1.ia act de angajamentul declarat al Serbiei față de aderarea la UE ca obiectiv strategic și de obiectivul acesteia de a se alinia pe deplin la acquis-ul UE până la sfârșitul anului 2026; îndeamnă Serbia să realizeze rapid și decisiv reforme esențiale, în special în cadrul grupului 1, pentru ca acest angajament foarte ambițios să fie perceput ca fiind realist, autentic și semnificativ; subliniază că Serbia trebuie să demonstreze în mod serios și categoric că este orientată strategic către UE, dând dovadă de o voință politică puternică și de coerență în aplicarea reformelor legate de UE și comunicând obiectiv și fără echivoc cu cetățenii cu privire la UE, calea europeană a Serbiei și reformele necesare;

2.reiterează importanța strategică a Balcanilor de Vest în contextul geopolitic actual, precum și pentru securitatea și stabilitatea UE în ansamblu; subliniază că, având în vedere poziția sa geopolitică, țara are un impact direct asupra stabilității generale a regiunii; condamnă, prin urmare, tentativele Serbiei de a stabili o sferă de influență care subminează suveranitatea țărilor învecinate;

3.recunoaște nivelul bun de pregătire al Serbiei în ceea ce privește stabilitatea macroeconomică și disciplina fiscală, precum și evaluarea Comisiei, conform căreia grupul tematic 3 este din punct de vedere tehnic gata să fie deschis, dar constată cu îngrijorare că s-au înregistrat progrese limitate sau nu s-au înregistrat progrese generale în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de referință pentru aderarea la UE în toate capitolele de negociere, cu deficiențe deosebite în domenii critice, cum ar fi statul de drept, libertatea mass-mediei, reforma administrației publice și alinierea la politicile UE, în special la politica externă a UE;

4.regretă că nu s-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește capitolul 31, deoarece situația alinierii Serbiei la pozițiile de politică externă ale UE a rămas în mare măsură neschimbată, îndeosebi din cauza relațiilor strânse ale Serbiei cu Rusia; reamintește că Serbia rămâne o excepție notabilă în Balcanii de Vest din perspectiva alinierii la PESC; invită Serbia să inverseze această tendință și să demonstreze pași pozitivi către alinierea deplină; constată că rata de respectare de către Serbia a declarațiilor UE este în creștere, dar nu depășește încă 61 %; salută participarea activă și constantă a Serbiei și contribuția sa pozitivă la misiunile și operațiunile UE de gestionare militară a crizelor;

5.salută sprijinul umanitar acordat de Serbia Ucrainei și ia act de vânzarea de muniție în valoare de 800 de milioane EUR spre a fi utilizată de Ucraina ca parte a unui acord reciproc avantajos; ia act de faptul că Serbia s-a aliniat la unele poziții ale UE în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; regretă, cu toate acestea, că Serbia nu se aliniază încă la măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei; invită UE să reexamineze amploarea asistenței financiare pe care o acordă Serbiei dacă statul sprijină în continuare ideologiile antidemocratice și nu se aliniază la măsurile restrictive ale UE și la PESC; îndeamnă Serbia să se alinieze rapid, sistematic și fără întârziere la măsurile restrictive și la politica generală a UE față de Rusia și Belarus;

6.evidențiază că punerea în aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei este importantă pentru securitatea Europei în ansamblu; regretă relațiile în continuare strânse ale Serbiei cu Rusia, care ridică semne de întrebare privind orientarea sa strategică; își reiterează apelurile adresate autorităților sârbe de a mări transparența în ceea ce privește rolul și activitățile așa-numitului centru umanitar ruso-sârb din Niš și de a pune capăt imediat oricărei cooperări militare cu Rusia; ia act de decizia Serbiei de a sprijini rezoluția ONU de condamnare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei la trei ani de la invazia pe scară largă; regretă că președintele Vučić a retras verbal imediat votul Serbiei de la ONU și l-a numit o „greșeală”; consideră că menținerea unor relații privilegiate cu regimul de la Kremlin subminează nu numai credibilitatea Serbiei ca țară candidată, ci și încrederea partenerilor săi europeni și viitorul relațiilor UE-Serbia;

7.regretă scăderea continuă a sprijinului public în Serbia pentru aderarea la UE și sprijinul tot mai mare pentru regimul lui Putin, care este rezultatul unei retorici anti-UE și pro-ruse de lungă durată din partea mass-mediei controlate de guvern, precum și din partea unor funcționari guvernamentali; invită autoritățile sârbe să încurajeze o dezbatere deschisă și întemeiată pe fapte cu privire la aderarea la UE;

8.regretă răspândirea continuă a dezinformării, inclusiv cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; condamnă efectele de propagare ale acestor acțiuni în alte țări din regiune; invită autoritățile sârbe să combată dezinformarea și îndeamnă UE să intensifice cooperarea cu Serbia pentru a consolida reziliența democratică și a contracara amenințările hibride;

9.ia act de progresele Serbiei privind alinierea la politica UE în domeniul vizelor și solicită alinierea deplină, în special cu privire la țările din afara UE cu un risc de securitate pentru UE, cum ar fi riscul reprezentat de atacurile cibernetice; salută acordul semnat la 25 iunie 2024 între UE și Serbia privind cooperarea operațională pentru gestiunea transfrontalieră cu Frontex, subliniind necesitatea de a acționa în conformitate cu drepturile fundamentale și standardele internaționale;

