1.observă că bugetul Curții se încadrează la rubrica 7 din CFM, „Administrația publică europeană”, care s-a ridicat la 12,3 miliarde EUR în 2023 (reprezentând 6,4 % din bugetul total al Uniunii); ia act de faptul că bugetul de aproximativ 0,2 miliarde EUR al Curții reprezintă aproximativ 1,5 % din cheltuielile administrative totale ale Uniunii și mai puțin de 0,1 % din cheltuielile totale ale Uniunii;

2.constată că, în Raportul său anual pentru exercițiul financiar 2023, Curtea a examinat un eșantion de 70 de operațiuni de la rubrica „Administrație”, cu 10 mai mult decât în 2022; observă totodată că Curtea a precizat că cheltuielile administrative cuprind cheltuielile cu resursele umane, inclusiv cheltuielile cu pensiile, care în 2023 au reprezentat aproximativ 70 % din cheltuielile administrative totale, și cheltuielile pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației, precum și că activitatea desfășurată de-a lungul mai multor ani indică faptul că, în general, aceste cheltuieli prezintă un risc scăzut;

3.salută creșterea continuă a numărului de operațiuni auditate de Curte în cadrul rubricii „Administrație”; ia act de faptul că este planificat un audit privind funcția publică europeană, dar reamintește că este important să se efectueze o investigație mai aprofundată a cheltuielilor administrative și solicită din nou ca aceasta să includă în lucrările sale date cuprinzătoare referitoare la toate instituțiile, cu scopul de a oferi o bază coerentă pentru o procedură de descărcare de gestiune consecventă;

4.constată că 21 (30 %) dintre cele 70 de operațiuni conțineau erori, dar Curtea, pe baza celor cinci erori care au fost cuantificate, estimează că nivelul de eroare se situează sub pragul de semnificație;

5.constată că, pentru a garanta respectarea acelorași principii de transparență, răspundere de gestiune și independență pe care Curtea le aplică entităților auditate, situațiile financiare ale Curții sunt auditate de un auditor extern independent;

6.observă că bugetul general al Curții pentru 2023 s-a ridicat la 175 059 922 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 7,97 % față de 162 141 175 EUR în 2022; constată că această creștere s-a datorat în principal ajustărilor salariale și celor nouă noi posturi temporare legate de NextGenerationEU; constată că, pentru 2023, 88,5 % din credite au fost destinate membrilor și angajaților Curții, în timp ce 11,5 % au fost destinate clădirilor, echipamentelor și cheltuielilor diverse;

7.constată că rata de execuție a angajamentelor și a plăților a fost ridicată, deși ușor mai scăzută decât în 2022; observă că rata de utilizare a creditelor a fost de 97,92 %, iar plățile au reprezentat 94,45 % din totalul angajamentelor, comparativ cu 98,12 % și, respectiv, 95,26 % în 2022;

8.observă că războiul ilegal și nejustificat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a generat, în diverse moduri, presiuni bugetare asupra Curții, inclusiv prin creșterea inflației și a ajustărilor salariale, prin creșterea puternică a costurilor energiei electrice și ale încălzirii;

9.subliniază că execuția bugetară pentru 2023 a fost afectată de doi factori, ceea ce explică rata ușor mai scăzută decât în 2022:

1.nivelul inflației mai ridicat decât cel prevăzut în buget și indexările prețurilor rezultate care afectează contractele noi și pe cele existente, ceea ce a generat nevoi bugetare suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor nesalariale și, în special, a liniilor bugetare pentru energie și IT; aceste creșteri ale creditelor au devenit posibile în cele din urmă în principal ca urmare a subutilizării anumitor credite din capitolul 10 (Membrii instituțiilor), din capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari) și din titlul 2, din linii bugetare precum „Publicații”, „Consultări, studii și monitorizări cu caracter limitat” și „Cheltuieli legate de interpretare”;

2.rata mai mare de rotație a agenților contractuali și a experților naționali detașați (END) (contractele unor END nu au fost prelungite și câțiva END au reușit la un concurs intern pentru agenți temporari), întârzieri și dificultăți în procedurile de recrutare, ca pentru toate organismele europene situate în Luxemburg;

10.ia act de faptul că, în cursul anului 2023, Curtea a efectuat 36 de transferuri bugetare în valoare totală de 5 676 379 EUR, menite să asigure buna funcționare a diferitelor servicii ale Curții și satisfacerea oricăror nevoi conexe;

11.ia act de faptul că, în 2023, Curtea a achiziționat bunuri și servicii în valoare totală de 23 426 750,05 EUR (5 512 853 EUR în 2022 și 15 215 515 EUR în 2021), din care achizițiile de la furnizori locali s-au ridicat la 21 453 665,05 EUR (4 848 701 EUR în 2022 și 10 144 812 EUR în 2021);

12.constată cu satisfacție că auditorul extern a declarat că resursele alocate au fost utilizate în scopul preconizat și că procedurile de control instituite de ordonatorii de credite au oferit garanțiile necesare pentru a se asigura faptul că operațiunile financiare respectă normele și reglementările aplicabile;

13.salută faptul că bugetul total pentru misiuni al Curții (membrii și personalul), stabilit inițial la 2 722 500 EUR, a scăzut cu 4,4 %, ajungând la 2 602 500 EUR, având în vedere modificările metodelor de lucru ale Curții în urma pandemiei;

