1.salută avizul pozitiv al Curții privind fiabilitatea conturilor EPPO aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2023, precum și privind legalitatea și regularitatea veniturilor și a plăților subiacente;

2.reamintește sprijinul puternic al Parlamentului pentru crearea EPPO; recunoaște că EPPO este un organism independent al Uniunii; subliniază că EPPO deține un rol important în protejarea intereselor financiare ale Uniunii și în calitate de componentă esențială a arhitecturii antifraudă a Uniunii și a unui sistem mai amplu al Uniunii bazat pe integritate, responsabilitate, transparență și buna gestiune financiară a resurselor; felicită EPPO pentru activitatea sa de investigare, urmărire penală și asigurare a justiției pentru infracțiunile care afectează bugetul Uniunii, cum ar fi frauda, corupția și frauda transfrontalieră în domeniul TVA;

3.subliniază nevoia absolută de a dedica prompt resursele necesare pentru a asigura finalizarea în timp util a anchetei în curs privind achiziționarea vaccinului împotriva COVID-19 în Uniune, în special având în vedere interesul public considerabil față de această chestiune, corelat cu faptul că ancheta a început deja în 2022 și până în prezent nu a fost anunțată public nicio decizie;

4.constată că se pot compara doar ultimele două performanțe bugetare și operaționale ale EPPO, pentru perioada 2022-2023, în urma autonomiei financiare a EPPO din iunie 2021; observă că, în acest context, continuă să fie foarte dificil să se estimeze creșterile bugetare legate de activitățile EPPO din cauza înființării sale recente, a caracteristicilor sale unice și a principalelor sale activități, a nivelului imprevizibil de detectare a fraudelor, a varietății mari a cazurilor sale, a absenței puterii de apreciere în ceea ce privește punerea sub urmărire asociată dependenței sale de resursele și constrângerile procedurale ale sistemelor judiciare naționale, a lipsei unei corelări fixe între numărul și costurile investigațiilor și a amplorii intereselor financiare ale Uniunii care trebuie protejate; observă, de asemenea, că este greu să se estimeze cheltuielile pentru volumul de cazuri asociate Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), având în vedere modul de execuție fără precedent și volumul ridicat de resurse;

5.constată că bugetul definitiv total alocat EPPO pentru 2023 a fost de 65,9 milioane EUR, crescând substanțial (cu 14,7 %) de la cele 51,2 milioane EUR care au fost alocate în 2022, în timp ce bugetul pe 2021 (26,2 EUR) viza o perioadă anterioară autonomiei financiare a EPPO; observă că bugetul EPPO include majorarea, acordată de autoritatea bugetară la cererea EPPO din iunie 2023, cu 500 000 EUR (cererea a inclus, de asemenea, resurse umane legate de consolidarea esențială a capacității de securitate a EPPO, ceea ce a condus la acordarea a opt posturi suplimentare în schema de personal); apreciază că nu s-au returnat fonduri în 2023, față de 10 % (5,9 milioane EUR) din bugetul inițial în 2022 și 21 % (9,5 milioane EUR) în 2021; reafirmă că este necesar ca EPPO să dispună de resurse suficiente pentru a își îndeplini în mod adecvat mandatul;

6.salută creșterea nivelului de execuție bugetară, care a fost de 99,6 % în 2023 (față de 98,1 % în 2022 și 97,4 % în 2021); consideră că rata globală de execuție a plăților a progresat în 2023, ajungând la 85,3 % (comparativ cu 76,6 % și 71 % în 2022 și 2021) și că termenul mediu de plată a scăzut la 17 zile, comparativ cu 23,8 în 2022 și 21,0 în 2021; observă că modulul de facturare electronică (facturarea electronică) a fost introdus începând din iunie 2023 și va contribui să reducă și mai mult sarcinile administrative, termenele de plată și costurile totale de prelucrare; încurajează îmbunătățirea în continuare a proceselor operaționale pentru a maximiza eficiența;

7.înțelege că, întrucât cererile de dotare bugetară au fost satisfăcute doar parțial, EPPO și-a concentrat resursele financiare pe integrarea unor procurori europeni delegați suplimentari, ceea ce are un impact asupra capacității EPPO de a conduce numărul tot mai mare de investigații și de urmăriri penale, asupra necesității de a îmbunătăți securitatea organizației și asupra menținerii sistemului său de gestionare a cazurilor, fapt ce a putut afecta în mod negativ gestionarea investigațiilor transfrontaliere; subliniază că este important să fie asigurată o finanțare suplimentară și să fie consolidată schema de personal pentru a permite EPPO să combată în mod eficient criminalitatea organizată, să protejeze interesele financiare ale UE și să susțină statul de drept, care sunt priorități-cheie ale UE; cere o majorare specifică a finanțării în următorul cadru financiar multianual (CFM) pentru a se asigura că acesta își poate îndeplini în continuare obiectivele și obligațiile;

8.a remarcat că, după ce a devenit autonom financiar în iunie 2021, EPPO a tratat cu prioritate cheltuielile operaționale asociate măsurilor de anchetă, urmărire și securitate, ceea ce a condus la limitarea cheltuielilor neoperaționale pentru serviciile de asistență de bază; remarcă faptul că, în acest context, suma totală de 28 312 075 EUR a fost alocată liniilor de cheltuieli operaționale (titlul 3), reprezentând 43 % din bugetul final al EPPO pentru 2023 (față de 21 047 346 EUR, adică 41 % în 2022); observă că principalii factori de cost pentru aceste activități au fost remunerarea procurorilor europeni delegați (51 % din activitățile operaționale comparativ cu 42 % în 2022), urmată de activități operaționale în domeniul TIC, cum ar fi întreținerea și dezvoltarea sistemului EPPO de gestionare a cazurilor (19 % față de 28 % în 2022) și serviciile lingvistice (activități legate de traducere și interpretare) (14 %, la fel ca în 2022);

9.constată că remunerația procurorilor europeni delegați a ajuns la 14,5 milioane EUR (față de 8,7 milioane EUR în 2022) și reprezintă principalele cheltuieli operaționale, din cauza creșterii numărului de procurori europeni delegați activi în cursul anului 2023; salută aderarea Poloniei și Suediei la EPPO, care a fost anunțată în 2024; ia act de faptul că aceasta nu a afectat cheltuielile din 2023 și vizează doar marginal bugetul pe 2024, din cauza recrutării tardive și treptate a doi procurori europeni și a numărului de procurori europeni delegați; înțelege că o estimare mai solidă a costurilor nu va fi posibilă până în 2025; salută includerea în programul a obiectivului de a adera la EPPO al noului guvern irlandez; invită guvernul ungar, singurul stat membru care nu a aderat încă la EPPO, în pofida absenței oricărui impediment juridic sau constituțional, să adere fără întârziere la EPPO;

10.observă că costurile aferente misiunilor și reuniunilor operaționale au continuat să crească în 2023 (costurile misiunilor au fost de 1 175 000 EUR în 2023 și de 980 000 EUR în 2022; costurile reuniunilor operaționale din 2023 s-au ridicat la 659 752 EUR, comparativ cu 170 000 EUR în 2022), în conformitate cu nivelul din ce în ce mai ridicat al intensității investigațiilor;

11.este conștient că se preconizează că costurile pentru serviciile de traducere vor crește și mai mult, în conformitate cu volumul tot mai mare de cazuri al EPPO, și recunoaște că sunt necesare resurse suplimentare pentru traducere; salută atât orientările interne elaborate vizând utilizarea serviciilor de traducere, cu scopul de a controla mai bine costurile, inclusiv recomandarea de a folosi traducerea automată ori de câte ori este posibil dar și furnizori naționali de servicii în limita permisă de regulamentul actual pentru a rezolva această problemă; observă, în acest sens, că, deși articolul 107 din Regulamentul (UE) 2017/1939 prevede ca serviciile de traducere necesare pentru funcționarea administrativă a EPPO la nivel central să fie furnizate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene, acesta prevede, de asemenea, gestionarea diferită a chestiunilor operaționale și urgente și împuternicește procurorii europeni delegați să decidă cu privire la modalitățile de traducere în scopul investigațiilor în conformitate cu dreptul intern aplicabil;

12.ia act de faptul că, în 2023, EPPO a semnat 234 de contracte specifice în temeiul contractelor-cadru existente, în valoare totală de peste 11 milioane EUR, cu o creștere semnificativă a utilizării contractelor-cadru ale EPPO (82 de contracte specifice cu o valoare de peste 6,5 milioane EUR), ca urmare, în mare măsură, a utilizării contractului-cadru al EPPO pentru furnizarea de servicii în domeniul sistemelor informatice; observă că un singur contract, referitor la sistemul EPPO de gestionare a cazurilor, a fost atribuit printr-o procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare din motive de extremă urgență;

13.observă că creditele reportate din exercițiul anterior 2022 s-au ridicat la 10 969 680 EUR (24,4 % din bugetul final al EPPO pe 2022), din care 84,8 % au fost consumate (9 307 392 EUR) și 15,2 % au fost anulate (față de 21,4 % în 2022) și constată că previziunile indică o altă reportare în 2024, în așteptarea finalizării rezultatelor, pentru creditele de plată (reportarea din 2023 în 2024 s-a ridicat la 9 392 989 EUR); înțelege că anularea parțială este o consecință a stabilirii progresive a practicilor administrative ale EPPO în urma autonomiei financiare pe care a obținut-o în 2021; constată că creditele reportate anulate pentru bugetele aprobate din 2022 și 2023 nu au putut fi nici utilizate cu contractele existente sau noi, nici sincronizate cu principiul anualității, iar planificarea cheltuielilor corespunzătoare, legate în principal de traducere, reuniuni, misiuni și contractanți externi, nu a putut fi corectă din cauza lipsei datelor și cifrelor anterioare și a evoluției rapide a organizației; apreciază că aceste probleme vor fi soluționate treptat datorită consolidării continue a capacității administrative a EPPO și că, deși nu se poate face o estimare completă în prealabil din cauza naturii activității operaționale a EPPO, nivelul preconizat al creditelor anulate va scădea în 2024;

