1.recunoaște aspirațiile de lungă durată ale societății civile turce în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană; consideră bine-venite declarațiile recente ale guvernului turc în care își reafirmă angajamentul pentru aderarea la UE ca obiectiv strategic, în contextul efortului de a revitaliza relațiile UE-Turcia, în concordanță cu concluziile pertinente ale Consiliului European, în mod treptat, proporțional și reversibil; recunoaște eforturile UE de a promova acest angajament prin intensificarea dialogului și a cooperării, dar o încurajează să își revizuiască așteptările privind angajamentul în viitorul apropiat, având în vedere deteriorarea standardelor democratice care au împins țara către un model autoritar în ultimul deceniu, fapt ce s-a accelerat recent odată cu arestarea motivată politic a principalului oponent politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, primarul orașului metropolitan Istanbul, Ekrem İmamoğlu;

2.reliefează că aderarea la UE este condiționată de îndeplinirea criteriilor de aderare (criteriile de la Copenhaga), potrivit cărora trebuie să existe instituții stabile care să garanteze democrația, respectarea statului de drept, a drepturilor omului, respectarea și protecția minorităților, relații de bună vecinătate, respectarea dreptului internațional și alinierea la PESC a UE; mai observă că acestea sunt criterii absolute, nu chestiuni supuse considerațiilor strategice și negocierilor; evidențiază că recunoașterea tuturor statelor membre este o componentă necesară a procesului de aderare;

3.regretă, în acest sens, că declarațiile pozitive menționate mai sus nu au fost însoțite de nicio acțiune concretă a autorităților turce de a recupera decalajul uriaș care persistă între Turcia și UE în ceea ce privește valorile și standardele, mai ales în ceea ce privește principiile fundamentale ale procesului de aderare; își repetă concluzia adoptată anterior că guvernul turc continuă să dea dovadă, la fel ca în ultimii ani, de o lipsă clară de voință politică de a realiza reformele necesare pentru a revitaliza procesul de aderare și continuă să promoveze o concepție autoritară profund înrădăcinată despre sistemul prezidențial;

4.recunoaște importanța strategică și geopolitică a Turciei, precum și prezența și influența sa tot mai mare în zone critice pentru securitatea internațională, cum ar fi regiunea Mării Negre, inclusiv Ucraina, și Orientul Mijlociu; reafirmă că Turcia este un partener strategic și un aliat al NATO, precum și o țară cu care UE are relații strânse în domeniile securității, comerțului, economiei și migrației; salută cooperarea mai strânsă dintre Turcia și UE, menționată deseori de guvernul turc, dar subliniază că aceasta nu poate înlocui în niciun caz progresele reale necesare pe care Turcia, în calitate de țară candidată, trebuie să le facă în îndeplinirea cerințelor fundamentale ale aderării; subliniază, în acest sens, că nu există o cale mai scurtă în procesul de aderare și că nu poate fi prezentat niciun argument pentru a evita discutarea principiilor democratice, care se află în centrul procesului de aderare;

5.ia act de faptul că raportul Comisiei privind Turcia din 2024 prezintă o imagine mai pozitivă a punerii în aplicare a reformelor în contextul procesului de aderare a Turciei decât raportul privind Turcia din 2023, trecând de la o mai mare deteriorare la „niciun progres” în ceea ce privește statul de drept și drepturile omului; consideră, cu toate acestea, că, cel puțin în domenii-cheie precum democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, acest lucru se datorează faptului că s-a atins deja un nivel foarte scăzut, iar această situație a rămas neschimbată;

6.ia act, de asemenea, de o schimbare de nuanță din raportul privind Turcia din 2024, care pune mai mult accentul pe un parteneriat strategic între Uniunea Europeană și Turcia, spre deosebire de raportul din 2023, unde accentul era pus pe procesul de aderare; este de părere că stadiul critic al procesului de aderare determină Comisia și Consiliul să se concentreze doar asupra dimensiunii de parteneriat a relațiilor UE cu Turcia, astfel cum se reflectă și în comunicările comune privind situația actuală a relațiilor UE-Turcia din 29 noiembrie 2023 și 22 martie 2021; subliniază trecerea tot mai accentuată la un cadru diferit al relației, care ar putea fi în detrimentul procesului de aderare;

7.consideră că, referitor la drepturile omului și statul de drept, rezoluțiile recente ale Parlamentului pe această temă rămân valabile, având în vedere perpetuarea situației sumbre a drepturilor omului și regresele democratice înregistrate în anul anterior în Turcia; sprijină pe deplin cele mai recente rezoluții ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și raportul aferent al Comitetului de monitorizare al acesteia, precum și rezoluțiile adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care descriu în detaliu o serie întreagă de deficiențe grave în domeniul drepturilor omului semnalate în mod constant de organizații locale și internaționale renumite în domeniul drepturilor omului;

8.ia act de angajamentul declarat al guvernului turc în favoarea reformei judiciare și de introducerea unor măsuri de natură organizațională; subliniază totuși necesitatea de a introduce măsuri structurale care să asigure independența sistemului judiciar; regretă profund că, deși există o strategie de reformă care conține nouă pachete de reformă judiciară, independența sistemului judiciar din Turcia rămâne într-o stare dezolantă după ce guvernul s-a amestecat sistematic în sistemul judiciar și l-a transformat în instrument politic; regretă, în acest sens, slăbirea mecanismelor de control constituțional rămase, în special a cererilor individuale, precum și încălcările frecvente ale garanțiilor procedurale;

9.este consternat de persecutarea profesioniștilor din domeniul juridic, inclusiv, cel mai recent, de procesul intentat de Parchetul General din Istanbul, care a dus la îndepărtarea conducerii Baroului din Istanbul sub acuzația de „propagandă pentru o organizație teroristă” și de „diseminare publică de informații înșelătoare” pentru că a solicitat o anchetă cu privire la asasinarea a doi jurnaliști kurzi în Siria, precum și la încarcerarea unuia dintre membrii consiliului executiv al Baroului din Istanbul în urma călătoriei sale la Strasbourg pentru a organiza reuniuni cu instituțiile Consiliului Europei;

10.este alarmat de lipsa flagrantă de punere în aplicare a deciziilor Curții Constituționale, inclusiv în cazul deputatului Can Atalay, care a condus la o gravă criză judiciară, dat fiind că Curtea de Casație a depus o plângere penală împotriva a nouă judecători ai Curții Constituționale; este îngrijorat de recenta decizie a Curții de Casație de a revoca sentințele și de a-i elibera pe teroriștii implicați în atacul ISIS de pe Aeroportul Atatürk din Istanbul, în care și-au pierdut viața 45 de persoane în 2016;

11.invită Turcia să își consolideze angajamentul față de guvernanța democratică, în special prin reforme care să asigure un sistem judiciar independent; ia act de anunțul recent privind cea de a patra strategie de reformă judiciară, pentru perioada 2025-2029; invită guvernul turc să treacă de la modificările superficiale realizate până în prezent prin pachetele de reforme și planurile de acțiune recurente la o reformă profundă și îndelung așteptată, care să abordeze, printr-o reală voință politică, deficiențele grave și structurale ale sistemului judiciar din Turcia; subliniază că pentru a înceta ingerințele politice în sistemul judiciar nu este nevoie de nicio strategie sau pachet de reformă, ci doar de voința politică de a face acest lucru;

12.continuă să fie foarte îngrijorat deoarece autoritățile turce continuă să submineze standardele democratice și înăbușă neînduplecat orice voci critice printr-un ansamblu tot mai mare de legi represive, prin utilizarea abuzivă și frecventă a legilor împotriva terorismului, inclusiv aplicarea acestora asupra minorilor (ca în cazul procesului „Kız Çocukları Davası”), prin utilizarea disproporționată a infracțiunii de insultare a unui funcționar public, prin recurgerea frecventă la martori secreți și la cazuri latente în cadrul unor proceduri judiciare viciate și prin practica recurentă a arestărilor nocturne și a raidurilor la domiciliu realizate într-un mod exagerat pentru a descrie persoanele vizate ca fiind extrem de periculoase;