14.invită Curtea să efectueze o revizuire cuprinzătoare a indemnizațiilor de deplasare și de ședință, asigurându-se că cheltuielile sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, justificate și sustenabile din punctul de vedere al mediului, inclusiv prin recurgerea mai frecventă la reuniuni hibride pentru a reduce cheltuielile inutile și emisiile de dioxid de carbon;

15.salută faptul că, în 2023, numărul vizitelor efectuate de Curte la fața locului a crescut considerabil în comparație cu ultimii trei ani, când se aplicau încă parțial restricții de călătorie și de sănătate publică legate de COVID; ia act de faptul că auditorii au petrecut în total 4 897 de zile în statele membre și în afara Uniunii, în comparație cu 2 984 de zile în 2022, 1 156 de zile în 2021, 1 190 de zile în 2020 și 3 605 zile în 2019;

16.ia act de faptul că, în cursul anului 2023, Curtea a prezentat două rapoarte anuale, patru rapoarte anuale specifice, 29 de rapoarte speciale, patru avize și șase documente de analiză, totalizând 45 de documente;

17.ia act de faptul că, dintre cele 29 de măsuri strategice din strategia Curții pentru perioada 2021-2025, una a fost anulată, iar celelalte 28 au fost puse în aplicare integral;

18.salută faptul că Curtea măsoară punerea în aplicare a recomandărilor sale pe baza urmăririi subsecvente realizate de auditorii săi; ia act de faptul că, în 2023, Curtea a analizat recomandările adresate Comisiei și altor instituții în rapoartele sale publicate în 2019; salută faptul că analiza a arătat că, în ceea ce privește recomandările analizate, 100 % dintre cele 15 recomandări formulate în Raportul anual al Curții pe 2019 și 85 % dintre cele 208 recomandări formulate în rapoartele speciale ale Curții din 2019 fuseseră puse în aplicare fie integral, fie în majoritatea privințelor sau în anumite privințe;

19.salută disponibilitatea Curții de a răspunde solicitării Parlamentului de a-și concentra activitatea de audit asupra celor mai urgente provocări, precum și de a îmbunătăți cooperarea cu CPC a Parlamentului; subliniază că Curtea ar trebui să aibă acces deplin la instrumentele de evaluare a riscurilor de fraudă, inclusiv la bazele de date ale Comisiei și ale statelor membre privind cazurile de fraudă legate de finanțări din partea Uniunii, pentru a consolida sistemele de alertă timpurie împotriva activităților frauduloase; regretă profund că accesul Curții la FENIX, noul instrument de raportare privind Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), rămâne o chestiune deschisă din cauză că Comisia acordă Curții acces doar la unele dintre modulele FENIX și informațiile conținute în acestea nu sunt actualizate în timp util; solicită Comisiei să acorde Curții acces deplin și imediat la toate modulele FENIX fără întârziere; ia act de faptul că Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare a Comisiei s-a străduit să acorde Curții acces la dosarele FENIX în termen de două săptămâni de la aprobarea unei cereri de plată; este însă alarmat de faptul că, în practică, acest termen nu este respectat în multe cazuri și că uneori s-au înregistrat întârzieri de până la 2,5 luni, ceea ce a încetinit semnificativ prezentarea constatărilor Curții; reamintește că, în cadrul reuniunii Comisiei CONT din 10 octombrie 2024, comisarul pentru buget a declarat deschis că Curtea dispune de un mandat complet pentru MRR, ceea ce indică necesitatea unei îmbunătățiri rapide a accesului Curții la toate instrumentele de care are nevoie pentru a-și îndeplini mandatul;

20.invită Curtea să își extindă sfera auditurilor pentru a include operațiunile Băncii Europene de Investiții (BEI) finanțate din fondurile proprii ale acesteia, având în vedere rolul tot mai important al BEI în politica economică, financiară și industrială a UE; îndeamnă Comisia și statele membre să acorde Curții de Conturi Europene mandatul juridic necesar pentru această extindere;

21.salută rapoartele speciale oportune și relevante privind punerea în aplicare a MRR, care permit autorității care acordă descărcarea de gestiune să își exercite în mod eficace prerogativele și să adreseze recomandări Comisiei cu privire la îmbunătățirea funcționării acestui instrument; îndeamnă Curtea să își consolideze rolul pe care îl are în combaterea fraudelor comise în detrimentul bugetului Uniunii prin identificarea deficiențelor, implicarea în discuții privind combaterea fraudelor, intensificarea auditurilor, cooperarea cu organismele de detectare a fraudelor și furnizarea de feedback relevant autorității care acordă descărcarea de gestiune;

22.ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2023, Curtea avea 969 de membri ai personalului; constată că, în 2023, femeile reprezentau 53 % din personal, iar bărbații 47 %, la fel ca în anul precedent, 2022; regretă că femeile reprezintă doar 30 % din personalul de conducere de nivel superior, o scădere semnificativă față de 36,4 % în 2022; subliniază că proporția globală a femeilor în posturi de conducere a scăzut în 2023; invită Curtea să își continue eforturile de promovare a echilibrului de gen în rândul personalului de conducere de nivel mediu și superior;