14.constată că, în 2023, procurorul-șef european a adoptat două transferuri bugetare, pe baza unei propuneri elaborate de directorul administrativ, pentru un transfer total între titluri de 1,2 milioane EUR, și că acestea au fost notificate Colegiului pentru informare;

15.recunoaște că este necesar să se dispună de o flexibilitate bugetară adecvată pentru a răspunde nevoilor operaționale neprevăzute ca, de exemplu, în 2023, războiul din Ucraina, presiunile inflaționiste sau alte provocări globale și înțelege că EPPO a recurs la normele sale financiare și a realocat în timp util credite prin modificări bugetare (una în iunie și alta în noiembrie) și prin transferuri bugetare (unul în septembrie și altul în decembrie);

16.își reiterează observația cu privire la fișa financiară legislativă caducă din 2017, care se consideră că nu mai este adecvată scopului din cauza subestimării considerabile a volumului de muncă; reamintește rezoluția sa anterioară, subliniind că absența unei evaluări bugetare la jumătatea perioadei obligă EPPO să aștepte până la sfârșitul procesului de adoptare a bugetului pentru a clarifica nivelul resurselor pe care le poate aplica în anul următor și limitează capacitatea EPPO de a anticipa activitățile pregătitoare pentru execuția bugetului, precum și opțiunile care ar trebui puse la dispoziție pentru a obține o flexibilitate maximă în dezvoltarea unei infrastructuri organizaționale pentru un proiect la fel de inovator precum EPPO; constată că acest lucru afectează în special începerea cât mai devreme a recrutării, întârziind, printre altele, progresele în direcția ocupării depline a posturilor și capacitatea generală de absorbție a EPPO;

17.susține că resursele bugetare și umane alocate EPPO ar trebui să fie adecvate pentru a permite îndeplinirea eficientă și cu succes a mandatului său și gestionarea normală a procedurilor administrative aferente; își reiterează apelul adresat Comisiei de a revizui cadrul bugetar al EPPO în strânsă cooperare cu acesta pentru a găsi modalități adecvate de a-l sprijini în activitatea sa; invită Comisia să aloce resurse suplimentare justificate de numărul tot mai mare de cazuri complexe și subliniază că acestea nu ar trebui să depindă de revizuirea Regulamentului (UE) 2017/1939 și a mandatului EPPO, ci mai degrabă de importanța combaterii criminalității organizate și a protecției intereselor financiare ale Uniunii în următorul cadru financiar multianual;

18.subliniază că activitățile EPPO contribuie la protejarea intereselor financiare ale UE și ar trebui să recupereze sume din bugetul UE care nu au fost utilizate în scopul preconizat din cauza activităților infracționale; consideră că sumele rezultate în urma măsurilor de punere sub sechestru și de confiscare adoptate de procurorii europeni delegați în statele membre ar putea, după deducerea costurilor suportate de autoritățile statelor membre pentru punerea în aplicare a acestor măsuri, să revină la bugetul Uniunii, în conformitate cu articolul 38 din Regulamentul (UE) 2017/1939; consideră că posibilele venituri rezultate din măsurile de punere sub sechestru și de confiscare ar trebui contabilizate în bugetul Uniunii ca venituri nealocate; invită Comisia să ia măsurile necesare împreună cu autoritățile naționale competente pentru a permite înscrierea acestor sume în bugetul Uniunii;

19.recunoaște că EPPO contribuie în mod clar la valoarea adăugată europeană în ceea ce privește coordonarea și cooperarea cu statele membre la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii și că EPPO a îndeplinit obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1939 în această privință; se așteaptă ca statele membre să respecte obligațiile legale și să raporteze EPPO toate cazurile pertinente; constată cu îngrijorare că, în mai multe cazuri, statele membre au declarat drept cazuri de competență națională infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii și care țin de competența EPPO; observă că chestiunile de competență dintre autoritățile naționale și procurorii europeni delegați au apărut în mai multe cazuri din mai multe țări; este conștient că, în conformitate cu articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939, cazurile de dezacord cu privire la competențele EPPO trebuie soluționate de aceeași autoritate judiciară națională care este responsabilă cu stabilirea organismului competent pentru urmărirea penală la nivel național; regretă că, în multe state membre participante, procedurile în vigoare și autoritățile naționale cărora li s-au încredințat deciziile privind astfel de cazuri referitoare la conflictele de competență nu sunt stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939; subliniază că, în cazurile de conflicte de competență între EPPO și o autoritate națională de urmărire penală, autoritatea națională competentă să decidă cu privire la atribuirea competențelor ar putea ajunge la o concluzie fără a solicita o decizie preliminară din partea Curții de Justiție și ar putea, în schimb, adopta o decizie obligatorie pentru EPPO și subliniază că acest lucru contravine spiritului Regulamentului (UE) 2017/1939, care prevede că, în conformitate cu articolul 267 din TFUE, Curtea de Justiție are competența de a pronunța o hotărâre preliminară cu privire la interpretarea dispoziției privind conflictele de competență dintre EPPO și autoritățile naționale; consideră că situația actuală este lipsită de claritate juridică; încurajează toate statele membre să colaboreze mai îndeaproape cu EPPO; subliniază că competența EPPO este prezentată în mod clar la articolul 22 alineatele (1) și (2) și la articolul 23 din Regulamentul (UE) 2017/1939 și că toate statele membre trebuie să respecte acest regulament; observă că, atunci când statele membre au îndoieli cu privire la competența EPPO într-un anumit caz, există posibilitatea de a adresa o întrebare preliminară Curții de Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare în temeiul articolului 267 din TFUE și al articolului 42 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1939; îndeamnă Comisia ca, atunci când există o încălcare a Regulamentului (UE) 2017/1939, să înainteze cazul Curții de Justiție; constată cu îngrijorare că problema competenței poate duce la întreruperea anchetei; își exprimă îngrijorarea cu privire la pierderea potențială a elementelor de probă atunci când are loc întreruperea cazurilor; invită Comisia să colecteze informații privind cazurile de conflicte de competență pentru raportul de evaluare care va fi prezentat în 2026;

20.reafirmă că articolul 91 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939 trebuie pus în aplicare în mod corespunzător și subliniază că trebuie luate în considerare caracteristicile specifice ale cheltuielilor de urmărire și investigare, inclusiv cazurile excepționale ale cheltuielilor operaționale ale EPPO reglementate de dispoziția respectivă; înțelege că, în 2023, a fost semnat un prim acord de finanțare în cadrul unui proiect-pilot pentru a rambursa cererile formulate în temeiul articolului 91 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939, cu scopul de a acoperi măsurile de investigare extrem de costisitoare derulate la nivel național în numele EPPO; apreciază faptul că plata corespunzătoare a fost auditată de Curte în cursul auditului din 2023 și a fost considerată conformă cu legile și reglementările în vigoare;

21.salută faptul că, în 2023, Colegiul s-a reunit de 22 ori și a adoptat 73 de decizii, printre care strategia antifraudă 2023-2025, politica de combatere a hărțuirii pentru personal și pentru membrii Colegiului sau pentru procurorii europeni delegați;

22.recunoaște că EPPO și-a continuat eforturile de a crea un sistem de monitorizare a creșterii eficienței și a economiilor în costuri și observă că, în 2023, acesta a lansat o revizuire a proceselor de planificare și monitorizare strategică și operațională a bugetului și a activităților, precum și a proceselor de recrutare, pentru a îmbunătăți rapiditatea și competențele dobândite; subliniază că, în general, sistemele de control intern în vigoare sunt eficiente;

23.ia act de faptul că, pentru a dezvolta și mai mult cadrul de asigurare al EPPO, auditorul intern al EPPO pentru chestiuni neoperaționale (IAS) a inițiat, în 2023, o revizuire limitată a elementelor constitutive ale asigurării EPPO; consideră că acest angajament, programat să fie finalizat în cursul anului 2024, va oferi recomandări pentru a consolida capacitatea ordonatorului de credite de a emite o declarație de asigurare credibilă;

24.salută exercițiul de evaluare comparativă efectuat de structura de audit intern (IAC) prin care s-au comparat resursele umane mobilizate ale EPPO cu un set de alte entități ale Uniunii și parchete naționale, în raport cu un set standardizat de piloni, care include sprijinul administrativ și activitățile operaționale; observă că, în 2023, IAC a testat mediul de supraveghere internă și a efectuat primul audit intern ca o analiză a mediului de lucru și a controalelor interne ale biroului descentralizat al EPPO din Sofia, Bulgaria;

25.reafirmă că IAS și IAC ar trebui să își coordoneze acțiunile pentru a consilia și a sprijini EPPO în stabilirea principalelor sale procese esențiale și în atingerea obiectivelor sale;

26.remarcă faptul că EPPO și-a dezvoltat propria capacitate de achiziție, care decurge din propriile proceduri specifice de achiziții, lansate în 2023, și își gestionează propriile contracte specifice și bonuri de comandă în implementarea actualelor contracte-cadru semnate în 2023; observă că EPPO continuă, în paralel, să își utilizeze capacitatea de achiziție prin acorduri privind nivelul serviciilor cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii, precum și prin aderarea la contracte interinstituționale cu diferiți operatori de pe piață;

