1.consideră că legislația UE în domeniul concurenței urmărește să asigure o protecție împotriva concentrărilor excesive și a acumulării puterii de piață și reafirmă rolul politicii din domeniul concurenței pentru încurajarea eficienței, a inovării și a creșterii economice, crearea unor condiții de concurență echitabile și protecția consumatorilor, asigurând faptul că piețele rămân competitive, eficiente, dinamice și inovatoare, oferind produse și servicii de înaltă calitate la prețuri corecte și cu o alegere mai mare;

2.reiterează faptul că politica în domeniul concurenței ar trebui să contribuie la toate politicile UE, îndeosebi la cele din domeniile durabilității, energiei, apărării și digitalizării; salută angajamentul Comisiei față de un nou cadru privind ajutoarele de stat, care urmează să însoțească Pactul pentru o industrie curată, pentru a asigura competitivitatea prin mobilizarea sprijinului public necesar pentru tranziția energetică în vederea decarbonizării industriei UE, evitând totodată crearea de obstacole în calea inovării, creșterea prețurilor și reducerea concurenței pe piața internă; reiterează faptul că ajutoarele de stat nu ar trebui să denatureze concurența loială și efectivă;

3.subliniază că forța și importanța mondială a pieței unice a UE provine nu numai din competitivitatea sa internă și externă, ci și din capacitatea sa de a stabili standarde sociale comune și de a asigura coeziunea teritorială; observă că, în același timp, factorii de decizie ar trebui să țină seama în mod corespunzător de evoluția reglementărilor internaționale și a piețelor și invită Comisia să depună eforturi pentru continuarea dialogului și a cooperării la nivel internațional, inclusiv prin intermediul unor acorduri de cooperare de a doua generație care să permită un schimb de informații mai eficient între autoritățile din domeniul concurenței și prin dezvoltarea unei puteri de influență mondială asupra politicii din domeniul concurenței; subliniază importanța Rețelei europene în domeniul concurenței (REC) și invită Comisia, în acest sens, să acorde prioritate dialogului și cooperării constructive și susținute la nivel internațional; solicită instituirea unei coordonări între autoritățile naționale de concurență pentru a asigura aplicarea uniformă a normelor în materie de concurență și subliniază necesitatea intensificării colaborării dintre autoritățile antitrust și alte autorități de reglementare sectoriale;

4.sprijină angajamentul Comisiei de a investi în competitivitatea durabilă; salută faptul că în raportul lui Mario Draghi se accentuează inovarea, investițiile, integrarea pieței, decarbonizarea și reziliența, precum și faptul că în raportul Letta se accentuează integrarea, autonomia și solidaritatea; încurajează politicile care promovează inovarea, competitivitatea și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii;

5.subliniază că este necesară o politică industrială coordonată, focalizată și cu adevărat europeană, care să stimuleze competitivitatea; observă că acest lucru nu trebuie să conducă la dominarea pieței sau la practici abuzive pe piață, la denaturarea prețurilor sau la ineficiențe economice și insistă asupra necesității de a se institui proceduri eficace de control al concentrărilor economice;

6.consideră că acordarea oricărui ajutor de stat trebuie să fie coerentă cu obiectivele politicilor UE; ia act de intenția Comisiei de a oferi orientări cu privire la compatibilitatea ajutoarelor de stat cu considerentele legate de inovare, climă și securitate economică, precum și de acțiunile sale de reducere și eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili în cadrul Pactului pentru o industrie curată și încurajează statele membre să aibă în vedere introducerea unor condiții suplimentare pentru beneficiarii ajutoarelor de stat; solicită ca întreprinderilor structurate prin intermediul paradisurilor fiscale din afara UE să li se interzică să primească ajutoare de stat; invită Comisia să investigheze lipsa de armonizare a mecanismelor de recuperare;