23.este alarmat de faptul că procesul de recrutare a necesitat eforturi suplimentare, întrucât aproximativ 50 % dintre candidați au respins ofertele de locuri de muncă ale Curții, în parte din cauza atractivității limitate a Luxemburgului ca loc de muncă și a costului ridicat al vieții; ia act însă de faptul că marile firme de audit prezente în Luxemburg se confruntă, de asemenea, cu provocări și apelează în prezent la piețele asiatice pentru a recruta auditori; subliniază că o astfel de abordare nu poate fi aplicată de Curte din cauza preocupărilor legate de securitate și eligibilitate; recunoaște eforturile Curții și o încurajează să colaboreze cu alte instituții cu sediul în Luxemburg în cadrul Grupului interinstituțional la nivel înalt pentru a spori atractivitatea Luxemburgului pentru personalul potențial prin măsuri identificate, cum ar fi indemnizații de relocare mai mari, alocații pentru locuințe menite să atenueze costurile ridicate de închiriere pentru personalul încadrat în gradele inferioare și locuințe temporare la prețuri rezonabile pentru șederile de scurtă durată, pentru ca locurile de muncă din Luxemburg să devină mai atractive;

24.reamintește că Tratatul privind Uniunea Europeană stipulează că UE și instituțiile sale promovează solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați;

25.împărtășește îngrijorarea Curții cu privire la faptul că, în general, profesia de auditor se confruntă cu probleme de recrutare din cauza lipsei de interes pentru posturile de audit și control în rândul lucrătorilor tineri; solicită soluții proactive și o cooperare interinstituțională sistematică imediată pentru a soluționa această problemă;

26.împărtășește observațiile Curții potrivit cărora concursurile EPSO nu îndeplinesc întotdeauna obiectivul de a atrage și de a selecta candidați cu profiluri relevante din sectorul privat; subliniază mai multe probleme legate de concursurile EPSO, de exemplu probleme tehnice legate de testarea la distanță, care au condus la anularea unui concurs și la suspendarea tuturor celorlalte; ia act de preocupările legate de procedurile de recrutare și de selecție a noilor membri ai personalului; încurajează Curtea să își continue eforturile de soluționare a acestei situații pentru a garanta continuitatea activității Curții; constată cu satisfacție că Curtea cooperează cu EPSO pentru a organiza concursuri în domeniul auditului la intervale regulate; sugerează o posibilă cooperare cu alte organisme relevante ale Uniunii pentru a optimiza procesele de angajare;

27.apreciază faptul că Curtea a organizat proceduri de selecție flexibile și variate, astfel cum se prevede în Statutul funcționarilor și în Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene, și a instituit proceduri pentru păstrarea personalului talentat;

28.ia act de regimul de telemuncă (până la 10 zile pe lună) oferit de Curte pentru a atenua provocările în materie de recrutare; salută măsurile luate de Curte în 2023 pentru a asigura starea de bine fizică și mintală a personalului;

29.ia act de faptul că, în decembrie 2023, rata posturilor vacante a fost de 2,27 %, iar rata de rotație a personalului (numărul de membri ai personalului care au plecat ca proporție din întregul personal) a fost de 6,6 %;

30.apreciază efortul Curții de a menține rata locurilor de muncă vacante la un nivel scăzut în 2023; împărtășește însă pe deplin îngrijorarea cu privire la lipsa echilibrului geografic în rândul persoanelor nou recrutate, ceea ce face ca personalul Curții în ansamblu să fie și mai puțin reprezentativ din punct de vedere geografic; ia act de faptul că, potrivit Curții, există riscul ca, în termen de cinci ani, mai multe state membre nordice să nu fie acoperite de proceduri de audit, având în vedere posibila absență a auditorilor din statele membre respective;

31.salută faptul că Curtea a luat diverse măsuri pentru a soluționa problema echilibrului geografic, cum ar fi creșterea publicității pentru concursurile Curții și anunțurile de posturi vacante ale acesteia în statele membre semnificativ subreprezentate, cooperarea cu membrii Curții pentru a disemina anunțurile sale și comunicarea cu potențialii candidați prin participarea la târguri de carieră în anumite state membre; încurajează luarea în considerare a unor măsuri suplimentare, cum ar fi strategiile de implicare timpurie, pentru a atrage tinere talente din țările slab reprezentate; constată cu un anumit regret că încă mai este drum de parcurs pentru a atinge echilibrul de gen la nivelul personalului de conducere de nivel mediu și superior;

32.salută faptul că, la sfârșitul anului 2023, toate cele 29 de posturi suplimentare necesare pentru auditul MRR în valoare de 723,8 miliarde EUR erau ocupate; subliniază însă că pragul de semnificație, complexitatea, sumele mari și plățile rapide din MRR continuă să reprezinte provocări și că nu toate aspectele MRR pot fi acoperite cu resursele disponibile, care permit Curții să evalueze îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor și, prin urmare, legalitatea și regularitatea plăților din MRR, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi în mod sistematic conformitatea cheltuielilor din MRR cu dreptul Uniunii și cu dreptul național; subliniază importanța asigurării faptului că Curtea dispune în permanență de personal suficient pentru a-și îndeplini atât mandatul, cât și responsabilitățile suplimentare care decurg din noile instrumente de finanțare, cum ar fi MRR; salută eforturile depuse până în prezent de Curte pentru a-și îndeplini sarcinile legate de MRR, în pofida lipsei unor resurse pe deplin adecvate;

33.este conștient de faptul că Curtea nu are niciun rol în procesul de selecție a membrilor în temeiul articolului 286 alineatul (2) din TFUE; subliniază, cu toate acestea, că există în continuare un dezechilibru de gen important în rândul membrilor Curții, doar 10 din cei 27 de membri fiind femei; regretă că 12 state membre nu au nominalizat niciodată o femeie ca membră a Curții; invită Curtea să își evalueze componența generală și să furnizeze această analiză Consiliului și statelor membre, pentru a se asigura că echilibrul de gen este luat în considerare în mod corespunzător în viitoarele procese de nominalizare a candidaților; își reiterează apelul adresat statelor membre de a propune candidați de genuri diferite, urmărind o componență mai echilibrată și mai reprezentativă a Curții;