27.este conștient că, în 2023, directorul administrativ a stabilit standardele minime (criterii de evaluare) pentru fiecare dintre cele 17 principii de control intern bazate pe cadrul integrat de control COSO 2013 și stabilite de cadrul de control intern al EPPO (ICF) ca elemente constitutive ale sistemului de control intern al EPPO; observă că, din cele 72 de criterii de conformitate, 51 sunt considerate ca fiind îndeplinite, în timp ce pentru 20 sunt prezente unele elemente, dar este de dorit ca acestea să fie dezvoltate mai mult și că, pentru un singur criteriu, nu s-a observat o aplicare semnificativă; apreciază că, de la adoptarea sa de către Colegiu în martie 2021, 71 % din evaluarea ICF adoptată a fost aplicată cu succes, însă trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a pune pe deplin în aplicare restul de 29 %;

28.salută faptul că, la 1 martie 2023, a fost adoptată o versiune actualizată a strategiei antifraudă a EPPO pentru perioada 2023-2025, care stabilește obiectivele de combatere a fraudei la toate nivelurile organizației, în contextul unui plan de acțiune specific care face parte din mediul de control intern al EPPO și este monitorizat periodic; apreciază revizuirea anuală a planului de acțiune privind strategia antifraudă de către responsabilul de control intern al EPPO, care informează directorul administrativ cu privire la rezultatele acestei revizuiri;

29.este conștient că, în conformitate cu normele sale financiare, EPPO asigură un nivel adecvat al tranzacțiilor financiare și al procedurilor de achiziții prin controale ex post ale tranzacțiilor financiare (plăți, angajamente și ordine de recuperare) și ale procedurilor de achiziții pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2023;

30.observă creșterea numărului de rapoarte privind infracțiunile transmise EPPO (4 187 în 2023 față de 3 318 în 2022 și 2 832 în 2021) și, prin urmare, creșterea numărului de investigații deschise (1 371 în 2023 comparativ cu 865 în 2022 și 567 în 2021) și a estimărilor privind daunele (19,27 miliarde EUR în 2023 față de 14,1 miliarde EUR în 2022 și 5,4 miliarde EUR în 2021); remarcă faptul că rapoartele din partea părților private (2 494, ceea ce reprezintă cu 29 % mai mult decât în 2022) și din partea autorităților naționale (1 562, cu 24 % mai mult decât în 2022) reprezintă cea mai mare parte a contribuțiilor operaționale primite și regretă că rapoartele din partea altor instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii continuă să fie foarte puține (108), ceea ce sugerează că nu s-a realizat nicio îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește detectarea și raportarea din partea acestora; constată că numărul de puneri sub acuzare (139 în 2023 comparativ cu 87 în 2022 și 5 în 2021), împreună cu ordinele de înghețare obținute de EPPO (1,5 miliarde EUR față de 359,1 milioane EUR în 2022 și 147 de milioane EUR în 2021) indică creșterea nivelului de performanță al EPPO;

31.constată că, în comparație cu 2022, numărul de cazuri ale EPPO aproape s-a dublat în 2023, ajungând la 1 927 de anchete active; salută activitățile fructuoase ale EPPO din 2023, care au inclus 139 de puneri sub acuzare, 339 de cazuri legate de TVA și peste 200 de anchete privind execuția fondurilor NextGenerationEU; constată, de asemenea, că EPPO a început să aducă în fața instanțelor naționale mai mulți autori de fraude împotriva fondurilor Uniunii;

32.constată că, în 2023, 48 de cauze s-au încheiat cu o condamnare judiciară (față de 20 de cazuri în 2022) și că suma confiscată a fost de 60 de milioane EUR (față de 2 milioane EUR în 2021); subliniază că este important să se informeze în mod sistematic cu privire la cursul dat acestor cazuri din perspectiva măsurilor financiare adoptate (confiscare și recuperare), pentru a se înțelege mai bine impactul acțiunilor EPPO; salută acțiunile întreprinse de EPPO și de Comisie cu scopul de a își raționaliza comunicările și de a le alinia la exigențele unor eventuale proceduri administrative pentru adoptarea de măsuri menite să restabilească bugetul Uniunii afectat de infracțiuni financiare; invită din nou Comisia să sprijine EPPO în activitățile de monitorizare și de urmărire, astfel încât resursele limitate ale EPPO să nu fie îndepărtate de la misiunea lor de investigare și de urmărire; acolo unde este posibil și adecvat, încurajează EPPO să se implice într-o cooperare mai bună cu celelalte componente ale arhitecturii antifraudă a Uniunii, precum Eurojust și Europol, sau să recurgă, prin intermediul OLAF, la serviciile de coordonare antifraudă stabilite în statele membre pentru a monitoriza rezultatele investigațiilor sale;

33.remarcă rolul esențial al recuperării activelor provenite din infracțiuni pentru a crea un factor de descurajare credibil pentru criminalitatea organizată; salută participarea EPPO la rețelele internaționale pentru a-și promova și mai mult operațiunile de recuperare a activelor provenite din infracțiuni; evidențiază că Comisia trebuie să invite EPPO să participe la rețeaua recent creată de cooperare pentru recuperarea și confiscarea activelor; constată că anchetarea și urmărirea penală efective și la timp a infracțiunilor legate de fraudă pot aduce economii semnificative la bugetul Uniunii și la bugetele statelor membre;

34.este preocupat de numărul tot mai mare de investigații ale EPPO privind implementarea planurilor de redresare și reziliență (PNRR) (la sfârșitul anului 2023 erau 233 de investigații, comparativ cu 15 cazuri la sfârșitul anului 2022) și de prejudiciul lor financiar estimat (1,86 miliarde EUR); este deosebit de preocupat de faptul că, în pofida numărului mare de investigații, în prezent nu există nicio obligație a statelor membre de a raporta Comisiei cazurile MRR prin intermediul Sistemului de gestionare a neregulilor (IMS); reamintește obligația de a raporta către EPPO toate cazurile de fraudă care afectează MRR și subliniază că astfel de cazuri sunt relevante și pentru măsurile legate de EDES; subliniază că volumul de muncă al EPPO, inițial subestimat, a crescut semnificativ și se preconizează că va continua să crească, în special din cauza numărului tot mai mare de cazuri legate de MRR, și că analizele relevante sugerează o posibilă creștere exponențială a numărului de cazuri de fraudă, corupție, dublă finanțare și conflicte de interese în următorii ani; invită EPPO să analizeze și să identifice în mod sistematic tipurile de fraudă din statele membre în care au fost detectate mai multe cazuri legate de MRR și să le comunice statelor membre, Comisiei și Grupului operativ pentru redresare și reziliență, cu scopul de a consolida măsurile preventive de atenuare a cazurilor de fraudă; invită EPPO, Comisia și OLAF să coopereze strâns cu obiectivul de a reduce la minimum, pe cât posibil, impactul unor astfel de comportamente frauduloase asupra bugetului Uniunii și a proteja realizările obiectivelor MRR; reamintește invitația adresată Comisiei de a oferi îndrumări adecvate EPPO cu privire la modul de a susține și de a încuraja adoptarea măsurilor de remediere în urma investigației independente a EPPO și a urmăririi penale a fraudelor care afectează MRR, precum și de a informa autoritatea bugetară în ceea ce privește opțiunile disponibile;

35.înțelege că EPPO a reacționat la solicitarea Parlamentului de a institui un sistem mai bun de monitorizare și o mai bună urmărire a investigațiilor și urmăririlor penale, lansând un proiect privind instrumentele statistice digitale care ar permite o mai bună utilizare a datelor pe care le prelucrează, precum și dezvoltând o capacitate de analiză strategică pentru a identifica modelele de fraudă; împărtășește opinia EPPO potrivit căreia succesul acestor eforturi este direct legat de resursele disponibile și invită Comisia să ia în considerare aceste activități și costurile aferente pentru viitoarele propuneri privind Regulamentul (UE) 2017/1939 și dotările bugetare;

36.apreciază eforturile EPPO de a stabili indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru activitățile operaționale și administrative, cu obiective specifice datorită modelului său de afaceri specific; își menține observația privind necesitatea ca activitățile operaționale să includă o referire la sumele puse sub sechestru, confiscate și, în cele din urmă, recuperate la bugetul Uniunii, a căror protejare este, în ultimă instanță, rațiunea de a fi a arhitecturii antifraudă din care face parte și EPPO; înțelege că acțiunile de monitorizare și de urmărire, inclusiv raportarea cu privire la rezultatele recuperării, nu intră în sfera de competență a EPPO și necesită resurse și prerogative specifice care nu fac parte din misiunea EPPO; solicită Comisiei să sprijine EPPO pentru a identifica indicatorii asociați îndeplinirii acestei sarcini esențiale, subliniind că un sistem de monitorizare mai bun și mai multe date cu o bună granularitate și agregate în clustere în funcție de tipologia abaterilor, de sectorul de interes sau de zona geografică ar putea permite investigațiilor EPPO să aibă un impact mai tangibil și facilita identificarea modelelor de fraudă;

37.observă tendința ascendentă a numărului de angajați, de la 58 în 2020 la 122 în 2021, 217 la sfârșitul anului 2022 și 238 la sfârșitul anului 2023; este conștient că, pentru 2023, EPPO a solicitat autorității bugetare eliminarea a 20 de posturi de agenți contractuali și crearea a 20 de posturi de agenți temporari, care au fost acordate și implementate de EPPO în același an, ceea ce a dus la menținerea neschimbată a numărului total de angajați (248, din care 171 de agenți temporari, 48 de agenți contractuali și 29 de experți naționali detașați), cu o distribuire diferită a posturilor (191 de agenți temporari, 28 de agenți contractuali și 29 de experți naționali detașați); subliniază, cu toate acestea, că, în urma anumitor deficiențe de securitate identificate, EPPO a solicitat, în mai 2023, un buget rectificativ și posturi suplimentare pentru a consolida securitatea fizică, securitatea informațiilor și securitatea cibernetică la nivel central și descentralizat și că, din cele 21 de posturi de securitate identificate, doar opt posturi (1 AD 9, 4 AD 6 și 3 AST 3) au fost acordate în noiembrie 2023 pentru măsuri suplimentare de securitate, care au fost finalizate în 2024;