13.salută retragerea, în noiembrie 2024, a proiectului de modificare a legilor Turciei privind spionajul, cunoscut sub numele de legea privind „agentul de influență”; îndeamnă autoritățile turce să se abțină de la reintroducerea în viitor a unei legi similare prea largi și vagi, având în vedere riscul serios ca aceasta să fie utilizată ca instrument pentru a incrimina și mai mult activitățile legitime ale organizațiilor societății civile din țară; invită autoritățile turce să se asigure că proiectul de lege privind securitatea cibernetică aprobat recent va servi scopului său legitim de a proteja confidențialitatea datelor și securitatea națională, fără să dea loc unor posibile încălcări ale drepturilor fundamentale și fără să devină un nou instrument de represiune; subliniază că aparatul judiciar rămâne extrem de restrictiv, cu o rețea complexă de acte legislative care servește drept instrument de control sistematic și de reducere la tăcere a oricărei voci critice, cum ar fi Legea din 2020 privind platformele de comunicare socială, Legea din 2021 privind combaterea spălării banilor și Legea din 2022 privind dezinformarea;

14.este preocupat de recenta aprobare a dispozițiilor legale prin care se acordă competențe extraordinare Consiliului de supraveghere al statului (DDK) și Fondului de asigurare a depozitelor de economii (TMSF), inclusiv posibilitatea ca acesta din urmă să concedieze funcționari publici de toate tipurile și de toate nivelurile și să numească administratori, ceea ce s-ar putea utiliza în mod arbitrar;

15.îndeamnă autoritățile turce să pună capăt actualelor restricții severe ale libertăților fundamentale, în special ale libertății de exprimare, de asociere și de întrunire, precum și atacurilor constante la adresa drepturilor fundamentale ale membrilor opoziției, apărătorilor drepturilor omului, avocaților, sindicaliștilor, persoanelor ce fac parte din minorități, jurnaliștilor, cadrelor universitare, artiștilor și activiștilor societății civile, printre alții; condamnă ferm recentele valuri de arestări și detenții în masă pe baza unor acuzații motivate politic și a unor presupuse legături teroriste, care afectează personalități politice, cadre universitare și jurnaliști, cum ar fi arestarea lui Elif Akgül, ziaristă independentă, a lui Yıldız Tar, redactor-șef al site-ului de știri LGBT+ Kaos GL, și a lui Ender İmrek, editorialist al ziarului Evrensel, și a lui Joakim Medin, jurnalist suedez la cotidianul ETC, toate aceste persoane fiind bine cunoscute pentru activitatea lor privind chestiuni legate de drepturile omului;

16.condamnă ferm arestarea recentă și detenția jurnalistului suedez Joakim Medin; reiterează faptul că libertatea presei este un drept fundamental și o valoare centrală a UE; condamnă ferm acuzațiile formulate împotriva lui Joakim Medin, care se bazează exclusiv pe activitatea sa jurnalistică și, prin urmare, solicită ca atât el, cât și ceilalți jurnaliști încarcerați pentru exercitarea libertății de exprimare să fie eliberați imediat și necondiționat;

17.regretă continuarea urmăririi penale, a cenzurii și a hărțuirii jurnaliștilor și a mass-mediei independente, refuzându-le libertatea de a-și îndeplini sarcinile profesionale și de a informa publicul, ceea ce este esențial pentru o societate democratică funcțională; solicită autorităților turce să se abțină de la alte atacuri asupra mass-mediei independente și să protejeze drepturile fundamentale și libertățile civile, cum ar fi libertatea de exprimare și libertatea presei; este în continuare profund îngrijorat de legislația existentă care împiedică un internet deschis și liber, cu pedepse lungi cu închisoarea pentru postările pe platformele de comunicare socială, numeroase blocări ale accesului și ordine de eliminare a conținutului, precum și de utilizarea continuă a Consiliului Suprem de Radio și Televiziune (RTÜK) pentru a reprima criticile din mass-media și chiar și canalele despre care se consideră că răspândesc „pesimism” în locul știrilor pozitive;

18.recunoaște evoluțiile pozitive în ceea ce privește ridicarea parțială, de către ministrul de interne, a restricțiilor asupra adunărilor săptămânale ale Mamelor de sâmbătă (Cumartesi Anneleri) din Piața Galatasaray din Istanbul, precum și achitarea recentă a tuturor celor 46 de persoane urmărite penal timp de peste 6 ani în cazul legat de cea de a 700-a reuniune a organizației din august 2018; solicită eliminarea completă a tuturor restricțiilor impuse protestelor lor pașnice, în deplină conformitate cu hotărârea pertinentă a Curții Constituționale, precum și încheierea procedurii judiciare în curs împotriva mai multor membri și simpatizanți ai acestei mișcări; este preocupat de procesul în curs împotriva apărătorului proeminent al drepturilor omului, Nimet Tanrıkulu, care a fost eliberat la 4 martie 2025, după ce a petrecut 94 de zile în arest preventiv; îndeamnă autoritățile turce să asigure eliberarea imediată a tuturor persoanelor deținute pentru că și-au exercitat libertățile fundamentale;

19.este mai departe consternat de faptul că autoritățile turce, mai cu seamă sistemul judiciar turc, continuă să nu respecte hotărâri de referință ale CEDO și să nu le aplice; condamnă din nou utilizarea abuzivă flagrantă de către Turcia a sistemului judiciar și refuzul de a-l elibera din detenție pe apărătorul drepturilor omului Osman Kavala și pe politicienii din opoziție Selahattin Demirtaş și Figen Yüksekdağ, pentru care Turcia se confruntă cu proceduri istorice de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în cadrul Consiliului Europei, cu consecințe mult-așteptate care urmează a fi stabilite; este consternat de recenta solicitare și acceptare a unui nou rechizitoriu împotriva lui Selahattin Demirtaş, în care Parchetul General din Diyarbakır solicită până la 15 ani de închisoare și interzicerea activităților sale politice pe baza mai multor discursuri pe care le-a susținut în 2016; invită Turcia să respecte pe deplin hotărârile CEDO referitoare la persoanele dispărute și proprietățile (printre altele în cauza Fokas) în Cipru; regretă caracterul motivat politic al acestor urmăriri penale, care fac parte dintr-un model mai larg de hărțuire judiciară; invită Turcia să pună în aplicare pe deplin toate hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, în conformitate cu articolul 46 din CEDO și în concordanță cu obligațiile necondiționate care decurg din articolul 90 din Constituția Turciei; invită Comisia Europeană și statele membre să utilizeze toate canalele diplomatice pentru a îndemna Turcia să pună în aplicare hotărârile relevante ale CEDO și să ia în considerare punerea în aplicare a condiționalității de finanțare relevante în ceea ce privește respectarea hotărârilor CEDO;

20.invită Turcia să respecte hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 24 ianuarie 2008, prin care Turcia a fost declarată vinovată de încălcarea articolului 2 din Convenția europeană a drepturilor omului, deoarece nu a găsit și nu a urmărit penal persoanele responsabile de asasinarea lui Tassos Isaak și a lui Solomos Solomou, comise în Cipru în 1996; invită autoritățile turce să execute mandatele internaționale de arestare împotriva suspecților de asasinate și să îi predea pe aceștia Republicii Cipru;

21.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația dezastruoasă din închisorile turce din cauza supraaglomerării severe și a condițiilor de viață precare, existând relatări, inclusiv din partea Consiliului Europei, privind tortura și relele tratamente sistemice și larg răspândite și privind accesul extrem de limitat la nevoile de bază, cum ar fi igiena și informațiile; este deosebit de îngrijorat de condițiile de detenție a deținuților în vârstă și a deținuților grav bolnavi, cum ar fi Soydan Akay, care se află în continuare în închisoare pe nedrept; solicită eliberarea sa imediată din motive umanitare și de sănătate; este preocupat de recurgerea în continuare la percheziții corporale umilitoare în închisori și alte locuri de detenție și de hărțuirea constantă a deputatului Ömer Faruk Gergerlioğlu, care se confruntă în prezent cu șase proceduri pentru retragerea mandatului său parlamentar și a imunității sale, pentru că a denunțat această practică, printre alte motive;