34.regretă faptul că Consiliul a numit în mod repetat membri ai Curții în pofida respingerii acestora de către Parlament; subliniază că Parlamentul ar trebui să aibă un rol obligatoriu în evaluarea caracterului adecvat al candidaților pentru Curte;

35.constată că, în 2023, numărul mediu de absențe din motive de boală a fost de 10 zile per membru al personalului, față de 12,2 zile în 2022; constată, de asemenea, că, în 2023, 4 membri ai personalului (față de 8 în 2022) au lipsit din cauza unei boli prelungite, definită ca având o durată mai mare de 200 de zile într-un an;

36.constată cu îngrijorare că în 2023 s-au înregistrat șapte cazuri de epuizare profesională (burnout), ceea ce reflectă același număr îngrijorător ca în 2022; salută faptul că Curtea a luat mai multe măsuri pentru a reduce riscul de epuizare profesională prin introducerea unui program complet de bunăstare, oferind o formare în materie de reziliență, publicând și punând în aplicare orientări privind revenirea la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată, continuând să ofere primul ajutor în materie de sănătate mintală și oferind sprijin financiar membrilor personalului prin acoperirea costului a 10 sesiuni cu un psiholog ales de aceștia;

37.ia act cu satisfacție de faptul că, în 2023, Curtea a depășit din nou obiectivul de formare profesională de cinci zile de formare profesională pe an pentru auditori (6,7 zile), cu excepția cursurilor de limbi, în conformitate cu recomandările Federației Internaționale a Contabililor; ia act, în special, de formarea personalului Curții cu privire la NGEU și MRR;

38.salută adoptarea, în decembrie 2022, a unei noi politici pentru a asigura un mediu de lucru respectuos și fără hărțuire, care pune accentul pe prevenire, sensibilizare și detectare timpurie; subliniază măsurile adoptate, precum o prezentare adresată întregului personal în ianuarie 2023 pentru a îmbunătăți înțelegerea acestei politici, introducerea unui formular de raportare armonizat și publicarea primului raport anual agregat privind punerea în aplicare a politicilor;

39.salută Planul de acțiune al Curții privind diversitatea și incluziunea pentru perioada 2021-2025; ia act cu satisfacție de organizarea celei de a treia Săptămâni a sensibilizării cu privire la dizabilități și de inițiativele interinstituționale de promovare a incluziunii; subliniază eforturile Curții de Conturi Europene, inclusiv sondajul acesteia privind accesibilitatea locului de muncă, participarea sa la Premiul Ombudsmanului pentru bună administrare și auditul extern privind accesibilitatea clădirilor, în conformitate cu legislația luxemburgheză din 2023 în materie de accesibilitate;

40.subliniază rolul esențial al Curții în calitate de auditor extern independent al Uniunii și de gardian al finanțelor acesteia, care îi impune să respecte cele mai înalte standarde de integritate, profesionalism și responsabilitate, servind drept instituție-model pentru a inspira încredere și credibilitate; reamintește că, în conformitate cu articolul 285 din TFUE, membrii Curții trebuie să își exercite funcțiile în deplină independență și să adere la cele mai înalte principii etice, demonstrând integritate, obiectivitate, conduită profesională, demnitate, angajament și loialitate;

41.salută faptul că Curtea și-a actualizat normele interne privind raportarea neregulilor grave (avertizarea în interes public), pentru a le clarifica și detalia, precum și pentru a oferi mai multe informații personalului; ia act de faptul că în 2023 nu au existat cazuri de avertizare în interes public în cadrul Curții; ia act, de asemenea, de faptul că, în 2023, Curtea a lansat și procesul de actualizare a normelor Curții privind desfășurarea anchetelor administrative și a procedurilor disciplinare, care a fost finalizat la începutul anului 2024;

42.ia act de faptul că, în 2023, Curtea a organizat trei evenimente de formare dedicate în mod special eticii, care au atras un număr de 60 de participanți; ia în considerare faptul că cursurile legate de etică ale Curții au fost deschise întregului personal, inclusiv managerilor, și că cursurile standard sunt obligatorii pentru nou-veniți și acoperă etica publică și politica Curții de combatere a hărțuirii; regretă că cursurile legate de etică nu au fost obligatorii pentru toți membrii personalului în mod regulat;

43.apreciază faptul că Curtea a organizat șase cursuri de formare privind frauda, inclusiv frauda în domeniul achizițiilor publice, frauda în materie de TVA și frauda în legătură cu MRR; salută faptul că, în iunie 2023, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a oferit cursuri de formare privind efectuarea de interviuri în cazurile de suspiciune de fraudă și corupție; ia act de faptul că, în noiembrie 2023, Curtea s-a alăturat Parchetului European (EPPO) și OLAF pentru a organiza un curs de două zile privind frauda în domeniul achizițiilor publice în Uniune;

44.este preocupat de relatările din mass-media potrivit cărora o anchetă a EPPO privind utilizarea abuzivă a unor fonduri de către fostul președinte al Curții este în prezent blocată de decizia Curții de a nu ridica imunitatea acestuia; solicită Curții să coopereze pe deplin cu EPPO cu privire la orice investigații pe care le-ar deschide acesta și să precizeze motivele deciziei sale de a nu ridica imunitatea;

