Observații generale1.constată că există trei tipuri de agenții ale UE: agenții descentralizate, agenții executive și alte organisme;
2.reamintește că această rezoluție vizează 31 din cele 33 de agenții descentralizate și două din celelalte patru organisme [Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și Agenția de Aprovizionare a Euratom (ESA)]; evidențiază că procedurile bugetare și de descărcare de gestiune pentru două agenții descentralizate care se autofinanțează integral, și anume Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), sunt administrate de Consiliul de administrație al OCSP și, respectiv, de Comitetul bugetar al EUIPO și nu fac obiectul prezentei rezoluții; constată că, în mod similar, procedura bugetară și de descărcare de gestiune anuală a Comitetului unic de rezoluție (SRB) ține exclusiv de responsabilitatea Comitetului său; subliniază că trebuie asigurată folosirea eficientă a resurselor europene; cere, asemenea Curții de Conturi („Curtea”), ca agențiile descentralizate să fie temeinic evaluate pentru a se analiza eventualele reforme, a se elimina redundanțele, a se mări eficiența și a se economisi costuri; reamintește că este important să se întărească structurile de administrare, asigurându-se totodată că agențiile rămân eficace și că reacționează în continuare la nevoile în schimbare;
3.evidențiază importanța procedurii de descărcare de gestiune, deoarece nu este doar o obligație în temeiul tratatelor, ci și promovează și urmărește să asigure transparența, asumarea răspunderii și dialogul deschis privind finanțele Uniunii; observă, de asemenea, că procedura oferă agențiilor posibilitatea de a-și prezenta activitatea și de a-și demonstra valoarea adăugată pe care o au pentru Uniune și cetățenii săi; accentuează, în plus, că agențiile oferă răspunsuri la chestionarele trimise de Parlament și sunt invitate la audieri publice de către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune și că acest lucru oferă cetățenilor, întreprinderilor, ONG-urilor și altor părți interesate posibilitatea de a urmări reuniunile și de a se asigura că veniturile și cheltuielile sunt în concordanță cu principiile bunei gestiuni financiare;
4.consideră că, la fel ca în cazurile EUIPO, OCSP și SRB, conceptul de acordare a descărcării de gestiune de către o autoritate internă care acordă descărcarea de gestiune ar putea determina un conflict de interese; consideră că descărcarea de gestiune acordată de Parlament evită potențialele conflicte de interese, contribuie la transparență și ajută imaginea publică a agențiilor;
5.este de părere că, în pofida cadrului juridic, aceleași principii de asumare a răspunderii și de transparență ar trebui să se aplice tuturor organismelor ce țin de UE;
6.reamintește punctul 58 din abordarea comună, privind agențiile care se autofinanțează integral cu scopul de a asigura controlul public din partea Parlamentului, care prevede: „Ar trebui analizate posibilitățile de asigurare a asumării răspunderii democratice pentru agențiile care se autofinanțează integral (adică sunt finanțate de clienții lor), deoarece acestea sunt organisme ale Uniunii responsabile cu punerea în aplicare a politicilor UE, dar nu fac obiectul unei descărcări de gestiune în sensul TFUE. O posibilitate ar putea fi ca agențiile în cauză să prezinte Parlamentului European, Consiliului și Comisiei un raport anual privind execuția bugetului lor și să țină seama de cererile sau recomandările emise de Parlament și de Consiliu”;
7.evidențiază că, deși înființarea sau extinderea agențiilor UE este menită să consolideze capacitățile Uniunii, este esențial să se asigure faptul că acest proces are la bază evaluări temeinice, evaluări ale impactului și o demonstrare clară a valorii adăugate; în acest fel se pot trage învățăminte și se poate lua în considerare încetarea mandatului lor, dacă este necesar; subliniază că această abordare nu numai că ar asigura o mai bună reglementare, ci ar mări și eficacitatea, asumarea răspunderii, transparența și coerența peisajului instituțional al Uniunii;
8.reamintește că punctul 60 din abordarea comună prevede că fiecare agenție a UE ar trebui evaluată o dată la 5 ani; invită insistent Comisia să analizeze dacă se pot face mai multe sinergii între activități și dacă se pot consolida activitățile, precum și dacă este posibil să fuzioneze unele agenții cu activități complementare, pentru a asigura rentabilitatea și a raționaliza funcțiile agențiilor, inclusiv prin eventuale revizuiri ale mandatelor, atunci când există ineficiență sau redundanță; încurajează aplicarea clauzei de caducitate/revizuire, acolo unde este necesar, pentru a menține eficiența și a asigura utilizarea optimă a resurselor; consideră că eficiența bugetară este esențială pentru funcționarea agențiilor; reiterează recomandarea Curții din Raportul special nr. 22/2020 „Viitorul agențiilor UE – Există potențial pentru o mai mare flexibilitate și cooperare”, https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/agencies-performance-audit-22-2020/ro/index.html., prin care Comisia este invitată insistent să folosească mai mult evaluările transversale ale agențiilor în contextul verificărilor adecvării efectuate de Comisie în diferitele domenii de politică;
9.reafirmă importanța transparenței, a responsabilității și a întocmirii bugetului în funcție de performanțe în toate agențiile UE, care asigură că gestiunea financiară este eficace; subliniază că agențiile trebuie să își respecte cu strictețe mandatele; recunoaște că unele agenții pot avea nevoie de un mandat consolidat; cere să se îmbunătățească mecanismelor de guvernanță pentru a evita suprapunerea competențelor și pentru a mări eficiența funcționării;
10.subliniază că este nevoie de resurse suficiente pentru a asigura că agențiile sunt în măsură să îndeplinească noile sarcini care le sunt impuse de noua legislație;
11.subliniază că este important ca agențiile să își consolideze prezența în mass-media, pe internet și pe platformele de comunicare socială pentru a face cunoscută populației activitatea lor;
12.atrage atenția asupra confuziei tot mai mari produse de mulțimea de cazuri în care denumirile și acronimele agențiilor sunt fie identice, fie aproape identice; invită organismele respective să cerceteze cum se poate îmbunătăți situația;
Guvernanță13.reamintește că abordarea comună Abordarea comună nu este obligatorie din punct de vedere juridic; instituțiile au convenit să țină seama de ea atunci când iau decizii privind agențiile descentralizate. oferă o imagine de ansamblu a structurii de guvernanță a agențiilor descentralizate; recunoaște că agențiile UE au avansat cu îmbunătățirea gestiunii financiare și a structurilor de guvernanță, recunoscând totodată că trebuie îmbunătățite mai mult eficiența și asumarea răspunderii; reamintește că consiliile de administrație ale tuturor agențiilor descentralizate joacă un rol esențial în asigurarea bunei guvernanțe și a asumării răspunderii; reamintește că abordarea comună sugerează că consiliul de administrație ar trebui să fie format dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru, doi reprezentanți ai Comisiei, un membru desemnat de Parlamentul European (după caz) și un număr „destul de limitat” de reprezentanți ai părților interesate (după caz), asigurându-se că aceștia reprezintă un evantai variat de interese și că procesul prin care au fost selectați a fost transparent;
14.observă că structura de guvernanță a agențiilor descentralizate este, în general, destul de similară pentru toate agențiile; constată că toate agențiile au un consiliu de administrație și un director; constată că nouă agenții au un comitet executiv (Cedefop, EUDA, ENISA, ERA, EU-OSHA, Eurofound, Eurojust, FRA, EIT) Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, Agenția Uniunii Europene privind Drogurile, Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate, Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Institutul European de Inovare și Tehnologie., în timp ce numai agențiile legate de programul spațial al Uniunii Europene au un consiliu de acreditare în probleme de securitate; constată, de asemenea, că cele trei autorități europene de supraveghere [Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA)] și două agenții din clusterul „Piața unică” [Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și Agenția de Sprijin pentru OAREC (Oficiul OAREC)] au înființat un Consiliu al autorităților de reglementare sau de supraveghere;
15.reamintește că consiliile de administrație ale Eurofound, Cedefop și EU-OSHA au o structură tripartită; constată că fiecare stat membru este reprezentat în fiecare consiliu de un membru al guvernului, un angajator și un membru de sindicat (81 de reprezentanți în total); constată că Comisia are trei reprezentanți și că există un expert independent (fără drept de vot) numit de Parlament; reamintește dimensiunea mai mică a consiliului de conducere al ETF, care include 27 de reprezentanți ai statelor membre (fără partenerii sociali), trei reprezentanți ai Comisiei (care au un vot comun în consiliul de conducere), trei experți numiți de Parlamentul European (față de unul pentru fiecare agenție tripartită) și trei reprezentanți ai țărilor partenere numiți de Comisie Evaluarea agențiilor UE: Eurofound, Cedefop, ETF și EU-OSHA, SWD(2024)0222, p. 42, https://www.parlament.gv.at/dokument/XXVII/EU/198502/imfname_11414247.pdf.;
16.ia act de concluziile evaluării Eurofound, Cedefop, ETF și EU-OSHA privind structura de guvernanță tripartită (Eurofound, Cedefop și EU-OSHA); observă că structura tripartită oferă beneficii, cum ar fi reprezentarea, orientarea strategică și schimbul de cunoștințe, dar dimensiunea și diversitatea consiliilor de administrație pun probleme în a ajunge la niște compromisuri cu privire la deciziile privind activitatea de bază și deciziile administrative; evidențiază că evaluarea consideră că modelele alternative de guvernanță le permit partenerilor sociali să participe mai eficient; reliefează că există un potențial mai mare de economii și sinergii în activitățile acestor agenții; accentuează că este nevoie de o supraveghere financiară strictă a agențiilor UE, pentru a asigura rentabilitate și a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor publice; subliniază că este necesară o abordare responsabilă, în funcție de nevoi, a finanțării agențiilor, care să prevină extinderea birocrației și să facă totodată ca agențiile să dispună de resurse adecvate pentru a-și îndeplini mandatele;
17.ia act de concluziile raportului referitor la evaluarea Regulamentului (UE) 2019/1896 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (Frontex) Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2019 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1052/2013 și (UE) 2016/1624 (JO L, 2019/1896, 14.11.2019, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/1896/oj). și de constatările acestuia, potrivit cărora regulamentul este adecvat scopului, inclusiv de evaluarea corpului permanent, publicată în februarie 2024: constată că, deși regulamentul oferă un cadru pentru gestionarea eficace a frontierelor, persistă probleme referitoare la guvernanță, asumarea răspunderii și eficiență; recunoaște că structura de guvernanță necesită ajustări pentru a se asigura că Frontex își poate îndeplini pe deplin mandatul, inclusiv în ceea ce privește reprezentarea echilibrată în Consiliul de administrație, prin raționalizarea proceselor decizionale interne și prin evitarea suprapunerii responsabilităților; consideră bine-venită noua structură organizatorică adoptată de Consiliul de administrație în noiembrie 2023 ca pe un pas către îmbunătățirea guvernanței, a coordonării strategice și a alocării resurselor; recunoaște ineficiențele administrative evidențiate în raportul de evaluare, în special în ceea ce privește procedurile de rambursare și obstacolele birocratice cu care se confruntă statele membre atunci când detașează personal la Frontex; invită Comisia să analizeze moduri în care se pot simplifica aceste procese pentru a reduce poverile inutile care apasă asupra autorităților naționale; observă că este important să se dea curs recomandărilor din raportul anual al ofițerului pentru drepturile fundamentale (FRO); recunoscând progresele înregistrate, invită Frontex să mărească în continuare transparența, să coopereze pe deplin în cadrul anchetelor și să pună în practică măsuri grație cărora drepturile fundamentale să fie protejate în toate activitățile sale;
18.subliniază că o abordare echilibrată, care să îmbine controlul eficace la frontiere cu garanții solide privind drepturile fundamentale, este esențială pentru menținerea unui spațiu Schengen sigur și a unui cadru credibil de gestionare a migrației pentru Uniune; reafirmă că este important ca ofițerii corpului permanent (Frontex) să beneficieze de o formare structurală și continuă în domeniul drepturilor fundamentale, astfel încât să cunoască obligațiile și standardele relevante în materie de drepturi fundamentale, precum și dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul internațional umanitar și să le respecte https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52024DC0075 – partea a treia.; accentuează, de asemenea, că este important să se raporteze încălcările drepturilor fundamentale atunci când se asistă la astfel de încălcări, prin întocmirea unor rapoarte privind incidentele grave;
Gestiunea bugetară și financiară19.constată că veniturile finale totale pentru 2023 (după bugetele rectificative) și cifrele comparative pentru 2022 pentru cele 33 de agenții ale Uniunii incluse în prezenta rezoluție sunt defalcate după cum urmează Date conform situațiilor veniturilor și cheltuielilor pentru exercițiul financiar 2023, astfel cum au fost publicate în JO pentru fiecare agenție în parte.:
Venituri pentru 2023 în euro
Venituri pentru 2022 în euro
∆
|
ACER
29 582 967 EUR
24 827 843 EUR
19,15 %
|
Oficiul OAREC
7 697 265 EUR
7 428 456 EUR
3,62 %
|
CdT Excedentul reportat din exercițiul financiar anterior dedus.
