1.reafirmă că piața unică a fost piatra de temelie a integrării economice europene, permițând libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor; subliniază, cu toate acestea, că există provocări vechi și emergente care necesită reforme ambițioase, fără a afecta competitivitatea europeană sau a impune sarcini administrative inutile întreprinderilor; invită Comisia și statele membre să accelereze eforturile de punere în aplicare a acestor reforme și să elimine obstacolele nejustificate rămase în calea liberei circulații a bunurilor și serviciilor, asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor;

2.invită Comisia și statele membre să mențină o protecție solidă a consumatorilor, prevăzând, totodată, norme în materie de concurență care să fie favorabile inovării, adaptate exigențelor viitorului și proporționale; evidențiază că trebuie asigurate securitatea juridică și coerența și reduse la minimum complexitatea și fragmentarea reglementării, care ar putea afecta în mod disproporționat IMM-urile, start-upurile și întreprinderile în curs de extindere;

3.evidențiază că barierele și reglementările actuale au limitat dezvoltarea pieței unice, astfel cum se menționează în raportul Draghi; solicită trecerea la o abordare în materie de reglementare care să le permită întreprinderilor să se dezvolte, să inoveze și să se impună la nivel internațional, restabilind astfel piața unică ca un adevărat motor al creșterii și competitivității;

4.invită Comisia să se asigure că viitoarele inițiative legislative sunt ghidate în mod consecvent de prioritățile strategice prezentate în comunicările sale și în strategia sa privind competitivitatea;

5.reliefează că, așa cum au arătat rapoartele Letta și Draghi, există încă un potențial neexploatat în sectorul serviciilor; solicită continuarea acțiunilor în acest sector pentru a elimina obstacolele importante care persistă, începând cu stabilirea unor obiective ambițioase în viitoarea strategie privind piața unică; constată că serviciile reprezintă trei sferturi din PIB-ul UE și două treimi din ocuparea forței de muncă și creează 9 din 10 locuri de muncă noi în economia UE; observă, cu toate acestea, că serviciile sunt în continuare segmentul cel mai puțin dezvoltat al pieței unice a UE;

6.salută propunerea de regulament privind o interfață publică conectată la Sistemul de informare al pieței interne pentru declararea detașării lucrătorilor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (COM(2024)0531), care ar trebui să conducă la simplificarea și consolidarea aplicării normelor; constată, de asemenea, că digitalizarea ar putea reduce în mod semnificativ sarcinile administrative pentru serviciile transfrontaliere și ar putea îmbunătăți accesul întreprinderilor și consumatorilor; solicită, în acest sens, un portal unic de declarații și digitalizarea formularelor A1 pentru serviciile transfrontaliere;

7.remarcă importanța recunoașterii efective a calificărilor profesionale și a eliminării barierelor nejustificate din calea liberei circulații a profesioniștilor pentru ca serviciile profesioniștilor din UE să devină competitive la nivel mondial în deceniile viitoare; încurajează Comisia să rămână vigilentă în desfășurarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în cazul în care statele membre nu respectă legislația UE privind recunoașterea calificărilor;

8.relevă că normele privind piața unică ar trebui să protejeze accesul la serviciile publice și drepturile consumatorilor, precum și alte motive imperative de interes general; adaugă că orice evaluare a restricțiilor de pe piața unică a serviciilor ar trebui să includă criterii legate de calitate;

9.ia act de rolul pe care achizițiile publice ale UE îl pot juca în eliminarea barierelor din calea intrării pe piață, în sprijinirea ecosistemelor industriale sustenabile și reziliente, a locurilor de muncă de înaltă calitate și a creării de valoare în UE;

10.recunoaște că noul cadru legislativ (NCL) a contribuit la consecvența legislației UE privind produsele și că, de la adoptarea sa, sectorul industrial, lanțurile de aprovizionare și produsele au trecut prin transformări importante în contextul tranzițiilor digitale și verzi, dar și prin schimbări în dinamica pieței; observă că evaluarea din 2022 a noului cadru legislativ a identificat probleme critice, cum ar fi influența străină potențială, practicile ilegale, deficiențele în abordarea digitalizării și a economiei circulare, dar și posibile actualizări ale obligațiilor și definițiilor anumitor operatori economici pentru a reflecta noile realități ale pieței;