45.invită Curtea să se asigure că toți membrii săi și personalul de conducere își publică declarațiile privind interesele financiare, cadourile și declarațiile de ospitalitate într-o bază de date publică online, în conformitate cu bunele practici referitoare la normele UE în materie de transparență;

46.regretă că Curtea nu a cooperat pe deplin cu EPPO, refuzând să ridice imunitatea fostului său președinte și refuzând să permită accesul EPPO în clădirile sale în scopul efectuării unei percheziții în legătură cu o anchetă privind posibile fapte ilegale, ceea ce, potrivit EPPO, s-ar putea considera o ingerință în buna desfășurare a unei investigații; reamintește că, în calitate de auditor extern al Uniunii, Curtea este obligată să respecte principiile responsabilității, integrității și transparenței, precum și principiul cooperării reciproce și loiale între instituțiile UE; invită Curtea să se asigure că imunitatea nu este invocată pentru a împiedica proceduri judiciare legitime și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea deplină a cooperării interinstituționale în prevenirea și investigarea fraudelor;

47.ia act cu îngrijorare de faptul că, potrivit relatărilor din mass-media, Parchetul European (EPPO) a solicitat în 2023 ridicarea imunității mai multor membri ai personalului Curții de Conturi Europene și că, până în prezent, Curtea a refuzat să dea curs acestei solicitări; subliniază că, deși imunitatea servește la protejarea independenței instituțiilor UE, aceasta nu trebuie utilizată în mod abuziv pentru a proteja persoane care fac obiectul unui control jurisdicțional legitim; consideră că cererile de ridicare a imunității ar trebui respinse numai în circumstanțe excepționale; invită Curtea să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune o justificare detaliată pentru decizia sa în acest caz, subliniind preocupările juridice și procedurale specifice care au condus la refuz, dacă este cazul; îndeamnă, de asemenea, Curtea să mențină un nivel ridicat de transparență și responsabilitate în cooperarea sa cu EPPO și cu alte organisme ale UE responsabile de combaterea fraudei și a abaterilor;

48.ia act de faptul că, în 2023, nici OLAF, nici Ombudsmanul European nu au inițiat investigații în care să fie implicată Curtea;

49.salută faptul că, în 2024, Curtea, împreună cu Curtea de Justiție, a invitat Comisia să participe la un dialog interinstituțional pentru a conveni asupra unor norme comune privind utilizarea mașinilor oficiale, ceea ce este în concordanță cu observația inclusă în rezoluțiile Parlamentului din 11 aprilie 2022 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor Curții de Conturi și Curții de Justiție; subliniază solicitarea adresată tuturor instituțiilor Uniunii de a se pune de acord cu privire la un sistem unic care să fie aplicat orizontal, fapt ce ar reduce confuzia și ar spori transparența și eficiența în utilizarea banilor publici; ia act de faptul că va fi creat un grup de lucru în cadrul Comitetului pregătitor interinstituțional pentru chestiuni privind Statutul funcționarilor; apreciază disponibilitatea Curții de a alinia normele la normele aplicabile ale Comisiei, dar reiterează criticile deja exprimate în rezoluțiile anterioare privind descărcarea de gestiune, referitoare la noua decizie din 2022 privind deplasările și misiunile membrilor, precum și utilizarea conducătorilor auto și a autoturismelor de către aceștia, care contravine principiului general potrivit căruia parcul auto nu ar trebui să fie utilizat în niciun caz în afara cadrului strict al exercitării funcțiilor membrilor Curții;

50.ia act de faptul că, în 2023, Serviciul de Audit Intern al Curții (IAS) a formulat 16 recomandări de audit cu privire la etică, portalul privind transparența, conflictele de interese pentru personal, Comitetul de etică și membrii Curții; ia act de faptul că, din cele 16 recomandări, 5 recomandări au fost puse în aplicare până la 30 iulie 2024, 8 recomandări vor fi puse în aplicare până la sfârșitul anului 2024, iar punerea în aplicare a 3 recomandări a fost amânată;

51.salută extinderea sferei informațiilor publicate cu privire la misiunile membrilor, dar reamintește solicitarea Parlamentului de a furniza informații cu privire la misiuni pentru întregul mandat al membrilor; salută revizuirea Codului de conduită al membrilor, care le interzice acestora să dețină orice funcție onorifică în cadrul unei organizații politice, răspunzând astfel solicitării Parlamentului ca membrii să nu aibă legături politice oficiale; ia act de faptul că concluziile raportului de audit intern privind etica urmau să fie comunicate Președintelui PE și președintelui Comisiei pentru control bugetar în al treilea trimestru al anului 2024 și invită Curtea să le comunice întregii Comisii pentru control bugetar; invită Curtea să publice deciziile de recuzare în cazurile în care membri ai Curții sau ai personalului acesteia declară conflicte de interese, asigurând o mai mare transparență în procesul de audit;

52.ia act de faptul că toți membrii Curții își au reședința principală în Luxemburg, astfel cum se prevede la articolul 10 din Codul de conduită al membrilor și foștilor membri ai Curții de Conturi;

53.salută faptul că Curtea a revizuit politica privind accesul public la documente, reflectând evoluția jurisprudenței europene, și a simplificat procedura de tratare a cererilor de acces la documente și a cererilor de confirmare; reamintește faptul că aplicarea principiului scandinav al accesului public la registrele oficiale în Uniune a fost o condiție prealabilă pentru aderarea la Uniune a unor state membre și subliniază faptul că neaplicarea acestuia ar aduce atingere reputației Uniunii în calitatea sa de comunitate bazată pe statul de drept;