7.ia act de raportul Comisiei în care se afirmă că în ultimii 25 de ani au crescut concentrarea pieței, marjele comerciale și profiturile, deși dinamismul industriei a scăzut, în pofida aplicării active a legislației în materie de concurență; ia act, de asemenea, de faptul că s-a constatat că această creștere a marjelor comerciale a fost determinată de realocarea cotelor de piață către cele mai mari întreprinderi; observă, de asemenea, că nivelurile scăzute ale concurenței au avut un impact negativ semnificativ asupra consumatorilor, asupra puterii de cumpărare, precum și asupra competitivității întreprinderilor din UE și asupra creșterii economice în general; reamintește că aplicarea legislației în materie de concurență ar trebui să se axeze pe asigurarea unor piețe deschise și competitive, în care să nu existe practici anticoncurențiale;

8.subliniază că ajutoarele de stat sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a sprijini obiectivele politicii industriale; reamintește că aceste ajutoare, astfel cum este permis conform articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, nu trebuie să afecteze în mod negativ condițiile aferente schimburilor comerciale sau interesul comun; constată că statele membre au posibilități bugetare foarte diferite și atrage atenția asupra faptului că fragmentarea ajutoarelor de stat creează condiții de concurență inechitabile; invită Comisia să monitorizeze aceste efecte și să asigure integritatea pieței unice, ceea ce poate fi realizat prin intermediul unui instrument comun de finanțare pentru o politică industrială europeană, cum ar fi Fondul european pentru competitivitate, astfel cum a propus președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în orientările sale politice; invită Comisia și statele membre să nu înceapă o concurență a subvențiilor, ceea ce nu face decât să exacerbeze denaturările pieței, în special atunci când astfel sunt finanțate întreprinderi ineficiente; concluzionează că cadrele temporare privind ajutoarele de stat nu au reușit să prevină fragmentarea într-o mai mare măsură a pieței și constată că doar două dintre statele membre au transmis 77 % din notificările privind ajutoarele de stat; solicită o monitorizare mai strictă a notificărilor privind ajutoarele de stat, precum și o raportare mai consistentă și o transparență mai mare privind ajutoarele de stat, în conformitate cu recomandările Curții de Conturi Europene;

9. subliniază pertinența proiectelor importante de interes european comun (PIIEC) pentru finanțarea proiectelor din Uniune cu o dimensiune transfrontalieră; subliniază că PIIEC ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană reală, ceea ce înseamnă că ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra mai multor state membre; invită Comisia și statele membre să se asigure că orice notificare a ajutoarelor de stat în acest sens este finalizată în termen de cel mult șase luni;

10.ia act de estimarea din raportul lui Mario Draghi potrivit căreia, pentru a proteja competitivitatea UE, este necesară o sumă suplimentară de 800 de miliarde EUR pe an; este conștient de importanța investițiilor publice și private în acest context; subliniază că bugetul UE trebuie să fie dotat în mod corespunzător în acest scop; consideră că finalizarea uniunii economiilor și investițiilor este esențială pentru mobilizarea investițiilor private, soluționarea fragmentării pieței interne și susținerea strategiei industriale a UE; este conștient de nevoia stringentă de a realiza reforme în paralel cu punerea efectivă în aplicare a celor trei domenii de acțiuni menționate în raportul Draghi: (i) reducerea decalajului în materie de inovare față de SUA și China; (ii) un plan comun pentru decarbonizare și competitivitate, pentru a accelera tranziția energetică și a reduce costurile energiei; și (iii) îmbunătățirea securității și reducerea dependențelor;

11.salută protecția concurenței loiale pe piețele europene, precum și a întreprinderilor europene și a lucrătorilor acestora prin măsuri antidumping care corectează ajutoarele de stat străine ce denaturează concurența; invită Comisia să utilizeze rapid instrumentele comerciale disponibile privind achizițiile publice și subvențiile străine pentru a preîntâmpina concurența neloială pe piața internă;

12.observă că au loc schimbări în practicile comerciale, evidențiindu-se o scădere a cazurilor de cartel; avertizează însă că pot apărea noi forme de comportament dăunător, cum ar fi coluziunea tacită și coluziunea algoritmică, și subliniază necesitatea de a alinia prioritățile de aplicare a legii la acest peisaj în evoluție;