22.condamnă cu fermitate decizia guvernului turc de a demite, în urma alegerilor locale din martie 2024, primarii aleși în mod democratic din cel puțin 13 municipalități și districte (Hakkari, Mardin, Batman, Halfeti, Tunceli, Bahçesaray, Akdeniz, Siirt, Van și Kağızman, aleși din partea Partidului DEM; și Esenyurt Ovacık și Şişli, aleși din partea Partidului CHP) și de a-i înlocui cu administratori guvernamentali numiți de ministerul de interne; consideră că această practică îndelungată de numire a unor administratori reprezintă un atac flagrant la adresa principiilor elementare ale democrației locale; îndeamnă autoritățile turce să înceteze imediat reprimarea opoziției politice, să remedieze situația și să respecte drepturile alegătorilor de a-și alege reprezentanții pe care îi doresc în conformitate cu recomandările Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei și ale Comisiei de la Veneția; o invită din nou pe VP/ÎR să ia în considerare impunerea unor măsuri restrictive în temeiul regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului împotriva oficialilor turci care își asumă rolul de administratori și împotriva celor care îi numesc; denunță reprimarea severă a protestelor împotriva destituirii primarilor aleși, inclusiv arestarea arbitrară a sute de protestatari, unii dintre aceștia fiind minori; consideră că decizia guvernului turc de a reveni la această practică după ultimele alegeri locale din martie 2024 este un semn clar al lipsei sale de angajament față de abordarea deficiențelor democratice din țară și în contradicție clară cu dorința declarată de a revitaliza procesul de aderare, deoarece astfel de acțiuni subminează perspectivele unui parteneriat mai puternic și mai cuprinzător cu UE și sunt în detrimentul progreselor pe termen lung către o cooperare mai strânsă;

23.regretă că partidele politice și membrii opoziției continuă să fie în permanență vizați și supuși la presiuni tot mai mari; condamnă în modul cel mai ferm recenta arestare și îndepărtare din funcție a primarului municipalității metropolitane Istanbul, Ekrem İmamoğlu, din partidul CHP, împreună cu primarii din municipalitățile Şişli și Beylikdüzü, în cadrul a două anchete separate privind presupuse fapte de corupție și acuzații legate de terorism care implică un total de 106 suspecți; subliniază că aceste ultime cazuri, care fac parte dintr-o lungă listă de 42 de anchete administrative și 51 de anchete judiciare de la alegea lui İmamoğlu din 2019, au fost lansate cu doar câteva zile înainte de alegerea partidului intern pentru a-l numi candidat la președinție și în ziua următoare deciziei controversate a Universității din Istanbul de a-i revoca diploma, o condiție pentru eligibilitatea sa de a fi președinte; este consternat de decizia de a interzice temporar toate demonstrațiile din Istanbul și din alte provincii din întreaga țară și de încetinirea activității pe platformele de comunicare socială; condamnă reprimarea severă de către autoritățile turce a protestelor pașnice în masă, inclusiv detenția a aproape 2 000 de persoane, multe dintre acestea fiind studenți, precum și urmărirea penală a sute de persoane prin procese pripite în masă, fără nicio dovadă de fapte penale; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la arestarea ilegală a Esilei Ayık, o studentă la fotografie din Ghent, deținută la 8 aprilie 2025 în timpul protestelor din Istanbul, în special din cauza afecțiunilor sale cardiace și renale netratate; solicită eliberarea imediată a tuturor persoanelor aflate încă în detenție și achitarea tuturor persoanelor urmărite penal pentru exercitarea drepturilor lor fundamentale; regretă arestările, detențiile și deportările jurnaliștilor locali și internaționali care au relatat despre proteste, încălcând libertatea presei; îndeamnă autoritățile turce să investigheze prompt și efectiv toate acuzațiile de hărțuire și utilizare excesivă a forței împotriva protestatarilor și să susțină libertatea de întrunire și de protest; consideră că atacurile împotriva lui İmamoğlu constituie o acțiune motivată politic menită să împiedice un candidat legitim să candideze la viitoarele alegeri și că, prin aceste acțiuni, actualele autorități turce împing și mai mult țara către un model pe deplin autoritar; regretă lipsa unui răspuns ferm și unitar al UE la aceste evoluții alarmante;

24.își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la recentele cazuri separate împotriva primarului CHP al districtului Beşiktaş, Rıza Akpolat, a primarului CHP din districtul Beykoz din Istanbul, Alaattin Köseler, a președintelui filialei de tineret a CHP, Cem Aydın, și a președintelui partidului Zafer, Ümit Özdag; este consternat de reprimarea brutală și continuă a oricărui tip de critică la care au fost supuse recent toate sectoarele societății turce de către autoritățile turce, după cum o demonstrează, printre altele, cazul lui Ayşe Barım, un bine cunoscut manager de talente încarcerat din 27 ianuarie 2025 pentru presupusa implicare în protestul din Parcul Gezi în urmă cu 12 ani, ancheta lansată împotriva lui Orhan Turan și Ömer Aras, președintele și un cadru executiv al TÜSIAD, principalul grup de afaceri al țării, și punerea sub acuzare, cu scopul de a impune pedepse severe cu închisoarea, a redactorului-șef al televiziunii Halk, Suat Toktaş, și a jurnaliștilor Seda Selek, Barış Pehlivan, Serhan Asker și Kürşad Oğuz, care au fost achitați provizoriu; este preocupat de implicarea în aceste cazuri și în altele a procurorului-șef al orașului Istanbul, Akın Gürlek, recent numit, care are un lung parcurs de implicare, în diferite posturi, în cazuri celebre legate de personalități politice, ceea ce ar putea constitui un motiv pentru luarea în considerare a aplicării unor măsuri restrictive în cadrul regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului; este preocupat, de asemenea, de presiunea financiară tot mai mare asupra municipalităților din opoziție și de anunțurile controversate, cum ar fi cele legate de centrele de zi administrate de municipalitățile din opoziție;

25.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la deteriorarea drepturilor femeilor, la violența de gen și la creșterea numărului de feminicide în Turcia în 2024, care a fost la cel mai ridicat nivel din 2010, cu un an înainte de semnarea Convenției de la Istanbul; condamnă din nou cu fermitate retragerea Turciei, prin decret prezidențial, din acest acord internațional și își reiterează apelul de a anula această decizie; îndeamnă autoritățile turce să îmbunătățească cadrul legislativ și punerea sa în aplicare, inclusiv prin aplicarea integrală a Legii nr. 6284 privind protecția, pentru a combate în mod eficace toate formele de violență împotriva femeilor și practica așa-numitelor „crime de onoare”, pentru a pune capăt politicii persistente de impunitate prin tragerea la răspundere a agresorilor și pentru a avansa în direcția egalității de gen, în special în ceea ce privește participarea femeilor la procesele decizionale și de elaborare a politicilor; avertizează cu privire la alte atingeri aduse drepturilor femeilor, după cum o demonstrează recenta interzicere de către Turcia a operațiilor elective de cezariană din centrele medicale private fără justificare medicală, ceea ce constituie o încălcare inacceptabilă a autonomiei corporale a femeilor;

26.condamnă cu fermitate lipsa protecției și încălcările continue ale drepturilor fundamentale ale persoanelor LGBTI+ în Turcia, inclusiv intensificarea discursurilor de incitare la ură, a infracțiunilor motivate de ură și a retoricii discriminatorii, precum și continuarea stereotipurilor din mass-media bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen; regretă că această discriminare continuă este adesea acceptată de autorități, după cum o demonstrează arestările în masă efectuate în timpul marșului „Pride” în 2023 și interzicerea marșului în 2024, în timp ce marșurile anti-LGBTI+ au fost permise; îndeamnă autoritățile din Turcia să înceteze imediat interzicerea activităților de combatere a homofobiei, inclusiv a marșurilor Pride;

