A.întrucât la 11 septembrie 2015, Monsanto Europe S.A./N.V. a transmis, în numele Monsanto Company, stabilită în Statele Unite ale Americii, o cerere adresată autorității naționale competente din Țările de Jos (denumită în continuare „cererea”) pentru introducerea pe piață a produselor alimentare, a ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 87708 × MON 89788 („soia modificată genetic”), în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Cererea viza, de asemenea, introducerea pe piață a unor produse care conțin sau constau în soia modificată genetic, destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B.întrucât la 2 aprilie 2020, EFSA a adoptat un aviz favorabil privind soia modificată genetic, care a fost publicat la 18 mai 2020; întrucât EFSA a luat în considerare toate întrebările și preocupările semnalate de statele membre în contextul consultării autorităților naționale competente, cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) și la articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

C.întrucât, cu toate acestea, EFSA nu a fost în măsură să finalizeze evaluarea riscurilor și să concluzioneze cu privire la siguranța soiei modificate genetic în absența unui studiu de 90 de zile privind soia modificată genetic și în absența unui plan de monitorizare după introducerea pe piață, ținând seama de modificarea profilului de acizi grași din soia modificată genetic în cauză;

D.întrucât, la 3 octombrie 2024, EFSA a adoptat o declarație, care a fost publicată la 28 octombrie 2024, care completează avizul său științific din 2 aprilie 2020, pe baza datelor suplimentare furnizate de solicitant Grupul EFSA pentru OMG, „Declarația care vine în completarea Avizului științific al EFSA privind cererea (EFSA-GMO-NL-2015-126) de autorizare a produselor alimentare și furajelor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 87708 × MON 89788”, EFSA Journal 2024;22(10):e9061, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2024.9061., în care EFSA a concluzionat că soia modificată genetic, astfel cum este descrisă în cerere, este la fel de sigură ca omologul său convențional și ca soiurile de soia de referință nemodificate genetic testate în ceea ce privește efectele sale potențiale asupra sănătății umane și animale și asupra mediului; EFSA a concluzionat, de asemenea, că consumul de soia modificată genetic nu reprezintă o preocupare pe plan nutrițional;

E.întrucât soia modificată genetic a fost modificată pentru a fi tolerantă la erbicidele pe bază de glifosat și dicamba și pentru a-i modifica profilul de acizi grași;

Absența evaluării erbicidului complementar

F.întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei din 3 aprilie 2013 privind cererile de autorizare a alimentelor și furajelor modificate genetic în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 641/2004 și (CE) nr. 1981/2006 ale Comisiei (JO L 157, 8.6.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2013/503/oj). al Comisiei prevede o evaluare a măsurii în care practicile agricole preconizate afectează rezultatele criteriilor studiate; întrucât, în conformitate cu regulamentul de punere în aplicare menționat, acest lucru este deosebit de relevant în cazul plantelor tolerante la erbicide;

G.întrucât marea majoritate a culturilor modificate genetic au fost modificate genetic pentru a fi tolerante la unul sau mai multe erbicide „complementare” care pot fi utilizate pe parcursul întregului ciclu de viață al culturii modificate genetic, fără ca aceasta să moară, cum ar fi cazul unei culturi care nu este tolerantă la erbicide; întrucât, potrivit mai multor studii, culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai extinsă a erbicidelor complementare, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide A se vedea, de exemplu, Bonny, S., „Genenetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact”, Environmental Management, ianuarie 2016;57(1), p. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738, și Benbrook, C.M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. - the first sixteen years”, Environmental Sciences Europe, 28 septembrie 2012, Vol. 24(1), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24.;

H.întrucât culturile modificate genetic tolerante la erbicide îi obligă pe fermieri să folosească un sistem de gestionare a buruienilor care depinde în mare măsură sau în totalitate de erbicide; întrucât dependența sporită de erbicidele complementare în fermele care plantează culturi modificate genetic accelerează apariția și răspândirea unor buruieni rezistente la erbicidele respective, determinând astfel creșterea nevoii utilizării lor, un cerc vicios cunoscut sub numele de „spirala erbicidelor”;