13.ia act de propunerea din raportul lui Mario Draghi privind un „nou instrument de concurență” ca un instrument flexibil de investigare a pieței, conceput pentru a trata problemele structurale de concurență care nu sunt rezultatul unor acorduri anticoncurențiale sau al abuzurilor de poziție dominantă, și pentru a impune măsuri corective structurale sau comportamentale orientate spre viitor și aplicate la nivelul întregii piețe, inclusiv prin reducerea barierelor la intrare pentru concurenți, cu scopul de a spori competitivitatea, de a stimula inovarea și de a proteja consumatorii vulnerabili; invită Comisia să analizeze modul în care acest nou instrument va completa cadrul existent pentru anchetele sectoriale;

14.reamintește că, în temeiul tratatului, Comisia este împuternicită să contracareze abuzurile cu caracter de exploatare;

15.constată existența unui temei juridic pentru măsurile corective structurale împotriva abuzului de poziție dominantă pe piață; este conștient de faptul că normele UE în materie de concurență prevăd că măsurile corective structurale ar trebui utilizate ca măsură de ultimă instanță numai dacă măsurile corective comportamentale s-au dovedit ineficiente, dar regretă totuși reticența Comisiei de a aborda poziția dominantă pe piață prin măsuri corective structurale; își reiterează invitația de a se utiliza în mod optim măsurile corective structurale și de a se pune capăt axării prioritare pe măsurile corective comportamentale și cheamă să se depună noi eforturi în sensul unei aplicări mai stricte a acestora, acolo unde este necesar; invită Comisia să utilizeze mai bine instrumentul măsurilor provizorii pentru a sista orice practică ce ar putea dăuna grav concurenței, în special în ceea ce privește piețele dinamice, care se află în dezvoltare rapidă, cum ar fi piețele digitale;

16.salută faptul că noua Comisie 2024-2029 acordă prioritate problemei locuințelor; invită Comisia să evalueze modul în care principiile UE în materie de concurență afectează disponibilitatea serviciilor de interes economic general (SIEG); invită Comisia să evalueze poziția serviciilor sociale de interes general și să analizeze posibilitatea adoptării unei eventuale derogări pentru locuințe accesibile;

17.subliniază importanța ajutoarelor de stat ca mijloc de reducere a decalajului economic dintre regiunile mai dezvoltate ale UE și regiunile insulare, zonele interioare, regiunile ultraperiferice și zonele defavorizate din punct de vedere economic; reamintește că acordarea ajutoarelor de stat în contextul SIEG este esențială pentru supraviețuirea acestor zone, în special în contextul ajutoarelor de stat dedicate conectivității și altor servicii de bază pentru comunitățile care locuiesc în regiuni izolate, îndepărtate sau periferice ale Uniunii; invită Comisia să analizeze ce posibilități există pentru a mări flexibilitatea în acordarea de finanțare acestor regiuni;

18.ia act de recenta hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene prin care s-a constatat că un stat membru nu a transpus Directiva REC+ în legislația națională; subliniază importanța transpunerii integrale a Directivei REC+; invită toate statele membre să asigure o punere în aplicare corespunzătoare a acestei directive;

19.ia act cu îngrijorare de interpretarea dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene articolului 22 din Regulamentul CE privind concentrările economice în cauza C-611/22 P (Illumina/Comisia), abrogând abordarea Comisiei prin care aceasta accepta sesizările privind tranzacțiile care nu fac obiectul notificării; constată că Regulamentul CE privind concentrările economice nu îi oferă Comisiei suficiente instrumente pentru a face față achizițiilor ce urmăresc eliminarea concurenței; este ferm convins că impactul deciziilor privind concentrările economice asupra pieței unice justifică adăugarea unui temei juridic privind piața internă în Regulamentul CE privind concentrările economice, astfel încât colegiuitorii să fie implicați pe deplin, în mod similar cu cel al Regulamentului privind piețele digitale; invită Comisia să solicite statelor membre care au competența corespunzătoare sau o pot revendica să examineze achizițiile care pot avea ca scop eliminarea concurenței, în lumina legislației lor naționale privind controlul concentrărilor economice, și să continue sesizările cu privire la astfel de tranzacții în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul CE privind concentrările economice; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a revizui Regulamentul privind concentrările economice pentru a putea examina concentrările economice care se situează sub pragurile UE sau cele naționale, indiferent de sectoarele implicate;

20.constată că, de la intrarea în vigoare din 2004 a Regulamentului privind concentrările economice, 0,7 % din concentrările notificate fie au fost blocate de Comisie, fie au fost retrase în urma unei anchete;

21.constată, în special, că este posibil ca pragurile cifrelor de afaceri menționate numai în Regulamentul privind concentrările economice să nu fie potrivite pentru a depista toate cazurile care ar trebui să fie examinate de autoritățile de concurență; evidențiază practicile utilizate de firmele dominante pentru a evita investigațiile oficiale, cum ar fi utilizarea tot mai frecventă a „parteneriatelor” în sectorul IA, ceea ce sugerează, de asemenea, că este necesară o revizuire a Regulamentului privind concentrările economice;

22.salută propunerea inclusă în raportul Draghi privind o „apărare în folosul inovării” în cazurile în care o fuziune sporește capacitatea și motivația de a inova și invită Comisia să analizeze și să dezvolte în continuare acest concept; solicită, de asemenea, să fie luate în considerare aspectele de interes public, cum ar fi impactul asupra lucrătorilor;

23.solicită Comisiei să identifice barierele naționale care o pot împiedica să considere piața europeană ca fiind cea relevantă în analiza concentrărilor economice; invită Comisia să prezinte o propunere legislativă pentru a elimina aceste obstacole; constată că mediul internațional trebuie analizat cu atenție atunci când se ia o decizie privind definirea pieței relevante în cazurile de concurență și de control al concentrărilor economice; solicită Comisiei să adopte o abordare orientată spre viitor față de consolidarea în UE, atunci când este cazul, astfel cum s-a propus și în rapoartele Draghi și Letta, ținând seama de importanța strategică și de efectul în favoarea concurenței ale dimensiunii și ale condițiilor favorabile de investiții în anumite sectoare în ceea ce privește stimularea inovării și a concurenței pe termen lung;

24.solicită să fie actualizate cadrele de evaluare a concentrărilor economice, pentru a se reflecta realitățile economiei digitale, în care puterea de piață se poate manifesta și în alte moduri decât tradiționala cotă de piață pe piețe clar delimitate; sprijină dezvoltarea unor metodologii avansate de analiză a poziției dominante bazate pe date și a efectelor de rețea, subliniind rolul esențial al alegerii consumatorilor în selectarea serviciilor și a dispozitivelor digitale; încurajează Comisia să consolideze mecanismele care permit interoperabilitatea între servicii și dispozitive, promovând inovarea și concurența în ecosistemul digital; îndeamnă Comisia să avanseze rapid în ceea ce privește punerea în aplicare a obligațiilor existente în materie de interoperabilitate pentru serviciile de mesagerie în temeiul Regulamentului privind piețele digitale, a obligațiilor existente în materie de interoperabilitate pentru furnizorii de servicii cloud în temeiul Actului privind datele și să înceapă revizuirea programată pentru mai 2026; îndeamnă Comisia să pună în aplicare obligațiile existente de interoperabilitate prevăzute de Regulamentul privind piețele digitale și să examineze posibilitatea extinderii obligațiilor de interoperabilitate la serviciile de rețele sociale online; sprijină Comisia în sensul luării în considerare într-o măsură mai mare, la evaluarea concentrărilor economice, a prejudiciului ce poate fi adus concurenței în cazul în care extinderea către piețele adiacente ar putea avea ca efect consolidarea în continuare a poziției dominante pe piața principală a societății absorbante;

25.invită Comisia să soluționeze problema duratei excesive a anchetelor antitrust, în cursul cărora întreprinderile continuă să tragă foloase din practicile lor anticoncurențiale; invită Comisia să stabilească termene adecvate pentru procedurile antitrust și să asigure o monitorizare efectivă a aplicării deciziilor luate; invită Comisia să adopte măsuri provizorii suplimentare pentru a sista orice practică ce ar dăuna grav concurenței, în special în ceea ce privește piețele dinamice și în curs de dezvoltare rapidă, cum ar fi piețele digitale;