27.salută intensificarea dialogului cu minoritățile creștine, dar subliniază că nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește protecția drepturilor minorităților etnice și religioase, în special în ceea ce privește personalitatea lor juridică, inclusiv cele ale populației ortodoxe grecești din insulele Gökçeada (Imvros) și Bozcaada (Tenedos); solicită Turciei să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția și toate hotărârile relevante ale CEDO în acest sens; constată cu îngrijorare că reprezentanții diferitelor religii, inclusiv comunitățile nemusulmane și aleviții, continuă să se confrunte cu obstacole birocratice atunci când încearcă să înregistreze lăcașuri de cult; subliniază că acest lucru reprezintă o încălcare a dreptului la libertatea religioasă și de convingere; invită Turcia să adopte mult așteptatul regulament privind alegerea membrilor consiliilor de administrație ale fundațiilor minorităților nemusulmane care controlează spitalele comunitare; își reiterează apelul adresat Turciei de a respecta rolul Patriarhiei ecumenice pentru creștinii ortodocși din întreaga lume, de a recunoaște personalitatea juridică a acesteia și folosirea publică a titlului ecleziastic al Patriarhului ecumenic; invită Turcia să respecte pe deplin și să protejeze valoarea universală excepțională a monumentului Sfânta Sofia și a Muzeului Chora, care sunt înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO; ia act cu îngrijorare de faptul că Turcia nu a pus încă în aplicare două decizii ale Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO din 2021 și 2023 privind obligațiile sale de a lua măsuri speciale pentru a proteja aceste monumente; regretă lipsa de protecție a mănăstirii Panagia Soumela, care a fost propusă pentru a fi inclusă pe lista monumentelor patrimoniului mondial UNESCO; subliniază necesitatea de a elimina restricțiile privind formarea, numirea și succesiunea clerului; salută redeschiderea preconizată a Seminarului Halki și solicită eliminarea tuturor obstacolelor din calea bunei sale funcționări; invită autoritățile turce să ancheteze și să urmărească penal în mod eficace persoanele responsabile de orice infracțiuni motivate de ură, inclusiv discursuri de incitare la ură, comise împotriva minorităților; condamnă declarațiile antisemite făcute în mass-media și de înalți funcționari în urma atacurilor teroriste comise de Hamas la 7 octombrie 2023 împotriva Israelului; constată că toate aceste practici împotriva oricărei minorități religioase sunt incompatibile cu valorile UE;

28.salută apelul recent al lui Abdullah Öcalan către PKK de a depune arme și de a se dizolva și de a se angaja într-un proces de pace, ca un pas istoric și îndelung așteptat care ar putea contribui la încheierea unei perioade de 40 de ani de violență care a cauzat peste 40 000 de decese; salută eforturile depuse de toate părțile interesate implicate pentru a facilita aceste evoluții, inclusiv abordarea constructivă a diferiților lideri politici care a fost inițiată de liderul MHP, Devlet Bahçeli, vizitele la închisoarea Imrali acordate unei delegații a partidului DEM și consultările ample pe care acest partid le-a organizat cu alte partide politice; subliniază că acest lucru reprezintă o ocazie semnificativă și trebuie urmat de un proces politic incluziv, cu un rol proeminent pentru parlamentul Turciei, care să vizeze soluționarea pașnică și durabilă a problemei kurde în aspectele sale politice, sociale, democratice și de securitate; subliniază necesitatea de a apăra drepturile omului, pluralismul politic și drepturile civile pentru toți cetățenii, inclusiv pentru kurzi; regretă continuarea represiunii politice, hărțuirea judiciară și restricțiile privind drepturile culturale și lingvistice cu care se confruntă cetățenii kurzi, fapt ce subminează principiile democratice și coeziunea socială;

29.continuă să elogieze Turcia pentru că găzduiește circa 3,1 milioane de refugiați, dintre care în 2024, 2,9 milioane de sirieni aflați sub protecție temporară și în 2023, 3,2 milioane de sirieni aflați sub protecție temporară; reiterează importanța colaborării Turciei pentru gestionarea eficace și ordonată a fluxurilor de migrație; consideră oportun, în plus, faptul că începând din 2011 UE a contribuit cu aproape 10 miliarde EUR pentru a ajuta Turcia să găzduiască refugiați; constată că o parte din fondurile UE au fost alocate pentru a îmbunătăți capabilitățile de control la frontiere și de limitare; consideră bine-venită decizia UE de a aloca o sumă suplimentară de 1 miliard EUR în decembrie 2024 pentru a sprijini în continuare asistența medicală, educația și integrarea refugiaților în Turcia după căderea regimului Assad; în același timp, constată că aceste fonduri au fost deja angajate în mai 2024 și, prin urmare, nu constituie fonduri noi; invită Comisia să se asigure că alocarea de fonduri se face cât mai transparent și exact cu putință și că proiectele finanțate de UE, în special cele legate de centrele de cazare și de controlul frontierelor, respectă toate standardele relevante în materie de drepturi ale omului; este alarmat de relatările credibile care dezvăluie încălcări grave ale drepturilor omului în centrele de cazare finanțate de UE din Turcia, și invită Comisia să lanseze o anchetă transparentă și independentă a acestei chestiuni; constată cu îngrijorare că în ultimii ani s-a înregistrat o creștere continuă a numărului de cereri de azil în Republica Cipru; reamintește obligația Turciei de a lua toate măsurile necesare pentru a pune capăt folosirii rutelor de migrație ilegală existente și de a preveni crearea de noi rute maritime sau terestre de migrație ilegală dinspre Turcia către UE, îndeosebi spre Grecia și Republica Cipru; Evidențiază riscurile asociate oricărei instrumentalizări a migranților de către guvernul turc; subliniază necesitatea de a asigura protecția tuturor drepturilor și libertăților refugiaților și migranților; invită Turcia să asigure punerea în aplicare integrală și nediscriminatorie a Declarației UE-Turcia din 2016 și a Acordului UE-Turcia privind readmisia față de toate statele membre, inclusiv față de Republica Cipru; își exprimă speranța prudentă că evoluțiile din Siria vor permite treptat întoarcerea acasă a unui număr tot mai mare de refugiați; reiterează faptul că returnările ar trebui efectuate numai în mod voluntar și în condiții de siguranță și demnitate; condamnă atacurile violente repetate împotriva refugiaților și migranților, alimentate de discursurile și de sentimentele xenofobe ale politicienilor și ale comunităților-gazdă; invită Comisia Europeană și statele membre ale UE să își intensifice eforturile de menținere a spațiului umanitar și de protecție pentru refugiații sirieni din Turcia și să susțină principiul nereturnării ca piatră de temelie a politicilor UE;

30.se declară din nou foarte interesat de stabilitatea și securitatea în estul Mării Mediterane; salută dezescaladarea susținută și dinamica pozitivă din regiune, precum și recenta atmosferă pozitivă, de reluare a dialogului, dintre Turcia și Grecia, deși problemele nesoluționate afectează mai departe relațiile bilaterale; regretă că Turcia continuă să încalce suveranitatea și drepturile suverane ale unor state membre ale UE, cum ar fi Grecia și Republica Cipru, inclusiv prin promovarea doctrinei „Patriei albastre”; subliniază că, deși încălcările spațiului aerian elen de către Turcia au scăzut drastic, frecvența încălcărilor apelor teritoriale ale Greciei a crescut în comparație cu 2023, iar nave turce au desfășurat activități sistematice de pescuit ilegal în apele teritoriale ale Greciei; este foarte îngrijorat că Turcia continuă să mențină o amenințare oficială de război împotriva Greciei (casus belli), în cazul în care aceasta din urmă își exercită dreptul legal de a-și extinde apele teritoriale până la 12 mile marine în Marea Egee, în conformitate cu articolul 3 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării; invită Turcia să respecte pe deplin suveranitatea tuturor statelor membre ale UE asupra apelor lor teritoriale și a spațiului lor aerian, precum și drepturile lor suverane, inclusiv dreptul de a explora și exploata resursele naturale, în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), care face parte din acquis-ul UE; își reiterează opinia potrivit căreia Memorandumul de înțelegere Turcia-Libia privind delimitarea jurisdicțiilor maritime în Marea Mediterană încalcă drepturile suverane ale statelor terțe, nu respectă dreptul mării și nu poate produce niciun efect juridic pentru statele terțe;