I.întrucât efectele dăunătoare ale dependenței excesive de erbicide vor duce la deteriorarea sănătății solului, calității apei și biodiversității din sol și de deasupra solului și vor amplifica expunerea oamenilor și a animalelor, eventual și prin creșterea cantității de reziduuri de erbicide în alimente și furaje;

J.întrucât dicamba este extrem de volatilă, ceea ce înseamnă că, odată aplicată, are tendința să circule în aer și apoi să fie purtată de vânt, până ajunge din nou pe pământ, expunând oameni și plantele nevizate, vița-de-vie, copacii și arbuștii la daune potențiale și grave, în special dacă expunerea are loc pe parcursul mai multor ani;

K.întrucât un studiu realizat în 2020 de oameni de știință din guvernul Statelor Unite și publicat în revista cu referenți de specialitate International Journal of Epidemiology (Jurnalul Internațional de Epidemiologie) a constatat că utilizarea intensivă a dicambei a crescut riscul de a dezvolta cancer hepatic și intrahepatic al canalelor biliare în rândul aplicatorilor;

L.întrucât studiul din 2020 afirmă că aprobarea recentă a culturilor modificate genetic rezistente la dicamba va duce la o utilizare agricolă pe scară mai largă a dicambei în anii următori Lerro, C.C., Hofmann, J.N., Andreotti, G., Koutros, S., Parks, C.G., Blair, A., Albert, P.S., Lubin, J.H., Sandler, D.P., Beane Freeman, L.E., „Dicamba use and cancer incidence in the agricultural health study: an updated analysis”, International Journal of Epidemiology, august 2020; vol. 49 (4), p. 1326-1337, https://academic.oup.com/ije/advance-article-abstract/doi/10.1093/ije/dyaa066/5827818?redirectedFrom=fulltext., iar sistemul de date privind utilizarea pesticidelor al Heartland Health Research Alliance confirmă acest lucru, cu o utilizare a dicambei de 10 ori mai mare în regiunea Midwest a Statelor Unite, comparativ cu un deceniu în urmă https://hh-ra.org/projects/measuring-pesticide-use/interactive-herbicide-use-tables/.;

M.întrucât există în continuare incertitudini legate de potențialul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe ca atare; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni; întrucât o serie de studii științifice recente, evaluate inter pares, confirmă potențialul cancerigen al glifosatului A se vedea, de exemplu: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1383574218300887, https://academic.oup.com/ije/advance-article/doi/10.1093/ije/dyz017/5382278, https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0219610 și https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6612199/.;

N.întrucât un studiu evaluat inter pares a constatat că glifosatul se acumulează în soia modificată genetic, cu un impact negativ corespunzător asupra compoziției nutriționale în comparație cu soia nemodificată genetic https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24491722.; întrucât un proiect-pilot desfășurat în Argentina a constatat niveluri surprinzător de ridicate ale reziduurilor de glifosat în soia modificată genetic https://www.testbiotech.org/en/resource/high-levels-residues-spraying-glyphosate-found-soybeans-argentina/;

O.întrucât, în plantele modificate genetic, modul în care erbicidele complementare sunt descompuse de către plantă, precum și compoziția și, prin urmare, toxicitatea produșilor de descompunere (metaboliții) pot fi generate de modificarea genetică în sine Acest lucru este într-adevăr valabil în cazul glifosatului, potrivit Analizei EFSA a reziduurilor maxime existente de glifosat efectuate în temeiul articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005, EFSA Journal 2018;16(5):e05263, p. 12, https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.2903/j.efsa.2018.5263.;

P.întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a metaboliților acestora prezenți în plantele modificate genetic nu face parte din domeniul de competență al Grupului EFSA pentru OMG și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic;

Asigurarea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial și respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii

Q.întrucât cultivarea de soia modificată genetic nu este permisă în Uniune;

R.întrucât în concluziile dialogului strategic privind viitorul agriculturii UE „Strategic Dialogue on the Future of EU Agriculture – A shared prospect for farming and food in Europe” (Dialogul strategic privind viitorul agriculturii UE – O perspectivă comună pentru agricultură și alimentație în Europa), 2024, https://agriculture.ec.europa.eu/document/download/171329ff-0f50-4fa5-946f-aea11032172e_en?filename=strategic-dialogue-report-2024_en.pdf., Comisia este invitată să își reevalueze propria abordare privind accesul pe piață pentru importurile și exporturile agroalimentare, dată fiind problema standardelor divergente ale Uniunii și ale partenerilor săi comerciali; întrucât relațiile comerciale mai echitabile, coerente cu obiectivele pentru alimente sănătoase și un mediu sănătos, la nivel mondial, au fost una dintre principalele solicitări ale fermierilor în timpul demonstrațiilor din 2023 și 2024;

S.întrucât într-un raport din 2017 al Raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație se afirmă că, în special în țările în curs de dezvoltare, pesticidele periculoase au un impact dezastruos asupra sănătății A/HRC/34/48: Raportul raportorului special privind dreptul la alimentație https://www.ohchr.org/en/documents/thematic-reports/ahrc3448-report-special-rapporteur-right-food.; întrucât Obiectivul de dezvoltare durabilă 3.9 al ONU (ODD al ONU) își propune să reducă simțitor, până în 2030, numărul deceselor și bolilor provocate de produsele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, apei și solului https://indicators.report/targets/3-9/.;

T.întrucât Cadrul global pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal („Cadrul de la Kunming-Montreal”), convenit la reuniunea COP15 la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică (CBD a ONU) din decembrie 2022, include un obiectiv global de reducere a riscului pesticidelor cu cel puțin 50 % până în 2030 A se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_22_7834.;

U.întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, atunci când își redactează decizia, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză; întrucât astfel de factori legitimi ar trebui să includă obligațiile Uniunii în temeiul ODD ale ONU și al CBD a ONU;

V.întrucât autorizarea de către Uniune pentru soia modificată genetic nu ar fi în concordanță cu angajamentele internaționale privind reducerea pesticidelor În decembrie 2022, a fost convenit un cadru mondial pentru biodiversitate la COP15 a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică, care cuprinde un obiectiv la nivel mondial de reducere a riscului asociat pesticidelor cu cel puțin 50 % până în 2030 (a se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_22_7834)., date fiind expunerea crescută a oamenilor și a mediului la erbicide în țările care cultivă culturi modificate genetic tolerante la erbicide, precum și rezultatele potențial grave în materie de sănătate asociate;

W.întrucât defrișările reprezintă o cauză majoră a declinului biodiversității; întrucât emisiile rezultate din exploatarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, cauzate în principal de defrișări, reprezintă a doua cauză a schimbărilor climatice după arderea combustibililor fosili Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2019 intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial”, COM(2019)0352, p. 1.; întrucât Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Planul strategic privind biodiversitatea pentru 2011-2020, adoptat în cadrul CBD a ONU, și obiectivele de la Aichi privind biodiversitatea promovează gestionarea sustenabilă a pădurilor, protecția și refacerea acestora Idem, p. 2.; întrucât ODD al ONU nr. 15 include obiectivul de a opri defrișările până în 2020 A se vedea obiectivul 15.2: https://www.un.org/sustainabledevelopment/biodiversity/.; întrucât pădurile au un rol multifuncțional, care sprijină realizarea majorității ODD ale ONU Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2019 intitulată „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial”, COM(2019)0352, p. 2.;

