medie a cauzelor soluționate de Tribunal a fost de 18,2 luni, față de 16,2 luni în 2022, Tribunalul explicând această creștere prin natura și complexitatea aferentă a cauzelor gestionate în 2023;

17.constată scăderea duratei medii de soluționare a acțiunilor directe în fața Curții de Justiție (de la 23,5 luni în 2022 la 20,8 luni în 2023) și a cererilor de decizie preliminară (de la 17,3 luni la 16,8 luni); constată că, în privința litigiilor în fața Curții de Justiție, s-a înregistrat o creștere importantă a numărului de acțiuni directe, în special în domeniul mediului, și că întrebările preliminare adresate Curții de Justiție în 2023 priveau în principal spațiul de libertate, securitate și justiție, urmat de fiscalitate, protecția consumatorilor și transporturi; observă că, în ceea ce privește litigiile în fața Tribunalului, s-a înregistrat o creștere a numărului de cauze în domeniul proprietății intelectuale și al politicii economice și monetare, inclusiv în domeniul bancar;

18.ia act cu satisfacție de rata ridicată de utilizare a e-Curia în 2023, cu 10 502 conturi e-Curia înregistrate: 94 % dintre depunerile de acte de procedură la Tribunal au fost efectuate prin e-Curia, aceeași rată ca în 2022, în timp ce rata de utilizare a e-Curia la Curtea de Justiție a crescut la aproximativ 89 %, comparativ cu 87 % în 2022;

19.apreciază progresele înregistrate în ceea ce privește digitalizarea arhivelor judiciare cu scopul de a păstra documentele pentru consultări viitoare și de a facilita accesul cercetătorilor și al publicului prin intermediul unui portal digital;

20.salută abordarea bazată pe performanță dezvoltată de CJUE, care permite CJUE să ia decizii bazate pe rezultatele de performanță și nivelul de realizare a obiectivelor sale, măsurat cu ajutorul unui set de indicatori operaționali și privind volumul de muncă; ia act de faptul că indicatorii-cheie de performanță utilizați de CJUE acoperă o gamă largă de domenii specifice în sprijinul celor cinci obiective de gestionare legate de buna funcționare a CJUE, digitalizare și tehnologiile emergente, deschidere și transparență, multilingvism și gestionarea resurselor umane;

21.ia act de faptul că, în perioada 2022-2023, cadrul de control intern al CJUE a făcut obiectul unei evaluări aprofundate, care a confirmat soliditatea acestuia; ia act de faptul că, în cadrul acestei evaluări, circuitele de control financiar au fost adaptate pentru a eficientiza controalele;

22.ia act de faptul că principalele audituri interne efectuate în 2023 au vizat cheltuielile CJUE pentru curățenia clădirilor, eficacitatea sistemului de control intern menit să protejeze activele informatice ale CJUE și procedurile de selecție a personalului; ia act de faptul că în cadrul unui audit intern a fost efectuat, de asemenea, un studiu privind utilizarea inteligenței artificiale în domeniul justiției în legătură cu punerea în aplicare a unei „strategii pentru integrarea instrumentelor bazate pe inteligența artificială în funcționarea CJUE”; ia act de faptul că, în multe cazuri, serviciile CJUE au luat măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în urma auditurilor interne înainte de finalizarea oficială a acestora și că măsurile respective au fost considerate satisfăcătoare de către auditorul intern;

23.ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2023, CJUE număra 1 340 de funcționari (58 %), 765 de agenți temporari (33 %) angajați în temeiul articolului 2 literele (a), (b) sau (c) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai UE și 198 de agenți contractuali (9 %); ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2023, rata de ocupare a schemei de personal era de 97,11 %; ia act, de asemenea, de faptul că rotația anuală a personalului a fost de 7,8 % în 2023 și aceasta se explică în principal prin pensionarea a 20 % din personalul care a părăsit CJUE;

24.ia act de faptul că Curtea de Justiție este compusă din 27 de judecători și 11 avocați generali și că niciun judecător nou nu a intrat în funcție în 2023; ia act, de asemenea, de faptul că Tribunalul este compus din 54 de judecători și că doi noi judecători, o femeie și un bărbat, au intrat în funcție în cursul anului 2023; ia act, de asemenea, de faptul că în 2023 a fost ales un nou grefier al Tribunalului;