31.regretă că problema cipriotă rămâne nesoluționată și cere ca toate părțile implicate să reia cu seriozitate dialogul și să dea dovadă de voința politică de a iniția negocieri pașnice conduse de ONU, în vederea realizării unor progrese reale în negocierile privind soluționarea problemei cipriote; salută reluarea discuțiilor informale desfășurate sub egida Secretarului General al ONU la 18 și 19 martie 2025, într-o atmosferă constructivă, în cadrul cărora ambele părți și-au demonstrat clar angajamentul de a realiza progrese și de a continua dialogul; consideră bine-venit acordul dintre cele două părți privind deschiderea a patru puncte de trecere, deminarea, înființarea unei comisii pentru tineret și lansarea unor proiecte în domeniul mediului și al energiei solare, în cadrul unui nou set de măsuri de creștere a încrederii; încurajează toate părțile să profite de acest avânt pentru a avansa către reluarea negocierilor;

32.își reafirmă cu convingere opinia că singura rezolvare a problemei cipriote o reprezintă un acord just, cuprinzător și viabil, care să țină seama și de aspectele externe ale problemei, în cadrul convenit al ONU, bazat pe o federație cu două comunități și două zone, cu o personalitate juridică internațională unică, suveranitate unică, cetățenie unică și în care să existe egalitate politică, așa cum prevăd rezoluțiile aplicabile ale Consiliului de Securitate al ONU, convergențele convenite și cadrul Secretarului General al ONU, precum și în conformitate cu dreptul internațional și cu principiile și valorile pe care se întemeiază Uniunea; condamnă cu fermitate încercările Turciei de a îmbunătăți statutul entității secesioniste în Ciprul ocupat, inclusiv prin intermediul Organizației Statelor Turkice, și invită toate statele să respecte suveranitatea Ciprului, în concordanță cu rezoluțiile CSONU; solicită reluarea de urgență a negocierilor privind reunificarea Ciprului sub egida Secretarului General al ONU, cât mai curând posibil, din punctul în care au fost întrerupte la Crans-Montana în 2017; invită Turcia să renunțe la propunerea inacceptabilă de soluție bazată pe coexistența a două state în Cipru și să revină la baza convenită a unei soluții și la cadrul ONU; invită Turcia să își retragă trupele din Cipru și să se abțină de la orice acțiune unilaterală care ar întări scindarea permanentă a insulei, precum și de la orice acțiuni de modificare a echilibrului demografic;

33.solicită Turciei să respecte statutul zonei-tampon și mandatul Forței de menținere a păcii în Cipru a ONU (UNFICYP); își reia apelul la cooperare între Republica Cipru, Turcia, Regatul Unit și ONU cu scopul de a aplica măsuri concrete de demilitarizare a zonei-tampon și de îmbunătățire a securității de pe insulă; îndeamnă Turcia și conducerea cipriotă turcă să anuleze toate acțiunile unilaterale și încălcările din zona-tampon și din vecinătatea acesteia și să se abțină de la orice alte acțiuni și provocări de acest tip; condamnă actuala „deschidere” de către Turcia a cartierului Varosha, deoarece aceasta modifică negativ situația de pe teren, subminează încrederea reciprocă și are un impact negativ asupra perspectivelor de reluare a discuțiilor directe privind rezolvarea cuprinzătoare a problemei cipriote; invită Turcia să își anuleze acțiunile ilegale de încălcare a rezoluțiilor 550(1984) și 789(1992) ale Consiliului de Securitate al ONU referitoare la Varosha, care impun Turciei să transfere zona Varosha locuitorilor săi de drept sub administrația temporară a ONU și să se retragă din Strovilia și să faciliteze punerea în aplicare deplină a Acordului de la Pyla;

34.își reiterează profunda îngrijorare cu privire la toate acțiunile unilaterale care vizează consolidarea, pe teren, a scindării permanente a Ciprului, în loc să conducă la reunificarea sa; condamnă, în acest context, recenta vizită ilegală a președintelui Erdoğan în zonele ocupate ale Republicii Cipru, precum și declarațiile sale provocatoare, care periclitează eforturile ONU, ale UE, ale comunității internaționale în general și ale altor părți implicate în reluarea unor negocieri substanțiale în cadrul convenit; regretă că astfel de acțiuni unilaterale echivalează cu o intervenție nelegitimă directă împotriva intereselor comunităților cipriote greacă și turcă;

35.cere din nou Turciei să ofere comunității cipriote turce spațiul necesar pentru a acționa în concordanță cu rolul său de comunitate legitimă a insulei, care este un drept garantat de Constituția Republicii Cipru; își reia apelul adresat Comisiei de a-și intensifica eforturile de dialog cu comunitatea cipriotă turcă în vederea facilitării rezolvării problemei cipriote și reamintind că locul său este în Uniunea Europeană; solicită tuturor părților implicate să abordeze cu mai mult curaj problema reunirii comunităților; subliniază necesitatea punerii în aplicare a acquis-ului UE pe întreaga insulă, în urma rezolvării cuprinzătoare a problemei cipriote;

36.ia act de munca importantă a Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru (CPD) și solicită ca armata turcă să acorde mai mult acces la zonele militare ocupate, precum și să dea acces la arhivele sale militare și la informații despre mutarea rămășițelor pământești din vechile locuri de înmormântare în cele ulterioare; este în continuare profund preocupat de restricțiile privind accesul la sistemul de învățământ și privind dreptul de practicare a religiei, precum și de obstacolele cu care se confruntă ciprioții greci ce locuiesc în enclave; invită Turcia să își intensifice cooperarea cu Consiliul Europei și cu organismele și instituțiile sale relevante, să dea curs principalelor recomandări ale acestora, să pună în aplicare pe deplin Convenția europeană a drepturilor omului sub aspectul respectării libertății de religie, de opinie și de exprimare și a dreptului de a avea acces la patrimoniul cultural și de a se bucura de acesta, precum și să pună capăt distrugerii deliberate a patrimoniului cultural și religios; condamnă încercările repetate ale Turciei de a-i intimida și reduce la tăcere pe ziariștii ciprioți turci, pe sindicaliștii, apărătorii drepturilor omului și cetățenii progresiști din comunitatea cipriotă turcă, încălcându-le astfel dreptul la libertatea de opinie și de exprimare; invită Turcia să pună capăt politicii sale agresive de vânzare și exploatare a proprietăților cipriote grecești, politică menită să creeze efecte ireversibile pe teren, cu încălcarea totală a hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în această privință;

37.regretă refuzul constant al Turciei de a respecta legislația în domeniul aviației și de a crea un canal de comunicare între centrele de control al traficului aerian din Turcia și din Republica Cipru, ceea ce generează riscuri și pericole reale în materie de siguranță, așa cum au arătat Agenția Europeană de Siguranță a Aviației și Federația internațională a asociațiilor piloților de linie; regretă și refuzul acestei țări de a acorda acces navelor aflate sub pavilionul unui stat membru la strâmtoarea Bosfor și în Dardanele; consideră că acestea ar putea fi domenii în care Turcia și-ar putea dovedi angajamentul față de măsurile de creștere a încrederii și invită Turcia să colaboreze punând pe deplin în aplicare legislația UE în domeniul aviației; regretă că Turcia a încercat în continuare să împiedice concretizarea proiectului „Great Sea Interconnector”, proiect de interes comun al UE, și și-a menținut planurile de a crea o interconexiune ilegală de energie electrică cu zona ocupată a Ciprului;

38.regretă că de 20 ani Turcia refuză să își îndeplinească obligațiile asumate față de UE în conformitate cu cadrul de negociere din octombrie 2005, inclusiv cele legate de Cipru; evidențiază că recunoașterea tuturor statelor membre este o componentă necesară a procesului de aderare; își reia apelul adresat Turciei de a-și îndeplini obligația de a pune în aplicare complet și nediscriminatoriu Protocolul adițional la Acordul de la Ankara în ceea ce privește toate statele membre, inclusiv cu Republica Cipru; invită, de asemenea, Turcia să asigure respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a drepturilor politice ale tuturor ciprioților și să garanteze respectarea principiilor fundamentale ale Uniunii Europene și ale acquis-ului acesteia;

39.afirmă că susține un viitor liber, sigur și stabil pentru Siria și cetățenii acesteia și că trebuie să se facă un proces pașnic și incluziv de tranziție politică, care să fie condus și asumat de Siria, care să presupună protejarea și incluziunea comunităților religioase și etnice; își exprimă angajamentul față de o cooperare constructivă între UE și Turcia în acest scop referitoare la ajutorul umanitar, promovarea unei soluții politice sustenabile în Siria și lupta împotriva Daesh, având în vedere că Turcia are un rol esențial în promovarea stabilității în regiune; reamintește că suveranitatea Siriei trebuie restabilită; recunoaște cât de important este să fie reconstruită economia Siriei ca pilon al stabilității și prosperității regiunii pe termen lung; invită Turcia să respecte integritatea teritorială și suveranitatea Siriei și să înceteze imediat toate atacurile și incursiunile de pe teritoriul sirian și ocupația acestuia, în deplină conformitate cu dreptul internațional; condamnă atacurile comise în ultimele săptămâni, profitând de prăbușirea regimului Assad, de către milițiile sprijinite de Turcia împotriva forțelor kurde siriene din nordul Siriei; se declară foarte îngrijorat de la faptul că aceste atacuri nu numai că determină înmulțirea persoanelor strămutate în interiorul țării, ci amenință și eficiența și continuitatea luptei împotriva Daesh; constată că prezența sa continuă riscă să destabilizeze și mai mult și să submineze eforturile de găsire a unei soluții politice sustenabile în Siria; constată și că, invocând preocupări de securitate, Turcia ocupă ilegal și zone din Irak; reiterează faptul că populația civilă nu ar trebui să fie niciodată victima autoapărării militare; solicită derularea investigațiilor necesare în cazurile în care au existat victime civile și încetarea represiunii împotriva jurnaliștilor care lucrează în zonă; invită Turcia să sprijine procesul de punere în aplicare a acordului dintre guvernul de tranziție al Siriei și Forțele Democratice Siriene, conduse de kurzi, și să se abțină de la orice ingerință în procesele interne ale Siriei;

40.sprijină normalizarea relațiilor dintre Armenia și Turcia în interesul reconcilierii, al bunelor relații de vecinătate, al stabilității și securității regionale, precum și al dezvoltării socioeconomice și salută progresele înregistrate până în prezent; este mulțumit de eforturile neîntrerupte de restabilire a legăturilor dintre cele două țări; invită insistent Turcia să pună rapid în aplicare acordurile la care au ajuns reprezentanții speciali ai guvernelor turc și armean, cum ar fi deschiderea spațiului aerian și a frontierei dintre cele două țări pentru resortisanții țărilor terțe și ulterior pentru titularii de pașapoarte diplomatice; consideră bine-venită deschiderea temporară a punctului de trecere a frontierei Margara-Alican dintre Armenia și Turcia pentru a înlesni acordarea de ajutor umanitar în Siria; declară că speră ca aceste evoluții să poată da un impuls normalizării relațiilor în regiunea Caucazului de Sud, inclusiv în ceea ce privește securitatea și dezvoltarea socioeconomică, și pune în evidență interesul UE de a sprijini acest proces; încurajează Turcia să joace un rol constructiv în promovarea stabilității regionale prin facilitarea încheierii rapide a procesului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, folosindu-se de influența sa asupra Azerbaidjanului și descurajând Azerbaidjanului de la orice altă acțiune militară împotriva suveranității armene; încurajează încă o dată Turcia să recunoască genocidul armean, pentru a deschide calea unei veritabile reconcilieri între poporul turc și cel armean, și să își respecte pe deplin obligațiile de a proteja patrimoniul cultural armean;

41.observă că poziția adoptată de Turcia față de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze relațiile UE-Turcia, deoarece Turcia încearcă să mențină legături atât cu Occidentul, cât și cu Rusia; ia cunoștință de încercările diplomatice ale Turciei de a media între Rusia și Ucraina, în special în ceea ce privește Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, precum și de sprijinul său neîntrerupt pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, inclusiv de votul său pentru rezoluțiile Adunării Generale a ONU care condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; regretă că, pe de altă parte, comerțul dintre Turcia și Rusia a crescut brusc de la începutul războiului din Ucraina, ceea ce face ca Turcia să fie al doilea partener comercial al Rusiei, în pofida sancțiunilor UE împotriva Rusiei, și că Turcia este singurul stat membru al NATO care nu a impus nicio sancțiune Rusiei; constată, de asemenea, că Oficiul European de Luptă Antifraudă al uniunii Europene (OLAF) a inițiat o investigație despre o portiță legislativă care permite unor țări precum Turcia să modifice datele de identificare a petrolului rusesc supus sancțiunilor și să îl exporte în UE; salută, cu toate acestea, măsurile pozitive, cum ar fi blocarea de către Turcia a exporturilor anumitor produse cu dublă utilizare către Rusia, precum și a exporturilor de produse din Statele Unite și din Regatul Unit care sunt în folosul acțiunii militare ruse; cere din nou guvernului turc să își suspende planurile de construire a centralei nucleare Akkuyu, care va fi construită, exploatată și deținută de Corporația de Stat pentru Energie Atomică Rosatom din Rusia; se declară îngrijorat de discuțiile pe care Turcia le poartă în prezent cu Rusia pentru a înființa un centru de comercializare a gazelor în Istanbul, programat să înceapă să funcționeze în 2025;

42.consideră bine-venită participarea Turciei la diverse misiuni și operațiuni de gestionare a crizelor (în cadrul politicii de securitate și apărare comune); regretă totuși că gradul de aliniere la pozițiile politicii externe și de securitate comune s-a înrăutățit și mai mult, inclusiv în materie de sancțiuni și de combatere a eludării sancțiunilor, și a scăzut la un nivel minim istoric de 5 %, cel mai scăzut procent dintre toate țările în curs de aderare; reamintește că țările candidate la aderarea la UE trebuie să se alinieze treptat la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene și să respecte dreptul internațional; regretă că Turcia nu a luat nicio măsură în acest sens, îndeosebi neaplicând sancțiunile UE împotriva Rusiei, și că în multe domenii de interes comun, există diferențe îngrijorătoare între politicile externe ale UE și ale Rusiei; invită insistent Turcia să se alinieze la sancțiunile UE împotriva Rusiei și să le pună în aplicare pe deplin, inclusiv în ceea ce privește măsurile de combatere a eludării, și să coopereze îndeaproape cu trimisul pentru sancțiuni al UE;