26.salută cele două hotărâri de referință din septembrie 2024, adoptate de Curtea de Justiție, care confirmă afirmația Comisiei potrivit căreia acordul fiscal încheiat de Irlanda cu Apple constituie un ajutor de stat ilegal, iar Google a abuzat de poziția sa dominantă, încălcând tratatele; recunoaște că, între timp, cadrul juridic din Irlanda s-a schimbat; încurajează Comisia să continue eliminarea abuzurilor în materie de ajutoare de stat care implică acordarea selectivă unor întreprinderi a anumitor facilități fiscale;

27.remarcă efectul negativ al concurenței fiscale de la nivel internațional; reamintește sprijinul său pentru punerea în aplicare a pilonului doi al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE); regretă profund decretul executiv al președintelui SUA din 20 ianuarie 2025 conform căruia acordul fiscal global al OCDE „nu are incidență ori efect în Statele Unite”; subliniază importanța multilateralismului pentru a se asigura că multinaționalele plătesc impozitele ce li se cuvin acolo unde se creează valoare; consideră că UE ar trebui să susțină pe deplin Directiva privind pilonul doi a OCDE;

28.atrage atenția asupra concentrărilor îngrijorătoare pe diferite piețe digitale, cum ar fi platformele de comunicare socială, motoarele de căutare, inteligența artificială, serviciile de cloud, comerțul electronic, microcircuitele și publicitatea online; scoate în evidență impactul negativ real și potențial asupra competitivității, rezilienței lanțurilor de aprovizionare, libertății mass-mediei, vieții private și protecției datelor, societății și a democrației în UE; îndeamnă Comisia să trateze aspectele specifice pieței digitale, inclusiv puterea de infrastructură în ceea ce privește nivelul echipamentelor fizice și cel al calculului cloud, concentrarea verticală, manipularea algoritmică a sferei publice digitale și exploatarea pieței în cazul piețelor digitale, fapt demonstrat de progresele realizate în cadrul Regulamentului privind piețele digitale; solicită, în plus, deschiderea de noi investigații în sectorul serviciilor de cloud, pentru a asigura în continuare concurența loială și inovarea, ținând seama de gradul de concentrare a pieței în acest sector și de practicile anticoncurențiale legate de condițiile complexe și netransparente de acordare a licențelor sau de gruparea forțată; îndeamnă, de asemenea, Comisia să abordeze problema concentrării verticale tot mai mari a actorilor dominanți din lanțul valoric al publicității, ceea ce pune în pericol sectorul european al publicității online;

29.constată dezvoltarea rapidă a serviciilor de IA, ceea ce ar putea duce la concentrarea pieței; invită Comisia să adopte o abordare ecosistemică față de acest sector, printre altele prin dezvoltarea și aplicarea unor noi teorii ale prejudiciului, pentru a răspunde consolidării în continuare a operatorilor dominanți din acest sector; evidențiază că Regulamentul privind piețele digitale conține o serie de dispoziții care trebuie utilizate pentru a împiedica controlorii de acces să limiteze evoluția noilor entități care dezvoltă IA și invită Comisia să acționeze rapid pentru a contracara riscul de a forța consumatorii să utilizeze servicii de inteligență artificială prestabilite pe dispozitivele lor mobile, asigurându-se că sistemele de inteligență artificială sunt selectabile de către utilizator și transparente, protejând astfel concurența și opțiunile consumatorilor; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a adăuga inteligența artificială generativă ca un nou serviciu de platformă esențial în conformitate cu Regulamentul privind piețele digitale;

30.constată că marii actori digitali își folosesc puterea de piață, puterea asupra consumatorilor, resursele financiare și concentrarea datelor pe o piață pentru a se impune pe o altă piață; subliniază că actorii mici nu pot concura cu factorii menționați anterior, cetățenii europeni devenind astfel și mai dependenți de același număr mic de întreprinderi din afara UE, fiind pusă în pericol autonomia strategică; solicită un control mai strict al exploatării de către actorii dominanți din sectorul digital a poziției lor pentru a se impune în alte sectoare, precum și al autonomiei strategice a UE, prin revizuirea orientărilor privind concentrările economice, pentru a se asigura un control mai eficace al cazurilor de exploatare a pieței;