38.subliniază că, în 2023, rata de ocupare la biroul central a fost de 92,97 %, din care 238 erau membri ai personalului, comparativ cu 256 de posturi înscrise în buget; remarcă faptul că, din cele 140 de posturi pentru procurorii europeni delegați, 130 erau ocupate la sfârșitul anului 2023, iar celelalte 10 au fost ocupate la începutul anului 2024, ajungând la o rată de ocupare de 100 %; observă că EPPO și-a consolidat capacitatea de a derula proceduri de recrutare transparente și în timp util și a încheiat 24 de proceduri de selecție în 2023, integrând 45 de angajați statutari și opt noi procurori europeni delegați, în timp ce au fost numiți 35 de noi procurori europeni delegați;

39.ia act de faptul că, până în decembrie 2023, rata de rotație a personalului (AT și AC) a fost de 4,62 % Conform Raportului anual de activitate consolidat pe 2023, rata de rotație a fost de 5,9 % pentru agenții temporari și contractuali., înregistrându-se un total de 11 demisii pe tot parcursul anului, justificate în principal prin transferul către o altă instituție (patru cazuri) și pentru posturi mai înalte oferite în alte instituții ale Uniunii (șapte cazuri); observă că principala cauză care stă la baza acestei rotații este specificitatea pieței muncii din Luxemburg, care dispune de o rezervă de talente foarte limitată și o ofertă redusă de competențe specializate;

40.recunoaște ia act de eforturile depuse de Comisie pentru a satisface cererile de posturi suplimentare ale EPPO; consideră că previziunile privind volumul de muncă indică faptul că sunt necesare resurse suplimentare, în special având în vedere întârzierile acumulate și noile cazuri legate de MRR și de frauda de mare amploare în domeniul TVA, precum și că se preconizează ca funcțiile de sprijin administrativ și central să crească, în concordanță cu creșterea personalului operativ; subliniază riscul de a subestima nevoile și capacitățile; remarcă faptul că, în 2023, costul personalului interimar și al prestatorilor externi de servicii care au lucrat intra-muros a ajuns la 4 235 242 EUR; încurajează Comisia și EPPO să găsească o soluție sustenabilă pe termen lung care să permită continuitatea, să păstreze confidențialitatea și să rețină competențele interne; apreciază că nevoile operaționale suplimentare au fost incluse în mod exhaustiv în documentul unic de programare al EPPO pentru perioada 2024-2026 și în solicitările de buget ale EPPO;

41.constată cu îngrijorare că piața muncii din Luxemburg este foarte competitivă, că condițiile financiare oferite de administrația Uniunii nu sunt atractive în comparație cu piața locală (în care se fac diverse indexări salariale pe tot parcursul anului) și nu țin seama în mod corespunzător de costul ridicat al vieții din Luxemburg, care a crescut și mai mult din cauza ratei inflației și a creșterii costului locuințelor; observă că EPPO nu poate oferi personalului său posibilitatea de a deveni funcționari ai Uniunii și că, prin urmare, posturile sale sunt și mai puțin atractive decât cele din celelalte patru instituții ale Uniunii care își desfășoară activitatea în Luxemburg; subliniază că acest lucru duce fie la un număr foarte limitat de candidaturi pentru posturile vacante, fie la respingerea de către candidații selectați a ofertelor de angajare primite, din cauza costului ridicat al vieții; invită EPPO și Comisia să introducă măsuri care să crească atractivitatea EPPO pentru profesioniștii înalt calificați cu experiență internațională, cum ar fi alocația pentru locuință pentru personalul de grad inferior aprobată de autoritatea bugetară pentru 2025, după cum a recomandat Grupul interinstituțional la nivel înalt; constată că anumite naționalități sunt suprareprezentate în rândul personalului;

42.observă că, la sfârșitul anului 2023, echilibrul geografic și de gen a fost atins în mod adecvat în rândul celor 238 de membri ai personalului (137 de bărbați și 101 femei); susține că persoanele care se ocupă de angajarea noului personal urmăresc îndeaproape defalcarea pe naționalități a personalului EPPO, cu scopul de a încerca să asigure un echilibru, în special având în vedere distribuția inegală a candidaților, și că Italia (34), România (33), Grecia (26) și Belgia (24) sunt țările cele mai bine reprezentate din cele 26 de naționalități diferite; încurajează EPPO să adopte măsuri proactive pentru a asigura o reprezentare echilibrată a naționalităților în rândul personalului său, reflectând diversitatea statelor membre participante; își exprimă îngrijorarea cu privire la persistența dezechilibrului de gen în posturile de conducere de nivel superior (patru bărbați și o femeie), distribuția de gen continuând să fie sub nivelul optim și cere să se țină seama de acest aspect în cadrul strategiei globale privind diversitatea; cere să se publice un raport anual, defalcat pe gen, naționalitate și categorie de ocupare a forței de muncă, care să includă măsuri concrete pentru a elimina diferențele în materie de recrutare și avansare în carieră și pentru a monitoriza și a remedia dezechilibrele;

43.este conștient că decizia de a pune în aplicare o strategie privind diversitatea și incluziunea a fost luată în 2023, dezvoltarea strategiei urmând să fie pusă în aplicare în cursul anului 2024; încurajează EPPO să înregistreze progrese în adoptarea acesteia și să realizeze periodic sondaje în rândul personalului său, promovând evaluarea inter pares cu alte componente ale arhitecturii antifraudă a Uniunii, cum ar fi Eurojust, OLAF și Europol; înțelege că politica EPPO privind diversitatea și incluziunea se va baza pe Carta rețelei agențiilor Uniunii Europene privind diversitatea și incluziunea adoptată în martie 2023 și consideră că aceasta va încuraja diversitatea, în general, pentru ca locul de muncă să devină mai atractiv pentru candidații cu nevoi specifice; reiterează solicitarea adresată EPPO de a-și adopta fără întârziere carta privind diversitatea și incluziunea, ținând cont de creșterea numărului de angajați în 2023;

44.remarcă faptul că, incluzând agenții temporari, agenții contractuali, experții naționali detașați și procurorii europeni delegați, 341 din cei 396 de membri ai personalului (față de 275 din 332 în 2022) au desfășurat activități de investigare la sfârșitul anului 2023 (adică 86,10 %, comparativ cu 82,83 % în 2022 și 86 % în 2021), în timp ce 55 de membri ai personalului (față de 57 în 2022) au exersat funcții de sprijin administrativ și control;

45.salută numirea a opt noi procurori europeni și a 35 noi procurori europeni delegați în EPPO în 2023; reiterează că EPPO își poate îndeplini rolul numai dacă se bucură de independență judiciară deplină, care decurge dintr-o procedură de numire obiectivă și bazată pe merite; încurajează statele membre să contribuie la independența deplină a EPPO în această privință;

46.susține că numirea procurorilor europeni delegați este de responsabilitatea comună a EPPO și a statelor membre; subliniază că procedura de numire trebuie să respecte întotdeauna articolul 17 din Regulamentul (UE) 2017/1939 și principiul autonomiei procedurale naționale;

47.subliniază că este nevoie de oportunități mai mari de dezvoltare a carierei pentru procurorii europeni delegați (PDE) pentru a atrage și a păstra profesioniști cu experiență; solicită îmbunătățirea condițiilor de angajare, inclusiv o evoluție clară în carieră și standardizarea sistemelor de securitate socială și de pensii în toate statele membre participante, asigurându-se că discrepanțele salariale naționale nu descurajează candidații calificați să candideze;

48.apreciază că, în cursul anului 2023 și la începutul anului 2024, numărul procurorilor europeni delegați (PED) a atins numărul prevăzut de 140; salută decizia de a alinia remunerația PED la cea a funcționarilor UE cu un nivel echivalent de responsabilitate, în loc de 80 % din salariul funcționarilor UE, așa cum fusese prevăzut inițial; consideră că această decizie mărește atractivitatea funcției de procuror european delegat, pregătind terenul pentru recrutarea de procurori naționali cu mai multă experiență ale căror salariu național era mai mare decât remunerația oferită de EPPO, și, în același timp, reduce sarcina administrativă a EPPO de punere în aplicare a articolului 16 alineatul (1) din Condițiile de încadrare în muncă a PED care prevede că, în caz de remunerație netă mai mică decât salariul național, se acordă o sumă suplimentară pentru a se asigura că remunerația se ridică la nivelul anterior;

49.evidențiază că procedura de selecție a procurorilor europeni și a PED nu este gestionată autonom de EPPO, întrucât procurori europeni sunt nominalizați de statele membre și apoi numiți de Consiliul European, în timp ce PED sunt nominalizați de statele membre și numiți de Colegiu; susține că ar putea crește numărul candidaților calificați la pozițiile PED și că procesul ar putea deveni mai selectiv prin adoptarea unei perspective de carieră clare și a unei discipline administrative mai favorabile în ceea ce privește securitatea socială și asigurările de sănătate; reamintește că crearea unui statut specific pentru PED ar fi în concordanță cu natura funcției lor judiciare și ar contribui la atractivitatea mai mare a acestor posturi; invită Comisia să propună soluții adecvate în eventualitatea modificării Regulamentului (UE) 2017/1939;

50.înțelege că fiecare stat membru are obligația [în temeiul articolului 96 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939] să instituie aranjamente de natură legislativă sau administrativă pentru a menține afilierea și asigurarea socială a PED, inclusiv contribuții la sistemul național relevant de securitate socială, de pensii și de asigurare, însă o serie de state membre nu și-au îndeplinit încă pe deplin această obligație; invită, prin urmare, Comisia să propună o soluție eficientă pentru decalajul asigurării sociale și de sănătate a PED în cadrul revizuirii Regulamentului (UE) 2017/1939;