10.reiterează că ritmul general al negocierilor de aderare ar trebui să depindă de realizarea unor progrese concrete în ceea ce privește elementele fundamentale, statul de drept și angajamentul față de drepturile și valorile comune europene, precum și de dialogul Belgrad-Priștina, care trebuie purtat cu bună credință astfel încât să conducă la un acord obligatoriu din punct de vedere juridic și bazat pe recunoașterea reciprocă și pe alinierea la PESC a UE; își reiterează poziția potrivit căreia negocierile de aderare cu Serbia ar trebui să avanseze numai dacă țara se aliniază la sancțiunile UE împotriva Rusiei și înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește reformele sale legate de UE, în special în domeniul elementelor fundamentale;

11.își reiterează îngrijorarea cu privire la abordarea pe bază de concesii a Comisiei față de Serbia, în contextul în care, timp de un an, țara a cunoscut un regres în ceea ce privește statul de drept, democrația și drepturile fundamentale, precum și influența sa destabilizatoare asupra întregii regiuni; îndeamnă Comisia să folosească un limbaj mai clar, inclusiv la cel mai înalt nivel, față de Serbia, abordând în mod consecvent deficiențele sale semnificative, lipsa progreselor și chiar regresele, susținând astfel valorile fundamentale ale UE;

12. îndeamnă guvernul sârb să promoveze în rândul populației sârbe rolul și beneficiile aderării la UE și ale proiectelor și reformelor finanțate de UE;

13.ia act de provocările actuale în ceea ce privește asigurarea independenței sistemului judiciar, inclusiv de influența nejustificată și de presiunea politică asupra sistemului judiciar; își exprimă îngrijorarea cu privire la nepunerea în aplicare a unor garanții care să împiedice ingerințele politice în numirile judiciare și acțiunile disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor; invită Serbia să garanteze că Consiliul Superior al Judecătorilor, Consiliul Superior al Procurorilor, precum și guvernul și parlamentul apără în mod eficace și proactiv independența judiciară și autonomia procurorilor;

14.subliniază că este important să se adopte Legea privind Academia Judiciară și avizul Comisiei de la Veneția și să se facă numirile judiciare necesare pentru a se reduce posturile vacante existente și a se îmbunătăți eficacitatea generală a sistemului judiciar; constată că întârzierea în adoptarea acestei legi a blocat reformele judiciare esențiale necesare pentru alinierea la standardele UE; solicită modificarea proiectului de lege în urma unei consultări transparente cu toate părțile interesate pertinente, cu scopul de a garanta independența și mecanismele de control ale instituției pentru a contribui la independența generală a sistemului judiciar;

15.constată că s-au înregistrat progrese limitate în lupta împotriva corupției, în pofida adoptării unei noi strategii de combatere a corupției pentru perioada 2024-2028; invită Serbia să adopte și să înceapă punerea în aplicare a planului de acțiune anticorupție aferent și să instituie un mecanism eficace de monitorizare și coordonare pentru a urmări progresele, în concordanță cu standardele internaționale; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că corupția este încă răspândită în multe domenii, în special legate de „proiecte de interes pentru Republica Serbia”, și că este necesară o voință politică puternică pentru a combate în mod eficace corupția și pentru a pregăti un răspuns solid al justiției penale la corupția la nivel înalt; observă că Serbia se situează pe locul 105 în indicele de percepție a corupției pe 2024, cu mult sub media din UE; consideră că nivelul corupției din Serbia reprezintă un obstacol semnificativ în calea procesului său de aderare la UE; ia act cu îngrijorare de faptul că încă nu au fost soluționate cauze de mare interes public, după mai mulți ani, cum ar fi cauzele vechi Krušik, Jovanjica, Savamala și Belivuk; invită Serbia să întărească independența instituțiilor sale anticorupție, asigurându-se că acestea dispun de resurse adecvate și sunt protejate împotriva ingerințelor politice; invită Guvernul Serbiei să semneze Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică împotriva dării sau luării de mită și să își alinieze pe deplin cadrul juridic privind cooperarea polițienească și criminalitatea organizată la cel al UE;

16.salută componența mai pluralistă a noului parlament, cu o reprezentare mai largă a partidelor politice, acesta incluzând și partide ale minorităților naționale; ia act de faptul că alegerile anticipate și întreruperea conexă a funcționării guvernului și parlamentului au împiedicat realizarea de progrese în ceea ce privește reformele; ia act de frecvența alegerilor anticipate, de desfășurarea unei campanii electorale permanente și de întârzierile mari în formarea guvernelor, precum și de perturbarea activității parlamentului național, inclusiv de absența sesiunilor de întrebări adresate guvernului, de lipsa discuțiilor cu privire la rapoartele instituțiilor independente și de utilizarea mai frecventă a procedurilor de urgență, care conduc la lipsa legitimității și a supravegherii legislative parlamentare și nu contribuie la guvernanța democratică efectivă a țării;

17.ia act de demisia prim-ministrului Miloš Vučević din 28 ianuarie 2025, care a fost confirmată de Adunarea Națională la 19 martie 2025, precum și de alegerea ulterioară a unui nou guvern condus de Đuro Macut, numit la 16 aprilie 2025; ia act de faptul că Adunarea Națională și-a reluat lucrările la 4 martie 2025, după o pauză de trei luni, și condamnă toate actele de violență care au avut loc cu această ocazie;

18.își reafirmă disponibilitatea de a sprijini Adunarea Națională și membrii acesteia în procesele democratice legate de orientarea europeană a Serbiei, inclusiv buna funcționare a parlamentului, în conformitate cu regulamentul său de procedură, utilizând instrumentele și inițiativele de care dispune Parlamentul European pentru sprijinirea democrației și sprijinind consolidarea supravegherii parlamentare a procesului de aderare la UE și a reformelor aferente;