X.întrucât incendiile forestiere din Amazonia sunt determinate de nivelurile ridicate de defrișare; întrucât, într-o comunicare din 2019, Comisia și-a stabilit obiectivul de a proteja și a reface pădurile la nivel mondial Comunicarea UE privind intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52019DC0352&from=RO.; întrucât protecția globală a biodiversității, inclusiv a pădurilor, este un obiectiv-cheie al Strategiei UE privind biodiversitatea Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre”, COM(2020)0380.;

Y.întrucât producția de soia este o cauză majoră a defrișărilor în pădurile din Amazonia, Cerrado și Gran Chaco din America de Sud; întrucât 97 % din soia cultivată în Brazilia și 100 % din soia cultivată în Argentina este soia modificată genetic Serviciul internațional pentru achiziția de aplicații agro-biotehnologice, „Situația mondială a culturilor biotehnologice/modificate genetic comercializate în 2017: Adopția culturilor biotehnologice crește pe măsură ce beneficiile economice se acumulează în 22 de ani”, Nota informativă ISAAA nr. 53 (2017), p. 16 și 21, http://www.isaaa.org/resources/publications/briefs/53/download/isaaa-brief-53-2017.pdf.;

Z.întrucât o analiză efectuată de Comisie a constatat că soia a fost dintotdeauna cea mai importantă contribuție a Uniunii la defrișările la nivel mondial și la emisiile aferente, reprezentând aproape jumătate din defrișările cuprinse în toate importurile din Uniune Raportul tehnic al Comisiei Europene 2013 - 063 intitulat „Impactul consumului din UE asupra defrișărilor: Analiza cuprinzătoare a impactului consumului UE asupra defrișărilor”, https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/c1d3ef3e-d07e-4229-91e5-41001b47dba8/language-en, p. 23-24: Între 1990 și 2008, Uniunea a importat produse vegetale și animaliere care au reprezentat defrișări cu o suprafață de 90 000 km2. Produsele vegetale au reprezentat 74 000 km2 (82 %), iar culturile de plante oleaginoase au cea mai mare pondere (52 000 km2). Soia și turtele de soia au reprezentat 82 % din această suprafață (42 600 km2), echivalentul a 47 % din importurile totale ale Uniunii de produse asociate cu defrișarea.;

Reducerea dependenței de furajele importate

AA.întrucât una dintre lecțiile învățate în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a războiului în curs din Ucraina a fost că Uniunea trebuie să pună capăt dependenței de unele materii critice; întrucât, în scrisoarea de misiune adresată comisarului Christophe Hansen, Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, îi solicită acestuia să analizeze cum pot fi reduse importurile de produse critice https://commission.europa.eu/document/2c64e540-c07a-4376-a1da-368d289f4afe_en.;

AB.întrucât acordurile comerciale stimulează importurile în Uniune de alimente și furaje care conțin, constau în sau sunt produse din OMG-uri; întrucât Brazilia și Argentina se numără printre principalii producători și utilizatori de OMG-uri din lume, inclusiv OMG-uri și pesticide interzise în Uniune din motive de sănătate sau de mediu;

Un proces decizional nedemocratic

AC.întrucât, în cea de a opta legislatură, Parlamentul a adoptat în total 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a unor OMG-uri pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de OMG-uri în Uniune (3 rezoluții); întrucât în a noua legislatură Parlamentul a adoptat 38 de obiecții la introducerea pe piață a OMG-urilor și, deja, în a zecea legislatură, cea în curs, a adoptat încă 10 rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a OMG-urilor;

AD.întrucât, deși ea însăși recunoaște deficitul democratic, lipsa de susținere din partea statelor membre și obiecțiile Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze OMG-uri;

AE.întrucât nu este necesar să se modifice legislația pentru a permite Comisiei să refuze autorizarea de OMG-uri atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în Comitetul de apel care să susțină o decizie favorabilă Comisia „poate”, și nu „trebuie”, să acorde o autorizație dacă nu există o majoritate calificată a statelor membre în Comitetul de apel care să susțină o decizie favorabilă, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.;

AF.întrucât, în urma votului din 28 februarie 2025 al Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre,