1.salută raportul Comisiei din 27 martie 2024 intitulat „Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE: principalele realizări și căi de urmat” și este de acord cu obiectivele sale generale;

2.ia act de cele patru domenii de acțiune ale Viziunii rurale și de cele 30 de acțiuni din care este alcătuit Planul de acțiune rurală al UE; invită Comisia și statele membre să trateze cu maximă seriozitate punerea sa în practică;

3.subliniază că zonele rurale joacă un rol esențial în orientarea modelelor economice ale diferitelor state membre și a organizării lor sociale și teritoriale, în special ca surse de producție agricolă și alimentară, dar și ca ocrotitoare ale unui patrimoniu cultural și peisagistic de neînlocuit; constată, cu toate acestea, că importanța lor rămâne subapreciată și este însoțită de o finanțare necorespunzătoare; consideră că este de datoria UE să promoveze o revitalizare și o regenerare veritabilă a teritoriilor în cauză, făcând mai multe eforturi pentru a pune la dispoziția zonelor rurale instrumente adecvate pentru a trece cu bine de provocările considerabile pe termen lung cu care se confruntă și care afectează tot mai mult competitivitatea regională și coeziunea socială, pentru a menține diversitatea europeană și pentru a garanta că progresul UE nu se realizează în detrimentul zonelor rurale și al populației;

4.consideră că este important să se dezvolte lanțuri de aprovizionare scurte și să se promoveze folosirea sistemelor de etichetare pentru a recunoaște calitatea și varietatea produselor tradiționale din zonele rurale; subliniază că cantinele publice, precum cele din școli și spitale, pot juca un rol semnificativ în dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare agroalimentare;

5.recunoaște rolul-cheie al orașelor mici și mijlocii de centre de dezvoltare în regiunile rurale și invită Comisia și statele membre să se axeze în special pe întărirea funcțiilor economice, sociale și de infrastructură ale acestora, să revitalizeze centrele orașelor, să valorifice mai bine sinergiile dintre zonele rurale și marile regiuni metropolitane și să asigure o dezvoltare teritorială mai echilibrată;

6.subliniază că se impun de urgență măsuri de combatere a sărăciei în zonele rurale, concretizate prin elaborarea de strategii specifice pentru a îmbunătăți securitatea socială, a furniza perspective economice și a sprijini populațiile deosebit de vulnerabile astfel încât să se oprească ciclul sărăciei;

7.subliniază că zonele rurale sunt actori-cheie pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice; subliniază că trebuie majorate investițiile în cercetare și inovare în zonele rurale, în special în domeniul agriculturii durabile, al energiei din surse regenerabile, al transformării digitale și al soluțiilor inovatoare de mobilitate, pentru a spori competitivitatea și reziliența regiunilor rurale și a asigura autonomia energetică și noi perspective de angajare; încurajează gestionarea durabilă a pădurilor și prevenirea incendiilor forestiere, inclusiv prin promovarea utilizării unei biomase colectate fără a afecta ecosistemele forestiere;

8.pledează pentru extinderea producției de energie din surse regenerabile în zonele rurale în funcție de potențialul lor de a reduce cheltuielile cu energia, cu implicarea societății civile și a comunităților locale; evidențiază că sunt necesare stimulente financiare și măsuri legate de comunitățile de energie din surse regenerabile și simplificarea proceselor administrative pentru a stimula independența energetică și sustenabilitatea regiunilor, evitând, în același timp, impactul negativ asupra producției alimentare, asupra prețurilor și a disponibilității terenurilor, precum și asupra coeziunii sociale; solicită un mecanism de finanțare specific pentru instalarea energiei fotovoltaice și eoliene și a altor surse regenerabile de energie;

9.cere un sprijin mai mare pentru conservarea, restaurarea și transformarea clădirilor mai vechi, inclusiv a clădirilor istorice, a bisericilor și a altor lăcașuri de cult, a sălilor de sport și a școlilor din zonele rurale, pentru a îmbunătăți sustenabilitatea, siguranța și eficiența energetică; îndeamnă la investiții în modernizarea infrastructurii publice, menținând totodată structurile istorice în măsura posibilului; invită Comisia și statele membre să promoveze politici specifice care să sprijine renovarea locuințelor rurale și modernizarea lor eficientă din punct de vedere energetic, acordarea de stimulente financiare pentru persoanele care achiziționează pentru prima dată locuințe în mediul rural, în special pentru tineri și familii, precum și dezvoltarea unor proiecte de locuințe sustenabile, disponibile la prețuri accesibile și adaptate la nevoile comunităților locale care să contribuie la potențialul de atracție și revitalizarea regiunilor respective;