25.salută răspunsurile detaliate ale CJUE la chestionarul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, furnizate în cadrul actualei proceduri de descărcare de gestiune, în special în ceea ce privește distribuția personalului la sfârșitul anului 2023; ia act de faptul că componența de gen a Curții de Justiție și a Tribunalului continuă să fie foarte dezechilibrată; își exprimă aprecierea față de scrisoarea președintelui Tribunalului adresată președintelui Conferinței reprezentanților guvernelor statelor membre în 2024, prin care se solicită statelor membre să țină seama de necesitatea echilibrului de gen atunci când numesc candidați pentru înlocuirea judecătorilor și a avocaților generali; invită statele membre să țină seama de necesitatea echilibrului de gen atunci când numesc candidați pentru înlocuirea judecătorilor;

26.ia act de faptul că, dintre cei 2 303 funcționari și agenți aflați în serviciu la sfârșitul anului 2023, 61 % erau femei; salută faptul că proporția de femei în funcții administrative este de 55 %, și în special faptul că, în posturi de conducere, proporția a crescut la 43 %, comparativ cu 40 % în 2022 și 2021, confirmând tendința ascendentă înregistrată începând din 2018 (41 % în 2020, 39 % în 2019 și 37,5 % în 2018); constată totuși că reprezentarea femeilor a fost cea mai ridicată în gradele de asistenți și cea mai scăzută în posturile de conducere de nivel superior; invită CJUE să asigure o mai mare reprezentare a femeilor în posturile de conducere de nivel superior și să ia măsuri suplimentare pentru a promova echilibrul de gen la toate nivelurile; salută eforturile depuse de CJUE în favoarea egalității, incluziunii și diversității, în special în etapa de recrutare;

27.invită CJUE să publice un raport anual privind genul și diversitatea pentru a asigura transparența în ceea ce privește reprezentarea de gen la toate nivelurile instituției, inclusiv judecătorii, avocații generali și personalul administrativ, precum și să prevadă măsuri concrete de îmbunătățire a parității de gen în posturile de conducere;

28.salută faptul că toate naționalitățile Uniunii sunt reprezentate în rândul personalului CJUE, dar constată că anumite naționalități sunt mai bine reprezentate decât altele; salută eforturile continue ale CJUE de a promova un echilibru geografic mai bun în rândul personalului său, în special prin promovarea vizibilității și atractivității locurilor sale de muncă vacante, prin crearea și oferirea unor condiții de muncă mai favorabile pentru a atrage agenți temporari din anumite state membre mai slab reprezentate și prin comunicarea extinsă către diverse categorii de public privind oportunitățile de angajare în cadrul CJUE în 2023; ia act de faptul că s-a depus un efort important pentru a atrage mulți tineri talentați din diferite state membre prin intermediul programului de stagii al CJUE; invită CJUE să examineze dacă stagiarii din toate statele membre sunt reprezentați proporțional;

29.îndeamnă CJUE să promoveze un mediu de lucru multilingv, recunoscând potențialul acestuia de a îmbunătăți distribuția echitabilă a naționalităților în rândul personalului său; invită toate instituțiile UE să respecte și să asigure respectarea principiului multilingvismului;

30.salută activitatea desfășurată de Grupul interinstituțional la nivel înalt privind creșterea atractivității Luxemburgului pentru personal ca loc de desfășurare a activității profesionale; invită CJUE să mențină și să consolideze cooperarea cu alte instituții cu sediul în Luxemburg în cadrul diferitelor inițiative; ia act cu apreciere de faptul că autoritatea bugetară a aprobat pentru exercițiul financiar 2025 creditele necesare pentru a permite acordarea unei indemnizații pentru locuință personalului încadrat în gradele inferioare, așa cum a recomandat Grupul interinstituțional la nivel înalt; solicită ca Parlamentul să fie informat cu privire la evoluția acestor inițiative menite să îmbunătățească atractivitatea Luxemburgului ca loc de desfășurare a activității profesionale;