51.ia notă de faptul că, până în 2023, la Curtea de Justiție au fost introduse cinci acțiuni legate de numirea PED, dintre care trei au fost închise (ori respinse, ori retrase) și una a fost respinsă, însă un recurs este pendinte în prezent la Curtea de Justiție, iar ultima acțiune în anulare a deciziei Colegiului de respingere a nominalizării la funcția de PED a unei persoane nominalizate de un stat membru a fost admisă în iulie 2024 pentru lipsă de motivare suficientă în decizia Colegiului și o analiză este în curs privitor la modul în care trebuie pusă în aplicare anularea; observă că la Tribunalul Uniunii Europene nu au fost introduse acțiuni noi legate de numirile la EPPO;

52.ia notă de faptul că, în 2023, a fost lansată strategia EPPO pentru învățare și dezvoltare, care ca scop să promoveze o cultură a învățării continue și să faciliteze evaluarea și adaptarea continuă a nevoilor de învățare în evoluție ale personalului, alături de analiza pilot a nevoilor de învățare;

53.constată că, în ceea ce privește măsurile și politicile instituite pentru a garanta starea de bine fizică și mentală a personalului, în 2023 toate măsurile au fost supuse revizuirii și consultării cu toate părțile interesate implicate (comitetul pentru personal, membrii personalului în general și managementul), în vederea găsirii unui echilibru între așteptări și realitatea EPPO ca organizație care se dezvoltă și se schimbă rapid; observă că, în această privință, EPPO operează o schemă de program de lucru flexibil și o schemă standard de telemuncă, care prevede o zi ca bază și un maxim de trei zile de telemuncă pe săptămână, plus extinderi admise în caz de probleme serioase de sănătate sau constrângeri familiale; constată că cadrul actual prevede și 10 zile pe an de activitate din afara locului de muncă, care pot fi folosite fără să fie legate de alte zile de concediu; consideră că condițiile actuale de muncă ale EPPO permit personalului să profite de soluțiile digitale prin integrarea unui nivel bun de autonomie în managementul modului de lucru, facilitând echilibrul dintre viața personală și cea profesională și promovând moralul și spiritul echipei; salută dezvoltarea în curs a unei politici de bunăstare care va cuprinde o secțiune privind starea de bine a personalului care beneficiază de telemuncă;

54.evidențiază faptul că, așa cum a sugerat Parlamentul, în al doilea semestru al anului 2023, a avut loc o consultare deschisă privind formula flexibilă de lucru și deciziile adoptate în 2021 și 2022 au fost supuse unei revizuiri ex post; constată că, ținând seama de contribuția tuturor părților interesate, în decembrie 2023, directorul administrativ a actualizat normele; ia act de faptul că schimbările au inclus extinderea noțiunii de „loc de telemuncă” (de la 2 la 2,5 ore timp pentru navetă/distanță de sediul central al EPPO) și introducerea de acorduri de lucru hibride pentru personalul interimar al agenției; observă că nu au fost adoptate modificări suplimentare prin deciziile Colegiului, luând în considerare faptul că deciziile directorului administrativ au pus deja în aplicare concluziile consultării personalului;

55.constată că, în urma solicitărilor Parlamentului, în primul trimestru al anului 2025 este planificat un sondaj privind satisfacția (implicarea) personalului; înțelege că și comitetul pentru personal al EPPO a efectuat un sondaj privind prioritățile personalului și încurajează un dialog mai intens pentru a îmbunătăți condițiile de viață profesională;

56.salută faptul că nu au fost raportate cazuri de epuizare sau de hărțuire și că numărul de concedii medicale de lungă durată este foarte redus; salută conștientizarea de către EPPO a obligației sale de a asigura promovarea și menținerea sănătății și a stării de bine la nivelul întregului personal, precum și practicile de monitorizare pentru a obține o astfel de înțelegere care să țină seama de zilele de concediu anual nefolosit, de reportarea zilelor de concediu anual și de absențe, de numărul de membri ai personalului aflați în concediu medical de lungă durată și de durata absențelor; reamintește că este important să se stabilească de către procurorul-șef european și de către procurorii europeni o procedură clară și structurată pentru raportarea cazurilor de hărțuire, precum și să se comunice această procedură către toți membrii personalului;

57.observă că, la începutul anului 2023, biroul central al EPPO a desfășurat un proiect-pilot de stagiu, iar departamentul serviciului juridic al EPPO a găzduit doi stagiari, urmați de încă doi în martie și septembrie 2023, pentru stagii remunerate, cu prezență fizică, de cinci luni; constată că, pe baza concluziilor pozitive ale proiectului-pilot, a fost elaborată o politică privind stagiile, care a fost aprobată în 2024, urmată de un prim ciclu de stagiari efectivi în același an; salută inițiativa de a lansa construirea experimentală de relații cu universitatea locală și, dacă aceasta are succes, solicită extinderea la universități suplimentare din întreaga UE, care ar putea oferi perspective interesante pentru dezvoltarea în continuare a programelor de talente timpurii pentru diversitate; subliniază că costurile ridicate de trai în Luxemburg reprezintă un obstacol considerabil pentru potențialii stagiari; subliniază că stagiile trebuie remunerate, în concordanță cu Rezoluția Parlamentului European din 14 iunie 2023 referitoare recomandări către Comisie privind stagii de calitate în Uniune (2020/2005(INL)), în care se solicită ca toate stagiile din Uniune să fie plătite;

58.salută activitatea intensă a comitetului pentru personal, adoptarea finală a regulamentului său intern de procedură, lansarea primei zile deschise a comitetului pentru personal, lansarea primului sondaj în rândul personalului la nivelul EPPO, participarea reprezentanților săi la procedurile de selecție, revizuirea retroactivă a tuturor dispozițiilor generale de aplicare adoptate de EPPO înainte de înființarea comitetului pentru personal, prezentarea de contribuții privind reorganizarea internă, timpul de lucru și munca hibridă, normele de punere în aplicare și îmbunătățirea condițiilor de muncă;

59.înțelege că EPPO înregistrează progrese în direcția finalizării unui plan de continuitate a activității, care este inclus în standardele de management în administrația Uniunii, și îndeamnă EPPO să îl adopte fără întârziere;

60.înțelege că cadrul etic al EPPO este în curs de elaborare treptată; observă că valorile fundamentale ale acestui cadru etic sunt stabilite în mod clar în codurile de conduită, care subliniază standardele de comportament care sunt așteptate de la angajați la toate nivelurile; observă și că cadrul etic depinde de codul de bună conduită administrativă al EPPO, de strategia sa antifraudă și de un program de formare privind etica, care include hărțuirea, avertizarea în interes public, prevenirea conflictelor de interese și alte aspecte etice; regretă că membrii personalului EPPO nu sunt obligați să participe la acest program de pregătire, ceea ce ar asigura înțelegerea și aplicarea consecventă a codurilor de conduită ale EPPO; cere Centrului să remedieze această situație;

61.ia act de implicarea EPPO în acțiuni de sensibilizare a personalului cu privire la cadrul etic și la aspectele conexe; încurajează EPPO să impună obligativitatea pentru procurorii europeni și PED de a participa la astfel de sesiuni în momentul preluării atribuțiilor; consideră că trebuie intensificat dialogul intern;

62.constată că, în 2023, nu au fost depistate cazuri efective de conflicte de interese; înțelege că, deși este în curs de elaborare o politică structurată privind conflictele de interese, au fost introduse formulare specifice de declarare a conflictelor de interese și sunt în vigoare norme privind conflictele de interese pentru membrii Colegiului, PED, membrii personalului unităților operaționale și alte posturi sensibile; salută dezvoltarea actuală a unei politici structurate privind conflictele de interese și solicită adoptarea rapidă a acesteia; cere să se introducă un curs anual obligatoriu de actualizare a cunoștințelor privind etica și integritatea pentru întregul personal al EPPO;

63.îndeamnă EPPO să își consolideze cadrul intern de integritate prin impunerea publicării tuturor intereselor financiare și a activităților externe ale înalților funcționari, inclusiv ale membrilor Colegiului; solicită un audit periodic al acestor publicări pentru a identifica și a atenua riscurile potențiale de influență nejustificată;

64.înțelege că EPPO urmărește să prevină practica „ușilor turnante”, în special prin aprobarea aplicării stricte a dispozițiilor Statutului funcționarilor, care sunt prevăzute în toate contractele EPPO, inclusiv în formularele ad-hoc de ieșire care indică obligațiile care se aplică după stingerea raportului de muncă; salută, în acest sens, adoptarea, în 2023, a Orientărilor pentru personalul EPPO privind activitățile și misiunile în afara serviciului, care se aplică activităților care nu sunt considerate a fi legate de hobby-uri sau activități recreative din afara sferei de competență a EPPO;

65.solicită introducerea unei politici mai solide privind practica „ușilor turnante”, inclusiv o perioadă prelungită de existență a stării de incompatibilitate de cel puțin doi ani pentru înalții funcționari ai EPPO înainte ca aceștia să se poată angaja în sectorul privat în legătură cu investigațiile EPPO; solicită EPPO să efectueze o evaluare anuală a respectării acestor restricții post-angajare;

66.invită EPPO să adopte o procedură specifică de avertizare în interes public și de combatere a represaliilor pentru a integra normele de punere în aplicare în Statutul funcționarilor adoptat de Colegiu (Decizia 2021/077 a Colegiului de stabilire a orientărilor privind avertizarea în interes public aplicabile în cadrul EPPO) și să însoțească articolul 45 alineatul (12) din normele financiare ale EPPO (care stabilește acțiunile care trebuie întreprinse în circumstanțele respective) în vederea asigurării loc de muncă sigur și protejat; salută inițiativa de intensificare a comunicării interne cu privire la prima rețea de consilieri confidențiali și la dispozițiile de combatere a hărțuirii, precum și cu privire la toți asistenții naționali ai procurorilor europeni delegați (ANPED) referitor la mecanismul de avertizare în interes public în legătură cu încălcările mandatului EPPO;