47 140 900 EUR
48 721 800 EUR
-3,24 %
|
CEDEFOP
20 140 610 EUR
18 434 420 EUR
9,26 %
|
CEPOL
14 211 723 EUR
13 805 510 EUR
2,94 %
|
AESA Corecții bugetare care corespund excedentului acumulat dedus.
169 665 375 EUR
163 367 860 EUR
3,85 %
|
ABE
52 672 002 EUR
50 315 014 EUR
4,68 %
|
ECDC
102 526 724 EUR
112 796 588 EUR
-9,10 %
|
ECHA
123 280 140 EUR
116 981 740 EUR
5,38 %
|
AEM
76 114 130 EUR
92 863 021 EUR
-18,04 %
|
EFCA
30 862 554 EUR
35 734 297 EUR
-13,63 %
|
EFSA
148 954 729 EUR
134 773 287 EUR
10,52 %
|
EIGE
9 358 919 EUR
8 432 920 EUR
10,98 %
|
EIOPA
36 714 492 EUR
34 571 120 EUR
6,20 %
|
EIT
367 607 241 EUR
448 920 650 EUR
-18,11 %
|
ELA
39 973 330 EUR
34 689 842 EUR
15,23 %
|
EMA
448 603 000 EUR
421 815 000 EUR
6,35 %
|
EUDA (EMCDDA)
22 082 074 EUR
18 839 136 EUR
17,21 %
|
EMSA
111 954 231 EUR
115 807 270 EUR
-3,33 %
|
ENISA
25 183 495 EUR
39 207 625 EUR
-35,77 %
|
ERA
38 532 447 EUR
33 983 956 EUR
13,38 %
|
ESA
258 160 EUR
167 000 EUR
54,59 %
|
ESMA
72 509 657 EUR
68 068 551 EUR
6,52 %
|
ETF
28 542 956 EUR
25 051 848 EUR
13,94 %
|
EUAA
170 135 127 EUR
168 842 192 EUR
0,77 %
|
EU-LISA
300 524 142 EUR
296 508 265 EUR
1,35 %
|
EU-OSHA
17 038 950 EUR
16 405 100 EUR
3,86 %
|
EUROFOUND
25 369 931 EUR
22 438 000 EUR
13,07 %
|
EUROJUST
59 324 460 EUR
49 086 843 EUR
20,86 %
|
EUROPOL
212 925 809 EUR
197 759 722 EUR
7,67 %
|
EUSPA
76 922 866 EUR
65 392 492 EUR
17,63 %
|
FRA
26 191 031 EUR
25 857 952 EUR
1,29 %
|
FRONTEX
829 352 752 EUR
693 122 858 EUR
19,65 %
|
TOTAL
3 741 954 189 EUR
3 605 018 178 EUR
3,80 %
|
20.subliniază că creșterea veniturilor între 2022 și 2023 a fost substanțială pentru unele agenții, cu creșteri de 54,59 % pentru ESA, de 20,86 % pentru Eurojust, de 19,65 % pentru Frontex și de 19,15 % pentru ACER; salută majorarea finanțării pentru agențiile de aplicare a legii;
21.constată că, în cadrul ESA, creșterea este cauzată în principal de continuarea dezvoltării sistemului informatic NOEMI – „Observatorul nuclear și gestionarea informațiilor Agenției de Aprovizionare a Euratom” și de furnizarea de servicii de contabilitate Agenției; în cadrul Eurojust, creșterea este cauzată în principal de resursele suplimentare necesare pentru îndeplinirea sarcinilor adăugate de trei propuneri de regulamente ale Comisiei și de efectele deosebit de grave al inflației Documentul de lucru III care însoțește proiectul de buget 2023, p. 24.; în cadrul Frontex, majorarea bugetului urmărește să finanțeze în continuare constituirea corpului permanent al poliției de frontieră, inclusiv a echipamentelor Documentul de lucru III care însoțește proiectul de buget 2023, p. 26.; în cazul ACER, creșterea se este cauzată în principal de sarcinile suplimentare delegate în versiunile revizuite planificate ale Regulamentului privind infrastructura energetică și ale Regulamentului privind reducerea emisiilor de metan Documentul de lucru III care însoțește proiectul de buget 2023, p. 21., de indexarea anuală a remunerațiilor aferente, de creșterea cheltuielilor juridice și din creșterea alocării bugetare provenite din taxele pentru anumite proiecte;
22.ia act de răspunsul la întrebarea cu solicitare de răspuns scris care indică faptul că reportările Frontex (45 % în 2023) sunt legate de ciclul său operațional, care nu se aliniază la anul calendaristic și nu poate fi ajustat cu ușurință, deoarece implică toate statele membre; știe că prioritățile politice ale Comisiei și așteptările cetățenilor Uniunii în materie de securitate sunt explicațiile folosite pentru a majora bugetul Frontex; insistă că este esențial să se pună la dispoziție resurse adecvate pentru ca Frontex să funcționeze cu eficacitate, analizându-se încontinuu dacă bugetul său este adecvat scopului și produce rezultate; reamintește că trebuie monitorizat avansul înregistrat de capacitatea de absorbție a Agenției, în special prin recrutarea de membri ai poliției de frontieră și ai gărzii de coastă, subliniind că este important să se planifice temeinic pentru ca aceasta să fie eficace; invită, în plus, Rețeaua agențiilor UE să colaboreze cu agențiile și cu Curtea pentru a elabora o prezentare standardizată a reportărilor, care să fie mai bine aliniată la principiul anualității din Regulamentul financiar;
23.amintește că majoritatea agențiilor UE sunt finanțate în întregime din contribuții de la bugetul Uniunii; constată totuși că unele agenții sunt finanțate integral sau parțial din surse alternative de venituri, inclusiv certificate, autorizații, înregistrarea substanțelor, contribuții, colectarea de date, supravegherea pieței, supraveghere și alte servicii precum traducerea și terminologia furnizate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT);
24.recunoaște, în special, că:- –printre agențiile care se autofinanțează parțial se numără Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA), Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA);
- –printre agențiile care se autofinanțează integral se numără CdT; și
- –printre agențiile cofinanțate parțial de autoritățile publice naționale se numără Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA);
25.constată că pentru 2023 sursa de finanțare pentru agențiile care se autofinanțează și fac obiectul prezentei rezoluții a avut următoarea defalcare:
Venituri 2023 în euro
Subvenția UE
%
Venituri proprii
%
Altele
|
ACER
29 576 964 EUR
19 418 599 EUR
66 %
10 158 245 EUR
34 %
120 EUR
|
CdT
47 140 900 EUR
0 EUR
0 %
46 295 800 EUR
98 %
845 100 EUR
|
AESA
169 665 375 EUR
44 329 433 EUR
26 %
120 937 434 EUR
71 %
4 398 508 EUR
|
ABE
52 672 002 EUR
19 428 306 EUR
37 %
31 479 331 EUR
60 %
1 764 364 EUR
|
ECHA
123 280 140 EUR
81 274 568 EUR
66 %
33 107 484 EUR
27 %
8 898 088 EUR
|
EIOPA
36 714 492 EUR
13 470 715 EUR
37 %
22 086 958 EUR
60 %
1 156 819 EUR
|
EMA
448 603 000 EUR
50 027 000 EUR
11 %
398 209 000 EUR
89 %
367 000 EUR
|
ERA
38 532 447 EUR
27 418 274 EUR
71 %
10 312 858 EUR
27 %
801 315 EUR
|
ESMA
72 509 657 EUR
18 588 578 EUR
26 %
52 224 114 EUR
72 %
1 696 965 EUR
|
TOTAL
1 018 694 977 EUR
273 955 473 EUR
724 811 224 EUR
19 928 279 EUR
|
26.ia act de observația Curții potrivit căreia Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA), Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) au obligația legală să identifice și să contabilizeze separat costurile activităților finanțate din venituri proprii; constată că aceste agenții au creat sisteme pentru a respecta această cerință și observă că unele agenții, cum ar fi EMA, AESA și ERA, depășesc aceste cerințe;
27.observă că regulamentele de instituire a celor trei autorități europene de supraveghere (ABE, EIOPA și ESMA – cu excepția activităților finanțate din taxe de supraveghere) prevăd că inițial, contribuțiile pe care le primesc de la autoritățile naționale competente ar trebui să reprezinte 60 % din bugetele lor, restul de 40 % provenind din bugetul UE; constată că acest mecanism reflectă combinația dintre sarcinile de reglementare, care sunt potrivite pentru a primi finanțare din partea UE, și sarcinile de convergență în materie de supraveghere, care sunt potrivite pentru a primi contribuții de la autoritățile naționale competente, din mandatele celor trei autorități; evidențiază că, din cauză că activitățile finanțate din cele două surse de finanțare prevăzute în regulamentele de instituire mu sunt clar delimitate, aceste autorități nu fac nicio distincție între costurile acoperite de subvenția de la bugetul UE și cele acoperite de contribuțiile naționale;
28.solicită ABE, EIOPA și ESMA să își dezvolte capacitatea de a identifica și de a contabiliza separat costurile activităților care le generează fiecare dintre fluxurile de venituri proprii, pentru a-și îmbunătăți procesul decizional și calitatea informațiilor privind deficitele sau excedentele generate de aceste activități pe care le comunică părților interesate;
29.constată că CdT dispune de un sistem de monitorizare a costului fiecărei activități și a fiecărui produs care generează venituri proprii ce îi permite să calculeze profiturile sau pierderile; evidențiază că, în 2023, 10 dintre cele 17 produse principale ale CdT au înregistrat pierderi în valoare totală de 3,4 milioane EUR;
30.subliniază că în ultimii zece ani CdT a înregistrat șapte ani de deficite bugetare și șase ani de pierderi contabile din cauza reducerii volumului de activități; constată că, pentru a face față scăderii volumului de activități, CdT a utilizat o rezervă specială constituită în 2011 pentru a asigura stabilitatea bugetului și a prețurilor; constată că această rezervă a atins un nivel maxim de 15,6 milioane EUR în 2014, apoi a scăzut la 10,3 milioane EUR în 2022 și la 8,9 milioane EUR în 2023; este conștient că, odată ce rezerva va fi complet epuizată, orice alte deficite ar trebui să fie acoperite din subvenții de la bugetul Uniunii, așa cum se prevede în regulamentul de instituire a CdT; invită CdT să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la planurile sale de a atenua riscurile care ar putea afecta continuitatea activității;
31.observă că agențiile trebuie să îmbunătățească raportarea financiară și mecanismele de control intern; invită agențiile să transmită anual o defalcare detaliată a cheltuielilor, inclusiv date defalcate privind contractele externe, serviciile de consultanță și subcontractanții; insistă asupra necesității unor instrumente digitale de raportare în timp real, care să îmbunătățească supravegherea financiară și responsabilitatea în fața Parlamentului European și a publicului; încurajează să se avanseze în continuare cu punerea în aplicare a recomandărilor de audit;
Prezentare generală a rezultatelor auditului39.constată că serviciile Curții au emis o opinie de audit fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor tuturor agențiilor; ia act de opinia fără rezerve a Curții privind legalitatea și regularitatea veniturilor subiacente conturilor pentru toate agențiile; constată totuși că, deși a fost emisă o opinie fără rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor pentru majoritatea agențiilor, au fost identificate excepții pentru patru agenții: Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), Autoritatea Europeană a Muncii (ELA), Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA);
40.constată că în cazul EIT rezerva se referă la plăți neconforme de granturi, pe care institutul le-a verificat ex post utilizând un eșantion de 174 de elemente de cost; ia act de faptul că EIT a respins costuri legate de 27 de elemente de cost și că Curtea a identificat alte trei elemente pentru care EIT nu a putut demonstra că beneficiarii respectaseră condițiile de bază stabilite în acordul de grant; acest lucru a făcut ca, potrivit estimărilor, valoarea totală rezultată a cheltuielilor neconforme aferente granturilor să fie de 12,2 milioane de euro, ceea ce corespunde unei rate de eroare estimate la 3,4 %; constată că EIT contestă una dintre erorile raportate de Curte ce afectează trei elemente de cost care, în opinia sa, sunt eligibile; constată, de asemenea, că potrivit EIT, fără acest caz, rata de eroare estimată raportată de Curte ar fi sub pragul de semnificație de 2 %, ceea ce ar face ca opinia de audit să nu aibă rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea plăților EIT;
41.regretă că în cazul ELA, rezerva se referă la plăți în valoare de 1,6 milioane EUR efectuate în 2023, care reprezintă 3,8 % din totalul creditelor de plată disponibile; constată că această sumă include 1,3 milioane EUR aferente unui contract considerat neconform în raportul de audit pe 2022 din cauză că valoarea atribuită depășea limita maximă stabilită pentru contract, și 0,3 milioane EUR asociate cu deficiențe în controalele ex ante privind executarea contractului; ia cunoștință de răspunsul ELA, în care se explică că contractul neconform a încetat în februarie 2024 și a fost înlocuit cu un nou acord-cadru instituit în noiembrie 2023; cunoaște decizia ELA de a continua să recurgă temporar la contractul neconform pentru a atenua riscurile, a-și proteja reputația și a asigura furnizarea neîntreruptă a serviciilor, permițându-i să își mențină operațiunile coerente și să își realizeze activitățile planificate până la intrarea în vigoare a noului acord;