54.regretă că nu este disponibilă pe site-ul Curții o listă anuală a contractelor încheiate în 2023 care depășesc pragul prevăzut de directivă (>140 000 EUR pentru servicii/bunuri; >5 382 000 EUR pentru lucrări); invită Curtea să publice lista respectivă într-un document separat fără întârzieri nejustificate și să asigure un acces ușor la aceasta;

55.apreciază și așteaptă cu nerăbdare consolidarea de către Curte a tuturor normelor interne privind strategia antifraudă într-un singur document comun;

56.continuă să respingă raționamentul Curții pentru decizia sa de a nu se înscrie în Registrul de transparență, având în vedere că aceasta nu are un interes direct să influențeze procesul decizional, limitându-se la furnizarea de observații factuale și de informații obiective cu privire la programele Uniunii; ia act de faptul că toate rapoartele Curții sunt puse la dispoziția publicului și fac obiectul unei proceduri riguroase de validare cu entitățile auditate; își reiterează apelul ferm adresat Curții de a se înscrie în Registrul de transparență al UE pentru a adera la principiile de bază ale transparenței fără ca acest lucru să creeze obstacole în calea independenței depline a Curții;

57.încurajează puternic Curtea să își reconsidere poziția privind registrul de transparență al UE instituit prin Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană referitor la un registru de transparență obligatoriu;

58.salută progresele importante înregistrate în 2023 în vederea instituirii ecosistemului de gestionare a documentelor (DOME), și anume livrarea și punerea în aplicare, prin intermediul unor procese concrete de aprobare a documentelor, atât a noii semnături electronice, cât și a modulului de aprobare de bază pentru PASS (procesul de aprobare, semnare și trimitere a documentelor); încurajează Curtea să își urmărească în continuare obiectivele de digitalizare a fluxurilor de lucru pentru examinare și aprobare și de îmbunătățire a eficacității acestora;

59.ia act de faptul că Curtea a continuat să se implice activ în Grupul pentru tehnologii emergente din cadrul Comitetului interinstituțional pentru transformare digitală; ia act de faptul că echipa DATA (Data and Technology for Audit), creată în 2021, a continuat să lucreze la punerea în aplicare a planului de dezvoltare pentru o mai bună utilizare a tehnologiei în sprijinul obiectivelor de audit ale Curții; ia act, în special, de pregătirea unei analize a oportunităților și provocărilor legate de IA pentru Curte și pentru activitatea sa de audit; reamintește importanța îmbunătățirii digitalizării activității de audit; salută toate eforturile pe care Curtea continuă să le depună în această privință, întrucât digitalizarea combinată cu creșterea numărului de vizite la fața locului poate defini un sistem de activități de audit eficace și exacte;

60.felicită Curtea pentru progresele semnificative înregistrate în ultimii doi ani în punerea în aplicare a planului său de securitate cibernetică pentru perioada 2022-2024; ia act de faptul că șapte dintre sarcinile cu prioritate ridicată au fost finalizate, șase sunt în desfășurare, iar una este suspendată; constată că două dintre sarcinile cu prioritate medie au fost finalizate, patru sunt în desfășurare, iar trei nu au început încă;

61.apreciază faptul că următoarele sarcini se numără printre cele finalizate:

1.implementarea unei soluții mobile de detectare și răspuns la punctul terminal (Endpoint Detection and Response – EDR) și adoptarea unei soluții XDR bazate pe cloud care să coreleze telemetria trimisă de agenții EDR cu date operative privind amenințările din surse variate pentru a detecta indicatorii de compromis;

2.o revizuire a arhitecturii și a configurației platformei SIEM, care a îmbunătățit performanța și fiabilitatea sistemului, împreună cu surse suplimentare de jurnale care au fost adăugate pentru a îmbunătăți monitorizarea securității mediului informatic;

3.înlocuirea dispozitivelor VPN pentru acces de la distanță cu un serviciu SASE bazat pe cloud cu încredere zero, ceea ce reduce suprafața de atac și permite accesul granular de la distanță la aplicații;

4.consolidarea protecției împotriva amenințărilor legate de e-mail, prin activarea de noi funcții ale filtrelor de securitate a poștei electronice care permit o mai bună detectare atât a mesajelor spam, cât și a fișierelor atașate periculoase;

5.efectuarea de teste de penetrare în serviciile Curții expuse la internet;

6.implementarea unui instrument software pentru a proteja confidențialitatea informațiilor sensibile transmise în cadrul partajărilor de fișiere;

62.îndeamnă Curtea să elaboreze un cadru de audit în materie de securitate cibernetică pentru instituțiile și agențiile UE, asigurând standarde de securitate și măsuri de reziliență armonizate împotriva amenințărilor cibernetice;

63.constată cu satisfacție că Curtea efectuează cel puțin trei simulări de tentative de phishing pe an pentru a sensibiliza utilizatorii cu privire la această amenințare cibernetică; constată, de asemenea, că Curtea efectuează o evaluare cuprinzătoare a riscurilor în materie de securitate cibernetică o dată la trei ani; sugerează Curții să organizeze în mod regulat cursuri obligatorii de formare a personalului cu privire la amenințările cibernetice, inclusiv privind bune practici pentru utilizarea IA în condiții de siguranță;