11.subliniază că abordarea acestor chestiuni și adaptarea noului cadru legislativ (NCL) la exigențele viitorului este esențială pentru a asigura coerența, a reduce costurile și a garanta libera circulație a mărfurilor; solicită, prin urmare, o actualizare a NCL pentru a raționaliza normele privind produsele, a promova digitalizarea și a simplifica procedurile de asigurare a conformității și de supraveghere a pieței; consideră că NCL ar trebui să promoveze utilizarea pașapoartelor digitale ale produselor ca mijloc de a demonstra conformitatea produselor și respectarea cerințelor în materie de informare;

12.invită Comisia și statele membre să simplifice normele UE și să faciliteze punerea lor în aplicare, precum și să reducă semnificativ sarcinile administrative, în special pentru IMM-uri, care joacă un rol esențial în susținerea comunităților și economiilor locale; subliniază că este important să se asigure securitatea juridică și coerența pentru întreprinderi, precum și previzibilitatea pentru investițiile pe termen lung, care sunt esențiale pentru a stimula competitivitatea, inovarea și reziliența și pentru a aduce îmbunătățiri rapide și semnificative pentru consumatori și întreprinderi; invită, de asemenea, statele membre să prevină acțiunile care ar putea compromite condițiile de concurență echitabile de pe piața internă;

13.invită Comisia să faciliteze activitățile IMM-urilor și ale întreprinderilor mici cu capitalizare medie în cadrul pieței unice, în special printr-un pachet omnibus dedicat simplificării;

14.recunoaște că aplicarea inconsecventă și fragmentată a legislației UE în statele membre continuă să denatureze concurența și să submineze integritatea pieței unice; adaugă că responsabilitatea principală pentru aplicarea normelor UE revine statelor membre; invită Comisia să utilizeze pe deplin competențele sale de asigurare a respectării legii; solicită îmbunătățirea mecanismelor de monitorizare și de punere în aplicare la nivelul UE, cum ar fi norme armonizate privind nivelurile minime de control, metodologii armonizate pentru efectuarea acestor controale și inspecții comune, cu scopul de a asigura aplicarea uniformă a dreptului UE și, dacă este cazul, căi de atac rapide pentru consumatori;

15.subliniază importanța menținerii unui mediu economic competitiv și dinamic prin protejarea drepturilor consumatorilor și aplicarea normelor în materie de concurență digitală pentru a combate practicile comerciale neloiale care denaturează condițiile pieței; invită, de asemenea, statele membre să consolideze capacitatea autorităților de supraveghere a pieței și a autorităților vamale de a asigura aplicarea efectivă a normelor privind piața unică, în special în ceea ce privește comerțul electronic și importurile din țări terțe;

16.reamintește că constrângerile teritoriale în materie de comerț cu amănuntul și cu ridicata fragmentează piața unică, limitează posibilitățile de alegere ale consumatorilor și contribuie la disparități semnificative în materie de prețuri în întreaga Uniune, afectând în special prețurile bunurilor de consum de bază; subliniază că, deși legislația în materie de concurență penalizează în mod eficace unele dintre aceste practici, multe dintre ele nu intră în domeniul său de aplicare; invită, prin urmare, Comisia să propună măsuri pentru a soluționa această problemă, inclusiv printr-o sancționare mai fermă a acordurilor de distribuție anticoncurențiale, pentru a proteja concurența loială, asigurând astfel integritatea pieței unice;

17.invită Comisia să investigheze cauzele nivelurilor diferite ale inflației aferente bunurilor de bază și ale creșterilor prețurilor de consum observate în unele state membre ale UE;