19.ia act cu profundă îngrijorare de raportul final al misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor din decembrie 2023; ia act de faptul că, în aprilie 2024, Adunarea Națională a format un grup de lucru pentru îmbunătățirea procesului electoral, care totuși nu a convenit până la sfârșitul anului asupra unor măsuri juridice de îmbunătățire a procesului electoral; constată că doi din cei trei reprezentanți ai societății civile au părăsit grupul de lucru în februarie 2025; constată că, în primele luni ale anului 2025, au fost luate măsuri cu privire la modificarea Legii privind registrul electoral unificat, dar că nu există un consens între actorii politici și cei ai societății civile cu privire la conținut; invită toate grupurile parlamentare din cadrul Adunării Naționale să decidă, cu acordul tuturor grupurilor, cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor ODIHR; solicită un tratament egal pentru toți membrii parlamentului în activitatea Adunării Naționale, aplicarea consecventă și eficace a Codului de conduită parlamentar și sancționarea imparțială a încălcărilor integrității parlamentare;

20.este preocupat de rolul tot mai important al acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și al ingerințelor străine (FIMI), al operațiunilor cibernetice străine și al ingerințelor în procesele electorale democratice ale Serbiei;

21.evidențiază importanța determinantă a asigurării independenței instituțiilor-cheie, inclusiv a autorităților de reglementare din domeniul mass-mediei, cum ar fi Autoritatea de reglementare pentru mass-media electronică (REM); regretă întârzierea în alegerea noilor membri; regretă neregulile din procesul de numire; ia act de retragerea mai multor candidați de la selecția din februarie 2025, care și-au justificat decizia invocând aceste nereguli; regretă profund faptul că REM și-a neglijat obligațiile legale de a controla din timp desfășurarea campaniei electorale din 2023 în mass-media, de a raporta cu privire la constatările sale și de a sancționa canalele mass-media care au încălcat legea, au răspândit discursuri de incitare la ură sau au încălcat standardele jurnalistice; constată cu îngrijorare de absența unor opinii politice pluraliste în mass-media la nivel național; constată că REM ar trebui să promoveze în mod activ pluralismul și transparența mass-mediei în ceea ce privește structurile de proprietate ale canalelor mass-media și independența față de actorii străini;

22.regretă că REM a acordat patru frecvențe naționale unor canale care, în trecut, au încălcat standardele jurnalistice, inclusiv prin utilizarea discursului de incitare la ură și inducerea în eroare a publicului, nu au respectat avertismentele emise de REM, au răspândit dezinformarea și au susținut retorica Kremlinului cu privire la războiul Rusiei în Ucraina; regretă profund că REM nu a emis a cincea licență națională și solicită ca ea să fie acordată printr-un proces transparent și imparțial, fără întârzieri inutile și în conformitate cu standardele internaționale privind libertatea mass-mediei, de îndată ce este ales un nou consiliu REM; solicită guvernului sârb să anuleze procesul de alegere a noilor membri și să îl reia în conformitate cu legislația sârbă și cu standardele internaționale privind libertatea presei;

23.transmite sincere condoleanțe familiilor celor 16 victime care și-au pierdut viața și celor care au fost răniți în urma prăbușirii coronamentului gării din Novi Sad la 1 noiembrie 2024; solicită proceduri judiciare complete și transparente în urma anchetei desfășurate de autorități, pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției; subliniază că trebuie să se examineze mai amplu măsura în care corupția a condus la scăderea standardelor de siguranță și a contribuit la această tragedie;

24.regretă reacția întârziată și responsabilitatea autorităților sârbe, lentoarea procesului de investigare și lipsa de transparență în urma tragediei, care au fost abordate parțial din cauza presiunii publice crescânde;

25.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la problemele sistemice evidențiate de protestele studențești și de diverse alte proteste din Serbia, cum ar fi chestiunile legate de libertățile civile, separarea puterilor, corupție, protecția mediului, transparența instituțională și financiară, în special în ceea ce privește proiectele de infrastructură, și responsabilitate; regretă că guvernul a ratat ocazia de a răspunde cererilor studenților și ale cetățenilor care îi sprijină cu bună credință; afirmă că revendicările studenților se aliniază la reformele pe care Serbia ar trebui să le pună în aplicare pe calea sa europeană;

26.subliniază importanța libertății de exprimare și de întrunire; invită autoritățile din Serbia să asigure protecția celor care participă la proteste pașnice; ia act de protestele în masă din 15 martie 2025, cele mai mari din istoria modernă a Serbiei; solicită o anchetă imparțială a afirmațiilor potrivit cărora împotriva protestatarilor a fost utilizată o tehnologie ilegală de control al mulțimilor, provocând rănirea unora dintre ei;

27.regretă continuarea violențelor împotriva studenților, inclusiv incidentul recent din clădirea Facultății de Educație Fizică și Sport din Novi Sad, în care cel puțin cinci persoane au fost rănite după ce poliția a luat cu asalt clădirea însoțită de decan, Patrik Drid;

28.condamnă în termenii cei mai fermi utilizarea abuzivă a datelor personale din registrele publice pentru a se răzbuna pe protestatarii pașnici; invită Parchetul din Serbia să depună plângere împotriva tuturor persoanelor care au atacat fizic și au incitat la violență împotriva participanților la proteste; este profund îngrijorat de orice act de violență; urmărește cu atenție evoluțiile în ceea ce privește arestările protestatarilor și procedurile judiciare inițiate împotriva acestora; este preocupat de relatările potrivit cărora serviciile de securitate au fost implicate în intimidarea și supravegherea protestatarilor; condamnă limbajul utilizat de autoritățile sârbe, care incită la violență împotriva studenților și a altor protestatari; ia act de faptul că activiștii studenți s-au confruntat cu hărțuire juridică, intimidare și utilizarea excesivă a forței de către autorități; solicită o anchetă minuțioasă, imparțială și rapidă cu privire la acuzațiile de utilizare a violenței împotriva demonstranților și la comportamentul necorespunzător al poliției în timpul protestelor; îndeamnă misiunile diplomatice ale UE și ale statelor membre să continue să monitorizeze îndeaproape cauzele juridice în curs legate de proteste;