10.invită Comisia să evalueze și să pună în aplicare pe deplin articolele 174, 175 și 349 din TFUE pentru a elimina decalajul de dezvoltare dintre regiuni, inclusiv din punctul de vedere al infrastructurii, și să se asigure că toate politicile UE nu doar că aplică principiul de „a nu aduce prejudicii coeziunii”, ci urmează și o abordare mai fermă de „promovare a coeziunii” ori de câte ori este posibil, în special în zonele rurale și afectate în mod deosebit de tranziția industrială, provocările demografice și depopulare, precum și în zonele expuse riscului de depopulare, cum ar fi regiunile ultraperiferice, insulare, frontaliere, transfrontaliere și montane;

11.invită Comisia să elaboreze o strategie rurală în vederea programării pe perioada de după 2027; îndeamnă Comisia și statele membre să garanteze că politicilor în cauză li se atribuie și o dimensiune rurală și să se asigure că strategia promovează dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale, precum și să aloce resurse specifice pentru modernizarea agriculturii, sprijinind întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) și întreprinderile nou-înființate din zonele rurale și promovând lanțuri scurte de aprovizionare astfel încât zonele rurale să devină mai conectate, mai competitive, mai reziliente și mai atractive pentru tineri și investitori, ceea ce ar conduce la o dezvoltare echilibrată și durabilă pe termen lung și ar îmbunătăți calitatea vieții; evidențiază, în acest sens, că este important ca UE să beneficieze de un mecanism de analiză din perspectiva mediului rural cu adevărat eficient pentru a evalua potențialul tuturor politicilor aferente și pentru a atenua orice consecință negativă ar putea avea asupra zonelor rurale;

12.accentuează că, pentru a asigura prosperitatea pe termen lung a zonelor rurale și pentru a susține un sector agricol puternic care să o mențină, este esențial ca în următorul cadru financiar multianual (CFM) să se consolideze sinergiile dintre fondurile structurale și de investiții ale UE și Orizont Europa, programul emblematic al UE pentru cercetare și inovare, pe de o parte, și PAC, pe de altă parte;

13.solicită Comisiei să prezinte, până în 2027, un raport detaliat privind aplicarea mecanismului de analiză din perspectiva mediului rural în politicile și intervențiile UE, precum și rezultatele obținute;

14.invită Comisia să acorde prioritate măsurilor de politică și investițiilor specifice pentru a sprijini tranziția către o nouă generație de fermieri, cu scopul de a moderniza agricultura UE și de a asigura mai multe perspective în zonele rurale;

15.subliniază că politica de coeziune joacă un rol esențial în dezvoltarea zonelor rurale, fiind un instrument puternic și descentralizat de dezvoltare economică și socială, care le oferă tuturor regiunilor posibilitatea de a aborda aceste provocări specifice ale Uniunii; evidențiază, în acest sens, că politica de coeziune ar trebui să fie în continuare un pilon esențial al CFM post-2027, cu o alocare menținută la un prag minim echivalent cu nivelurile actuale din CFM 2021-2027, pentru a-i garanta rolul fundamental în reducerea disparităților regionale și în construirea unei Europe mai reziliente și mai competitive, care să nu lase pe nimeni în urmă; solicită ca în următorul cadru al politicii de coeziune să se studieze posibilitatea de a furniza resurse adecvate pentru zonele rurale și montane și de a completa PIB-ul la nivel regional cu alți indicatori; reamintește că este necesar să se respecte principiile fundamentale ale politicii de coeziune, cum ar fi parteneriatul, guvernanța pe mai multe niveluri, abordarea bazată pe realitatea zonei și gestiunea partajată, pentru a stimula dezvoltarea și a răspunde nevoilor și provocărilor specifice ale zonelor rurale, cu un accent deosebit pe instrumentele de sprijinire a creșterii și dezvoltării durabile și a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și al femeilor, inclusiv în rândul victimelor violenței împotriva femeilor, precum și pe îmbunătățirea serviciilor și a infrastructurii;

16.consideră că strategiile de specializare inteligentă și de diversificare economică ar putea promova mai multe perspective în zonele rurale; subliniază, în special, importanța esențială de a include conceptul de sate inteligente în politica de coeziune și de a sprijini fără echivoc dezvoltarea acestor sate, printr-o finanțare flexibilă și o abordare integrată, ca instrument inovator care să contribuie la o mai bună calitate a vieții și să revitalizeze serviciile și zonele rurale prin inovarea digitală și socială și prin inițiative precum promovarea spațiilor de lucru pentru a atrage lucrători, inclusiv lucrători de la distanță, și pentru a contribui la revigorarea economiilor locale;

17.încurajează inițiativele care promovează sustenabilitatea economică și socială, inclusiv sprijinirea antreprenoriatului rural, a turismului rural și a noilor modele de afaceri axate pe inovare și digitalizare;

18.invită Comisia să se asigure că viitoarea politică de coeziune pune un accent puternic și global pe dezvoltarea zonelor rurale, astfel încât toate inițiativele politice să fie în concordanță cu obiectivul de a reduce disparitățile teritoriale; consideră că este esențial să se definească strategii pe termen lung care să poată sprijini zonele rurale, punând pe primul loc principiile coeziunii și sustenabilității și oferind instrumentele necesare pentru a răspunde provocărilor demografice, sociale și economice, astfel încât aceste zone să nu fie abandonate, ci să poată deveni actori-cheie în viitorul Europei, fără a trebui să depindă constant de intervenții extraordinare; invită, în acest sens, Comisia să susțină dezvoltarea importantă a zonelor rurale în viitoarea politică de coeziune și să se angajeze să creeze puncte de informare teritoriale și să ofere statelor membre o platformă și sprijin financiar pentru a putea face schimb de informații și bune practici referitoare la posibilitățile de finanțare, astfel încât să sprijine în mod eficient administrațiile locale și să contribuie la gestionarea resurselor și la punerea în practică a inițiativelor de dezvoltare; subliniază, de asemenea, că implicarea efectivă a autorităților regionale, locale și rurale și o capacitate administrativă puternică sunt esențiale pentru a reduce sarcina administrativă excesivă și cerințele complexe pentru beneficiari și pentru a executa eficient fondurile politicii de coeziune; reliefează că finanțarea multiplă pare în continuare dificilă în unele țări și invită Comisia să consolideze complementaritatea dintre FEADR și fondurile politicii de coeziune;

19.subliniază necesitatea unei strategii europene integrate pentru revitalizarea zonelor rurale, inclusiv prin dezvoltarea ecodistrictelor, care să ia act de potențialul lor de a diversifica economia rurală prin măsuri fiscale, economice și sociale specifice care să mențină populația activă; evidențiază, de asemenea, utilitatea de a introduce stimulente pentru relocarea profesioniștilor din sănătate, învățământ și administrația publică, precum și importanța parteneriatelor dintre autoritățile locale și sectorul privat pentru crearea unor noi locuri de muncă;

20.subliniază că extinderea planurilor de investiții teritoriale integrate (ITI) și valorificarea întregului lor potențial ar putea să le transforme într-o piatră de temelie pentru dezvoltarea regională, locală și rurală integrată; accentuează că un rol consolidat al ITI în zonele rurale este esențial pentru promovarea coeziunii teritoriale, îmbunătățirea conectivității și stimularea creșterii economice incluzive prin sprijinirea unor sectoare-cheie precum agricultura, IMM-urile din zonele rurale, turismul și energia din surse regenerabile; solicită, de asemenea, o aplicare mai flexibilă a ITI, alocări financiare mai mari și sinergii consolidate cu alte mecanisme de finanțare ale UE, inclusiv cu LEADER și DLRC, instrumente-cheie pentru promovarea dezvoltării rurale participative ascendente și pentru menținerea și refacerea unor economii rurale locale vii și prospere, astfel încât să asigure un impact cât mai mare și să implice activ autoritățile regionale și locale și societatea civilă, în conformitate cu principiul parteneriatului;

21.propune ca toate direcțiile generale pertinente ale Comisiei să realizeze o evaluare a impactului teritorial al politicilor lor respective cel puțin de două ori pe perioadă de programare; consideră că aceste evaluări ar stabili un nivel de referință mai precis și ar identifica modalități de a integra mai eficient caracteristicile zonelor rurale în politicile UE;

22.invită statele membre să recurgă din plin la toate măsurile de sprijinire a regiunilor rurale, interioare, montane, insulare și ultraperiferice, precum și a regiunilor transfrontaliere și a celor de la frontierele externe ale UE, inclusiv a regiunilor care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina, care sunt cele mai puternic afectate de război, pentru a atenua perturbările economice și a le asigura viitorul și prosperitatea; salută noul Regulament privind BRIDGEforEU și solicită statelor membre să îl pună în aplicare, consolidând cooperarea dintre regiunile transfrontaliere pentru a face posibilă economii de scară atunci când pun servicii și infrastructuri de bază la dispoziția zonelor rurale afectate;