31.remarcă importanța datelor și a instrumentelor de analiză a datelor drept unul dintre factorii de descurajare a concentrărilor pe piața digitală și a achizițiilor în sectorul digital; solicită un aviz din partea Comitetului european pentru protecția datelor în cazul concentrărilor care implică unul sau mai mulți operatori din sectoarele digitale, cu privire la relevanța seturilor de date pentru concentrarea preconizată, la datele cu caracter personal pe care le prelucrează achiziția vizată și la impactul potențial al concentrării preconizate asupra drepturilor la viață privată și la protecția datelor;

32.își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea tot mai frecventă a mecanismelor dinamice de stabilire a prețurilor în întreaga UE; invită Comisia să analizeze posibile măsuri de reglementare pentru contracararea metodelor de stabilire a prețurilor extrem de adaptabile și opace;

33.solicită Comisiei să asigure respectarea cu strictețe a tuturor normelor în materie de concurență, inclusiv a Regulamentului privind subvențiile străine și a Regulamentului privind piețele digitale, pentru a combate practicile prin care se controlează accesul pe piață și a promova piețele bazate pe competiție și concurența loială; subliniază că Comisia trebuie să dispună de personal suficient pentru asigurarea respectării legislației, remarcând, în același timp, că noile instrumente, precum și oamenii de știință și economiștii care provin din discipline diferite pot acționa pentru a îmbunătăți aplicarea legislației în materie de concurență; subliniază, în special, că Regulamentul privind piețele digitale ar trebui aplicat în mod riguros și independent, fără a fi subminat de presiuni externe; subliniază că Regulamentul privind piețele digitale și eventualele amenzi nu trebuie utilizate ca o monedă de schimb în cursul discuțiilor privind tarifele, ci ca piatră de temelie a eforturilor UE de a asigura caracterul echitabil și competitiv al piețelor digitale; ia act de cele șase proceduri inițiate în cazuri de neconformare împotriva unor controlori de acces desemnați; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la potențialele întârzieri în anchetele critice și la capacitatea Comisiei de a-și respecta obligațiile de mijloace și de a lua o decizie cu privire la procedurile inițiate în cazurile de neconformare fără întârzieri nejustificate;

34.constată cu îngrijorare că sunt fragmentate numeroase piețe de consum, inclusiv serviciile financiare, telecomunicațiile și piața energiei pentru consum casnic, și solicită o integrare mai rapidă și mai profundă a piețelor în cazurile în care acest lucru poate aduce beneficii consumatorilor, precum și recunoașterea faptului că această integrare a pieței poate stimula investițiile și inovarea;

35.este alarmat de concentrarea ridicată din sectoarele comerțului cu amănuntul, agriculturii și automobilelor în teritoriile de peste mări, prin care prețurile excesive stabilite de întreprinderile dominante pentru produse și servicii esențiale amplifică inegalitățile, precaritatea și disparitățile teritoriale; solicită Comisiei să inițieze o anchetă privind eventualele abuzuri de poziție dominantă în temeiul articolului 102 din TFUE;

36.ia act cu îngrijorare de nivelul ridicat al concentrării pieței în sectorul financiar al UE, precum și de dependența excesivă a acestuia de un număr mic de furnizorii de servicii din afara UE; observă că primele trei, ca mărime, agenții de rating de credit dețin o cotă de piață de peste 90 %; își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul ridicat în permanență al concentrării pieței serviciilor de audit acordate entităților de interes public, patru firme deținând cea mai mare parte a veniturilor din UE pentru auditurile entităților de interes public, limitând astfel posibilitățile de alegere și existând riscul unui monopol al supravegherii; invită Comisia să prezinte o evaluare a impactului în legătură cu opțiunile prin care se poate răspunde acestor preocupări; îndeamnă Comisia să evalueze cu atenție licitațiile publice pentru angajarea actorilor de pe piața de audit, astfel încât să se evite eventuale conflicte de interese;