29.este profund îngrijorat de presiunea politică și financiară din ce în ce mai mare asupra profesorilor din învățământul primar și secundar, precum și asupra profesorilor universitari, care au fost privați de salarii pentru că au participat la acțiunea colectivă de susținere a cererilor studenților; regretă, în acest context, procedurile judiciare inacceptabile și campania mass-media de denigrare a rectorului Universității din Belgrad;

30.este profund alarmat de faptul că autoritățile sârbe s-au implicat în practici ilegale de supraveghere pe scară largă, utilizând programe spion împotriva activiștilor, jurnaliștilor și membrilor societății civile, așa cum se indică în rapoartele recente ale Amnesty International și ale Fundației SHARE; îndeamnă guvernul Serbiei să înceteze imediat utilizarea tehnologiei avansate de supraveghere împotriva activiștilor, jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului și solicită autorităților de stat competente să efectueze o anchetă amănunțită cu privire la toate cazurile existente de supraveghere și utilizare ilegală a programelor de spionare și să inițieze proceduri adecvate împotriva celor responsabili; invită Comisia Europeană, în acest context, să monitorizeze incidentele în cauză, să soluționeze problemele împreună cu autoritățile sârbe și să insiste asupra unei anchete aprofundate cu privire la chestiunile respective;

31.deplânge presupusa interceptare și detenție ilegale a cinci activiști din cadrul mișcării de opoziție a cetățenilor liberi (PSG) și a unui student din organizația STAV în martie 2025, precum și mandatele de arestare emise pentru alți activiști din STAV; condamnă utilizarea cazului de către mass-media de propagandă și prelungirea neîntemeiată a detenției; invită autoritățile sârbe să îi elibereze din detenție pe Marija Vasić, Lazar Dinić, Mladen Cvijetić, Lado Jovović, Srđan Đurić și Davor Stefanović;

32.respinge acuzațiile potrivit cărora UE și unele dintre statele sale membre au fost implicate în organizarea protestelor studențești în vederea declanșării unei „revoluții a culorilor”; condamnă cu fermitate, în acest context, arestările și expulzările ilegale ale cetățenilor UE și divulgarea publică, de către criminali de război condamnați, a datelor cu caracter personal ale cetățenilor UE, precum și discursul de incitare la ură împotriva minorităților naționale; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul tot mai mare de cetățeni ai UE plasați în detenție la frontiera Serbiei; observă că retorica anti-UE se manifestă prin scăderea sprijinului pentru integrarea în UE la nivelul societății sârbe și prin consolidarea prezenței actorilor autocratici străini în țară;

33.invită autoritățile sârbe să restabilească încrederea cetățenilor în instituțiile de stat, dând dovadă de transparență și responsabilitate; încurajează toți actorii politici și sociali să se angajeze într-un dialog cuprinzător și substanțial, menit să realizeze reformele legate de UE;

34.constată că libertatea mass-mediei în Serbia s-a deteriorat și mai mult, după cum o demonstrează coborârea Serbiei pe locul 98 în clasamentul mondial al libertății presei, întocmit de organizația Reporteri fără Frontiere în 2024; îndeamnă Serbia să îmbunătățească și să protejeze profesionalismul, diversitatea și pluralismul mass-mediei și să promoveze jurnalismul de investigație de calitate, cele mai înalte standarde jurnalistice prin respectarea normelor de conduită aferente, precum și educația în domeniul mass-mediei; reamintește importanța pluralității și a transparenței mass-mediei, inclusiv în ceea ce privește dreptul de proprietate și finanțarea de către stat, în special printr-o mai bună implicare a REM; reamintește că o concentrare a proprietății asupra mass-mediei poate avea efecte negative asupra libertății mass-mediei și asupra profesionalismului raportării; reafirmă că, în cadrul negocierilor de aderare, Serbia trebuie să se alinieze la UE în chestiuni de importanță strategică, cum ar fi combaterea acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine; invită Serbia să se alinieze la politicile UE de combatere a ingerințelor străine și a campaniilor de dezinformare punând în aplicare măsuri de reglementare concrete în conformitate cu standardele UE, cum ar fi dispozițiile incluse în Regulamentul privind serviciile digitale Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2065/oj). și în Regulamentul (UE) 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică (JO L, 2024/900, 20.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/900/oj).; încurajează cooperarea dintre Serbia, Serviciul European de Acțiune Externă și Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride în combaterea dezinformării; se așteaptă ca autoritățile să ancheteze și să urmărească penal toate cazurile de discursuri de incitare la ură, toate campaniile de denigrare și toate acțiunile strategice în justiție împotriva jurnaliștilor;

35.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la cazurile raportate de atacuri abuzive, supraveghere digitală și hărțuire împotriva jurnaliștilor, a activiștilor pentru drepturile omului și a organizațiilor societății civile, cel mai recent fiind un raid al poliției asupra a patru organizații importante ale societății civile la 25 februarie 2025, aparent în legătură cu utilizarea abuzivă de către acestea a fondurilor din partea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională; condamnă cu fermitate campaniile persistente de denigrare și intimidarea societății civile din Serbia, inclusiv acuzațiile false cu privire la comploturi pentru răsturnarea guvernului cu sprijin străin;

36.își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că organizațiile societății civile din Serbia se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari, inclusiv cu condiții restrictive, constrângeri în materie de finanțare, raiduri ale poliției și alte forme de intimidare din partea autorităților de stat; subliniază importanța unui cadru care să permită organizațiilor societății civile locale și dinamice să funcționeze liber și să participe la procesul de elaborare a politicilor, inclusiv la procesele de integrare în Uniunea Europeană, în mod incluziv și semnificativ; regretă că, în prezent, Serbia nu oferă un cadru care să permită organizațiilor societății civile active și pluraliste, în special celor implicate în susținerea democrației și a observării electorale, să funcționeze liber și să participe la elaborarea politicilor în mod incluziv și semnificativ; își exprimă îngrijorarea cu privire la recentele raiduri asupra sediilor organizațiilor societății civile; solicită să se investigheze toate atacurile și campaniile de denigrare împotriva organizațiilor societății civile și să se îmbunătățească transparența finanțării publice;

37.condamnă presiunea politică exercitată asupra universităților și a altor instituții de cercetare printr-un decret guvernamental pripit care interferează cu libertatea academică a cercetătorilor și le reduce salariile; condamnă denigrarea profesorilor, a cercetătorilor și a altor membri ai personalului universitar de către mass-media proguvernamentală; regretă utilizarea din ce în ce mai frecventă a contractelor temporare pentru profesori și alți funcționari publici ca instrument politic de exercitare a presiunii și a controlului;

38.îndeamnă autoritățile sârbe să extindă disponibilitatea serviciilor publice de radiodifuziune în toate limbile minorităților din întreaga țară, asigurând accesul egal la mass-media pentru toate comunitățile, bazându-se în același timp pe bunele practici din regiunea Voivodina;

39.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la proiectul de lege prezentat parlamentului sârb la 29 noiembrie 2024, care propune instituirea unei legi de tip rusesc privind agenții străini; reamintește legiuitorilor sârbi că organizațiile societății civile și jurnaliștii joacă un rol esențial într-o societate democratică sănătoasă; reiterează faptul că o astfel de legislație este incompatibilă cu valorile UE; ia act de faptul că mai multe organizații ale societății civile și-au suspendat cooperarea cu ramura legislativă și executivă a guvernului în februarie 2025;

40.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la interferența politică din ce în ce mai mare în protecția patrimoniului din Serbia, inclusiv eliminarea statutului de monument cultural protejat și indiferența față de procedurile legale care reglementează conservarea monumentelor, cum ar fi în cazul complexului modernist Generalštab;

41.invită Serbia să combată dezinformarea, inclusiv discursurile manipulatoare anti-UE și, în special, să își înceteze campaniile de dezinformare susținute de stat; condamnă deschiderea unui birou al RT la Belgrad, inaugurarea unui serviciu de știri online al RT în sârbă și funcționarea în continuare a agenției ruse de știri online Sputnik Srbija, care este utilizată pentru a răspândi retorici proruse și dezinformarea în întreaga regiune a Balcanilor de Vest; îndeamnă autoritățile sârbe să contracareze amenințările hibride și să se alinieze pe deplin la decizia Consiliului privind suspendarea activităților de radiodifuziune ale Sputnik și RT; este profund îngrijorat de răspândirea dezinformării cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; invită Serbia și Comisia să consolideze infrastructura pentru a combate dezinformarea și alte amenințări hibride; condamnă influența tot mai mare a dezinformării sponsorizate de statul rus și China în Serbia, inclusiv diseminarea retoricilor anti-UE și antidemocratice;

42.ia act de adoptarea strategiei naționale pentru egalitatea și a strategiei pentru prevenirea discriminării și pentru protecția împotriva acesteia și solicită punerea lor deplină în aplicare și alinierea în continuare cu standardele europene; îndeamnă autoritățile sârbe să dea curs recomandărilor Grupului de experți în lupta împotriva violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (GREVIO) în vederea îmbunătățirii respectării Convenției de la Istanbul ratificată de Serbia; ia act cu îngrijorare de suspendarea temporară a punerii în aplicare a Legii privind egalitatea de gen de către Curtea Constituțională; își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa persistentă a unui sprijin adecvat pentru organizațiile care promovează drepturile femeilor și egalitatea de gen;

43.regretă profund declinul demografic din Serbia, care este exacerbat de migrația netă negativă din cauza dificultăților economice și a persecuțiilor politice; subliniază că în special persoanele tinere, educate și productive sunt cele obligate să părăsească țara, precum și persoanele supuse presiunilor și amenințării din cauza opiniilor lor politice, cum ar fi Dijana Hrka, mama uneia dintre victimele tragediei din gara Novi Sad, care se teme pentru siguranța sa după ce a fost supusă unor presiuni din partea susținătorilor SNS;

44.subliniază că autoritățile sârbe trebuie să ia măsuri concrete pentru a asigura și consolida respectarea drepturilor copilului în țară, inclusiv prin ratificarea celui de al treilea protocol opțional la Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptarea unui plan național de acțiune pentru drepturile copilului, adoptarea unei noi strategii privind violența împotriva copiilor, având în vedere expirarea cadrului anterior, și stabilirea unui cadru național de protecție a copiilor împotriva abuzurilor și neglijării;

45.salută faptul că parada Belgrad Pride 2024, cea mai mare din Serbia de până acum, a avut loc în mod pașnic, chiar dacă prin protecția asigurată de prezența de mare vizibilitate a poliției;