67.regretă situația EPPO în domeniul autonomiei sale informatice, care este afectată negativ de decizia Direcției Generale pentru Servicii Digitale a Comisiei („DG Servicii Digitale”, fosta DIGIT) de a întrerupe furnizarea de servicii digitale la locul de muncă; subliniază că autonomia IT a EPPO necesită resurse umane și financiare suplimentare care nu au fost acordate până în prezent din cauza limitării impuse de resursele bugetare totale disponibile la liniile în cauză; regretă că, din cauza riscurilor pentru activitățile sale operaționale, EPPO a trebuit să își stabilească propria capacitate de servicii digitale pentru a găzdui resursele umane suplimentare care i-au fost acordate având în vedere participarea Poloniei și a Suediei;

68.constată că, în abordarea sa inițială, EPPO a tratat ca prioritate resursele pentru stabilirea și funcționarea serviciilor digitale esențiale asociate activităților sale operaționale, precum sistemul de gestionare a cazurilor, recunoscând că serviciile sale digitale, care diferă cel puțin parțial față de cele ale Comisiei, ar fi avut nevoie, pe termen mediu, de o abordare specifică; observă că întreruperea serviciului de către Comisie are loc în etapa crucială a consolidării înființării EPPO;

69.înțelege că, în 2023, unitatea IT, securitate și servicii corporative a EPPO a continuat punerea în aplicare a două programe majore: programul de autonomie IT, care oferă un catalog complet de servicii informatice administrative gestionate integral la nivel intern, și programul sistemului EPPO de gestionare a cazurilor, pentru a dezvolta în continuare digitalizarea organizației în domeniul său principal de activitate; recunoaște că, în 2023, EPPO a continuat să se pregătească pentru tranziția treptată de la un mediu de muncă digital furnizat de DG Servicii Digitale la o soluție deținută și operată de EPPO; este conștient că resursele necesare pentru a pune în aplicare această modificare, deși au fost incluse în cererea bugetară a EPPO pentru 2023, nu au fost acordate de autoritatea bugetară; remarcă faptul că, în urma anunțului DG Servicii Digitale, EPPO a început negocierile pentru a căuta o soluție care nu a fost încă găsită;

70.apreciază faptul că Comisia a prelungit temporar furnizarea de servicii IT până în iunie 2025, dar susține că externalizarea acestor servicii este o soluție sub nivelul optim în situația actuală; înțelege că nu numai argumentele legate de securitate și confidențialitate, ci și aspectele pur financiare sugerează reexaminarea deciziei, deoarece externalizarea ar părea mult mai costisitoare decât soluția internă, iar adoptarea acesteia din urmă, după ce DG Servicii Digitale încetează să furnizeze serviciile, ar fi gestionată de EPPO; subliniază că, pentru a pune în aplicare soluția internă preferabilă, aspectele administrative complexe, lipsa de experiență a EPPO și configurația descentralizată a EPPO cu PED și ANPED în mai multe locuri din întreaga Uniune vor necesita un buget mai relevant și o perioadă de tranziție îndelungată;

71.își reiterează apelul adresat DG Servicii Digitale de a nu întrerupe sprijinul acordat EPPO până în momentul în care EPPO nu dispune de propriul său sistem IT fiabil; consideră că este esențial să se evite pierderea datelor și să se mențină EPPO pe deplin operațional în tranziția dintre prestatorii de servicii IT; susține că trebuie asigurată o comunicare clară și o coordonare operațională privind tranziția care să implice cele mai înalte niveluri decizionale ale Comisiei și ale EPPO; solicită Comisiei și EPPO să convină asupra unui transfer treptat de competențe pentru o tranziție lină și continuă în perioada de după prelungire, care ar putea fi extinsă după iunie 2025;

72.observă că cererile EPPO de posturi suplimentare permanente pentru a acoperi lacunele care decurg din întreruperea serviciilor DG Servicii Digitale au fost refuzate în ianuarie 2023, când EPPO a solicitat 45 de posturi în schema de personal, și la sfârșitul lunii februarie 2024, când a fost respinsă, de asemenea, o cerere de buget rectificativ pentru 2024 în valoare de 2,98 milioane EUR și 37 de posturi prevăzute în schema de personal; ia act de faptul că soluția recrutării de contractanți externi ar putea face parte dintr-o soluție provizorie pentru a aborda întreruperea serviciilor DG Servicii Digitale, dar, deși această abordare ar oferi o continuitate operațională imediată, aceasta nu ar trebui concepută ca o soluție definitivă pentru EPPO, ținând seama de natura extrem de sensibilă a activităților sale și de necesitatea de a asigura continuitatea și fiabilitatea serviciilor sale digitale, precum și cel mai înalt nivel de securitate a infrastructurii, sistemelor și echipamentelor sale IT; împărtășește opinia potrivit căreia respingerea cererilor bugetare ale EPPO indică diferențe în evaluarea problemei, ceea ce are un impact negativ asupra activităților operaționale ale EPPO și reprezintă un risc potențial pentru reputația Uniunii în cazul în care conduce la slăbirea capacității operaționale a EPPO;

73.înțelege că fiecare PED trebuie să utilizeze sistemul de gestionare a cazurilor național și pe cel al EPPO, care sunt baze de date diferite, reglementate de drepturi de acces diferite; consideră că această situație sporește complexitatea zilnică a gestionării datelor; este conștient și de faptul că, pentru a face posibilă prelucrarea și schimbul de informații între serviciile centrale ale PED și EPPO, toate dosarele de caz trebuie să fie digitalizate de către PED utilizând instrumente digitale naționale și în conformitate cu legislația națională; apreciază, în acest sens, crearea formală a statutului ANPED în organigrama oficială, care permite acordarea accesului către ANPED (personalul biroului național) direct la sistemul EPPO de gestionare a cazurilor, eliberând astfel PED de sarcini administrative și creând baza pentru o mai mare acuratețe și coerență a datelor de caz între cele două sisteme de gestionare a cazurilor; consideră că procesul de integrare între sistemul de gestionare a cazurilor al EPPO și cel național ar fi facilitat printr-o revizuire adecvată a regulamentului și că aceste măsuri ar mări eficacitatea anchetelor EPPO; constată, cu toate acestea, că o astfel de integrare ar putea fi în primul rând o chestiune care ține de soluțiile tehnologice compatibile utilizate în diferitele state membre și de nivelul real de digitalizare a procedurilor judiciare în statele membre respective; observă că sarcina costurilor inerente este în prezent împărțită, bugetul național acoperind costurile echipamentelor necesare pentru interacțiunea cu sistemele naționale de gestionare a cazurilor, iar bugetul EPPO acoperind hardware-ul și stabilirea unui mediu de lucru digital care să fie asigurat la același standard ca personalul biroului central al EPPO și care este considerat parte a costurilor de comunicare operațională prevăzute de Regulamentul (UE) 2017/1939;

74.înțelege că interoperabilitatea este esențială pentru realizarea unui schimb de date și a unei cooperări eficiente și că, pentru a adopta acorduri minime comune privind schimbul de date și punerea în aplicare a instrumentelor de interoperabilitate judiciară, un proiect al EPPO privind utilizarea e-CODEX pentru cazuri, inițiat în 2023, a implicat mai multe ateliere cu consorțiul e-CODEX pentru a se alinia la cerințele tehnice și funcționale; regretă că, după mai multe ateliere cu consorțiul e-CODEX, proiectul a fost întrerupt pentru a permite tranziția către noul manager de program e-CODEX, eu-LISA, și din cauza lipsei de resurse ale EPPO cu expertiză în acest domeniu; invită Comisia să faciliteze realizarea de progrese suplimentare în acest proiect și să ia în considerare și aceste acțiuni în estimarea nevoilor bugetare ale EPPO;

75.este conștient de amenințarea în creștere la adresa integrității structurale a mediului IT al EPPO, generată de agresivitatea criminalității organizate, combătută de EPPO, și care conduce la necesitatea de a consolida securitatea fizică și digitală; ia act de faptul că, în 2023, EPPO s-a axat pe consolidarea guvernanței sale în materie de securitate; apreciază decizia EPPO de a crea o unitate dedicată securității cibernetice și fizice; observă că EPPO a pregătit un cadru care include noi procese, roluri și responsabilități și politici pentru a mări securitatea sistemelor digitale utilizate pentru gestionarea datelor operaționale și administrative; înțelege că au fost efectuate mai multe evaluări ale riscurilor pentru a evalua cadrul de securitate al sistemelor digitale, care au sugerat aplicarea unor măsuri tehnice și de conducere suplimentare pentru a consolida mediul de securitate al EPPO; remarcă faptul că cadrul de politică a fost îmbunătățit în acest context, cu o strategie de securitate și o politică globală în domeniul securității informațiilor propuse în 2023 și aprobate oficial și adoptate în 2024;

76.observă că EPPO a finalizat, în 2023, înființarea de puncte de contact pentru securitate în toate statele membre participante pentru a consolida cooperarea în materie de securitate pentru personalul și birourile EPPO situate în statele membre respective; salută acordul privind nivelul serviciilor încheiat cu CERT-UE, care oferă sprijin și monitorizare pentru servicii specifice în chestiuni legate de răspunsul la incidente; subliniază că sistemul implementat pentru evaluarea riscurilor și raportarea incidentelor este bine structurat, iar formarea este asigurată în mod eficace; apreciază evaluarea externă efectuată pentru securitatea fizică, ale cărei constatări au fost transpuse într-o foaie de parcurs pentru îmbunătățire de către țara-gazdă;