43.subliniază că este important să se consolideze cooperarea UE-Turcia în chestiuni de securitate la nivel mondial, în special având în vedere peisajul geopolitic în schimbare și posibilele schimbări în politica externă a SUA; își exprimă speranța prudentă că implicarea informală recentă, cum ar fi participarea ministrului turc al afacerilor externe la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din UE din 2024, ar putea impulsiona ameliorarea relațiilor; recunoaște rolul esențial al Turciei ca aliat în cadrul NATO și salută decizia parlamentului Turciei de a ratifica aderarea Suediei la NATO în ianuarie 2024; reamintește în acest sens că Turciei îi revine responsabilitatea esențială de a promova stabilitatea atât la nivel regional, cât și la nivel mondial, și se așteaptă din partea ei să acționeze în concordanță cu obligațiile pe care le are în calitate de membru al NATO, mai ales având în vedere tulburările geopolitice actuale; încurajează participarea constructivă la un dialog politic mai structurat și mai frecvent privind politica externă, de securitate și de apărare pentru a se încerca să stabilească o colaborare privind interesele convergente, încercându-se totodată să se reducă divergențele, în special privind eliminarea obstacolelor persistente din calea consolidării unei relații reale între UE și NATO, printre care și cel reprezentat de achiziționarea de la Rusia a sistemului de apărare aeriană S-400; este în continuare îngrijorat pe bună dreptate de faptul că Turcia continuă să excludă un stat membru de la cooperarea cu NATO;

44.salută poziția de lungă durată a Turciei în favoarea unei soluții bazate pe coexistența a două state pentru conflictul israeliano-palestinian, apelurile sale la încetarea focului în războiul dintre Israel și Hamas și eforturile sale continue de a furniza ajutor umanitar în Gaza pe tot parcursul conflictului; regretă profund totodată sprijinul activ al autorităților, inclusiv al președintelui, acordat grupării Hamas, aflate pe lista UE a organizațiilor teroriste, și poziția lor față de atacul împotriva Israelului din 7 octombrie 2023, pe care guvernul turc nu l-a condamnat; reliefează că sprijinul deschis al Turciei pentru Hamas și refuzul de a desemna Hamas organizație teroristă nu sunt compatibile cu politica externă și de securitate a UE; cere deci să se revizuiască această poziție;

45.observă cu îngrijorare că Turcia a solicitat să fie membră a BRICS + și i s-a oferit statutul de „țară parteneră” și că analizează aderarea la Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (SCO), în care are statutul de partener de dialog; se declară extrem de îngrijorat de interesul tot mai mare al Turciei pentru un cadru de parteneriat alternativ, care este în esență incompatibil cu procesul de aderare la UE; insistă asupra ideii că noul statut al Turciei de țară parteneră a BRICS nu trebuie să afecteze responsabilitățile Turciei în cadrul NATO; constată că Turcia a cultivat formate de cooperare, parteneriate și alianțe regionale în afara UE; este îngrijorat de tendința Turciei de a folosi această abordare multilaterală pentru a-și susține interesele, fără a se angaja să coopereze pe deplin cu niciuna dintre aceste alianțe;

46.rămâne îngrijorat de faptul că guvernul turc folosește diaspora turcă ca pe un instrument de ingerință ocazională în politicile interne ale statelor membre ale UE;

47.salută revenirea Turciei la o politică economică și monetară mai convențională, menținând totodată o creștere solidă și un deficit bugetar moderat; regretă însă că tot cetățenii sunt cei care suportă costurile acestor măsuri, sub forma unor rate mai mari ale dobânzii; reliefează că vulnerabilitățile sociale au crescut, mai cu seamă în rândul copiilor și al vârstnicilor, în principal pentru că nu există o strategie cuprinzătoare de reducere a sărăciei și din cauza inegalităților în materie de venituri; evidențiază necesitatea ca autoritățile turce să pună în aplicare măsuri cuprinzătoare de protecție socială, să consolideze drepturile de negociere colectivă și să se asigure că reformele economice prioritizează reducerea inegalităților și crearea de locuri de muncă decente;

48.regretă că, în pofida progreselor observate în politicile economice și monetare, alte acțiuni ale guvernului turc care afectează statul de drept continuă să submineze principii de bază, cum ar fi securitatea juridică, ceea ce afectează capacitatea potențială a Turciei de a beneficia de investiții; salută eliminarea Turciei de pe lista gri a Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) în iunie 2024, în urma progreselor semnificative înregistrate în sensul îmbunătățirii regimului său de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;

49.felicită Turcia pentru că și-a intensificat activitatea de investiții în sectorul energiei verzi și o invită să îmbunătățească mai departe compatibilitatea politicii sale energetice cu acquis-ul UE, valorificându-și potențialul enorm în domeniul energiei regenerabile; se declară îngrijorat deoarece nu s-a avansat semnificativ în politicile climatice, mai ales din cauză că nu există o lege cuprinzătoare privind clima, un sistem național de comercializare a certificatelor de emisii și o strategie de dezvoltare pe termen lung cu emisii scăzute de dioxid de carbon, ceea ce subminează obiectivul său de a atinge neutralitatea climatică până în 2053; subliniază necesitatea unui cadru juridic solid și a unor mecanisme mai stricte de asigurare a respectării acestuia, cu scopul de a proteja resursele naturale și de mediu; invită insistent Turcia să își alinieze politicile de mediu la acquis-ul UE, inclusiv în ceea ce privește respectarea habitatelor naturale, atunci când desfășoară proiecte miniere, și accentuează că este important ca Turcia să adere la Convenția de la Aarhus; salută activitatea apărătorilor drepturilor de mediu din Turcia și lansează un avertisment cu privire la impactul extrem de puternic pe care îl au asupra mediului marile proiecte guvernamentale, cum ar fi extinderea activităților Turciei de extracție a cuprului în Muntele Ida (Kaz Daglari);

50.subliniază că Turcia a luat măsuri pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare cu energie și a mări ponderea energiei din surse regenerabile; constată că această țară ocupă locul șapte în clasamentul celor mai mari piețe de GNL și subliniază că are potențial de a deveni un nod energetic regional; ia act de faptul că Turcia a aderat la obiectivele globale privind eficiența energetică și capacitatea de energie regenerabilă până în 2030; invită Comisia să țină seama de potențialul de a fi centru energetic regional al Turciei în inițiativele de mărire a capacității instalate de energie din surse regenerabile în regiunea mediteraneeană și în dezvoltarea noului Pact pentru Mediterana și cere ca cooperarea în domeniul energetic să facă parte din programul comun;

51.constată unele îmbunătățiri ale condițiilor de pe piața muncii și atrage atenția asupra unor probleme critice nesoluționate, cum ar fi munca informală, disparitatea de gen și inegalitatea veniturilor; este îngrijorat de scara redusă a negocierilor colective și de nerecunoașterea drepturilor sindicale pentru anumiți angajați din sectorul public; consideră că sunt necesare mai multe eforturi pentru a îmbunătăți mecanismele de dialog social și pentru a răspunde provocărilor emergente în materie de siguranță la locul de muncă; reamintește că libertatea sindicală și dialogul social sunt esențiale pentru dezvoltarea și prosperitatea unei societăți pluraliste; regretă, în acest sens, arestările recente ale unor sindicaliști, printre care și Remzi Çalișkan, vicepreședinte al confederației DISK și președinte al Genel-İș, care a fost eliberat după o lună de închisoare, Kemal Göksoy, președintele secției din Mersin a Genel-İș, care rămâne în închisoare, și Mehmet Türkmen, președintele sindicatului din sectorul textilelor BİRTEK SEN, care a fost reținut la 14 februarie 2025;

52.își reafirmă convingerea fermă că, dincolo de procesul de aderare blocat în prezent, Turcia este o țară de relevanță strategică, un partener esențial pentru stabilitatea întregii regiuni și are un rol important în tratarea problemelor de securitate, în gestionarea migrației, combaterea terorismului și securitatea energetică; subliniază că este important să se mențină un dialog constructiv și să se aprofundeze cooperarea în domenii de interes strategic reciproc; atrage atenția asupra unei serii de domenii de politică pentru relațiile viitoare, fie că este vorba de tranziția verde, comerț, energie, o uniune vamală modernizată sau liberalizarea vizelor, printre altele; reamintește, cu toate acestea, că regresul democratic și nealinierea la PESC nu conduc la realizarea unor progrese semnificative în această privință; reafirmă că UE se angajează să urmărească să aibă relații optime cu Turcia, bazate pe dialog, respect și încredere reciprocă, în concordanță cu dreptul internațional și cu relațiile de bună vecinătate;