42.constată că în cazul ENISA rezerva se referă la plăți neconforme de 1,8 milioane de euro efectuate în 2023, care reprezintă 4,1 % din totalul creditelor de plată disponibile în 2023; reamintește că în august 2022 au fost adăugate 15 milioane EUR la bugetul ENISA pentru a oferi un sprijin sporit în materie de securitate cibernetică statelor membre în urma invadării Ucrainei de către Rusia; constată, de asemenea, că în septembrie 2022 ENISA a inițiat o procedură de achiziții publice cu 28 de loturi și ulterior a semnat 28 de contracte-cadru separate în valoare de 14,4 milioane EUR; știe că la începutul anului 2023 Consiliul de administrație a derogat în mod excepțional și temporar de la regulamentul său financiar pentru a răspunde cererilor revizuite de sprijin în materie de securitate cibernetică adresate de statele membre; ia cunoștință de faptul că potrivit răspunsului ENISA, decizia Consiliului de administrație a constituit o excepție (limitată în timp și ca sferă de aplicare) pentru a răspunde unei anumite situații excepționale într-un context internațional extrem de dificil; constată că această excepție a fost înregistrată corespunzător, în conformitate cu aplicarea cadrului de control intern al ENISA, și raportată în consecință în raportul anual de activitate consolidat pe 2023;
43.constată că în ceea ce privește eu-LISA, rezerva se referă la plăți neconforme în valoare de 12,6 milioane de euro efectuate în 2023, care reprezintă 3,2 % din totalul creditelor de plată disponibile, inclusiv 2,7 milioane EUR pentru contracte auditate în 2023 și 9,9 milioane EUR pentru contracte considerate neconforme în raportul de audit pe 2022;
44.ia act cu îngrijorare de faptul că s-a emis din nou o opinie cu privind legalitatea și regularitatea plăților efectuate de eu-LISA, ceea ce reflectă problemele persistente semnalate în rapoartele anterioare ale Curții începând cu 2020; ia act de observația Curții potrivit căreia majoritatea contractelor afectate de erori fie au expirat, fie au fost reziliate de eu-LISA în 2023;
45.constată că temeiul pentru o opinie cu rezerve (eu-LISA) în 2023 a inclus următoarele nereguli:- –o neregulă legată de contractul-cadru: constată că eu-LISA a modificat substanțial elemente de preț din ofertele financiare a doi ofertanți, depășind corecțiile permise în temeiul articolului 151 din Regulamentul financiar, fapt ce a afectat direct rezultatul licitației, plățile aferente ridicându-se în total la 2,7 milioane EUR în 2023;
- –o procedură de negociere nejustificată: ia act, de asemenea, de plata neconformă în valoare de 7,7 milioane EUR ce ține de un contract-cadru atribuit printr-o procedură de negociere fără justificare adecvată, ceea ce este în contradicție cu standardele de achiziții publice;
- –o modificare neautorizată a contractului: constată că plăți în valoare de 1,8 milioane EUR au fost considerate neconforme în urma unei modificări neautorizate care a mărit valoarea unui contract cu preț fix cu 3,6 milioane EUR;
- –nerespectarea clauzelor contractului-cadru: constată cu îngrijorare că plățile aferente contractului-cadru pentru întreținerea infrastructurii comune, în valoare totală de 0,4 milioane EUR, au fost neconforme, deoarece contractul specific s-a abătut de la contractul-cadru;
46.se declară profund îngrijorat de reapariția problemelor legate de achizițiile publice care au determinat emiterea unui aviz cu rezerve pentru al patrulea an consecutiv și cere insistent eu-LISA să ia imediat măsuri de remediere pentru a rezolva aceste probleme și pentru a preveni reapariția lor în viitor în gestiunea financiară și în achiziții, asigurând astfel respectarea deplină a Regulamentului financiar; cere să se informeze Parlamentul European cu privire la progresele înregistrate înainte de 30 iunie 2025;
47.consideră bine-venit faptul că în cursul audierii Reuniunea Comisiei CONT, 4 decembrie 2023. Curtea a recunoscut că în pofida opiniei emise pentru 2023 (eu-LISA), se încearcă să se remedieze erorile identificate și s-au constatat îmbunătățiri;
48.insistă asupra faptului că, deși Regulamentul financiar nu stabilește plafoane pentru reportări, nivelurile recurente și excesive ale reportărilor subminează principiul bugetar al anualității și indică probleme structurale în procesul bugetar și în ciclul de execuție; constată că în 14 agenții (ENISA, Eurofound, EIGE, eu-LISA, EMA, EUSPA, ELA, FRA, EFCA, ECDC, EU-OSHA, ACER, Frontex și ESA), nivelul reportărilor care afectează toate titlurile bugetare combinate este mai mare de 15 %; constată că în cazul Frontex și ESA reportările ating peste 40 % și, respectiv, 50 %;
49.reamintește că în conformitate cu cadrul de reglementare agențiile sunt obligate să efectueze plăți în anumite termene; constată că orice nerespectare a acestor termene le poate da creditorilor dreptul la dobânzi de întârziere; constată că pentru exercițiul 2023 Curtea afirmă că, deși cuantumul total al dobânzilor de întârziere a fost considerat nesemnificativ, ar trebui remarcat faptul că nouă agenții (ACER, ECDC, AEM, EUDA, ENISA, ERA, EU-OSHA, Eurojust și Frontex) adesea nu și-au respectat termenele de plată; solicită agențiilor respective să se asigure că termenele legale de plată sunt respectate; subliniază că, deși valoarea dobânzilor de întârziere suportate a fost minoră, frecvența ridicată a plăților întârziate poate avea un impact negativ asupra reputației agențiilor;
50.evidențiază că Curtea a publicat paragrafe de „evidențiere a unor aspecte” pentru a sublinia o chestiune prezentată sau dezvăluită în conturi care este atât de importantă încât este esențială pentru înțelegerea conturilor sau a veniturilor ori plăților subiacente; constată, de asemenea, că, pentru exercițiul financiar 2023, Curtea a utilizat paragrafe de „evidențiere a unor aspecte” pentru următoarele agenții care fac obiectul prezentei rezoluții: CdT, ABE, EIT, EMA, ERA, ESMA, Eurojust, eu-LISA și Frontex;
51.reamintește că în situațiile sale financiare CdT prezintă informații cu privire la scăderea veniturilor din exploatare, care i-a afectat rezultatul economic;
52.atrage atenția asupra informațiilor prezentate în conturile anuale ale ERA și Eurojust în ceea ce privește punerea în aplicare a SUMMA Noul sistem bugetar, contabil și financiar a început ca proiect-pilot în 2022.; constată că pe parcursul anului 2023 problemele tehnice au continuat să contribuie la o creștere a plăților întârziate (50 % în 2023) și a cazurilor de neconformitate în cadrul Eurojust; constată că ERA s-a confruntat cu probleme tehnice în primul trimestru, deși s-au înregistrat îmbunătățiri substanțiale în comparație cu 2022;
53.ia act de faptul că conturile ESMA și ABE includ o prezentare a incertitudinii cu privire la rezultatul unui proces UniSystems Luxembourg și Unisystem systimata pliroforikis/ESMA – cauza T-750/22.; ia act de faptul că ESMA a fost notificată oficial cu privire la o acțiune în justiție referitoare la o procedură comună de achiziții publice la care au participat, pe lângă ESMA, alte trei agenții ale UE (ABE, EIOPA și ERA); știe că procedura a avut ca rezultat un contract-cadru în valoare de 40,2 milioane EUR și că până la sfârșitul anului 2023 ESMA și ABE au semnat contracte specifice în valoare totală de 2 185 226 EUR și 6 306 786 EUR în cazul ABE;
54.este preocupat de faptul că reclamantul solicită anularea unei decizii de atribuire a contractului și o compensație bănească cuprinsă între 400 000 EUR și 3,5 milioane EUR; constată că, din cauza stadiului incipient al procedurilor, atât conducerea ESMA, cât și cea a ABE nu sunt în măsură să comunice o estimare fiabilă a costurilor potențiale generate de acțiunea în justiție Conturile anuale ale ABE, p. 26 și raportul Curții de Conturi Europene privind ESMA p. 139.;
55.atrage atenția asupra publicării în conturile ESMA a unei deprecieri de 368 300 EUR, corespunzătoare taxelor restante de la entitățile supravegheate din țări terțe; constată că deprecierea are de-a face cu faptul că Regulamentul privind infrastructura pieței europene (EMIR) nu oferă ESMA un mecanism eficace pentru a asigura colectarea taxelor restante din afara Uniunii; salută faptul că recentul acord al colegiuitorilor de a modifica regulamentul (EMIR 3) a introdus posibilitatea ca ESMA să retragă recunoașterea entităților supravegheate din țări terțe care nu își plătesc taxele;
56.observă că conturile ABE conțin informații cu privire la efectele importante ale Regulamentului privind reziliența operațională digitală (DORA) și ale Regulamentului privind piețele criptoactivelor (MiCA) în ceea ce privește resursele nefinanțate necesare pentru a stabili sarcinile aferente și a pune în aplicare o politică adecvată de supraveghere și control care s-au produs în 2023, înainte de a putea începe colectarea taxelor; ia cunoștință de faptul că ABE a trebuit să realoce resurse pentru aceste activități pregătitoare;
57.ia act de faptul că conturile EIT prezintă ipoteze care au fost folosite pentru a estima costurile operaționale (cheltuielile aferente granturilor) și care sunt angajate și prezentate în bilanț ca un element în scădere al activelor reprezentate de prefinanțări; reamintește că angajarea de cheltuieli aferente granturilor reprezintă o estimare semnificativă, care implică inevitabil incertitudine;
58.constată că EMA prezintă în conturile sale anuale informații importante cu privire la fostul său sediu din Londra și la incertitudinile create de faptul că societatea-mamă a sublocatarului a declarat falimentul; constată cu îngrijorare că EMA ar putea fi considerată răspunzătoare pentru întreaga sumă rămasă de plătit în temeiul contractului de închiriere inițial; știe că suma maximă, incluzând impozitul pe clădiri, care va fi plătită de EMA în cazul în care spațiile rămân vacante pentru restul perioadei de închiriere, este de 550 de milioane EUR; ia act de faptul că EMA renegociază în prezent condițiile de subînchiriere cu sucursala din Regatul Unit a grupului și că în cadrul acestor renegocieri a convenit asupra unei amânări a plății chiriilor pentru primele două trimestre ale anului 2024 și asupra unei reduceri a chiriei sublocatarului începând cu 1 ianuarie 2024; constată că, în acest sens, EMA a prevăzut un contract deficitar în valoare de 131,4 milioane EUR; ia act de faptul că sublocatarul Agenției și-a îndeplinit obligațiile contractuale pentru anul 2023, plățile chiriei acoperind perioada până la 31 decembrie 2023, și invită insistent EMA și Comisia să găsească o soluție sustenabilă pentru a rezilia contractul și toate obligațiile aferente înainte de următoarea procedură de descărcare de gestiune pentru 2024;
59.observă că conturile eu-LISA includ o prezentare a situației financiare a unui contractant-cheie cu două contracte-cadru active; constată că eu-LISA are două contracte-cadru active cu un contractant care este membru al unui consorțiu și că acest contractant și-a înlocuit societatea-mamă în contracte și este responsabil de implementarea și întreținerea sistemului de intrare/ieșire și de furnizarea de servicii în lotul 1 din contractul-cadru pentru operațiuni transversale; ia act de faptul că sumele contractate restante sunt de 97,5 milioane EUR și, respectiv, 41 de milioane EUR; constată că, pentru a aborda riscurile potențiale legate de viabilitatea financiară a societății-mamă, eu-LISA monitorizează îndeaproape sănătatea financiară a contractantului, cu ajutorul unor instrumente independente de evaluare a riscurilor și a unor întrebări directe; constată că, în plus, eu-LISA evaluează periodic progresele înregistrate de activele în curs de dezvoltare pentru a se asigura că nu au niciun impact negativ asupra mandatului său și gestionează și atenuează practiv riscurile asociate perturbărilor lanțului de aprovizionare în limitele Regulamentului financiar Conturile anuale ale eu-LISA, p. 25.;