46.subliniază, ca parte de neînlocuit a valorilor europene comune, necesitatea unui angajament ferm de a proteja drepturile minorităților naționale, asigurându-le reprezentarea deplină la toate nivelurile de guvernare și păstrându-le identitatea culturală prin utilizarea limbilor lor respective, prin îndeplinirea necesităților lor educaționale și prin garantarea libertății de exprimare și a accesului la informații, precum și de a continua în mod activ anchetele privind infracțiunile motivate de ură; regretă că aproape toate minoritățile naționale sunt protejate numai formal; își exprimă îngrijorarea cu privire la practica reprezentării de formă a minorităților naționale, care sunt sub controlul guvernului; invită Serbia să protejeze și să promoveze patrimoniul cultural și tradițiile minorităților naționale și îndeosebi să creeze o atmosferă pozitivă pentru educația în limbile minorităților, inclusiv prin furnizarea unui număr adecvat de profesori, manuale și alte materiale, și regretă încălcarea drepturilor minorităților în acest domeniu; invită Serbia să se abțină de la exploatarea identităților naționale ale minorităților naționale, ceea ce dă naștere la diviziuni în cadrul acestor comunități, și condamnă cu fermitate cazurile înregistrate de discursuri de incitare la ură împotriva unora dintre acestea; ia act de întârzierea considerabilă în elaborarea unui nou plan de acțiune pentru exercitarea drepturilor minorităților naționale și subliniază necesitatea urgentă ca Serbia să îl finalizeze și să îl pună în aplicare cu promptitudine; subliniază necesitatea ca noul plan de acțiune să includă toate constatările și recomandările Comitetului consultativ privind Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale;

47.își exprimă îngrijorarea cu privire la scăderea semnificativă a populației anumitor grupuri minoritare, inclusiv a minorității bulgare; invită Serbia să le asigure grupurilor minoritare, inclusiv femeilor din comunitatea bulgară, dreptul de a-și utiliza numele și limbile specifice; constată cu îngrijorare că nu toate manualele școlare au fost traduse în limba bulgară; invită guvernul sârb să garanteze că minoritatea croată din Serbia beneficiază de drepturi reciproce egale cu cele ale minorității sârbe din Croația, în special în ceea ce privește asigurarea reprezentării reciproce a acestora la toate nivelurile de guvernare, inclusiv la nivel regional și local; își reiterează îngrijorarea cu privire la aplicarea restrictivă și arbitrară a Legii privind șederea permanentă și temporară legată de inactivarea adresei a mii de albanezi în sudul Serbiei; subliniază situația Bisericii Ortodoxe Române din Serbia, care nu este recunoscută oficial de stat ca biserică tradițională;

48.regretă încercările autorităților sârbe de a submina identitatea națională a comunităților din țară; își exprimă îngrijorarea, în acest context, cu privire la promovarea unor discursuri cum ar fi cel al „țării șopilor”, care încearcă să elimine existența comunității bulgare și să îi nege rădăcinile istorice și patrimoniul cultural; regretă perchezițiile efectuate de autoritățile sârbe la Centrul cultural Bosilegrad și inițierea procedurilor preliminare pentru „ura etnică” împotriva activiștilor din organizații neguvernamentale;

49.invită Serbia să se abțină de la denaturarea evenimentelor istorice, cum ar fi discursul din jurul așa-numitului masacru Surdulica, care servește doar la răspândirea divizării și a urii împotriva minorităților și a țărilor învecinate, fenomene incompatibile cu aderarea la UE;

50.reiterează faptul că relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională sunt în continuare elemente esențiale ale procesului de extindere; invită Serbia să pună capăt restricțiilor de intrare pentru activiștii și artiștii societății civile regionale, deoarece astfel de practici subminează dialogul și cooperarea regională; reafirmă, de asemenea, importanța stabilității țărilor din Europa de Sud-Est și a rezilienței lor împotriva ingerințelor străine în procesele democratice interne; subliniază că este important ca Serbia să dezvolte relații de bună vecinătate, să pună în practică acorduri bilaterale și să soluționeze problemele bilaterale nerezolvate cu vecinii săi; ia act de participarea Serbiei la inițiativele regionale și de implicarea sa activă în Planul de creștere pentru Balcanii de Vest și în piața regională comună; evidențiază faptul că respectarea drepturilor minorităților naționale este o condiție esențială pentru progresul Serbiei pe calea sa europeană;

51.solicită reconcilierea istorică și depășirea discriminării și a prejudecăților din trecut; regretă recenta retorică incendiară a guvernului, care a vizat statele învecinate care nu au sprijinit deschiderea grupului tematic 3 în cazul Serbiei;

52.reiterează faptul că Serbia nu trebuie să influențeze politica internă a țărilor învecinate din Balcanii de Vest, inclusiv în ceea ce privește sărbătorirea neconstituțională a Zilei Republicii Srpska în Bosnia și Herțegovina și punerea sub semnul întrebării a hotărârilor judecătorești din Bosnia și Herțegovina;

53.îndeamnă Serbia să își intensifice eforturile de reconciliere și să caute soluții la diferendele din trecut, în special în ceea ce privește persoanele dispărute, al căror număr se ridică la 1 782 în Croația, 7 608 în Bosnia și Herțegovina și 1 595 în Kosovo; invită autoritățile sârbe să le facă dreptate victimelor prin recunoașterea și respectarea sentințelor judecătorești privind crimele de război, combaterea impunității pentru crimele de război, anchetarea cazurilor de persoane dispărute, cercetarea gropilor comune și sprijinirea eforturilor procurorilor naționali în aducerea făptașilor în fața justiției, care necesită și susținerea altor părți; condamnă cu fermitate negarea publică și la scară largă a sentințelor internaționale pentru crime de război, inclusiv negarea genocidului de la Srebrenița;