31.ia act de faptul că, în 2023, CJUE a pus în aplicare mai multe inițiative de promovare a bunăstării fizice și mentale a personalului prin ateliere specializate și activități de sensibilizare; ia act de faptul că sistemul de telemuncă, care a intrat în vigoare la 1 mai 2022, a fost evaluat pozitiv de către manageri, dintre care 92 % au răspuns că productivitatea membrilor personalului care au lucrat de la distanță a fost echivalentă sau mai bună decât cea înregistrată înainte de existența sistemului de telemuncă; ia act de faptul că, pentru a obține un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, în 2023 CJUE a reînnoit pentru personalul său posibilitatea de a lucra de la distanță din afara locului de repartizare până la 10 zile pe an, în special în timpul vacanțelor judiciare;

32.salută campaniile continue de sensibilizare, informare și formare care vizează promovarea incluziunii, a respectului reciproc, a cooperării și a sprijinului pentru persoanele cu dizabilități și pentru îngrijitorii acestora;

33.ia act de faptul că numărul de zile lucrătoare de concediu medical a fost de 20 198 în 2023, ceea ce corespunde unei reduceri de 14,78 % față de 2022; constată cu îngrijorare că serviciul medical a raportat 11 cazuri de epuizare (burnout) în 2023; salută analiza detaliată a rapoartelor de diagnostic realizată de CJUE pentru identificarea cazurilor de epuizare profesională, precum și accentul pus de aceasta pe măsurile preventive, în special consolidarea echipei sale de asistenți medicali și asistenți sociali, prevenirea riscurilor psihosociale la locul de muncă și introducerea de activități de sensibilizare pentru manageri privind dreptul la deconectare și riscurile asociate supraperformanței; încurajează CJUE să acorde în continuare atenție acestei probleme pentru a preveni apariția de noi cazuri de epuizare profesională și să informeze Parlamentul cu privire la măsurile luate în această privință;

34.ia act de faptul că în 2023 a fost lansată o anchetă administrativă cu privire la un presupus caz de hărțuire sexuală privind un membru al personalului și că acest caz a fost închis în 2024 cu o sancțiune; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că în 2023 a fost, de asemenea, inițiată o procedură de asistență în legătură cu un caz de presupusă hărțuire privind un judecător, dar nu a fost stabilită existența unei hărțuiri în cazul respectiv; ia act de faptul că un grup de lucru interdepartamental, înființat în martie 2023, înainte de ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, a examinat normele și procedurile în vigoare în cadrul CJUE pentru a preveni hărțuirea și a formulat câteva recomandări în vederea îmbunătățirii acestor norme și proceduri; încurajează CJUE să urmărească situația și să continue să fie intransigentă față de hărțuirea la locul de muncă prin introducerea unei formări obligatorii privind prejudecățile inconștiente și standardele etice pentru toți judecătorii și înalții funcționari pentru a preveni abuzul de putere;

35.ia act cu satisfacție de faptul că, așa cum s-a solicitat în recomandările anterioare de descărcare de gestiune, noul cod de conduită privind drepturile și obligațiile funcționarilor și ale celorlalți agenți ai CJUE, care reflectă valorile și angajamentul CJUE față de etică, a fost elaborat în 2023 și adoptat în martie 2024; ia act de faptul că codul de conduită include dispoziții privind conflictele de interese, obligația de loialitate, obligația de confidențialitate și discreție, activitățile externe, activitățile profesionale desfășurate după încetarea raporturilor de muncă și publicațiile și se aplică, de asemenea, experților naționali detașați și judecătorilor stagiari găzduiți în cadrul Rețelei Europene de Formare Judiciară; ia act de faptul că, în 2023, au fost organizate activități de sensibilizare și un curs de formare revizuit privind codul de conduită pentru personal și manageri, cu o atenție specială pentru noii veniți; solicită o formare obligatorie regulată pentru întreg personalul și cere ca Parlamentul să fie informat cu privire la punerea în aplicare a codului de conduită;

36.ia act de faptul că, înainte de intrarea în vigoare a codului de conduită, două cazuri potențiale de conflict de interese au fost declarate și tratate în conformitate cu procedurile în vigoare, cu scopul de a se asigura faptul că noii membri ai personalului în cauză nu vor fi implicați în gestionarea unor dosare pe care le cunoșteau de la un post ocupat anterior;