53.subliniază că este important să se încurajeze un parteneriat mai strâns în toate sectoarele economice, în beneficiul UE, al tuturor statelor sale membre și al Turciei; observă mai cu seamă că este important să se coopereze în domeniile energiei, inovării, inteligenței artificiale, sănătății, securității și gestionării migrației, precum și în altele; constată în acest sens că au avut loc recent diverse dialoguri la nivel înalt, inclusiv privind comerțul și economia, acestea reprezentând o serie de pași către forme pragmatice de cooperare în domenii de importanță reciprocă; cere să se reia toate dialogurile structurate la nivel înalt și să se inițieze dialoguri structurale la nivel înalt privind cooperarea sectorială, pentru a trata problemele comune și a studia ocaziile, cu condiția ca o astfel de cooperare să meargă mână în mână cu o condiționalitate clară și consecventă, bazată pe respectarea principiilor democratice, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, astfel cum s-a subliniat anterior în prezenta rezoluție;

54.este pregătit să sprijine o uniune vamală modernizată, cu o sferă de aplicare mai largă și reciproc avantajoasă, care ar putea cuprinde o gamă largă de domenii de interes comun, inclusiv digitalizarea, alinierea politicilor în domeniul energiei verzi la Pactul verde, achizițiile publice, angajamentele privind dezvoltarea sustenabilă, contribuind la securitatea economică a ambelor părți; susține ideea ca această uniune vamală modernizată să fie însoțită de un mecanism eficient și eficace de soluționare a litigiilor; subliniază că pentru ca Parlamentul să își dea aprobarea la sfârșitul procesului, această modernizare va trebui să se bazeze pe o condiționalitate strictă legată de drepturile omului și libertățile fundamentale, de respectarea dreptului internațional și a relațiilor de bună vecinătate, inclusiv de punerea în aplicare integrală de către Turcia a Protocolului adițional privind extinderea Acordului de la Ankara la toate statele membre, fără excepție și fără discriminare;

55.constată cu profund regret că Turcia nu a înregistrat progrese în îndeplinirea criteriilor de referință cerute pentru liberalizarea vizelor; își reiterează disponibilitatea de a începe procesul de liberalizare a vizelor de îndată ce autoritățile turce îndeplinesc pe deplin cele șase criterii de referință evident neîndeplinite, fără discriminare față de niciun stat membru al UE, aliniindu-se totodată la politica UE în domeniul vizelor; regretă că cetățenii turci se confruntă cu probleme legate de cererile de viză pentru statele membre ale UE din cauza creșterii accentuate a cererii și a temerilor legate de utilizarea abuzivă a sistemului; recunoaște însă angajamentul politic de a îmbunătăți accesul la vize și solicită intensificarea eforturilor ambelor părți de a elimina barierele tehnice și administrative rămase; invită statele membre ale UE să majoreze resursele alocate acestei chestiuni; sprijină măsurile de facilitare a eliberării vizelor, în special în ceea ce privește afacerile și studenții Erasmus; regretă profund încercările constante ale autorităților turce de a acuza UE că nu înregistrează progrese în acest dosar, fără a lua nicio măsură necesară pentru a îndeplini criteriile de referință rămase; reamintește Turciei că lipsa unor progrese concrete și cumulate în ceea ce privește condițiile neîndeplinite are un impact direct asupra afacerilor și a studenților Erasmus; apreciază contribuția inestimabilă a schimburilor din cadrul Erasmus +, care oferă ample posibilități de educație interculturală; regretă, cu toate acestea, slaba supraveghere din partea Comisiei, exemplificată de parteneriatul Erasmus cu Universitatea de Știință și Tehnologie Gaziantep Islam, a cărei conducere și-a exprimat public sprijinul pentru actele teroriste; invită Comisia să se asigure că universitățile-partenere respectă Carta drepturilor fundamentale a UE prin efectuarea unor verificări ex-ante și a unor controale periodice;

56.consideră, având în vedere cele de mai sus, că guvernul turc nu a luat măsurile necesare pentru a umple lacunele democratice fundamentale care există în această țară și își reafirmă deci opinia că procesul de aderare a Turciei la UE nu poate fi reluat în circumstanțele actuale, în ciuda aspirațiilor democratice și proeuropene ale unei mari părți a societății turce; reamintește că, la fel ca în cazul oricărui alt candidat, procesul de aderare depinde de respectarea deplină a criteriilor de la Copenhaga și de normalizarea relațiilor cu toate statele membre ale UE;

57.invită insistent guvernul Turciei, instituțiile UE și statele membre să depună mai departe eforturi pentru a stabili un parteneriat mai strâns, mai dinamic și mai strategic, dincolo de procesul de aderare care este blocat în prezent, pe baza concluziilor pertinente ale Consiliului și ale Consiliului European și a condiționalității stabilite, cu un accent deosebit pe politicile climatice, securitatea energetică, cooperarea în materie de combatere a terorismului și stabilitatea regională; insistă că trebuie inițiat un proces de reflecție privind modurile în care acest nou cadru constructiv și progresist al relațiilor UE-Turcia poate îngloba interesele tuturor părților implicate, de exemplu, prin modernizarea și îmbunătățirea actualului Acord de asociere; subliniază că un astfel de proces pozitiv trebuie să se bazeze pe progrese concrete în Turcia în ceea ce privește alinierea la PESC, democrația, statul de drept și respectarea valorilor fundamentale și să fie însoțit de astfel de progrese;

58.consideră comunicarea comună din 29 noiembrie 2023 privind situația actuală a relațiilor UE-Turcia ca fiind o bază bună pentru a realiza progrese în relațiile generale dintre UE și Turcia; regretă că până în prezent Consiliul nu și-a manifestat clar sprijinul politic pentru această comunicare comună; reiterează faptul că recunoașterea tuturor statelor membre ale UE este o componentă necesară a fiecărui acord dintre UE și Turcia; subliniază că angajamentul constructiv al Turciei, inclusiv în ceea ce privește problema Ciprului, rămâne esențial pentru promovarea unei cooperări mai strânse între UE și Turcia;

59.avertizează însă că o nouă abatere a autorităților turce în direcția autoritarismului, cum ar fi cea recentă, va afecta grav, într-un final, toate dimensiunile relațiilor UE-Turcia, inclusiv cooperarea comercială și în domeniul securității, deoarece nu lasă să se dobândească încrederea și fiabilitatea necesare între parteneri și determină ambele părți să se opună una alteia pe scena geopolitică actuală;

60.recunoaște și salută în continuare aspirațiile democratice și proeuropene ale majorității societății turce (în special în rândul tinerilor turci), pe care UE nu o va abandona; consideră că aceste aspirații reprezintă un motiv foarte important pentru a menține în viață procesul de aderare a Turciei; invită, prin urmare, Comisia să își mențină și să își sporească sprijinul politic și financiar acordat societății civile dinamice și prodemocratice din Turcia, ale cărei eforturi pot contribui la generarea voinței politice necesare pentru aprofundarea relațiilor dintre UE și Turcia; subliniază însă că reluarea procesului de aderare depinde de voința politică de neclintit a autorităților și a societății din Turcia de a deveni o adevărată democrație, ceea ce UE nu poate impune cu forța;

61.își reiterează apelul de a se întări și a se aprofunda cunoașterea și înțelegerea reciprocă dintre societățile noastre, promovându-se creșterea culturală și schimburile socioculturale și combătându-se toate manifestările prejudecăților sociale, religioase, etnice sau culturale; încurajează Turcia și UE să promoveze valori comune, în special prin sprijinirea tinerilor; își reafirmă angajamentul fără rezerve de a susține și de a mări sprijinul acordat societății civile independente din Turcia;

62.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție președintelui Consiliului European, Consiliului și Comisiei; solicită ca prezenta rezoluție să fie tradusă în limba turcă și transmisă președintelui, guvernului și parlamentului Republicii Turcia.