64.ia act cu ușurare de faptul că nu a existat nicio urmă de exfiltrare de date sau de deplasare laterală a intrusului către alte sisteme informatice ale Curții în timpul incidentului cibernetic din iulie 2023, în cursul căruia una dintre pasarelele (gateways) de securitate a perimetrului a fost compromisă de exploatarea unei vulnerabilități a software-ului; ia act de faptul că vulnerabilitatea software-ului a fost dezvăluită de vânzător cu doar două zile înainte de incident;

65.salută activitatea Serviciului de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii (CERT-UE), care a informat Curtea cu privire la incident, a contribuit la investigarea amplorii acestuia și a efectuat analiza criminalistică; ia act de faptul că, în urma incidentului, Curtea a restabilit o copie de rezervă curată a sistemului și a aplicat actualizarea software-ului care a remediat vulnerabilitățile exploatate de atacator; constată, de asemenea, că, în săptămânile care au urmat, Curtea a aplicat treptat câteva măsuri preventive suplimentare recomandate de CERT-UE pentru echipamentele informatice cu scopul de a se asigura că orice posibilă urmă nedetectată a programelor malware a fost eradicată;

66.ia act cu satisfacție de faptul că Curtea și-a revizuit și actualizat Planul de răspuns la incidente de securitate cibernetică în 2023 și a creat un formular pentru înregistrarea unor astfel de incidente în instrumentul de gestionare a serviciilor informatice; subliniază faptul că formularul în cauză a luat în considerare lecțiile învățate în urma incidentului din iulie 2023, deoarece urmărește colectarea tuturor informațiilor care ar putea fi utile pentru gestionarea unui incident de securitate cibernetică;

67.ia act de faptul că, în 2023, au fost finalizate lucrările de modernizare a instalațiilor tehnice de la toate etajele clădirii K2 și de optimizare a utilizării spațiilor sale comune; ia act de faptul că Curtea a angajat 6 445 635,82 EUR dintr-un buget total de 6 902 185,54 EUR; felicită Curtea pentru că nu a depășit bugetul estimat; invită alte instituții ale Uniunii să urmeze exemplul gestiunii bugetare a Curții;

68.apreciază faptul că, în februarie 2023, au fost prezentate rezultatele unui audit privind accesibilitatea tuturor clădirilor Curții pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu mobilitate redusă sau cu alte dizabilități, efectuat de un consultant extern; ia act de faptul că auditul a acoperit toate cele trei clădiri, spațiile comune, parcările și alte spații; este conștient de faptul că acțiunile propuse sunt în curs de examinare și că ele ar trebui să facă, în mod normal, obiectul unui proiect specific, dar că punerea lor în aplicare va depinde în mare măsură de disponibilitățile bugetare;

69.ia act de faptul că, în 2023, Curtea a investit multe dintre eforturile sale de reducere a impactului asupra mediului în măsuri de economisire a energiei, cum ar fi înlocuirea becurilor electrice tradiționale cu LED-uri, reducerea numărului de ore de ventilație și revizuirea anumitor sisteme tehnice în clădirile sale; ia act, de asemenea, de faptul că Curtea a introdus măsuri speciale de economisire a energiei în vara anului 2023, care au redus consumul de energie electrică cu 12 % față de vara anului 2022, generând economii de 26 976 EUR;

70.ia act de faptul că, în 2023, Curtea a semnat un acord cu autoritățile luxemburgheze pentru a stabili un plan de mobilitate; așteaptă cu interes actualizări cu privire la această inițiativă;

71.subliniază faptul că, în 2023, auditorii Curții au petrecut 1 370 de zile la instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și la diferite organizații internaționale și firme de audit private, față de 945 de zile în 2022;

72.solicită instituirea oficială a unui dialog interinstituțional anual între Curte, Parlamentul European, Consiliu și Comisie cu privire la controlul bugetar, care să asigure monitorizarea sistematică a constatărilor de audit și o mai bună supraveghere a cheltuielilor UE;

73.reamintește încă o dată că o cooperare eficace între Curte și Comisie va rămâne limitată, cu excepția cazului în care Comisia adoptă metodologia Curții de evaluare a ratelor de eroare, care se bazează pe o evaluare independentă și cuprinzătoare a tuturor încălcărilor normelor, spre deosebire de accentul pus de Comisie pe erorile recuperabile;

74.salută faptul că Curtea cooperează strâns atât cu OLAF, cât și cu Parchetul European (EPPO), inclusiv prin organizarea de ateliere și evenimente de sensibilizare și prin schimburi de cunoștințe și experiență; ia act, de asemenea, de faptul că, în 2023, Curtea a transmis 20 de cazuri de suspiciune de fraudă către OLAF și 17 astfel de cazuri către EPPO; subliniază poziția sa potrivit căreia toate suspiciunile de fraudă ar trebui să fie transmise prompt OLAF și EPPO pentru investigare temeinică;

75.invită Curtea să instituie un mecanism structurat de colaborare cu OLAF și cu EPPO pentru detectarea fraudelor, inclusiv acorduri privind schimbul de date în timp real și o abordare comună de audit pentru domeniile de finanțare ale UE cu grad ridicat de risc;

76.este convins că un sistem informatic integrat unic pentru extragerea datelor și evaluarea riscurilor ar putea constitui o sursă de date valoroasă, care ar permite Curții, OLAF și EPPO să își consolideze eforturile de audit și control; subliniază că ar trebui să se acorde acces nelimitat la un astfel de sistem și la datele conținute în acesta, că accesul respectiv nu ar trebui să facă obiectul unor restricții nejustificate și că explorarea și utilizarea altor instrumente digitale și tehnologii emergente ar trebui să fie permise imediat în cadrul auditurilor Curții;

77.regretă că, în pofida îmbunătățirii accesului la documentele și informațiile Băncii Europene de Investiții (BEI), Curtea nu dispune de un mandat de audit al operațiunilor finanțate din fondurile proprii ale BEI; solicită ca acest mandat să fie acordat Curții, având în vedere misiunea BEI de a urmări obiectivele Uniunii și rolul său din ce în ce mai important în peisajul economic și politic al Uniunii, care depășește utilizarea bugetului Uniunii pentru a garanta operațiunile acesteia; subliniază Raportul special 05/2023 al Curții intitulat „Peisajul financiar al UE – O construcție eterogenă care necesită progrese în materie de simplificare și de răspundere de gestiune”, în care Curtea a afirmat că ar trebui instituit un mandat de audit public pentru toate tipurile de finanțare a politicilor Uniunii;

78.ia act de faptul că, în 2023, Curtea a prezentat 29 de rapoarte speciale, un document de analiză și un aviz în fața a 22 de comitete și grupuri de lucru ale Consiliului; ia act, de asemenea, de faptul că, în același an, reprezentanții Curții au participat la 23 de reuniuni axate pe descărcarea de gestiune a bugetului Uniunii pentru exercițiile financiare 2021 și 2022;

79.constată cu satisfacție că membrii și conducerea Curții au demonstrat un angajament activ în 2023, prezentându-și activitatea în cadrul a 120 de reuniuni cu guvernele naționale și organismele guvernamentale din 25 de state membre, dintre care majoritatea au implicat miniștri sau ministere de finanțe; constată, de asemenea, că, în același an, membrii și personalul Curții și-au prezentat activitatea în cadrul a 91 de reuniuni cu parlamentele naționale sau regionale din 19 state membre, în principal în cadrul unor comisii axate pe chestiuni bugetare, financiare, de audit sau legate de UE; îndeamnă Curtea să își intensifice colaborarea cu guvernele țărilor în care ratele de eroare sunt cele mai ridicate, promovând un dialog și o colaborare mai intense pentru a soluționa în mod eficace aceste probleme;

80.ia act de faptul că, în 2023, bugetul alocat activităților de comunicare și de promovare ale Curții s-a ridicat la 225 000 EUR, cu o rată de utilizare de 81,13 % (182 549,84 EUR); constată că cea mai mare parte a bugetului a fost cheltuită pentru servicii de monitorizare a mass-mediei (81 650 EUR) și pentru acțiuni de presă (12 348 EUR), urmate de cheltuielile privind relațiile cu părțile interesate, care au cuprins în principal costul unei platforme de informații privind politicile (57 891 EUR), al activităților de comunicare (28 002,88 EUR), al platformelor de comunicare socială (1 486,52 EUR) și al publicațiilor (1 171,44 EUR);

81.sprijină ferm consolidarea strategiei mediatice a Curții, care s-a concretizat în înregistrarea unui număr record de peste 22 000 de articole de presă online legate de rapoartele sale de audit, de alte publicații sau de Curte în general, confirmând astfel tendința ascendentă observată în ultimii ani în ceea ce privește acoperirea (2022: 20 000; 2021: 18 000); subliniază faptul că aproape 54 000 de postări pe platformele de comunicare socială arată continuarea unei creșteri organice, cifrele pentru 2022 reprezentând o excepție (2022: 110 000; 2021: 49 000);

82.salută faptul că, în 2023, Curtea a publicat 45 de comunicate de presă în 24 de limbi ale Uniunii, precum și diverse note de informare, informări de presă și declarații în format audio gata de utilizare în anumite limbi; constată, de asemenea, că Curtea a organizat 21 de briefinguri de presă online și 6 briefinguri suplimentare pentru anumite țări cu privire la raportul anual; subliniază faptul că, în total, briefingurile Curții au atras 590 de jurnaliști, majoritatea reprezentând principalele canale mass-media naționale din statele membre;

83.ia act cu satisfacție de faptul că, în 2023, Curtea a lansat un nou site web, primind peste un milion și jumătate de vizite, cu aproximativ 700 000 de vizitatori unici, ceea ce reprezintă o creștere cu peste 14 % față de 2022; salută faptul că, până la sfârșitul anului 2023, peste 48 000 de persoane urmăreau cele trei conturi ale Curții de pe principalele platforme de comunicare socială [X (fostul Twitter), LinkedIn, Facebook], un număr în creștere față de 45 000 în 2022 și 39 000 în 2021;

84.apreciază în mod deosebit faptul că Curtea evaluează impactul probabil și utilitatea activităților sale, așa cum sunt percepute de cititorii rapoartelor sale din cadrul Parlamentului European, al Consiliului, al Comisiei, al agențiilor Uniunii, al reprezentanțelor permanente ale statelor membre, al agențiilor și al instituțiilor supreme de audit din statele membre, al ONG-urilor, al mediului academic, al mass-mediei și al altor organisme; în această privință, ia act de faptul că, începând din 2018, Curtea efectuează sondaje electronice anonimizate pentru a le solicita cititorilor săi un feedback calitativ cu privire la anumite rapoarte, precum și sugestii generale pentru activitatea instituției; subliniază că, în 2023, 85 % dintre cei aproximativ 1 060 de respondenți au considerat că rapoartele Curții erau utile pentru activitatea lor și 78 % au fost de părere că acestea aveau un impact.