54.invită autoritățile judiciare din Serbia să asigure respectarea standardelor privind un proces echitabil și să le facă dreptate victimelor în toate cazurile de crime de război; solicită ca negarea crimelor de război și glorificarea criminalilor de război să fie incluse în Codul penal în vederea urmăririi penale a oricărei forme de negare a crimelor de război stabilite prin verdictele Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie și ale Curții Internaționale de Justiție;

55.își reiterează sprijinul pentru inițiativa de instituire a unei comisii regionale pentru stabilirea faptelor legate de crimele de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului pe teritoriul fostei Iugoslavii (RECOM);

56.își reiterează poziția referitoare la importanța deschiderii și a publicării arhivelor de război și își reiterează solicitarea de a deschide arhivele fostei Iugoslavii și, în special, de a acorda acces la dosarele fostului Serviciu secret iugoslav (UDBA) și ale Serviciului de contrainformații al Armatei Populare Iugoslave (KOS), precum și de a restitui dosarele guvernelor respective, dacă ele solicită acest lucru;

57.își reiterează sprijinul deplin față de dialogul facilitat de UE și salută numirea lui Peter Sørensen ca reprezentant special al UE pentru dialogul Belgrad-Priștina;

58.reiterează importanța unei implicări constructive atât din partea autorităților din Serbia, cât și a celor din Kosovo, pentru a se ajunge la un acord de normalizare cuprinzător, cu obligativitate juridică, bazat pe recunoașterea reciprocă, în conformitate cu dreptul internațional; invită Kosovo și Serbia să pună în aplicare acordurile de la Bruxelles și de la Ohrid, inclusiv crearea Asociației/Comunității municipalităților cu majoritate sârbă și ridicarea opoziției Serbiei față de aderarea Kosovo la organizații regionale și internaționale și să evite acțiunile unilaterale care ar putea submina procesul de dialog;

59.se așteaptă ca Serbia și Kosovo să coopereze pe deplin și să ia toate măsurile necesare pentru a-i aresta și a-i aduce rapid în fața justiției pe autorii atacului terorist care a avut loc în Banjska în 2023; regretă faptul că Serbia încă nu a urmărit penal vinovații, în special pe Milan Radoičić, vicepreședintele Srpska Lista; reiterează faptul că autorii atacului terorist de la Zubin Potok trebuie de asemenea să fie trași la răspundere și trebuie să apară în fața justiției fără întârziere;

60.invită Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și Comisia să își asume un rol mai proactiv în propulsarea procesului de dialog; cere să se amplifice rolul Parlamentului European în facilitarea dialogului prin reuniuni periodice ale adunării parlamentare paritare;

61.salută progresele constante înregistrate de Serbia în direcția dezvoltării unei economii de piață funcționale, cu o creștere pozitivă a PIB-ului și o intensificare a investițiilor străine în anumite sectoare; ia act de faptul că evaluarea de credit a Serbiei a fost încadrată pentru prima dată în categoria de investiții („investment-grade”); subliniază că UE este principalul partener comercial al Serbiei, cea mai mare sursă de investiții străine directe și, de departe, cel mai mare donator; reafirmă că asistența financiară, care aduce un mare beneficiu Serbiei, este condiționată de consolidarea principiilor democratice și de alinierea la PESC și la alte politici ale UE; reiterează necesitatea unor reforme mai substanțiale în ceea ce privește piața muncii, educația și administrația publică, inclusiv pentru a combate inegalitățile sociale; își exprimă îngrijorarea cu privire la amploarea și domeniul de aplicare al contractelor interguvernamentale atribuite care sunt exceptate de la cadrul legislativ actual privind achizițiile publice; regretă, cu toate acestea, faptul că datoria publică exprimată ca procent din PIB rămâne cu mult peste media Europei de Est;

62.este îngrijorat de investițiile Rusiei și ale Chinei în Serbia și de influența lor din ce în ce mai mare asupra proceselor politice și economice din regiune;

63.invită Serbia să își intensifice eforturile și să crească investițiile în dezvoltarea socioeconomică a regiunilor sale de frontieră pentru a aborda depopularea și a garanta accesul rezidenților la servicii esențiale, inclusiv la perspective profesionale, asistență medicală și educație; subliniază potențialul programelor de cooperare transfrontalieră IPA III ca instrumente-cheie de promovare a creșterii regionale durabile pe termen lung;

64.salută implicarea activă a Serbiei în punerea în aplicare a noului plan de creștere pentru Balcanii de Vest; ia act de faptul că Serbia și-a adoptat agenda de reformă la 3 octombrie 2024; consideră că adoptarea perspectivelor oferite de planul de creștere ar consolida și mai mult economia sârbă, care în ultimii trei ani a beneficiat de asistență financiară și tehnică în valoare de peste 586 de milioane EUR în cadrul IPA III; consideră că finanțarea din partea UE ar trebui să sprijine mai bine reformele democratice ale țării; solicită, în acest context, ca fondurile UE corespunzătoare, inclusiv din planul de creștere pentru Balcanii de Vest, să fie reprogramate, astfel încât mai multe fonduri să fie redirecționate către sprijinirea reformelor judiciare și a măsurilor de combatere a corupției, precum și către mass-media independentă și organizațiile societății civile, în scopul susținerii activității lor critice, în special în vidul creat de retragerea donatorilor din SUA; solicită, în plus, ca UE și țările din Balcanii de Vest să stabilească un cadru de cooperare fructuoasă între Parchetul European (EPPO) și instituțiile similare din Balcanii de Vest, pentru a se asigura că EPPO își poate exercita efectiv competențele în domeniul fondurilor IPA III și ale Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest în țările beneficiare; îndeamnă autoritățile sârbe să își intensifice eforturile pentru a le comunica în mod clar cetățenilor beneficiile prezentate de fondurile UE și pentru a îmbunătăți vizibilitatea acestora;