18.consideră că piața unică este un instrument esențial în perioade de criză dacă statele membre pot acționa în mod coordonat; consideră că Regulamentul privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne Regulamentul (UE) 2024/2747 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2024 de instituire a unui cadru de măsuri privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2679/98 al Consiliului (JO L, 2024/2747, 8.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2747/oj). ar trebui să fie esențial pentru asigurarea coordonării, astfel încât să se prevină deficitele și să se asigure buna funcționare a pieței unice, inclusiv libera circulație a bunurilor și serviciilor esențiale în întreaga UE;

19.invită Comisia să ofere consumatorilor mijloacele necesare pentru a-și exercita cu ușurință drepturile de pasageri prin înființarea unor organisme naționale de aplicare a legii, cărora ar trebui să li se acorde competențe armonizate de investigare și de asigurare a respectării legislației și care ar trebui să fie în măsură să prelucreze în mod eficient plângerile individuale și amenzile aferente;

20.subliniază că măsurile privind comerțul electronic care vizează geoblocarea, în special Regulamentul privind geoblocarea Regulamentul (UE) 2018/302 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 februarie 2018 privind prevenirea geoblocării nejustificate și a altor forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților pe piața internă și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2006/2004 și (UE) 2017/2394, precum și a Directivei 2009/22/CE (JO L 60 I, 2.3.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/302/oj)., au reușit să creeze un cadru pentru o piață unică mai puțin fragmentată și să îmbunătățească posibilitățile de alegere ale consumatorilor în ceea ce privește cumpărăturile online; constată cu îngrijorare că punerea în aplicare a acestui regulament a fost inadecvată;

21.ia act de faptul că actul legislativ european privind accesibilitatea Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/882/oj). va deveni aplicabil în toate statele membre ale UE începând cu 28 iunie 2025; subliniază importanța punerii în aplicare depline și efective a acestuia de către statele membre pentru a asigura armonizarea cerințelor de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, ceea ce va garanta accesibilitatea acestora pentru persoanele cu dizabilități pe întreaga piață internă a UE;

22.subliniază că extinderea rapidă a platformelor digitale și a comerțului electronic a introdus o nouă dinamică a pieței și a creat oportunități, provocări și riscuri avansate pentru utilizatori; recunoaște că Regulamentul privind piețele digitale Regulamentul (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (JO L 265, 12.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/1925/oj). și Regulamentul privind serviciile digitale Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (JO L 277, 27.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2065/oj). constituie instrumente legislative esențiale care asigură concurența loială, contestabilitatea și echitatea pe platformele digitale, promovând în același timp protecția consumatorilor și un mediu digital mai sigur, mai demn de încredere și mai transparent în economia digitală; solicită aplicarea corectă a legislației UE privind noile tehnologii pentru a asigura o alegere reală, autonomă și informată pentru consumatori, protecția acestora și concurența loială;

23.consideră că este esențial să se asigure punerea în aplicare și respectarea efectivă a acestor două regulamente și îndeamnă Comisia să își finalizeze investigațiile în curs în cadrul Regulamentului privind piețele digitale și al Regulamentului privind serviciile digitale;

24.scoate în evidență că punerea în aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale trebuie să respecte pe deplin libertatea de exprimare; subliniază că acțiunile împotriva conținutului ilegal nu trebuie să restricționeze discursul legal și solicită o aplicare transparentă pentru a proteja un spațiu digital deschis și democratic;

25.invită Comisia și statele membre să se asigure că Regulamentul privind inteligența artificială (IA) Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828 (JO L, 2024/1689, 12.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1689/oj). menține o abordare bazată pe riscuri și favorabilă inovării, asigurându-se că cerințele de conformitate sunt proporționale cu riscurile reale prezentate de aplicațiile IA, respectând, în același timp, necesitatea de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății, a securității și a drepturilor fundamentale;