60.reamintește abordările diferite recurente ale Frontex și ale Curții față de calcularea contribuțiilor din partea țărilor asociate spațiului Schengen la bugetul Frontex; ia act de faptul că, în opinia Curții, interpretarea Frontex este eronată, ceea ce a făcut ca țările asociate spațiului Schengen să contribuie la bugetul Frontex cu aproximativ 3,5 milioane EUR (7 %) mai puțin decât ar impune mărimea economiilor lor în raport cu economia Uniunii; ia cunoștință de faptul că contabilul interimar a examinat situația și, la fel ca și Consiliul de administrație, consideră că nu este necesar ca Frontex să revizuiască metodologia actuală de calcul privind contribuția țărilor asociate spațiului Schengen la bugetul Frontex Conturile anuale ale Frontex, p. 37.; ia act de raportul Frontex privind acțiunile întreprinse ca urmare a raportului de descărcare de gestiune pe 2022, în care se afirmă că Agenția nu intenționează să modifice metodologia utilizată pentru aceste calcule; cere Agenției să furnizeze autorității care acordă descărcarea de gestiune o explicație detaliată a metodologiei utilizate în aceste calcule;
Performanță61.ia act de faptul că abordarea comună privind agențiile descentralizate introduce conceptul de indicatori-cheie de performanță (ICP) care vizează îmbunătățirea urmăririi performanței agențiilor;
62.constată, în plus, că în conformitate cu foaia de parcurs elaborată de Comisie Foaie de parcurs privind acțiunile întreprinse în urma abordării comune privind agențiile descentralizate ale UE., indicatorii-cheie de performanță ar trebui elaborați atât pentru activitatea Agenției, cât și pentru cea a directorului acesteia; constată, de asemenea, că Comisia a mai propus elaborarea unor modele de program anual de lucru sau de evaluare;
63.subliniază că, în conformitate cu foaia de parcurs, indicatorii-cheie de performanță ar trebui să fie elaborați anual de către agenții și Comisie și, prin urmare, ar trebui să se schimbe de la an la an, ceea ce ar face dificilă urmărirea performanței agenției pe o perioadă mai lungă, deoarece este posibil ca unii indicatori-cheie de performanță să nu fie menținuți pe parcursul mai multor ani;
64.recomandă ca agențiile să ia măsuri pentru a atinge indicatorii rămași sau amânați și să își adapteze periodic indicatorii-cheie de performanță pentru a îmbunătăți performanța;
65.subliniază că orientările Comisiei Comisia Europeană, Document al serviciilor Comisiei, Orientări privind indicatorii-cheie de performanță (ICP) pentru directorii agențiilor descentralizate ale UE, 13.3.2015, p. 3. privind indicatorii-cheie de performanță pentru directorii agențiilor descentralizate ale UE se axează în întregime pe performanța directorilor agențiilor, adică se referă în principal la gestionarea bugetului și a resurselor umane și nu sunt utilizate pentru a evalua rezultatele sau eficiența și eficacitatea operațiunilor din cadrul mandatelor agențiilor Raportul special al CCE 22/2020 „Viitorul agențiilor UE – Există potențial pentru o mai mare flexibilitate și cooperare”;
66.subliniază, în plus, că, deoarece nu există o abordare standard pentru prezentarea indicatorilor-cheie de performanță în rapoartele anuale de activitate ale agențiilor, este dificil să existe o imagine de ansamblu a situației performanței fiecărei agenții;
67.subliniază că din concluziile Curții reiese că indicatorii-cheie de performanță nu contribuie la urmărirea performanței agențiilor în ceea ce privește operațiunile și gestionarea resurselor financiare și umane;
68.solicită o evaluare independentă a performanței tuturor agențiilor pentru a analiza dacă activitățile lor se aliniază efectiv la prioritățile de politică ale UE și produc rezultate tangibile; insistă să se introducă criterii de referință în materie de întocmire a bugetului în funcție de performanțe și de eficiență, pentru a asigura o alocare optimă a resurselor și o guvernanță bazată pe impact;
69.apreciază faptul că ECHA a luat măsuri pentru a promova principiul „o substanță, o evaluare” în cooperare cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), astfel încât să existe o mai mare coerență în evaluarea pericolelor și a riscurilor prezentate de substanțele active; invită agențiile să continue să promoveze cooperarea cu alte agenții ale UE și organizații internaționale și să încurajeze dialogul cu părțile interesate și cu cetățenii;
70.reamintește abordarea „de toleranță zero” a Uniunii față de pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și contribuția esențială a Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA) la punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), mai ales a controlului pescuitului și a combaterii pescuitului INN;
71.subliniază că statele membre sunt principalele responsabile pentru controlul activităților de pescuit, în timp ce sarcinile Agenției se limitează la sprijin, coordonare, precum și la oferirea de asistență statelor membre în acest domeniu; invită Agenția să sprijine monitorizarea și identificarea de către statele membre a încălcărilor grave privind munca forțată și să asigure formarea adecvată a inspectorilor referitor la aceste încălcări grave;
72.invită EUSPA să își continue eforturile în calitate de contribuitor esențial la punerea în aplicare a Programului spațial al UE, consolidând baza industrială a UE, competitivitatea și inovarea; încurajează prioritizarea achizițiilor publice europene, în special în domenii esențiale pentru reziliența, autonomia strategică și suveranitatea UE; subliniază rolul vital al Galileo și al serviciului său public reglementat pentru securitatea și apărarea Uniunii, alături de beneficiile pe termen scurt ale GOVSATCOM și de valoarea strategică pe termen lung a IRIS2; subliniază că inițiativele UE privind capabilitățile de apărare și securitate ar trebui să profite de expertiza și infrastructura sectorului spațial al UE pentru a evita suprapunerile inutile;
73.ia act de noua foaie de parcurs privind interoperabilitatea; recunoaște că noul calendar pentru introducerea și interoperabilitatea sistemelor de informații ale Uniunii a fost necesar din cauza întârzierilor în dezvoltarea Sistemului de intrare/ieșire (EES), a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare ale resortisanților țărilor terțe (ECRIS-TCN); evidențiază că, în conformitate cu legislația aplicabilă, schimbul de informații rapid, eficace și fiabil este esențial pentru menținerea și consolidarea spațiului de libertate, securitate și justiție al Uniunii; în acest sens, recunoaște activitatea și îmbunătățirile realizate de eu-LISA;
74.ia act de eforturile Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene („Centrul”) de a permite și promova multilingvismul în Uniune, de exemplu în ceea ce privește comunicările din partea agențiilor UE și dezvoltarea terminologiei în domenii specializate pentru a îmbunătăți calitatea traducerilor; salută înființarea unui grup de lucru privind inteligența artificială (IA) în iunie 2023 și decizia de a continua activitatea acestuia în cadrul unui nou grup consultativ privind IA;
75.invită EFCA să sprijine monitorizarea și identificarea de către statele membre a încălcărilor grave legate de aplicarea articolului 90 alineatul (2) litera (p) din Regulamentul (UE) 2023/2842 referitor la munca forțată și să asigure formarea adecvată a inspectorilor cu privire la aceste încălcări grave;
76.ia notă de faptul că, în 2023, EFCA a raportat 44 993 de inspecții (pe mare și pe uscat), ceea ce a dus la detectarea de presupuse încălcări în cel puțin 4 230 din acele inspecții; constată că aceste date, luate împreună, reprezintă o ușoară scădere a numărului total de inspecții (cu 5 % mai puține inspecții comparativ cu 2022), precum și o scădere cu 18 % a numărului total de inspecții în cazul în care au fost detectate presupuse încălcări; atrage atenția asupra faptului că inspecțiile și alte activități întreprinse ulterior joacă un rol esențial nu numai în gestionarea adecvată a stocurilor de pește, ci și în asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru pescarii din Uniune;
77.salută eforturile Eurojust de digitalizare a justiției, și anume punerea în aplicare a unui nou sistem de gestionare a cazurilor după cea mai recentă modificare a Regulamentului Eurojust Regulamentul (UE) 2023/2131 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 octombrie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații digitale în cazurile de terorism (JO L, 2023/2131, 11.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2131/oj). și implementarea noii platforme de colaborare pentru echipele comune de anchetă Regulamentul (UE) 2023/969 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 mai 2023 de instituire a unei platforme de colaborare pentru sprijinirea funcționării echipelor comune de anchetă și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1726 (JO L 132, 17.5.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/969/oj).; ia act de rolul Eurojust de punct de contact pentru țările terțe și organizațiile internaționale în legătură cu cererile ECRIS-TCN în contextul procedurilor penale;
78.evidențiază cât este de important sprijinul continuu acordat de Eurojust Ucrainei, prin anchetarea de către echipa comună de anchetă a presupuselor crime internaționale grave comise în Ucraina, prin operarea bazei de date cu probe privind cele mai grave crime internaționale (CICED) pentru a păstra, a stoca și a analiza probele despre crimele internaționale cele mai grave într-o bază de date unică, securizată și centrală, prin asigurarea unei metode sigure de transmitere digitală a datelor pentru depunerea probelor și analiza acestora; salută și lansarea, în cadrul Eurojust, a noului Centru internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA), cu scopul de a sprijini anchetele naționale și de a conveni asupra unor strategii comune de anchetă și urmărire penală, contribuind în mod activ la activitatea Grupului operativ „Înghețare și punere sub sechestru” pentru a asigura punerea în aplicare eficace a sancțiunilor Uniunii în întreaga Uniune Europeană;
79.subliniază rolul FRA ca gardian esențial al drepturilor fundamentale și al statului de drept, așa cum este consacrat în Carta drepturilor fundamentale, și salută sprijinul său pentru asigurarea respectării, protecției și exercitării drepturilor fundamentale în legislația și politicile existente ale Uniunii în domeniul egalității și al combaterii discriminării, cum ar fi legislația și politicile UE de combatere a rasismului, a antisemitismului și a islamofobiei, sprijinind colectarea de date privind egalitatea și punerea în aplicare a strategiilor referitoare la egalitate și combaterea rasismului, de exemplu cadrele strategice naționale pentru romi, și oferind contribuții pentru evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, pentru protecția societății civile și a apărătorilor drepturilor omului expuși riscurilor, precum și sprijinul pentru revizuirea Directivei privind drepturile victimelor, a Planului de acțiune de combatere a rasismului și a Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești și consilierea în domeniul respectării drepturilor fundamentale în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea sistemelor de inteligență artificială și execuția și utilizarea fondurilor Uniunii;