37.ia act de faptul că, în urma adoptării Codului de conduită a membrilor și a foștilor membri ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, declarațiile de interese ale membrilor sunt publicate online pentru a se evita orice potențial conflict de interese în tratarea cauzelor; ia act de faptul că CJUE își reevaluează în mod constant normele interne în această privință, în vederea actualizării acestor norme și pentru a asigura cele mai înalte standarde posibile de comportament etic; invită CJUE să înființeze un comitet de etică independent care să supravegheze respectarea codului de conduită și să investigheze eventualele încălcări; solicită o formare anuală obligatorie în materie de etică pentru întregul personal al CJUE, inclusiv pentru judecători și avocații generali, pentru a menține integritatea CJUE; solicită CJUE să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele oricărei evaluări suplimentare a eficacității acestei măsuri care vizează prevenirea conflictelor de interese;

38.salută publicarea declarațiilor de interese ale membrilor CJUE, dar solicită introducerea unui proces standard de verificare prealabilă numirii pentru a identifica și a atenua potențialele conflicte de interese într-un stadiu incipient; îndeamnă Consiliul să stabilească orientări transparente pentru statele membre atunci când numesc candidați pentru funcții judiciare la CJUE;

39.îndeamnă CJUE să introducă o politică obligatorie de recuzare pentru judecători în cazurile în care aceștia au afilieri profesionale anterioare cu justițiabili care se prezintă în fața CJUE; solicită o verificare mai strictă a conflictelor de interese pentru judecători și personalul de rang înalt, inclusiv actualizări periodice ale cerințelor de publicare a informațiilor financiare; solicită publicarea deciziilor de recuzare în timp real în cazurile în care judecătorii declară un conflict de interese, asigurând o mai mare transparență a procesului judiciar și consolidând încrederea publicului în imparțialitatea și integritatea CJUE;

40.ia act de faptul că, în 2023, toți membrii CJUE își aveau reședința în Luxemburg, în conformitate cu articolul 14 din Statut;

41.ia act de faptul că lista activităților externe desfășurate atât de membrii Curții de Justiție, cât și de cei ai Tribunalului este publicată pe site-ul CJUE din 2018; constată, de asemenea, că lista este dificil de citit pentru publicul larg și recomandă revizuirea acesteia pentru a asigura o mai mare claritate și un mai mare caracter informativ; ia act de faptul că autorizarea prealabilă din partea adunării generale a Curții de Justiție sau a conferinței plenare a Tribunalului se acordă numai atunci când activitatea externă este compatibilă cu cerințele codului de conduită și cu obligațiile membrilor de a fi disponibili pentru activitățile judiciare; solicită CJUE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la orice inițiative de îmbunătățire a lizibilității informațiilor referitoare la activitățile externe, în conformitate cu recomandările anterioare privind descărcarea de gestiune;

42.ia act de faptul că normele care reglementează deplasările și misiunile membrilor, precum și utilizarea șoferilor și a autoturismelor de către aceștia, astfel cum au fost actualizate în 2021, prevăd că CJUE suportă numai costurile de funcționare care rezultă din utilizarea autoturismului în scopuri legate de executarea unui ordin de misiune sau de exercitarea mandatului membrului, în limita a 10 000 km; își reiterează opinia potrivit căreia parcul auto nu ar trebui în niciun caz utilizat în afara cadrului strict al îndeplinirii sarcinilor membrilor CJUE și ia act de faptul că CJUE a raportat că poartă discuții cu alte instituții pentru a obține un set armonizat de norme pentru utilizarea vehiculelor oficiale, respectând în același timp autonomia fiecărei instituții; invită toate instituțiile Uniunii să convină asupra unui sistem unic care să fie aplicat orizontal, ceea ce ar reduce confuzia și ar spori transparența și eficiența utilizării banilor publici; solicită CJUE să informeze Parlamentul cu privire progresele înregistrate în evoluția acestei chestiuni;

43.ia act de faptul că un caz al OLAF, menționat în rezoluțiile anterioare de descărcare de gestiune, care se referea la conduita unui membru al personalului care ar fi putut constitui o încălcare gravă a obligațiilor sale, a fost închis în 2023; ia act de faptul că CJUE nu are cunoștință de nicio nouă investigație sau recomandare a OLAF în 2023;