65.regretă lipsa consultărilor publice în timpul adoptării agendei de reformă a Serbiei; solicită o supraveghere mai eficace a programelor și a proiectelor de finanțare ale UE;

66.pledează pentru o cooperare regională sporită între țările din Balcanii de Vest, pentru a face schimb de bune practici și a elabora strategii comune de combatere a dezinformării și a ingerințelor străine; subliniază rolul UE în facilitarea acestor eforturi de colaborare; solicită continuarea și consolidarea în continuare a programului regional IPA privind securitatea cibernetică;

67.recunoaște rolul important al comunității de afaceri a Serbiei în promovarea convergenței economice cu UE, inclusiv prin perspectivele oferite de planul de creștere pentru Balcanii de Vest, și în punerea în aplicare a planului de creștere drept alternativă durabilă la investițiile Rusiei și ale Chinei în țară; salută contribuția comunității de afaceri la promovarea relațiilor socioeconomice în Balcanii de Vest;

68.ia act de eforturile comunității de afaceri din Serbia de a pleda pentru aderarea Balcanilor de Vest la piața unică a UE ca pas concret către aderarea deplină la UE; solicită acțiuni clare și măsurabile, precum și roluri și responsabilități bine definite pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune privind piața regională comună, ca factor-cheie pentru aderarea cu succes a regiunii la piața unică a UE;

69.invită Serbia să își intensifice eforturile în vederea transpunerii acquis-ului relevant în domeniul mediului și al climei și să asigure aplicarea corespunzătoare a standardelor de protecție a mediului, inclusiv prin consolidarea semnificativă a capacităților sale administrative și tehnice la toate nivelurile de guvernare, în special legat de legislația privind gestionarea deșeurilor și de adoptarea Programului național de adaptare la schimbările climatice și a Planului național privind energia și clima; îndeamnă autoritățile sârbe să îmbunătățească transparența și evaluarea impactului asupra mediului în cazul tuturor investițiilor, inclusiv din partea Chinei și a Rusiei;

70.își reiterează regretul față de lipsa de acțiune în cazul poluării râului Dragoviștița din cauza minelor care își desfășoară activitatea în regiune și față de efectul dăunător pentru sănătatea localnicilor și pentru mediu;

71.invită Serbia să își intensifice eforturile în direcția decarbonizării sistemului său energetic și să permită aplicarea eficace a reglementărilor privind reducerea poluării legate de centralele termice;

72.subliniază necesitatea unor progrese suplimentare în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră cu țările învecinate, în special în ceea ce privește infrastructura rutieră transfrontalieră; îndeamnă Serbia să înceapă punerea în aplicare a activităților prezentate în memorandumul de înțelegere privind cooperarea cu Bulgaria în domeniul protecției mediului;

73.ia act de memorandumul de înțelegere dintre UE și Serbia, prin care se lansează un parteneriat strategic privind materiile prime durabile, lanțurile valorice pentru baterii și vehiculele electrice, în vederea tranziției energetice europene și în conformitate cu cele mai înalte standarde de mediu; reamintește că în centrul oricărui astfel de parteneriat strategic ar trebui să se afle dialogul cu populațiile afectate, comunitatea științifică și societatea civilă;

74.salută acordul obținut la summitul UE-Balcanii de Vest de la Tirana privind reducerea costurilor de roaming; în acest sens, invită autoritățile, actorii privați și toate părțile interesate să faciliteze atingerea obiectivelor convenite pentru a obține o reducere substanțială a tarifelor de roaming pentru date și reduceri suplimentare care să ducă la prețuri apropiate de prețurile interne dintre Balcanii de Vest și UE până în 2027; salută intrarea în vigoare a primei faze de punere în aplicare a foii de parcurs privind roamingul între Balcanii de Vest și UE;

75.reiterează că este important ca Serbia să își diversifice în continuare aprovizionarea cu energie, pentru a putea scăpa de dependența sa de Rusia; ia act de sancțiunile anunțate de Statele Unite împotriva Naftna Industrija Srbije (NIS), o filială a companiei rusești Gazprom; salută finalizarea interconexiunii de gaze dintre Serbia și Bulgaria (IBS) în decembrie 2023; regretă că începerea exploatării comerciale a IBS a fost amânată; solicită finalizarea rapidă a procesului de autorizare pentru a asigura funcționarea sa deplină, în conformitate cu acquis-ul Comunității Energiei; constată că Serbia ia măsuri pentru a introduce o taxă pe carbon până în 2027, ca un pas în direcția alinierii la sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii;

76.constată că au fost deschise toate capitolele din grupul tematic 4 privind agenda verde și conectivitatea durabilă; ia act de adoptarea Legii privind evaluarea impactului asupra mediului ca un pas pozitiv către protecția mediului în Serbia, exprimându-și, în același timp, regretul că noua lege nu se aliniază pe deplin la Directiva 2014/52/UE Directiva 2014/52/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 124, 25.4.2014, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/52/oj). a UE relevantă, deoarece oferă în continuare posibilitatea unor proiecte semnificative de a avansa fără un control de mediu cuprinzător; reiterează necesitatea de a desemna și de a gestiona în mod riguros zonele protejate, în special cele identificate ca zone importante pentru păsări și biodiversitate; solicită să se acorde o atenție deosebită siturilor critice, unde trebuie îmbunătățită aplicarea legii împotriva braconajului;

77.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui, Guvernului și Adunării Naționale a Serbiei.