37.își exprimă îngrijorarea cu privire la criza prețurilor la alimente și ia act, în acest sens, de concentrarea puternică a pieței în lanțurile de aprovizionare cu alimente; își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a efectua de urgență o analiză aprofundată a amplorii și a efectelor alianțelor de cumpărare, acordând astfel o atenție deosebită garantării unei concurențe loiale și unei mai mari transparențe în practicile comerciale ale lanțurilor de supermarketuri și hipermarketuri, în special în cazurile în care aceste practici afectează valoarea mărcilor și gama produselor sau limitează inovarea ori comparabilitatea prețurilor; reamintește, în acest context, concentrarea pieței în comerțul cu produse agricole de bază, în cadrul căreia patru întreprinderi reprezintă majoritatea preponderentă a comerțului mondial cu produse vegetale; regretă că Comisia a aprobat totuși în 2024, în anumite condiții, fuziunea Bunge-Viterra (M.11204), în ciuda preocupărilor legate de concurență; solicită Comisiei să trateze problema acumulării excesive de putere în mâinile câtorva actori mari de pe această piață, pentru a îmbunătăți poziția de negociere a agricultorilor și a consumatorilor deopotrivă; evidențiază punerea în aplicare a noului instrument în domeniul concurenței în acest context;

38.ia act de profiturile nete ridicate ale băncilor din UE în această perioadă de inflație, determinate în principal de transmiterea întârziată la ratele depozitelor a înăspririi rapide a politicii monetare;

39.ia act cu deosebită îngrijorare de poziția dominantă a două sisteme internaționale de plăți cu cardul pe piața plăților din UE și de practicile acestora de a-și consolida și extinde poziția dominantă pe piață, ceea ce ar putea crește și mai mult barierele la intrarea pe piață, ar putea împiedica inovarea pe termen lung Raportul special al Curții de Conturi Europene: „Plățile digitale în UE – S-au realizat progrese în a le face mai sigure, mai rapide și mai puțin costisitoare, în pofida lacunelor persistente”, 9 ianuarie 2025, https://www.eca.europa.eu/ECAPublications/SR-2025-01/SR-2025-01_RO.pdf. și ar putea duce la creșterea costurilor pentru întreprinderile din UE și, în cele din urmă, pentru consumatori; invită Comisia să ia măsuri hotărâte, subliniind necesitatea revizuirii Regulamentului privind comisioanele interbancare [Regulamentul (UE) 2015/751] pentru a răspunde creșterii semnificative a comisioanelor percepute de sistemele internaționale de plăți cu cardul și pentru a asigura un mediu de piață echitabil, competitiv și transparent;

40.subliniază că Parlamentul ar trebui să fie implicat într-o măsură corespunzătoare în elaborarea politicii din domeniul concurenței; avertizează cu privire la faptul că trebuie evitată dependența excesivă de instrumentele juridice neobligatorii, cum ar fi orientările și cadrele temporare, în cazul cărora implicarea Parlamentului este limitată; invită Comisia să inițieze negocieri pentru un acord interinstituțional privind politica în domeniul concurenței, pentru a formaliza în fața Parlamentului prioritățile sale în materie de aplicare; invită Consiliul European să adopte o decizie în temeiul articolului 48 alineatul (7) din TUE care să permită adoptarea de acte legislative în domeniul politicii de concurență în conformitate cu procedura legislativă ordinară; subliniază că Parlamentul ar trebui să fie implicat într-o măsură mai mare în activitatea grupurilor de lucru și a grupurilor de experți din cadrul Rețelei Internaționale a Concurenței și din cadrul OCDE, în calitate de observator, dar și în cadrul Grupului de experți la nivel înalt pentru Regulamentul privind piețele digitale;

41.solicită vicepreședintei executive competente, de asemenea comisară responsabilă cu politica în domeniul concurenței, să mențină o legătură strânsă cu comisia competentă a Parlamentului și cu grupul său de lucru pe probleme de concurență;

42.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.