44.ia act de faptul că CJUE nu a raportat niciun caz de fraudă, corupție sau utilizare abuzivă a fondurilor Uniunii în 2023; ia act de faptul că strategia antifraudă a CJUE face parte integrantă din cadrul său integrat de control intern și de gestionare a riscurilor, cu un accent deosebit pe riscurile de divulgare neautorizată de informații;

45.salută angajamentul CJUE de a spori transparența, accesul la justiție și deschiderea publică, contribuind astfel la promovarea încrederii cetățenilor în instituțiile Uniunii;

46.ia act de faptul că, în 2023, CJUE a consolidat serviciul de streaming pentru audierile Curții de Justiție și ale Tribunalului pe site-ul Curia, facilitând astfel accesul cetățenilor la activitățile judiciare ale CJUE; salută îmbunătățirea site-ului CVRIA în ceea ce privește structura, funcționalitățile și conținutul său; salută faptul că pronunțarea hotărârilor Curții de Justiție, lectura concluziilor avocaților generali, audierile desfășurate în Marea Cameră și anumite audieri desfășurate în camere formate din cinci judecători au fost transmise în direct pe site-ul Curia începând din 2023; invită CJUE să continue să îmbunătățească transparența prin difuzarea tuturor audierilor Curții de Justiție și ale Tribunalului pe site-ul său internet și prin stocarea permanentă a acestora online;

47.salută faptul că, în urma reformei statutului său, CJUE va publica memoriile sau observațiile scrise depuse în cadrul procedurilor preliminare după închiderea acestora, cu excepția cazurilor de opoziție la publicarea memoriului sau a observațiilor unei persoane; subliniază că o astfel de publicare va îmbunătăți transparența și accesul cetățenilor la justiție și invită CJUE să publice pe site-ul său toate documentele legate de un anumit dosar; invită CJUE să pună în aplicare o procedură care ar putea fi utilizată de orice persoană pentru a accesa în interiorul CJUE toate documentele legate de o anumită cauză;

48.ia act de faptul că, potrivit normelor privind utilizarea videoconferințelor adoptate de Tribunal în aprilie 2023 și de Curtea de Justiție în septembrie 2024, o parte poate solicita utilizarea videoconferințelor în cazul în care securitatea sau alte motive grave îl împiedică pe reprezentantul părții respective să participe personal la o audiere;

49.ia act de faptul că normele stabilite prin Decizia CJUE din 26 noiembrie 2019 privind accesul publicului la documentele deținute de CJUE în exercitarea funcțiilor sale administrative nu se aplică documentelor judiciare pentru care accesul este reglementat de regulamentul de procedură al Curții de Justiție sau de regulamentul de procedură al Tribunalului; ia act de faptul că CJUE a înregistrat 21 de cereri de acces public la documente administrative în 2023 și a acordat acces la documente administrative în 12 cazuri; ia act de faptul că Ombudsmanul European nu a constatat niciun caz de administrare defectuoasă din partea CJUE în 2023;

50.invită CJUE să simplifice procesul de găsire a unor hotărâri specifice pe e-curia; salută eforturile de a face interfața mai prietenoasă și mai intuitivă;

51.ia act de faptul că, în comparație cu 2022, în 2023 cheltuielile bugetare au crescut cu 10,9 % pentru proiectele informatice, cu 13 % pentru echipamentele informatice, cu 59 % pentru proiectele de securitate cibernetică și cu 72 % pentru serviciile, licențele și echipamentele de securitate cibernetică;

52.ia act de faptul că punerea în aplicare a proiectelor majore de digitalizare în cadrul strategiei de transformare digitală a rămas o prioritate pentru CJUE în 2023, cum ar fi dezvoltarea sistemului integrat de gestionare a cauzelor (SIGA), promovarea utilizării aplicației e-Curia pentru depunerea și notificarea actelor de procedură prin mijloace electronice, adoptarea semnăturii electronice și adoptarea sistemului HAN/Ares de înregistrare și gestionare electronică a documentelor; ia act de faptul că CJUE urmărește randamentul investițiilor în proiectele de digitalizare în ceea ce privește costurile și eficiența utilizării resurselor și solicită CJUE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la constatările sale în acest domeniu;