77.salută progresele semnificative înregistrate în 2023 în ceea ce privește implementarea unui centru de date de rezervă și desfășurarea unui scenariu asociat de recuperare în caz de dezastru; apreciază, în această privință, dezvoltarea de către EPPO a propriului ecosistem de gestionare a cazurilor, ale cărui componente sunt găzduite în centrul de date al EPPO și sunt gestionate de personalul EPPO, garantând controlul, păstrarea și deținerea de către EPPO a sistemelor și a datelor prelucrate;

78.recunoaște că EPPO are nevoie de echipamente de ultimă generație și de sisteme IT pentru a face față infracțiunilor tot mai complexe, care implică deseori elemente și metode digitale; subliniază, de asemenea, necesitatea urgentă de a dezvolta un cadru solid în materie de securitate cibernetică, având în vedere riscurile tot mai mari pe care le prezintă rețelele infracționale cu un nivel ridicat de tehnologie și potențialele ingerințe străine, prin atacuri cibernetice; sprijină solicitarea EPPO de a i se aloca resurse pentru a-și proteja securitatea cibernetică și solicită punerea rapidă în aplicare a unei strategii solide de securitate cibernetică pentru a proteja operațiunile EPPO și integritatea datelor;

79.subliniază că natura activităților EPPO implică necesitatea unei supravegheri specifice și a unei atenții dedicate pentru protecția datelor cu caracter personal; consideră că EPPO și AEPD ar trebui să se angajeze într-un dialog permanent pentru a asigura posibilitatea de utilizare a datelor pentru anchetă și urmărire penală și, în același timp, respectarea protecției datelor cu caracter personal; înțelege că cerințele referitoare la gestionarea protecției datelor decurg din Regulamentul (UE) 2017/1939 și din Regulamentul (UE) 2018/1725 Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39), ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1725/oj). și că aceste cerințe sunt completate și puse în aplicare prin decizii ale Colegiului, adoptate după consultarea AEPD; apreciază decizia de a oferi pregătire obligatorie pentru toți membrii personalului, inclusiv pregătire specifică în materie de protecție a datelor esențială pentru accesul la sistemul de gestionare al cazurilor al EPPO;

80.observă că, datorită contractului de închiriere prin care autoritățile luxemburgheze închiriază gratuit clădirea care găzduiește în prezent sediul EPPO (clădirea TOB), costurile sunt limitate la o taxă pentru servicii de 716 724 EUR pe an; observă că, în 2023, au fost plătiți 248 103 EUR acelorași autorități luxemburgheze pentru instalații de securitate la cele două etaje suplimentare (9 și 10) livrate EPPO în T1 2023;

81.salută, având în vedere securitatea fizică, alocarea resurselor necesare – prin bugetul rectificativ pe 2023 și bugetul pe 2024 – pentru a avea o capacitate proporțională de a furniza servicii de securitate îmbunătățite (21 de posturi suplimentare pentru a-și consolida capacitatea de securitate) și eforturile EPPO în direcția îmbunătățirii continue și a alinierii eficiente a proceselor de securitate fizică; susține că buna funcționare a EPPO implică faptul că procurorii și personalul trebuie să fie protejați pentru a-și putea îndeplini misiunea pe deplin, fără amenințări, influențe sau presiuni;

82.consideră că autoritățile luxemburgheze care asigură sediul EPPO ar trebui să ia în considerare sustenabilitatea și performanța lor energetică; invită EPPO să intre în dialog cu autoritățile luxemburgheze pentru a explora acțiuni specifice pentru îmbunătățirea amprentei de mediu a clădirii sale, inclusiv instalarea de surse regenerabile de energie, cum ar fi panouri solare, introducerea de măsuri de compensare a emisiilor de CO2 și punerea în aplicare a sistemului de management de mediu și audit pentru a evalua, a raporta și a îmbunătăți performanța de mediu a organizației și pentru a economisi energie; invită Comisia să faciliteze dialogul dintre EPPO și autoritățile locale gazdă pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor și alinierea operațiunilor EPPO la sustenabilitatea Uniunii;

83.ia act de faptul că sediul central al EPPO este integrat în rețeaua luxemburgheză de transport public gratuit, ceea ce îl face ușor accesibil prin mijloace cu impact redus asupra mediului, fără costuri pentru personal și vizitatori, și că parcarea subterană a sediului central pune la dispoziție o zonă dedicată parcării bicicletelor; înțelege că sunt în curs de desfășurare schimburi privind instalarea de stații de încărcare pentru vehiculele electrice în aceeași parcare subterană;

84.susține că rolul EPPO ca o componentă operațională principală a arhitecturii antifraudă a Uniunii poate fi realizat eficient numai printr-o cooperare intensă cu partenerii și părțile interesate și prin sprijin din partea acestora; reiterează faptul că EPPO își poate îndeplini rolul numai dacă se bucură de independență judiciară deplină; încurajează statele membre să contribuie la independența deplină a EPPO în această privință și încurajează EPPO să își continue eforturile de comunicare și coordonare cu mai mulți parteneri a căror acțiune a fost concepută pentru a fi reciprocă și complementară;

85.salută inițiativele lansate de OLAF și EPPO de a intensifica și a raționaliza cooperarea lor operațională și de a face schimb de cunoștințe între actorii implicați; salută prima conferință internațională care a permis schimbul de opinii între procurorii EPPO și anchetatorii OLAF, găzduită de Parlament în 2024; subliniază că revizuirea cadrelor de reglementare ale OLAF și EPPO oferă ocazia de a reexamina multe aspecte ale colaborării lor, având în vedere experiențele dobândite în primii ani de activitate operațională a EPPO și ținând seama în mod specific de deschiderea unor investigații complementare ale OLAF și a unor investigații administrative complementare în sprijinul EPPO, precum și rolul crescut al OLAF în detectarea și raportarea fraudelor către EPPO în sprijinul recuperării prejudiciilor aduse bugetului Uniunii; consideră că dialogul și cooperarea în cadrul arhitecturii antifraudă ar putea să devină mai eficace prin crearea unui forum interinstituțional regulat, în vederea optimizării eficienței și eficacității resurselor disponibile în acțiune;

86.salută inițiativele lansate de OLAF și EPPO de a intensifica dialogul operațional și de a dezvolta încrederea și a îmbunătăți cooperarea; subliniază importanța unui schimb de date deplin și eficace între EPPO, OLAF, Eurojust și Europol pentru a asigura o cooperare neîntreruptă în lupta împotriva fraudei transfrontaliere; solicită înființarea unui grup de lucru comun care să supravegheze integrarea datelor și eficiența gestionării cazurilor în rândul acestor organisme;

87.încurajează cooperarea continuă și consolidată dintre EPPO și OLAF, în concordanță cu regulamentele lor respective și obligația OLAF de a raporta către EPPO, fără întârzieri nejustificate, suspiciuni de contacte cu mediul infracțional, pentru a-i permite să combată frauda, corupția și criminalitatea financiară care afectează interesele financiare ale Uniunii; sprijină dezvoltarea în continuare a inițiativelor comune, a schimbului de informații și a acțiunilor coordonate între EPPO și OLAF, deoarece o astfel de cooperare este vitală pentru consolidarea protecției intereselor financiare ale Uniunii și a combaterii criminalității financiare și pentru asigurarea utilizării eficace și eficiente a resurselor Uniunii.

88.salută cooperarea strânsă dintre EPPO și Curtea de Conturi din 2023, care a dus la transmiterea în timp util a informațiilor privind suspiciunile de infracțiuni care intră în sfera de competență a EPPO;

89.se așteaptă ca grupul de lucru instituit împreună cu Comisia și reuniunile privind punerea în aplicare a acordului de lucru dintre Comisie și EPPO să asigure faptul că notificările EPPO în scopul procedurii administrative de recuperare, astfel cum se prevede la articolul 103 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1939, vor permite Comisiei să maximizeze recuperarea la bugetul Uniunii, respectând în același timp confidențialitatea și desfășurarea corespunzătoare a acțiunilor de investigare; subliniază că, în acest sens, niciuna dintre părți nu a furnizat încă niciun feedback, ceea ce împiedică legiuitorii să ajungă la o înțelegere cuprinzătoare a problemelor subiacente, inclusiv sumele specifice recuperate anual de Comisie de la statele membre în caz de daune aduse bugetului Uniunii; subliniază că recuperarea fondurilor de către autoritățile naționale rămâne în responsabilitatea Comisiei, după cum se menționează în scrisoarea de misiune a comisarului pentru buget și antifraudă, în timp ce EPPO nu deține un mandat de monitorizare a procesului de recuperare; invită statele membre să consolideze cooperarea și să informeze atât Comisia, cât și EPPO cu privire la confiscările definitive; îndeamnă la o revizuire a regulamentelor relevante pentru a clarifica rolul EPPO în procesul de recuperare; și îndeamnă EPPO și Comisia să adopte o formă convenită de raportare către Parlament; înțelege că acest lucru ar putea necesita dezvoltarea adecvată a sistemului de gestionare al cazurilor al EPPO și solicită Comisiei să acorde prioritate alocării de resurse către EPPO pentru a răspunde acestei nevoi;

90.salută cooperarea consolidată cu Europol; observă că programul ODIN (Rețeaua operațională de infrastructură digitală) ar permite exploatarea deplină a volumului de date colectate de EPPO în anchetele sale (peste 1 000 de terabiți și în creștere); remarcă faptul că, în acest cadru, EPPO a identificat posibile infracțiuni care nu intră în domeniul sa de competență, inclusiv criminalitatea organizată, traficul de droguri, producția ilicită de țigări, frauda în materie de investiții, jocurile de noroc ilegale și prostituția (infracțiuni necuprinse în Directiva PIF), precum și alte infracțiuni care au condus la transmiterea mai multor dosare ca elemente de probă esențiale pentru anchetele naționale în curs și că parchetele naționale au inițiat 28 de cazuri noi pentru a investiga în continuare aceste infracțiuni necuprinse în PIF, care nu intră în domeniul de competență a EPPO; înțelege că, cu toate acestea, pentru această analiză și pentru altele, cooperarea cu Europol suferă din cauza limitărilor care decurg din dreptul penal procedural național și din accesibilitatea datelor deținute de EPPO; subliniază că actuala competență a EPPO de a investiga criminalitatea organizată și spălarea banilor, atunci când sunt legate de fraude care afectează interesele financiare ale UE, ar trebui sprijinită prin resurse adecvate și o cooperare eficientă cu Europol; consideră că, deși cooperarea cu Europol trebuie consolidată și mai mult, aceasta nu poate înlocui pe deplin dezvoltarea platformei analitice interne a EPPO, care rămâne vitală pentru o interpretare rapidă a datelor colectate în cursul anchetelor sale și pentru stabilirea de strategii operaționale în cazurile transfrontaliere care necesită acces la întregul sistem de gestionare a cazurilor al EPPO; reamintește că, în viitorul său raport de evaluare, Comisia ar trebui să analizeze cu atenție la ce categorii de infracțiuni trebuie extins mandatul EPPO pentru ca profita pe deplin de potențialul acestuia; salută apelul EPPO la o cooperare consolidată cu instituțiile Uniunii;

91.este preocupat de numărul tot mai mare de cazuri referitoare la MRR; apreciază informațiile furnizate în timp util Comisiei și comisiilor competente ale Parlamentului cu privire la această chestiune; consideră că numărul mare de cazuri active care implică fonduri MRR justifică o intensificare a schimburilor desfășurate, în special, cu Grupul operativ pentru redresare și reziliență, cu scopul de a identifica posibilele lacune în materie de supraveghere sau control sau tiparele de fraudă și de a permite Comisiei să își actualizeze mecanismele de monitorizare a performanței și să aplice măsurile de reducere și de recuperare concepute recent; reiterează faptul că fondurile MRR sunt fonduri ale Uniunii și nu naționale și sunt de competența EPPO și încurajează Comisia și alte organe și autorități ale Uniunii să intensifice eforturile de detectare și să raporteze EPPO cu privire la fiecare situație relevantă;

92.salută faptul că EPPO a semnat un acord de lucru cu Parlamentul în noiembrie 2024, care stabilește modalități clare de cooperare în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii;

93.ia act de faptul că, în 2023, EPPO a continuat să se bazeze pe contracte interinstituționale și pe acorduri bilaterale pentru a achiziționa bunuri și servicii la un cost mai mic; observă că, la sfârșitul anului 2023, EPPO era membru activ în 80 de contracte-cadru interinstituționale și 22 de acorduri privind nivelul serviciilor sau alte acorduri bilaterale cu alte entități ale Uniunii, cu scopul de a maximiza economiile bugetare din instrumentele contractuale existente, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;

94.salută călduros participarea Poloniei și a Suediei la EPPO; este conștient de faptul că acest lucru va avea un impact asupra nevoilor bugetare ale EPPO și sprijină solicitarea EPPO de a dota EPPO cu resursele necesare pentru a profita de participarea Poloniei și a Suediei la activitățile sale operaționale; ia act de faptul că, deși Irlanda și Danemarca continuă să își exercite opțiunea de neparticipare la EPPO în temeiul protocoalelor nr. 21 și 22 din TFUE, Ungaria este singurul stat membru rămas care nu a aderat încă la EPPO; invită guvernul ungar să se alăture fără întârziere EPPO; reamintește colectarea a 680 000 de semnături pentru susținerea acestei participări la EPPO, fapt ce evidențiază o puternică cerere din partea societății de a consolida garanțiile juridice împotriva fraudei și corupției care afectează interesele financiare ale Uniunii;

95.observă că, în 2023, nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire majoră în relația cu autoritățile irlandeze în ceea ce privește participarea la EPPO; reamintește că refuzul lor de a coopera cu EPPO pentru executarea mai multor cereri de asistență judiciară reciprocă trimise de PED a condus la raportarea de către EPPO a situației către Comisie în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433I, 22.12.2020, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2020/2092/oj).; a apreciat următoarea decizie a autorităților irlandeze de a-și modifica legislația națională care oferă cadrul juridic pentru asistența judiciară reciprocă acordată EPPO și subliniază că, începând cu 1 noiembrie 2023, aceasta oferă EPPO asistență judiciară reciprocă pe baza acestei recunoașteri unilaterale; ia act de faptul că nu au avut loc schimburi cu grupul de lucru irlandez inter-agenții înființat pentru a examina posibila participare viitoare a Irlandei la EPPO; îndeamnă Comisia, EPPO și autoritățile irlandeze să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a găsi o modalitate eficace de cooperare;

96.susține că orice lipsă a cooperării cu EPPO, din partea oricărui stat membru, fie că participă sau nu la cooperarea consolidată care a instituit EPPO, creează nișe de imunitate și privilegii care fac ca interesele financiare ale Uniunii să fie apărate în mod neuniform și ineficient, în cel mai bun caz; își reiterează apelul ca Comisia și statele membre în cauză să depună toate eforturile posibile pentru a integra scenariul actual cu puținele componente lipsă, dar care totuși sunt foarte importante, promovând extinderea participării la EPPO în rândul celorlalte state membre care încă nu participă, astfel încât să se protejeze într-o manieră mai eficace bugetele naționale și bugetul Uniunii; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape nivelul de cooperare al statelor membre cu EPPO și îndeamnă Comisia să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva oricărui stat membru care obstrucționează în mod sistematic anchetele conduse de EPPO; consideră că participarea la EPPO ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru primirea fondurilor Uniunii;

97.condamnă spionajul sistematic recent consemnat, organizat de guvernul Ungariei împotriva personalului OLAF în timpul unei misiuni de anchetă privind posibila utilizare abuzivă a fondurilor Uniunii de către ELIOS, o societate care are legături cu ginerele prim-ministrului ungar; subliniază că OLAF și EPPO, ca instituții fundamentale ale arhitecturii Uniunii de combatere a fraudelor, sunt, din păcate, expuse unor astfel de amenințări nu numai din partea țărilor terțe, ci și în interiorul statelor membre ale UE; subliniază că astfel de acțiuni subminează puternic statul de drept și integritatea instituțiilor UE; cere să se adopte rapid măsuri solide de protecție, pentru a proteja personalul instituțional al UE aflat în misiune în statele membre și pentru a preveni astfel de încălcări inacceptabile în viitor;

98.observă că EPPO depune eforturi continue de a îmbunătăți comunicarea internă și externă; apreciază acțiunile întreprinse prin intermediul platformelor de rețele sociale și încurajează EPPO să își mențină abordarea proactivă și transparentă;

99.consideră că explicațiile cu privire la intervențiile și operațiunile EPPO și la istoricul acestora, atunci când sunt raportate în mass-media și publicate pe rețelele de socializare, ar contribui la consolidarea reputației instituțiilor în rândul cetățenilor și la sensibilizarea contribuabililor cu privire la complexitatea protecției intereselor financiare ale Uniunii;

100.susține că o comunicare adecvată și exactă din partea EPPO ar crește și implicarea societății civile și ar crește numărul de contribuții potențiale la anchete; înțelege că EPPO cere ca opțiunea de raportare să fie inclusă în fiecare prezentare standard pentru publicul extern sau în cadrul conferințelor și seminarelor, atunci când este posibil și adecvat; constată că, în 2023, site-ul web al EPPO a fost reproiectat complet, cu un accent principal pe îmbunătățirea accesibilității și a ușurinței în utilizare, și că opțiunea de a raporta o infracțiune este acum afișată în mod vizibil în partea de sus a fiecărei pagini web, împreună cu un banner care evidențiază această caracteristică pe pagina principală;

101.observă că nivelul resurselor EPPO dedicate comunicării este limitat și că, având în vedere necesitatea de a stabili autonomia digitală a EPPO, gestionarea site-ului EPPO va trebui să fie realizată intern, necesitând resurse suplimentare, după ce DG Servicii Digitale încetează să furnizeze serviciul respectiv; subliniază că volumul tot mai mare și caracterul sensibil al anchetelor EPPO necesită atenție în schimburile cu mass-media, jurnaliști, cetățeni și mediul academic; își reiterează apelul adresat EPPO de a găsi în mod clar cel mai bun echilibru posibil între transparență și interesul public, pe de o parte, și confidențialitatea și buna desfășurare a anchetei, pe de altă parte, precum și de a asigura neutralitatea comunicărilor sale cu privire la activitățile sale;

102.reamintește importanța transparenței în interacțiunile EPPO cu actorii externi; solicită instituirea unui registru public obligatoriu al tuturor reuniunilor dintre funcționarii EPPO și reprezentanții părților terțe, inclusiv lobbyiști și reprezentanți ai guvernelor naționale, pentru a preveni influența nejustificată și a consolida încrederea publicului în independența EPPO;

103.reamintește că competențele EPPO se extind asupra fondurilor Uniunii chiar și atunci când acestea sunt utilizate în țări terțe; consideră că acordurile de lucru cu autoritățile ucrainene competente ar putea mări efectiv nivelul de protecție a intereselor financiare ale Uniunii în urma angajamentelor relevante asumate pentru a sprijini Ucraina și populația sa; salută eforturile depuse de autoritățile ucrainene în ceea ce privește măsurile anticorupție, dar reamintește că această țară se confruntă în continuare cu o rată ridicată a corupției și a fraudei, solicitând să se ia măsuri de precauție suplimentare și măsuri suplimentare de combatere a corupției pentru a atinge obiectivele în materie de transparență; este conștient că transmiterea de probe a avut loc în executarea cererilor de asistență judiciară reciprocă și salută perspectiva activării unui grup operativ comun cu autoritățile ucrainene pentru a coordona anchetele; reamintește Comisiei și altor instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii importanța detectării și a transmiterii în timp util către EPPO a contribuțiilor la anchete.