80.subliniază orientările și implicarea FRA în domeniul azilului și migrației, frontierelor și interoperabilității și accentul deosebit pus pe drepturile fundamentale, pe obligațiile internaționale ale statelor membre și pe legislația Uniunii privind drepturile omului în acest domeniu, inclusiv cooperarea cu Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) cu scopul de a îmbunătăți înțelegerea importanței tutorilor și a reprezentanților legali care oferă asistență copiilor neînsoțiți care solicită protecție internațională în cadrul Uniunii și formarea acordată personalului Europol care sporește gradul de conștientizare și de înțelegere a aspectelor legate de drepturile fundamentale în contexte operaționale relevante; salută contribuția oportună a FRA la punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară în contextul refugiaților care au fugit din Ucraina, la identificarea dificultăților de a pune în aplicare dreptul Uniunii privind șederea pe termen lung, precum și la identificarea deficiențelor din Codul de vize și lista acțiunilor pe care Uniunea și statele sale membre le pot întreprinde pentru a reduce numărul deceselor pe mare;
81.salută contribuția FRA la evaluarea Regulamentului privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european („Regulamentul EBCG”), participarea la reuniunile Consiliului de administrație al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), coprezidarea Forumului consultativ al Frontex privind drepturile fundamentale și cooperarea cu Biroul pentru drepturile fundamentale din cadrul Frontex;
82.ia act cu satisfacție de faptul că FRA a furnizat analize și expertiză privind drepturile fundamentale pentru a sprijini operațiunile și activitatea altor agenții ale UE din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI), inclusiv EUAA, Frontex, Europol, Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) și Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL); salută contribuțiile FRA din 2023 la promovarea respectării drepturilor fundamentale, inclusiv prin orientări privind fondurile Uniunii și abordarea provocărilor generate de noile tehnologii; invită FRA să stabilească măsura în care statul de drept și drepturile fundamentale sunt legate în mod intrinsec și modul în care activitatea sa ar putea fi încorporată sau dezvoltată în sinergie cu cea a Comisiei Europene în cadrul Raportului anual privind statul de drept;
83.salută implementarea cu succes a PERCI (Platforma UE privind conținutul ilegal online) de către Europol, în special prin punerea în aplicare deplină a recomandărilor Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD); apreciază cooperarea strânsă cu AEPD și cu grupul de lucru comun instituit cu Frontex pentru a da curs recomandărilor AEPD în legătură cu programul PeDRA al Frontex (Prelucrarea datelor cu caracter personal pentru analiza riscurilor), în cadrul căruia ambele agenții au un interes puternic pentru protejarea drepturilor fundamentale, promovând în același timp securitatea;
84.salută punerea în aplicare a Regulamentului Europol Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 2016/794, 24.5.2016, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/794/oj)., așa cum a fost modificat în 2022, în special numirea rapidă a unui ofițer pentru drepturile fundamentale în ianuarie 2023, ceea ce a reprezentat un pas important pentru consolidarea angajamentului Europol față de drepturile omului în operațiunile sale;
85.recunoaște importanța inițiativelor localizate care consolidează sistemele de sănătate și a inițiativelor legate de mediu, intensificând în același timp colaborarea cu statele membre și cu agențiile (ECDC, ECHA, AEM, EFSA, EMA); solicită să se îmbunătățească modul în care este abordată distribuirea fondurilor, acordând prioritate reducerii sarcinilor administrative și canalizării resurselor direct către beneficiarii finali prin simplificarea procedurilor cu scopul de a crește accesibilitatea pentru actorii economici de pe teren;
86.reține că, potrivit evaluării făcute de DG MOVE care le asigură supravegherea, în 2023 performanța celor trei agenții (AESA, EMSA, ERA) a fost în concordanță deplină cu obiectivele convenite ale Comisiei: activitățile periodice de monitorizare și supraveghere nu au identificat probleme concrete care să poată avea un impact serios asupra asigurării; în plus, rapoartele auditorilor externi și interni nu au semnalat probleme majore care să dea alte motive de îngrijorare pentru DG MOVE;
87.ia act de faptul că, în 2023, AESA și-a consolidat în mod semnificativ cooperarea cu organizațiile militare în domeniul de aplicare prevăzut de Planul de acțiune al UE privind mobilitatea militară 2.0 și este acum invitată la toate reuniunile Comitetului pentru aviație al NATO; ia act de aprobarea strategiei de cooperare civilă și militară a Agenției, care se află de mult timp pe lista priorităților sale și care sprijină implicarea sa în activitățile de certificare a aeronavelor militare care derivă din aeronave civile, pe baza conceptului „civil când este posibil, militar când este necesar”;
88.ia act de faptul că, în 2023, EMSA a continuat să ofere asistență extrem de eficace pentru a contribui la reducerea impactului sectorului transportului maritim asupra mediului, inclusiv prin implicarea sa în numeroasele inițiative legate de Pactul verde european; ia act, în special, de expertiza tehnică pe care a furnizat-o în contextul revizuirii pachetului privind siguranța maritimă; salută sprijinul acordat de Agenție Comisiei și statelor membre în ceea ce privește adoptarea finală a propunerilor făcute ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”, în special în ceea ce privește extinderea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) la transportul maritim și Regulamentul FuelEU în domeniul maritim; în acest context, apreciază cercetările pe care le derulează în prezent despre potențialul diverșilor combustibili alternativi și considerentele de siguranță asociate care decurg din adoptarea și utilizarea unor surse alternative durabile de energie pentru nave; salută adaptarea THETIS-MRV la cerințele legislației ETS;
89.salută cooperarea continuă și din ce în ce mai intensă a celor cinci agenții (EUROFOUND, CEDEFOP, ETF, EU-OSHA, ELA) și punerea în comun a resurselor de către acestea și alte instituții, inclusiv alte agenții ale UE, Comisia și Parlamentul;
90.invită Comisia să asigure o mai bună utilizare a expertizei agențiilor (EUROFOUND, CEDEFOP, ETF, EU-OSHA, ELA) în domeniile de politică relevante în ceea ce privește, de exemplu, elaborarea de rapoarte și studii și desfășurarea de cercetări și anchete, ceea ce poate permite o utilizare mai eficientă a resurselor bugetare existente ale Uniunii comparativ cu alte soluții; apreciază eforturile celor cinci agenții de a-și dezvolta în continuare comunicarea digitală și online pentru a-și crește vizibilitatea și a sensibiliza publicul cu privire la activitatea lor de mare impact; evidențiază, în această privință, potențialul nevalorificat de a furniza informații specifice și relevante și produse de aceeași calitate ca și consultanții externi, atunci când mandatele agențiilor permit acest lucru;
91.salută eforturile agențiilor (EUROFOUND, CEDEFOP, ETF, EU-OSHA, ELA) de a pune în aplicare politici privind diversitatea și incluziunea, în special în ceea ce privește persoanele cu dizabilități; încurajează agențiile să îmbunătățească colectarea de date comparabile privind angajarea persoanelor cu dizabilități; recunoaște progresele realizate de agenții în ceea ce privește echilibrul de gen în rândul personalului lor: solicită și mai multe eforturi pentru a asigura echilibrul de gen și la nivelul conducerii superioare și pentru a integra dimensiunea de gen în toate activitățile lor;
92.constată că eforturile de monitorizare a bugetului din cursul exercițiului financiar 2023 au avut ca rezultat o rată medie de execuție bugetară a creditelor de angajament din exercițiul curent de 97 %, cu excepția CdT și ELA, care au înregistrat rate de 89,55 % și, respectiv, 93,72 %; ia act de faptul că agențiile care prezintă cea mai scăzută rată de execuție a creditelor de plată din anul curent sunt enumerate după cum urmează, în ordine crescătoare, împreună cu procentele lor respective: ESA cu 47,61 %, Frontex cu 55,37 %, EU-OSHA cu 68,83 %, ACER cu 70,69 % și ECDC cu 71,79 %;
93.constată majorarea bugetului EUAA în 2023 de la 168 de milioane EUR la 170 de milioane EUR (+0,77 %) și mărirea personalului său de la 519 la 529 de membri (+2 %); reiterează rolul important al Agenției Uniunii Europene pentru Azil în sprijinirea statelor membre în punerea în aplicare a sistemului european comun de azil și în monitorizarea punerii corecte în aplicare a acestuia; reamintește că, în raportul său din 2022 privind descărcarea de gestiune a Agenției Uniunii Europene pentru Azil, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune a subliniat îngrijorarea cu privire la gestionarea și procedurile interne ale Agenției, remarcând că OLAF a inițiat o investigație, care între timp a fost finalizată, privind presupuse cazuri de nepotism și alte aspecte care îi afectează gestiunea financiară; regretă că directorul executiv al Agenției a evitat să ofere răspunsuri în timpul audierii pregătitoare de descărcare de gestiune din cadrul Comisiei CONT; este alarmat de faptul că Consiliul de administrație al Agenției refuză să divulge autorității care acordă descărcarea de gestiune conținutul și recomandarea din respectivul raport al OLAF; invită Agenția să pună imediat la dispoziție constatările raportului;
94.consideră că raportul final al OLAF (OC-2022-0717) privind EUAA conține concluzii foarte îngrijorătoare privind faptele stabilite, care pun în pericol stabilitatea, guvernanța și reputația Agenției, obligând la luarea deciziei de a amâna descărcarea de gestiune a Agenției pentru exercițiul financiar 2023; reamintește, de asemenea, că OLAF a stabilit și a cuantificat un impact financiar care nu poate fi recuperat, ceea ce confirmă impactul negativ asupra bunei gestiuni financiare a resurselor Agenției; solicită, prin urmare, o monitorizare cuprinzătoare din partea Consiliului de administrație, care să detalieze toate măsurile luate pentru a corecta deficiențele detectate;
95.îndeamnă Agenția să clarifice pe deplin toate chestiunile nesoluționate, să pună în aplicare recomandările OLAF într-un mod credibil și transparent și să instituie mecanisme solide de control intern, supraveghere etică și responsabilitate; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile de remediere adoptate, fără întârzieri nejustificate;;
Achizițiile publice96.constată cu îngrijorare că deficiențele de la nivelul procedurilor de achiziții publice rămân cea mai mare sursă de plăți neconforme; subliniază că Curtea a formulat 38 de observații cu privire la deficiențele în materie de achiziții publice în 2023 (față de 41 în 2022 și 28 în 2021) Raportul CCE, p. 37. Numai observațiile care se referă la agenții fac parte din prezenta rezoluție.; îndeamnă agențiile să introducă măsuri pentru a asigura respectarea strictă a reglementărilor privind achizițiile publice și a principiilor transparenței, concurenței și rentabilității; reamintește necesitatea unor programe de formare periodice adresate personalului despre gestiunea financiară, normele privind achizițiile publice și prevenirea fraudei; solicită instituirea unor măsuri mai stricte de responsabilizare, asigurându-se că orice deficiențe persistente conduc la acțiuni corective specifice și la consecințe în caz de neconformitate repetată;
97.ia act de faptul că, potrivit Curții, 13 Observații din anii anteriori care au afectat plățile din 2023: AESA, 1,6 milioane EUR; EIGE, 59 600 EUR; ELA 1,32 milioane EUR și baza pentru opinia cu rezerve; ETF, două observații: 175 500 EUR și 300 600 EUR; Eurojust, 59 300 EUR; EUAA, 123 800 EUR; eu-LISA, trei observații: 7,7 milioane EUR, 1,8 milioane EUR, 0,4 milioane EUR și baza pentru opinia cu rezerve; CEPOL, 85 000 EUR; CdT, două observații: 17 300 EUR și 257 200 EUR. dintre observațiile privind deficiențele care au condus la plăți neconforme în 2023 se referă la nereguli detectate și menționate în auditurile anterioare; constată că, pentru restul de 25 de observații, nouă au avut un impact asupra plăților, iar celelalte 16 nu au condus la plăți neconforme în 2023; ia act de faptul că observațiile din anul respectiv care nu au afectat plățile se referă la agențiile ACER, ABE, eu-LISA, ESMA, EMSA, ENISA, ERA, EIGE, ECDC, AEM, EUDA, EUAA și CEPOL; ia act de răspunsurile agențiilor și le invită să ia măsuri pentru a corecta deficiențele detectate și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate pentru a le remedia;
98.atrage atenția asupra celor nouă observații ale exercițiului, formulate de Curte, care afectează plățile; ia act de faptul că, în cazul ENISA, eu-LISA, precum și în cazul ELA, neregulile detectate, împreună cu cele identificate în auditurile anterioare care au condus la plăți în 2023 (numai pentru eu-LISA și ELA), stau la baza unei opinii cu rezerve a Curții și au fost descrise la rubrica „Imagine de ansamblu a rezultatelor auditului” din prezenta rezoluție;
99.observă că restul observațiilor din anul care afectează plățile se referă la CdT, EIGE, EFCA, ERA și EU-OSHA, cu o observație pentru fiecare agenție, cu excepția celei din urmă, care are două; ia act de faptul că motivul observației, precum și răspunsul agențiilor la observația Curții sunt defalcate după cum urmează:- –în cazul CdT, observația se referă la utilizarea incorectă a procedurii de atribuire directă în locul lansării unei proceduri competitive bazate pe o estimare a costurilor viitoare, ceea ce duce la plăți neconforme în cadrul acestor contracte în valoare totală de 25 800 EUR în 2023; ia act de răspunsul CdT potrivit căruia va organiza proceduri competitive simplificate pentru serviciile de întreținere care depășesc valoarea de 1 000 EUR;
- –în cazul ERA, observația este legată de semnarea unui contract specific fără reluarea procedurii concurențiale, astfel cum se prevede în contractul-cadru, care a condus la plăți în valoare totală de 254 400 EUR în legătură cu prezentul contract; ia act de răspunsul ERA conform căruia, începând cu 2024, agenția a început să aplice propria procedură concurențială pentru serviciile din cadrul domeniului de aplicare;
- –observația EIGE se referă la aplicarea incorectă a controalelor ex ante, depășirea plafonului contractului-cadru și aplicarea incorectă a ratelor zilnice, ceea ce a dus la plăți neconforme în valoare de 76 500 EUR; ia act de faptul că EIGE va asigura punerea în aplicare corespunzătoare a contractelor-cadru interinstituționale, acordând atenție contractelor legate de resursele umane;
- –EFCA a utilizat un contract-cadru interinstituțional pentru furnizarea de servicii de călătorie care depășesc domeniul său de aplicare pentru achiziționarea de servicii de organizare de evenimente, iar plățile aferente din 2023, în valoare de 257 300 EUR, au fost neconforme; ia act de faptul că, potrivit EFCA, Agenția s-a confruntat cu situații neprevăzute care au condus la întârzieri procedurale și va elabora ca măsuri corective un plan de urgență pentru a atenua impactul evenimentelor neprevăzute;
- –EU-OSHA are două observații:
- 1)nereguli în atribuirea a trei proceduri de negociere cu un singur operator economic, fără publicarea unui anunț de participare care, potrivit Curții, nu îndeplinea condițiile prevăzute la punctul 11.1 litera (c) din anexa I la Regulamentul financiar și a condus la plăți neconforme în valoare de 67 100 EUR în 2023; ia act de răspunsul EU-OSHA potrivit căruia aceasta s-a aflat într-o situație de extremă urgență și nu a avut alte opțiuni viabile pentru a asigura continuitatea activității;
- 2)Două contracte atribuite direct au condus la plăți neconforme în valoare de 29 700 EUR; ia act de faptul că aceste contracte ar fi trebuit să fie combinate într-o singură procedură competitivă, deoarece se refereau la servicii aproape identice, încălcând articolul 160 din Regulamentul financiar, care interzice divizarea contractelor; ia act de faptul că EU-OSHA va îmbunătăți documentarea prospectelor sale de piață și va explora instrumente alternative de achiziții publice;
100.repetă recomandarea Curții potrivit căreia, atunci când pun în aplicare contracte-cadru, agențiile în cauză ar trebui să utilizeze numai contracte specifice pentru a achiziționa bunuri sau servicii care fac obiectul contractului-cadru asociat; reiterează, de asemenea, recomandarea Curții potrivit căreia agențiile în cauză ar trebui, de asemenea, să se asigure că respectă normele prevăzute în Regulamentul financiar pentru modificarea contractelor existente, că contractele specifice definesc prețurile și termenele de livrare și că executarea contractului face obiectul unor controale adecvate cu privire la aceste elemente-cheie;
101.reamintește că în toate procedurile de achiziții publice este important să se asigure bunuri și servicii de calitate, condiții de concurență loială între ofertanți și să se procure bunurile și serviciile cele mai avantajoase din punct de vedere economic, acordând preferință societăților europene față de cele din afara Uniunii, respectând totodată principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării;
102.insistă asupra necesității de a consolida cooperarea în materie de achiziții publice între EUAN și Comisia Europeană;
103.subliniază că este important să se consolideze digitalizarea în cadrul agențiilor, atât pentru operațiunile și gestionarea internă, cât și pentru accelerarea digitalizării procedurale; subliniază necesitatea de a rămâne proactiv; sprijină, în acest sens, investițiile suplimentare în instrumente digitale și inovare pentru a îmbunătăți sarcinile procedurale, precum și pentru a preveni un decalaj digital între agenții;
Politica de personal, egalitatea de gen, incluziunea, conflictele de interese și prevenirea fraudei104.observă că, potrivit informațiilor prezentate de cele 33 de agenții descentralizate, în cadrul lor erau angajați în 2023 un număr total de 10 580 de membri ai personalului (față de 10 146 în 2022), printre care funcționari, agenți temporari, agenți contractuali și experți naționali detașați, ceea ce reprezintă o creștere de 4,27 % față de 2022;
105.ia act de faptul că au fost înregistrate cazuri de epuizare profesională (în total 25) în șase agenții, și anume AESA (cinci cazuri), AEM (patru cazuri), EFCA (un caz), EFSA (două cazuri), EMA (zece cazuri) și Europol (trei cazuri); constată însă că nu toate agențiile, inclusiv ECDC, ECHA, EMSA, ENISA, ERA, FRA, Frontex, colectează date referitoare la cazurile de epuizare profesională din cauza protecției datelor; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că nu sunt colectate date medicale, având în vedere că acestea sunt importante pentru a urmări starea de bine mentală a personalului agențiilor; îndeamnă agențiile să ia măsuri imediate pentru a aborda numărul tot mai mare de cazuri de epuizare profesională în rândul personalului; constată că mai mulți angajați au efectuat ore suplimentare în 19 agenții în 2022 (13 în 2021); constată, în special, că un număr mare de angajați au efectuat ore suplimentare la EFSA (81 % din personal) și Eurofound (97 % din personal); reamintește în acest sens că este important să se elaboreze o politică de resurse umane pe termen lung, inclusiv structuri de sprijin pentru sănătatea mintală, care să asigure o abordare cuprinzătoare a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, inclusiv dispoziții privind munca la distanță și dezvoltarea carierei; subliniază, în plus, importanța protejării sănătății mintale și a stării de bine a personalului;
106.ia act de faptul că directorul EIT, vorbind în numele Rețelei agențiilor UE, a fost de acord, la 4 decembrie 2024, în cadrul Comisiei pentru control bugetar, să realizeze un studiu privind tipurile de contracte de muncă ale personalului de curățenie din agențiile descentralizate; solicită Rețelei agențiilor UE să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la tipurile de contracte de muncă ale personalului de curățenie din agențiile descentralizate, inclusiv proporția contractelor pe termen lung și pe termen scurt;
107.susține eforturile continue ale Frontex de a consolida statutul ofițerului pentru drepturile fundamentale și ia act de angajarea a 46 de observatori pentru drepturile fundamentale în 2023; subliniază că este important să se asigure că toți observatorii pentru drepturile fundamentale sunt recrutați în gradul AD, pentru a le consolida și mai mult capacitatea și independența; recunoaște că Frontex a luat măsuri semnificative pentru a răspunde avizelor ofițerului pentru drepturile fundamentale, în special cu privire la aspecte precum integrarea perspectivei de gen și traficul de ființe umane;
108.constată că, în 2023, rata de rotație a personalului a depășit 5 % în 18 din cele 33 de agenții (și anume Cedefop, CEPOL, ABE, EFCA, EIGE, EIOPA, EIT, ELA, EUDA, ETF, EUAA, eu-LISA, Eurofound, Eurojust, Europol, EUSPA) și că la trei dintre agenții s-a depășit rata de 10 % (și anume Oficiul OAREC, CdT, Eurojust); felicită agențiile care au luat măsuri specifice pentru a preveni ratele ridicate de rotație a personalului; subliniază că este important ca toate agențiile să introducă măsuri pentru a trata și a reuși să păstreze mai bine personalul competent; se așteaptă ca Rețeaua agențiilor UE să fie un forum pentru agențiile sale membre în ceea ce privește schimbul de bune practici și, acolo unde este posibil, unirea eforturilor în această privință; invită Comisia să sprijine în mod activ agențiile în recrutarea de personal cu expertiza necesară pentru îndeplinirea mandatelor lor, încurajând o cooperare mai strânsă cu universitățile și cu alte instituții relevante;
109.subliniază că echilibrul geografic reprezintă în continuare o provocare pentru mai multe agenții, unde un procent considerabil din efectivele de personal provine din statul membru în care își are sediul agenția;
110.recunoaște că atragerea de talente și asigurarea unei forțe de muncă diverse geografic sunt legate de particularitățile individuale ale agențiilor (de exemplu amplasarea, infrastructura, școlarizarea, domeniul de politică), precum și de factori externi limitativi (de exemplu, concurența cu sectorul privat, incertitudinea locurilor de muncă din cauza contractelor pe termen scurt, coeficienții corectori mici); remarcă cu satisfacție raportul Rețelei agențiilor UE privind acțiunile subsecvente descărcării de gestiune pentru 2021 și acțiunile întreprinse de Rețea pentru a spori atractivitatea și pentru a îmbunătăți reprezentativitatea personalului agențiilor ca vârstă, sex și origine geografică;
111.reamintește că agențiile situate în țări cu coeficient de corecție relativ scăzut se confruntă cu provocări continue în ceea ce privește atragerea de personal calificat și divers din punct de vedere geografic; invită Comisia să analizeze această chestiune împreună cu statul membru respectiv și să ia în considerare utilizarea stimulentelor economice pentru a contribui la atenuarea problemei; reamintește, de asemenea, că coeficientul corector pune în practică principiul general al egalității de tratament;
112.subliniază, de asemenea, că unele agenții recurg foarte mult la consultanți externi, în special din domeniul TIC, dar și din domeniul activității lor de bază, reprezentând părți semnificative din bugetul lor operațional (de exemplu, ACER, ETF, ELA etc.); invită toate agențiile să acorde prioritate personalului permanent față de consultanții externi și agenții contractuali, pentru a garanta condiții de muncă de calitate și pentru a preveni pierderea de cunoștințe și experiență; invită, de asemenea, agențiile să prevină nesiguranța locului de muncă cauzată de contractele pe termen scurt și să acorde prioritate angajărilor pe termen lung; solicită, în acest sens, ca agențiile să dispună de flexibilitate pentru a transforma posturile de experți naționali detașați în posturi de agenți temporari, asigurând păstrarea expertizei, funcționalitatea operațională și continuitatea activității; insistă, de asemenea, să se evite externalizarea sarcinilor către firme de consultanță atunci când know-how-ul este disponibil la nivel intern;