53.ia act de faptul că, în cadrul inițiativei sale cuprinzătoare de a spori accesibilitatea și incluziunea persoanelor vulnerabile, CJUE a continuat să pună în aplicare abordarea sa de tip „accesibilitate din faza de proiectare” pentru orice schimbare și evoluție a sistemelor sale informatice; ia act de faptul că, în urma unui audit al site-ului Curia, CJUE a început să îmbunătățească accesibilitatea site-ului pentru o gamă largă de utilizatori, cum ar fi persoanele cu deficiențe de vedere, de auz sau de învățare;

54.ia act de faptul că CJUE a pus în aplicare mai multe proiecte bazate pe inteligența artificială (IA), cum ar fi automatizarea analizei documentelor pentru trimiterile la legislația aplicabilă și asistența pentru verificarea facturilor prin procese robotizate și transcrierea audierilor, în conformitate cu noua strategie de integrare a IA adoptată de CJUE în iunie 2023; subliniază că este de o importanță vitală ca IA să fie utilizată într-un mod care să mențină pe deplin independența, calitatea și buna desfășurare a proceselor juridice, să țină seama pe deplin de aspectele etice și să fie utilizată sub supraveghere umană și să permită intervenția umană pentru a evita consecințele sau riscurile negative sau pentru a opri sistemul dacă nu funcționează cum a fost prevăzut; ia act de faptul că, în cadrul acestei strategii, CJUE a înființat un consiliu de administrație pentru IA, compus din membri ai Curții de Justiție și ai Tribunalului, cu scopul de a supraveghea aspectele etice ale utilizării IA în cadrul CJUE și de a stabili limite clare pentru aplicarea acesteia; salută orientările privind utilizarea IA destinate personalului adoptate de consiliul de administrație; salută inițiativele existente de perfecționare a angajaților în domeniul competențelor digitale prin intermediul parcursului de formare dezvoltat în cooperare cu Comitetul interinstituțional pentru transformarea digitală; subliniază că digitalizarea justiției și adoptarea tehnologiilor emergente, cum ar fi IA, vor oferi avantaje semnificative pentru funcționarea eficientă a CJUE; recomandă, cu toate acestea, CJUE să anticipeze riscurile de securitate cibernetică asociate și să își consolideze și mai mult colaborarea cu Agenția UE pentru Securitate Cibernetică și cu CERT-UE;

55.ia act de faptul că nicio investigație a AEPD nu a fost comunicată CJUE în 2023; ia act de faptul că, în 2023, AEPD nu a adresat CJUE nicio recomandare specifică în urma investigației sale privind utilizarea serviciilor de cloud de către serviciile web ale Amazon; ia act de faptul că AEPD a publicat în 2023 o decizie prin care confirmă conformitatea utilizării de către CJUE a serviciilor de videoconferință în cloud cu legislația privind protecția datelor; își reiterează, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la utilizarea serviciilor externe de cloud, având în vedere amenințările tot mai mari la adresa securității cibernetice și a suveranității digitale;

56.salută adoptarea de către CJUE a unei foi de parcurs cibernetică în 2023 și consolidarea capacităților operaționale în materie de securitate cibernetică pentru a-și proteja mai bine sistemele împotriva numărului tot mai mare de atacuri cibernetice; subliniază, de asemenea, că o strategie solidă de securitate cibernetică este un instrument esențial de combatere a ingerințelor străine care vizează subminarea integrității instituțiilor europene; ia act de faptul că CJUE a luat diverse măsuri pentru a-și consolida pregătirea în materie de securitate cibernetică și capacitatea de redresare în urma incidentelor de securitate, inclusiv prin participarea sa la guvernanța Consiliului interinstituțional pentru securitate cibernetică și printr-o combinație de controale și instrumente de securitate cibernetică, în conformitate cu recomandările CERT-UE; ia act de faptul că autoritatea bugetară a aprobat pentru exercițiul financiar 2025 creditele necesare pentru două posturi suplimentare cu scopul de a consolida capacitățile de personal ale CJUE în domeniul securității cibernetice;

57.salută măsurile luate pentru a proteja infrastructura tehnologică a CJUE de amenințările cibernetice, cum ar fi auditurile privind securitatea cibernetică, formarea personalului și protocoalele de răspuns rapid la incidente; subliniază că digitalizarea justiției și utilizarea noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, vor aduce multe beneficii în ceea ce privește buna funcționare a CJUE, dar, la rândul lor, acestea implică riscuri pe care CJUE trebuie să le anticipeze și împotriva cărora trebuie să se protejeze; sugerează, în acest sens, CJUE să elaboreze o strategie privind securitatea cibernetică și să intensifice colaborarea cu celelalte instituții ale Uniunii, în special cu ENISA (Agenția UE pentru Securitate Cibernetică), în ceea ce privește prevenirea atacurilor cibernetice, al căror număr și grad de complexitate cresc exponențial în Europa;

58.salută inițiativa de a atribui nume fictive cauzelor anonimizate, prin utilizarea unui generator automat computerizat de nume, pentru a consolida protecția datelor cu caracter personal și a facilita identificarea cauzelor;

59.ia act cu satisfacție de modificarea Regulamentului de procedură al Tribunalului, care va clarifica și va simplifica procedurile judiciare, inclusiv posibilitatea de a utiliza videoconferința pentru audieri, semnarea electronică a deciziilor și desemnarea cazurilor-pilot;

60.ia act de faptul că, în urma reflecției interservicii cu privire la cea mai eficientă utilizare a clădirilor CJUE, care s-a încheiat în 2023, au fost lansate proiecte-pilot; ia act de faptul că rezultatele acestor proiecte, împreună cu alți factori, cum ar fi aspectele de mediu și cele bugetare, calitatea justiției, bunăstarea la locul de muncă, incluziunea, accesibilitatea și atractivitatea CJUE, vor fi luate în considerare la adoptarea deciziei finale privind utilizarea clădirilor CJUE; solicită ca Parlamentul să fie informat cu privire la punerea în aplicare a concluziilor respective și la consecințele pentru organizarea spațiului de lucru;

61.ia act de faptul că, în 2023, CJUE și-a continuat inițiativa cuprinzătoare de a spori accesibilitatea și incluziunea persoanelor cu dizabilități, cu scopul de a garanta accesul la CJUE, fizic sau virtual, tuturor persoanelor, participanților la proceduri și vizitatorilor; ia act, de asemenea, de faptul că, în 2023, CJUE a început să realizeze un inventar al infrastructurii sale în vederea respectării noii legislații naționale privind accesibilitatea începând cu 1 ianuarie 2032; solicită ca Parlamentul să fie informat cu privire la alte inițiative în acest domeniu;

62.ia act cu satisfacție de faptul că, în 2023, CJUE a continuat să își reducă în mod semnificativ consumul de energie și amprenta de carbon comparativ cu 2015, ceea ce reprezintă baza pentru punerea în aplicare a strategiei CJUE privind sistemul de management de mediu și audit, datorită măsurilor de economisire a energiei și optimizării infrastructurilor sale de încălzire, răcire și iluminat; ia act de faptul că, în 2023, consumul cu încălzirea a fost redus cu 33,5 %, cel de electricitate cu 28,7 %, consumul de apă cu 20,1 % și cel de hârtie de birou cu 63 %, deșeurile de birou și de cantină au fost reduse cu 43 % și emisiile de gaze cu efect de seră cu 30,2 % comparativ cu 2015; salută faptul că CJUE a aplicat criteriile privind achizițiile publice ecologice în 10 cereri de oferte în valoare de peste 60 000 EUR; salută angajamentul CJUE față de sistemul de management de mediu și audit (EMAS); încurajează CJUE să își continue eforturile de reducere a impactului său asupra mediului, cu o strategie de realizare a neutralității emisiilor de dioxid de carbon până în 2035;

63.salută faptul că CJUE a luat mai multe inițiative pentru a sprijini și a spori mobilitatea sustenabilă a personalului și a membrilor săi, oferind inclusiv subvenții pentru transportul public, subvenții pentru serviciul de închiriere gratuită a bicicletelor, spații de parcare îmbunătățite pentru biciclete și facilități îmbunătățite pentru automobilele hibride și electrice;