26.salută verificarea de către Comisie a adecvării legislației privind protecția consumatorilor din perspectiva „echității digitale” și viitoarea consultare publică; subliniază că unele probleme rămân nesoluționate în ceea ce privește protecția consumatorilor online, ceea ce duce la un dezechilibru între consumatori și comercianți în cadrul economiei digitale; invită Comisia să se ocupe de aceste aspecte în viitorul act legislativ privind echitatea digitală; consideră că dependența digitală, jocurile de noroc online, protecția minorilor online și tehnologiile convingătoare utilizate de actorii online, cum ar fi publicitatea direcționată, publicitatea influencerilor și interfețele înșelătoare, ar trebui să intre sub incidența actului legislativ privind echitatea digitală, care ar trebui să elimine lacunele juridice și să fie în concordanță cu instrumentele juridice în vigoare pentru a proteja mai bine consumatorii online, ținând seama de necesitatea de a evita sarcinile de reglementare inutile;

27.constată că evoluția tendințelor în comerțul electronic mondial și restructurarea lanțului de aprovizionare exercită o presiune mai mare asupra controalelor vamale, a supravegherii pieței și a autorităților de protecție a consumatorilor; subliniază că volumul de produse nesigure și ilicite vândute pe platformele de comerț electronic, în special din țări terțe, a crescut în ultimii ani; subliniază importanța pașapoartelor digitale ale produselor în aceste procese; solicită, prin urmare, o consolidare a cadrului de supraveghere a pieței și o revizuire a Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 345, 27.12.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/2394/oj). și invită Consiliul să adopte rapid poziția sa pentru a permite adoptarea Codului vamal revizuit al Uniunii și instituirea unei autorități vamale a UE în 2026;

28.invită statele membre să aloce suficiente resurse tehnice, umane și financiare autorităților naționale; invită statele membre și Comisia să asigure fonduri și expertiză suficiente pentru a consolida autoritățile vamale și supravegherea pieței în întreaga Uniune și să intensifice activitățile comune și testele realizate de UE;

29.evidențiază că trebuie întărită protecția consumatorilor atât pe piețele online, cât și pe cele offline, asigurând transparența în publicitate și stabilirea prețurilor, în special în stabilirea dinamică a prețurilor, asigurând practici comerciale echitabile și garanții mai puternice împotriva fraudei, pentru a stimula încrederea consumatorilor în comerțul transfrontalier și cel mai înalt nivel de protecție;

30.subliniază că se acordă tot mai mare atenție cazurilor în care cantitatea sau calitatea bunurilor și serviciilor scade, în timp ce prețurile rămân aceleași sau cresc; invită Comisia să evalueze amploarea și cauzele subiacente ale unor astfel de practici și să aibă în vedere măsuri adecvate pentru a spori transparența și sensibilizarea consumatorilor;

31.subliniază că aspectele legate de durabilitatea mediului și de comerțul echitabil modelează din ce în ce mai mult practicile comerciale, jucând un rol important în deciziile de cumpărare ale consumatorilor și, prin urmare, orientând întreprinderile către sustenabilitate; adaugă că transparența și informarea consumatorilor despre aspectele de mediu, precum și despre procesele de producție responsabile din punct de vedere social și etic le permit consumatorilor să adopte modele de consum sustenabile;

32.invită Comisia și statele membre să își mențină nivelul de ambiție în această privință și să lucreze mai departe la sisteme de etichetare la nivelul UE; reamintește că obiectivul Directivei privind afirmațiile legate de mediu este de a institui un instrument de protecție a consumatorilor împotriva dezinformării ecologice prin stabilirea unor norme privind justificarea și verificarea;

33.subliniază că este nevoie să se combată în continuare publicitatea înșelătoare și dezinformarea ecologică și să se întărească piața produselor second-hand; constată, cu toate acestea, că normele restrictive în materie de sustenabilitate pot avea un impact negativ asupra competitivității europene;

34.subliniază că unele tendințe în creștere în comerțul electronic ridică semne de întrebare cu privire la bunurile din țări din afara UE care nu îndeplinesc cerințele UE în materie de siguranță și sustenabilitate, având astfel un impact negativ asupra IMM-urilor din UE; salută comunicarea Comisiei intitulată „Un set cuprinzător de instrumente al UE pentru un comerț electronic sigur și durabil” și solicită Comisiei să pună rapid în aplicare recomandările cuprinse în aceasta;

35.scoate în evidență că standardele tehnice armonizate sunt esențiale pentru libera circulație a mărfurilor în cadrul pieței unice, asigurând siguranța, calitatea și performanța produselor în toate statele membre; reliefează că standardele trebuie să reflecte interesele, obiectivele de politică și valorile Uniunii, ținând seama de opiniile tuturor părților interesate; adaugă că recenta hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene Hotărârea din 5 martie 2024, Public.Resource.Org Inc./Right to Know CLG, C‑588/21 P, EU:C:2024:201. recunoaște valoarea adăugată a standardelor armonizate care fac parte din legislația UE datorită efectelor lor juridice și stabilește că acestea ar trebui să fie accesibile în mod liber; subliniază necesitatea de a îmbunătăți suplețea cadrului de standardizare, în special pentru lanțurile valorice verzi și digitale emergente, și de a ajuta industria să își mențină pozițiile competitive pe piețele tehnologiilor esențiale;

36.consideră că UE trebuie să își intensifice eforturile de instituire a unui nou mecanism cu statele membre și organismele naționale de standardizare pentru a face schimb de informații, a coordona și a consolida abordarea europeană a activităților internaționale de standardizare; solicită acțiuni rapide de actualizare a cadrului de standardizare al UE pentru a accelera procesul de standardizare, cu scopul de a asigura publicarea rapidă a standardelor armonizate care acordă prezumția de conformitate și sunt aliniate la standardele internaționale pentru a sprijini comerțul mondial, încurajând în același timp o mai mare participare a industriei, în special din partea IMM-urilor;

37.subliniază necesitatea de a consolida dimensiunea externă a pieței unice pentru a proteja autonomia strategică și influența globală a UE și salută integrarea treptată a țărilor candidate la UE pe piața unică în vederea viitoarei lor aderări la UE; evidențiază că standardele înalte de reglementare ale UE pot servi drept criteriu de referință global și trebuie aplicate în mod eficace pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile europene; invită Comisia să intensifice dialogurile în domeniul reglementării și cooperării politice cu alte țări relevante din afara UE pentru a identifica provocările comune și a încerca să elaboreze acțiuni comune, în special în ceea ce privește comerțul electronic, normele digitale și consumatorii;

38.solicită din nou o interacțiune inovatoare, complementară și flexibilă între activitatea actuală de aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina care este în vigoare în prezent și procesul de negociere a aderării, permițând astfel integrarea treptată a Ucrainei în piața unică a UE și în programele sectoriale;

39.recunoaște că tensiunile geopolitice, schimbările climatice, provocările cu care se confruntă competitivitatea UE și disparitățile economice prezintă riscuri semnificative pentru integritatea pieței unice; solicită un răspuns politic solid, coordonat și strategic pentru a consolida piața unică;

40.solicită evoluția continuă a pieței unice pentru a aborda atât barierele nejustificate rămase, cât și provocările comerciale emergente; consideră că eliminarea fragmentării în materie de reglementare, promovarea simplificării, reducerea semnificativă a sarcinilor administrative, îmbunătățirea aplicării legislației și asigurarea rezilienței lanțurilor de aprovizionare sunt esențiale pentru menținerea avantajului competitiv și a condițiilor de piață echitabile ale UE și pentru consolidarea pieței unice; subliniază că este importantă consultarea tuturor părților interesate relevante în cadrul acestor procese;

41.evidențiază importanța transformării digitale, a economiei circulare și a adaptabilității la schimbările economice globale pentru asigurarea dinamismului economic pe termen lung al UE;

42.reiterează faptul că consolidarea dimensiunilor interne și externe ale pieței unice este esențială pentru menținerea autonomiei strategice și a competitivității UE;

43.îndeamnă, prin urmare, Comisia să reflecte cele de mai sus în viitoarea nouă strategie privind piața unică, programată pentru iunie 2025, în agenda 2030 privind consumatorii, programată pentru sfârșitul anului 2025, și în actul legislativ privind echitatea digitală, programat pentru 2026;

44.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.