113.recunoaște progresele realizate de agenții în ceea ce privește echilibrul de gen în rândul personalului lor; solicită intensificarea eforturilor pentru a asigura echilibrul de gen la nivelul conducerii superioare și pentru a integra egalitatea de gen sistematic în toate politicile, procedurile și activitățile agenției;
114.invită agențiile să stabilească obiective și calendare clare pentru asigurarea echilibrului de gen și a diversității geografice în cadrul conducerii superioare și al organelor decizionale și să raporteze sistematic cu privire la progresele înregistrate;
115.constată că în 2023 echilibrul între numărul de bărbați și femei s-a îmbunătățit puțin comparativ cu 2022 la nivelul conducerii superioare și medii cu 64 % bărbați și 36 % femei (67 % și, respectiv, 33 % în 2022); cu 54 % bărbați și 46 % femei (54 % și, respectiv, 46 % în 2022). și în consiliile de administrație cu 58 % bărbați și 42 % femei (60 % și, respectiv, 40 % în 2022).; constată că echilibrul de gen în rândul întregului personal cu 54 % bărbați și 46 % femei (54 % și, respectiv, 46 % în 2022). nu s-a schimbat; încurajează ACER, Oficiul OAREC, Cedefop, ECDC, ECHA, EFSA, EIOPA, EMCDDA, EMSA, ENISA, ERA, eu-LISA, ELA, Europol, EUAA, EUSPA și Frontex să sprijine femeile să candideze pentru posturi din conducerea superioară; invită din nou Comisia și statele membre să respecte echilibrul de gen la nominalizările sau numirile pentru consiliile de conducere sau de administrație; reiterează obiectivul agențiilor de a se alinia cu Comisia pentru a atinge un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile conducerii sale până la sfârșitul anului 2025; invită agențiile să ia în considerare în continuare aceste aspecte pentru viitoarele recrutări de personal și să depună eforturi pentru a continua să îmbunătățească echilibrul de gen la nivelul conducerii superioare;
116.îndeamnă agențiile descentralizate să consolideze politicile privind egalitatea de gen la toate nivelurile, asigurând egalitatea de șanse în ceea ce privește recrutarea, evoluția în carieră și condițiile de muncă pentru întregul personal; încurajează toate agențiile să adopte și să pună în aplicare strategii solide în materie de diversitate și incluziune care promovează egalitatea și echilibrul, asigurând egalitatea de șanse și reprezentarea femeilor și a minorităților în posturile de conducere; invită agențiile să elaboreze strategii cuprinzătoare pentru a evalua progresele înregistrate și pentru a identifica domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri; reamintește că Parlamentul va evalua respectarea acestor principii în cadrul procesului anual de descărcare de gestiune;
117.ia act de faptul că toate agențiile au luat măsuri pentru a îmbunătăți starea de bine a personalului la locul de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată; constată că numărul și impactul unor astfel de măsuri variază semnificativ de la o agenție la alta și că nu pare să existe un cadru comun de referință pentru toate agențiile; invită Rețeaua agențiilor UE să coordoneze eforturile de dezvoltare a unui cadru comun de referință în acest sens; constată cu satisfacție că marea majoritate a agențiilor au instituit măsuri de integrare a persoanelor cu dizabilități; încurajează agențiile să mențină bunele practici privind bunăstarea personalului, incluziunea și integrarea persoanelor cu dizabilități și să continue să abordeze echilibrul dintre viața profesională și cea privată, precum și învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea carierei; subliniază importanța intensificării eforturilor de realizare a echilibrului geografic și de gen în rândul personalului instituțional și în posturile de conducere de nivel superior; subliniază rolul util pe care îl pot juca schimburile de bune practici în domeniul gestionării personalului; invită agențiile să ofere cursuri de formare relevante și periodice personalului lor;
118.încurajează toate agențiile să pună în aplicare o politică de protejare a demnității personale și de prevenire a hărțuirii psihologice și sexuale și să participe la grupul operativ interagenții de consilieri confidențiali; solicită, în acest sens, introducerea unei formări preventive obligatorii în materie de combatere a hărțuirii, care să fie urmată de angajații agențiilor UE; constată cu îngrijorare că, potrivit răspunsurilor la chestionarul standard, ENISA a comunicat autorității care acordă descărcarea de gestiune că în 2023 au fost deschise două anchete administrative legate de o presupusă hărțuire; în plus, a informat că una dintre acestea a fost închisă în 2024, după primirea unui raport final din partea OLAF; se așteaptă ca Agenția să monitorizeze îndeaproape cazurile în curs și să introducă măsuri ferme pentru a preveni orice cazuri asemănătoare în viitor; invită agențiile să raporteze periodic, prin intermediul raportului de monitorizare, cu privire la progresele înregistrate în acest domeniu;
119.observă că un conflict de interese perceput poate constitui un risc pentru reputația agenției și că trebuie abordat chiar dacă se dovedește a fi nefondat;
120.îndeamnă toate agențiile să îmbunătățească în continuare prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, inclusiv prin asigurarea prezentării în mod sistematic a declarațiilor de interese de către personalul de conducere de nivel superior, experții externi și membrii Consiliului de administrație, care să fie publicate într-un mod proactiv și accesibil;
121.subliniază că este important să se protejeze independența agențiilor UE față de influența nejustificată a industriei pentru a menține încrederea publicului în procesul lor decizional; își exprimă îngrijorarea cu privire la deficiențele în materie de reglementare și la potențialele conflicte de interese în cadrul anumitor agenții; subliniază problemele cauzate de legăturile strânse cu industria și rapoartele privind influența necuvenită, în special prin practica „ușilor turnante” între instituțiile publice și companiile private; subliniază că este nevoie de mai multă transparență, de mecanisme de supraveghere mai puternice și de un angajament ferm de a acorda prioritate siguranței și sănătății publice și nu intereselor financiare;
122.ia act de faptul că, pentru 2023, Curtea nu a raportat niciun caz major de conflict de interese, în afară de Frontex și a EMCDDA;
123.consideră că, în prezent, majoritatea agențiilor dispun de proceduri solide și cuprinzătoare pentru a crește gradul de conștientizare și a preveni conflictele de interese, oferind părților interesate și publicului suficiente asigurări în privința independenței membrilor personalului lor;
124.ia act cu satisfacție de colaborarea strânsă cu agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne, în special de încheierea unui nou acord de lucru cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), de deschiderea a 15 noi cazuri în care Eurojust a sprijinit Parchetul European (EPPO) și de cooperarea în 42 de cazuri cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol); subliniază că Eurojust și Europol au lansat un proiect-pilot pentru schimbul sistematic și structural de date în scopul detectării legăturilor, care va fi revizuit în prima jumătate a anului 2024; salută Planul de acțiune Eurojust-OLAF 2022-2023 de combatere a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene;
Controalele interne125.ia act cu îngrijorare de constatările Curții în domeniul sistemelor de gestiune și control care afectează 9 agenții, și anume EMA, Europol, EUSPA, Eurofound, EIT, Eurojust, ACER, ENISA și AEM;
126.subliniază că, în cazul Europol și al EIT, două din trei observații au condus la plăți neconforme în 2023;
127.reamintește că, în 2022, Curtea a constatat că Europol a rambursat în mod neregulamentar TVA-ul prin granturi acordate autorităților publice, considerând că acesta este un cost eligibil, și că, în 2023, rambursarea pentru acest concept s-a ridicat la 279 900 EUR; salută decizia Europol de a nu mai considera TVA-ul drept un cost eligibil pentru noile granturi operaționale;
128.ia act de faptul că, în cazul EIT, una dintre observații stă la baza unei opinii cu rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor, care a fost descrisă la rubrica „Prezentare generală a rezultatelor auditului” din prezenta rezoluție;
129.este preocupat de faptul că a doua observație a Curții cu privire la EIT se referă la trecerea agenției la o structură multianuală a acordurilor de grant, însă procedurile și orientările pentru controalele ex post ale plăților de grant nu au fost actualizate pentru a ține seama de implicații; apreciază faptul că EIT este deja în curs de actualizare a mecanismului său de control ex post pentru a aborda aceste implicații;
130.este conștient de faptul că, în primul trimestru din 2023, EMA a efectuat o migrare de date, însă nu a respectat termenele în cazul a 48 de inspecții veterinare, ceea ce a dus la întârzieri semnificative ale facturilor care nu au fost raportate în registrul de excepții și la venituri înregistrate în mod eronat; constată că acest lucru contravine Regulamentului financiar al EMA și evidențiază o deficiență a sistemelor sale de gestiune și control; ia act de obiectivul EMA de a îmbunătăți procesul în contextul punerii în aplicare a noului Regulament privind taxele;
131.constată că Eurofound a efectuat o plată de 38 600 EUR în legătură cu un contract pentru evaluarea calității datelor sondajelor, fără a colecta unele documente justificative esențiale referitoare la rezultatele impuse de contract;
132.ia act de faptul că, în 2023, Eurojust a observat o creștere a tranzacțiilor nestandard clasificate drept excepții sau evenimente de neconformitate, numărul acestora crescând de la 43 la 71, iar suma totală implicată a crescut de la 294 000 EUR la 566 400 EUR comparativ cu 2022; ia act de răspunsul Eurojust la observația cum că majoritatea evenimentelor de neconformitate din 2023 se atribuie unui singur eveniment de acordare a unui grant pentru o echipă comună de anchetă; ia act de faptul că, potrivit Agenției, creșterea este cauzată în primul rând de resursele umane insuficiente și de ineficiența proceselor interne și apreciază faptul că Eurojust a remediat problema prin revizuirea procedurii actuale de înregistrare și raportare a evenimentelor de neconformitate în 2024;
133.ia act de faptul că directorul executiv al EUSPA a confirmat începerea timpurie a activităților de monitorizare înainte de semnarea unui acord de grant, ceea ce a dus la activități desfășurate fără un angajament bugetar; subliniază că acest lucru nu a fost raportat în registrul de excepții sau în raportul anual de activitate, ceea ce contravine Regulamentului financiar; ia act de faptul că EUSPA susține că nu a fost nevoie să se înregistreze începerea timpurie a activităților fără un angajament bugetar în Registrul excepțiilor, dar recunoaște că acest caz nu a fost raportat în raportul anual de activitate, așa cum ar fi trebuit;
134.ia act de numirea de către ACER a unei noi contabile, care era și șefa de echipă la Buget, finanțe și achiziții, ceea ce contravine Regulamentului financiar al ACER, care impune separarea sarcinilor ordonatorilor de credite și ale contabililor; are cunoștință despre faptul că la 1 mai 2024 a avut loc o reorganizare și că șefa de echipă de la Buget, finanțe și achiziții a fost eliberată din atribuțiile de conducere ale echipei;
135.ia act de faptul că, în septembrie 2023, directorul executiv al ENISA a permis unui număr de 15 angajați interimari să își asume roluri în circuitul financiar fără aprobare prealabilă, încălcând reglementările; este conștient de faptul că, potrivit răspunsului agenției, ENISA a recurs la agenți interimari și experți naționali detașați din cauza nevoilor operaționale și a deficitului de resurse și va încerca să obțină o derogare de la normele financiare în cazul în care deficitul de resurse persistă;
136.constată, de asemenea, că contabilul ENISA a fost numit și coordonator al controlului intern, ceea ce contravine reglementărilor care prevăd separarea sarcinilor; ia act de faptul că ENISA a luat la cunoștință observația, însă consideră că rolurile coordonatorului de control intern și ale contabilului nu sunt neapărat incompatibile, deoarece ordonatorul de credite nu a delegat nicio competență coordonatorului de control intern; salută faptul că ENISA va clarifica rolurile și responsabilitățile coordonatorului de control intern în cadrul proceselor sale interne; solicită informarea Parlamentului European cu privire la progresele înregistrate înainte de 30 iunie 2025;
137.observă că AEM a aprobat plăți de grant forfetare fără a fi în măsură să indice modul în care a fost calculată suma respectivă, existând astfel riscul ca aceasta să nu fie proporțională cu serviciile furnizate; ia act de faptul că AEM consideră că decizia scrisă privind plata forfetară este pe deplin conformă cu clauzele relevante din Regulamentul financiar; subliniază că Agenția se va asigura că sumele forfetare sunt stabilite și documentate în mod corespunzător în cazurile în care costurile sunt declarate de o societate cu asociat unic/un partener independent din cadrul Centrelor Tematice Europene Centrele Tematice Europene (ETC) sunt consorții de organizații din țările membre ale AEM cu expertiză în domenii specifice de mediu, contractate de AEM pentru a sprijini punerea în aplicare a programelor de lucru ale AEM.;
138.ia act de faptul că AEM a externalizat controalele financiare ex ante pentru a fi realizate de un contractant extern și că Curtea a constatat deficiențe în ceea ce privește mecanismele de control; constată că, în răspunsul său, AEM a luat act de observația Curții și va actualiza procedurile pentru controalele ex ante pentru a se asigura că se ia în considerare acest risc;
139.invită agențiile să pună în aplicare prompt și sistematic observațiile Curții și să ia măsuri corective concrete pentru a remedia deficiențele identificate în cadrul de control intern; îndeamnă la instituirea unor măsuri mai stricte de responsabilizare, asigurându-se că orice deficiențe persistente conduc la acțiuni corective specifice și la consecințe în caz de neconformitate repetată;
Securitatea cibernetică, etica și transparența140.atrage atenția asupra necesității de a lua toate măsurile de securitate necesare pentru a proteja integritatea online a informațiilor prelucrate și insistă asupra creșterii rezilienței agențiilor la atacurile cibernetice sau la tentativele de infiltrare care provin în special din Rusia sau din orice altă țară terță; subliniază că achizițiile publice comune în acest domeniu între agenții ar putea duce la reducerea costurilor financiare și la rezultate mai bune;
141.salută cooperarea FRA cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) pentru protejarea vieții private și a datelor pe tot parcursul dezvoltării și punerii în aplicare a inițiativelor în materie de securitate cibernetică și cooperarea cu eu-LISA pentru garantarea faptului că proiectarea și utilizarea sistemelor informatice respectă standardele privind drepturile fundamentale;
142.ia act de faptul că agențiile descentralizate ale Uniunii Europene au instituit diverse mecanisme pentru a aborda transparența și activitățile de lobby în domeniile lor respective de politici; subliniază însă că, potrivit Curții, agențiile nu reușesc întotdeauna să atingă niveluri satisfăcătoare de transparență și de rentabilitate în cadrul licitațiilor cu norme și proceduri complexe în materie de achiziții publice Exemplu: Autoritatea Bancară Europeană (ABE) - CCE, p. 97; Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) - CCE, p. 122; Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) - CCE, p. 287.; ia act cu îngrijorare de problemele rămase legate de transparență, care, la rândul lor, afectează coerența, eficacitatea și, mai presus de toate, responsabilitatea;
143.subliniază progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor privind drepturile fundamentale, inclusiv executarea în curs a Planului de acțiune privind drepturile fundamentale și evaluarea independentă a respectării de către Agenție a cadrului privind drepturile fundamentale, în conformitate cu Regulamentul EBCG; salută monitorizarea proactivă de către Frontex a plângerilor legate de drepturile fundamentale, majoritatea acestora fiind respinse din cauza inadmisibilității; salută angajamentul consolidat al Frontex față de transparență și responsabilitate;
144.subliniază că, pentru a asigura claritate și transparență depline și în conformitate cu observația Curții, agențiile care colectează venituri proprii ar trebui să prezinte aceste informații într-un mod ușor de înțeles în conturile anuale finale, în raportul anual de activitate consolidat și în documentul unic de programare, deoarece aceste rapoarte au scopuri diferite;
145.constată, de asemenea, că, în 2023, Frontex a refuzat să acorde acces public la un raport al ofițerului său pentru drepturile fundamentale referitor la o operațiune a Frontex în Albania (cazul 652/2023/VB), ceea ce a condus la o anchetă a Ombudsmanului; Ombudsmanul a considerat că Frontex ar fi trebuit să acorde acces la anumite părți ale raportului, și apreciază că Frontex a acceptat propunerea Ombudsmanului privind o soluție;
146.regretă că agențiile descentralizate nu sunt obligate să folosească registrul de transparență în cazul persoanelor de contact externe; constată însă că, în conformitate cu Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu Acordul interinstituțional din 20 mai 2021 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu, agențiile au posibilitatea de a utiliza registrul de transparență în mod voluntar;
147.încurajează toate agențiile să utilizeze această posibilitate și să urmeze exemplul eu-LISA și Frontex, care sunt singurele două agenții care solicită persoanelor de contact externe să se înregistreze în registrul de transparență;
148.subliniază că utilizarea registrului de transparență este promovată și încurajată de semnatarii Acordului interinstituțional; reamintește apelul ferm adresat tuturor agențiilor descentralizate de a utiliza pe deplin registrul;
149.observă că eu-LISA s-a axat, de asemenea, pe securitatea cibernetică și pe combaterea amenințărilor din domeniul cibernetic, în special făcând pregătirile necesare pentru obligațiile care decurg din noile reglementări ale Uniunii privind securitatea informațiilor și securitatea cibernetică; remarcă faptul că eu-LISA operează și menține o platformă de monitorizare a securității, un plan privind incidentele de securitate cibernetică, manuale de răspuns și mecanisme de permanență 24/7 pentru a asigura identificarea la timp a amenințărilor cibernetice și reacția la acestea; salută rolul eu-LISA în sprijinirea exercițiilor de securitate cibernetică între agenții în cooperare cu Rețeaua agențiilor JAI Rețeaua agențiilor din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI) – rețeaua include nouă agenții: CEPOL, EASO, EIGE, EMCDDA, eu-LISA, Eurojust, Europol, FRA și Frontex.; subliniază că este important ca agențiile descentralizate să aibă capacitatea deplină de a se apăra împotriva atacurilor cibernetice; încurajează o cooperare mai strânsă între eu-LISA și celelalte agenții pentru a construi un răspuns colectiv mai rezilient împotriva criminalității informatice; subliniază, în acest sens, importanța consolidării măsurilor de securitate cibernetică în toate agențiile, având în vedere riscurile tot mai mari de amenințări cibernetice și de încălcare a securității datelor; solicită investiții suplimentare în infrastructuri informatice sigure și în formarea în materie de securitate cibernetică pentru personalul agențiilor; îndeamnă agențiile să prezinte Parlamentului și Curții un raport anual de evaluare a riscurilor în materie de securitate cibernetică;
150.îndeamnă Frontex să asigure, fără întârzieri suplimentare, punerea în aplicare deplină a tuturor recomandărilor din partea organismelor europene de audit și control, în special a celor din partea OLAF și ale Grupului de lucru pentru controlul Frontex al Parlamentului European, ale Ombudsmanului European, ale Curții și ale Grupului de lucru privind drepturile fundamentale și aspectele operaționale juridice pentru operațiuni al Frontex (GL FRaLO);
151.ia act de faptul că toate agențiile au instituit o politică privind avertizorii de integritate; invită toate agențiile să introducă canale de raportare speciale, sigure și funcționale, în conformitate cu cerințele relevante din Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului privind avertizarea în interes public;
152.pledează pentru includerea sistematică a evaluărilor riscurilor specifice IA în auditurile interne ale agențiilor, asigurând respectarea orientărilor etice și a standardelor de securitate cibernetică ale UE; solicită extinderea mandatului ENISA pentru a include monitorizarea specifică a riscurilor asociate cu utilizarea inteligenței artificiale în cadrul agențiilor UE;
Situația acțiunilor întreprinse în urma observațiilor din exercițiile anterioare ale Curții158.ia act de faptul că „observațiile” din rapoartele anuale specifice referitoare la agenții sunt, de fapt, „recomandări fără termene” ale Curții; constată că Curtea monitorizează anual aceste observații, evaluându-le statutul și stabilind dacă sunt „deschise” sau „închise”;
159.ia act de faptul că dintre cele 116 observații formulate de Curte pentru exercițiile anterioare cu privire la agențiile care fac obiectul prezentei rezoluții, 58 au fost închise în cursul exercițiului 2023, 53 sunt încă deschise, iar cinci sunt parțial închise; constată că numărul de observații în curs variază de la o agenție la alta, unele neavând nicio observație deschisă, cum este cazul Oficiului OAREC, ABE, ECHA, AEM, EMSA, ENISA, EU-OSHA, EUSPA și Eurofound, în timp ce eu-LISA, Frontex și ELA au cele mai multe observații deschise, și anume opt, șapte și, respectiv, cinci observații; solicită acestor agenții să ia măsuri proactive pentru a rezolva aceste chestiuni nesoluționate;
160.ia act de faptul că șase dintre cele 53 de observații deschise se referă la un nivel ridicat de reportări (ACER, ELA, EFCA, eu-LISA, FRA, Frontex); este deosebit de preocupat de faptul că, în cazul Frontex, această observație continuă să fie deschisă din 2018;
161.ia act de faptul că ERA are o observație deschisă din 2018 cu privire la colectarea taxelor și sumelor de bani pentru sarcinile de certificare, care a început în 2019; ia act de faptul că, în conformitate cu regulamentul, ar trebui luate în considerare nevoile specifice ale întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și că se așteaptă din partea ERA să pună în aplicare controale eficace pentru a verifica dacă solicitanții se califică drept IMM-uri; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune despre situația actuală a acestei chestiuni și să indice motivele pentru care observația este în continuare deschisă;
162.constată că AESA a acumulat un excedent de peste 50 de milioane EUR din activitățile finanțate de sectorul aviației de-a lungul anilor, posibilitatea acestei acumulări nefiind însă prevăzută în regulamentul de înființare; solicită Comisiei să propună o soluție la nivel legislativ pentru a aborda această chestiune;
163.ia act de faptul că, din 2019, ACER a recurs la lucrători interimari pentru a îndeplini sarcini pe termen lung, astfel încât să compenseze deficitul de personal angajat direct; invită Comisia să asigure posturi suplimentare de personal statutar;
°
° °
164.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție agențiilor care fac obiectul prezentei proceduri de descărcare de gestiune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).