64.salută economiile bugetare realizate prin cooperarea cu alte instituții și în special aplicațiile comune și serviciile de găzduire bazate pe acorduri la nivel de servicii încheiate cu Comisia, precum și participarea la procedurile interinstituționale de achiziții publice, care au permis CJUE să optimizeze costurile și resursele;

65.salută eforturile Rețelei Europene de Formare Judiciară (EJTN) de formare a judecătorilor naționali cu privire la dreptul UE; ia act cu apreciere de faptul că, în conformitate cu declarația CJUE intitulată „Sprijinirea Rețelei Europene de Formare Judiciară (EJTN) pentru a forma o cultură judiciară europeană durabilă”, în 2023, CJUE și EJTN au încercat să sporească diversitatea stagiarilor pe termen lung, cu scopul final de a crește numărul acestora la unul pentru fiecare stat membru; constată că măsurile luate au fost deja încununate de succes, deoarece CJUE are stagiari din unele state membre care anterior nu au participat activ la program; ia act de faptul că au fost oferite 15 stagii remunerate pentru perioada 2023-2024; invită CJUE să își dezvolte în continuare inițiativele de schimb de cunoștințe, inclusiv baze de date jurisprudențiale comune și platforme virtuale de colaborare pentru a sprijini instanțele naționale în interpretări juridice complexe;

66.subliniază că stagiul ar trebui să fie remunerat, în concordanță cu Rezoluția Parlamentului European din 14 iunie 2023 referitoare la stagii de calitate în Uniune (2020/2005(INL)), în care se solicită ca toate stagiile din Europa să fie plătite; salută faptul că, în prezent, toți stagiarii din cadrul CJUE beneficiază de o indemnizație pe durata stagiului, acordată în principal de CJUE și, în anumite cazuri specifice, din alte surse; ia act de faptul că CJUE acceptă doar câțiva stagiari (mai puțin de 10 pe an) plătiți din alte surse și pentru perioade scurte (în medie, 2 luni); salută faptul că, în astfel de cazuri, administrația CJUE verifică cu atenție dacă acești stagiari primesc într-adevăr un grant, o indemnizație sau o remunerație pentru acest stagiu, plătit(ă) direct de angajatorul lor sau de instituția lor academică;

67.apreciază faptul că CJUE cooperează pe deplin cu OLAF, Curtea, AEPD și Ombudsmanul European; ia act de faptul că, în 2023, CJUE a continuat să depună eforturi pentru a menține dialogul stabilit cu instanțele naționale, în special cu curțile constituționale și cu cele supreme, și că CJUE a găzduit o serie de reuniuni, inclusiv reuniunea anuală a judecătorilor naționali; încurajează o cooperare mai strânsă între CJUE și instanțele naționale pentru a consolida aplicarea uniformă a dreptului Uniunii; recomandă instituirea unui program permanent de schimburi judiciare pentru ca judecătorii din statele membre să lucreze împreună cu omologii lor din cadrul CJUE, promovând cele mai bune practici în interpretarea dreptului Uniunii;

68.ia act de faptul că, în 2023, CJUE și-a intensificat eforturile de a colabora cu cetățenii Uniunii, inclusiv prin îmbunătățirea activității sale pe rețelele sociale; ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2023, numărul abonaților la contul LinkedIn al CJUE crescuse cu 32 %, iar numărul de urmăritori ai celor două conturi ale CJUE pe X (fostul Twitter) crescuse cu 9 %, în timp ce numărul de vizualizări pe canalul său YouTube crescuse cu 84,96 % față de anul precedent;

69.salută eforturile CJUE de a îmbunătăți comunicarea strategică și transparența activităților sale judiciare față de cetățenii Uniunii, în special prin organizarea unei zile a porților deschise, oferind vizitatorilor vizite virtuale speciale, la care în 2023 au participat 800 de elevi și studenți, precum și prin revizuirea în sensul redactării într-un stil accesibil a comunicatelor sale de presă și a publicațiilor online care privesc chestiuni de interes pentru mass-media sau care au un impact asupra vieții cetățenilor.