23.subliniază diversitatea zonelor rurale ale UE, în cazul cărora o viziune pe termen lung presupune soluții adaptate nevoilor și resurselor zonelor rurale, întărind totodată strategiile pe termen lung pentru creștere sustenabilă; evidențiază, în acest sens, că este nevoie de implicarea totală a autorităților locale și regionale, care sunt cele mai în măsură să identifice provocările și nevoile actuale la nivel regional și local; subliniază importanța menținerii unui model descentralizat de programare și implementare a politicii de coeziune, întemeiat pe principiul parteneriatului și al guvernanței pe mai multe niveluri și pe abordarea ascendentă care ține cont de realitățile zonei; solicită, prin urmare, implicarea puternică a autorităților regionale și locale pentru a asigura un acces mai direct al autorităților locale și regionale la fondurile politicii de coeziune, reducând complexitatea birocratică și scurtând termenele de plată, prin proceduri mai simplificate, platforme digitale intuitive și mai mult sprijin tehnic pentru beneficiarii locali; propune să se încurajeze utilizarea prefinanțării și a schemelor de plăți în avans pentru proiectele mici din zonele rurale;

24.accentuează că centralizarea poate duce la ineficiențe birocratice și întârzieri în absorbția fondurilor, reducând în cele din urmă eficacitatea investițiilor UE în dezvoltarea rurală;

25.evidențiază că implementarea politicilor de dezvoltare a zonelor rurale trebuie să aibă o abordare de management coordonată, integrată și multisectorială și că este esențială consolidarea unei abordări pe mai multe niveluri conform principiului subsidiarității pentru a asigura succesul acesteia;

26.evidențiază că reziliența este esențială pentru a permite autorităților de la nivel local și regional să atenueze provocările neprevăzute, să se adapteze la acestea și să se redreseze în urma lor, asigurând bunăstarea comunității, securitatea și sustenabilitatea pe termen lung;

27.solicită alocarea unei părți adecvate din fondurile politicii de coeziune regiunilor de frontieră și solicită, în acest sens, ca grupările europene de cooperare teritorială (GECT) să aibă un grad mai ridicat de autonomie în selectarea proiectelor și utilizarea fondurilor, în special prin desemnarea GECT ca autorități de management pentru programele Interreg, consolidând capacitatea instituțională și financiară a acestora; recomandă, de asemenea, ca GECT să aibă un rol mai important în realizarea obiectivului de politică 5, și anume apropierea Europei de cetățenii săi;

28.scoate în lumină faptul că trebuie întărită participarea democratică și politică în zonele rurale prin promovarea implicării civice active și a instrumentelor digitale; invită Comisia să sprijine inițiativele care promovează procesele democratice locale, cu scopul de a îmbunătăți coeziunea dintre regiunile urbane și cele rurale;

29.reamintește că zonele rurale trebuie să poată furniza servicii de interes general esențiale de calitate pentru populație în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață și a valorificării punctelor lor forte pentru a realiza o dezvoltare durabilă, proces care necesită un sprijin financiar suficient; subliniază, în acest scop, necesitatea de a oferi acces egal, în special persoanelor vulnerabile și persoanelor cu dizabilități, la toate serviciile de asistență medicală, transport și conectivitate, inclusiv soluții inovatoare de mobilitate, planuri specifice pentru locuințe la prețuri accesibile, servicii de alimentare cu apă, servicii de educație și formare, infrastructură digitală și alte servicii de bază, cum ar fi serviciile poștale și bancare, asigurând accesibilitatea și prețul abordabil al acestora pentru a garanta condiții de viață decente; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să faciliteze accesul la finanțare și la măsuri de sprijin adaptate pentru inițiativele economiei sociale care abordează nevoile locale și contribuie la dezvoltarea regională și, în același timp, să amelioreze sprijinul financiar oferit IMM-urilor rurale, în special prin facilitarea accesului la resurse financiare, cooperative și lanțuri valorice locale care stimulează diversificarea economică;

30.subliniază importanța strategică a resurselor de apă pentru zonele rurale și evidențiază că trebuie puse la dispoziție resurse specifice în cadrul politicii de coeziune și al programelor de dezvoltare rurală pentru întreținerea și modernizarea rețelei de apă; recomandă, în special, includerea unor măsuri de combatere a scurgerilor de apă, de îmbunătățire a eficienței sistemelor de aprovizionare și de promovare a utilizării sustenabile a resurselor de apă în zonele rurale;

31.consideră că este esențial să se pună mai mult accentul pe măsuri preventive pentru a mări rezistența zonelor rurale ale Europei în fața dezastrelor naturale; crede că o abordare integrată a gospodăririi resurselor de apă este crucială pentru a preveni inundațiile și a combate secetele în același timp – două riscuri din ce în ce mai mari în multe regiuni rurale – atât în domeniul agricol, cât și în cel alimentar; recunoaște că, în funcție de context, construirea de baraje și rezervoare sau modernizarea instalațiilor existente reprezintă o prioritate, asigurând în același timp un echilibru între infrastructura construită și măsurile fără caracter obligatoriu cu costuri relativ scăzute, nu în ultimul rând pentru că acestea pot fi o sursă curată de energie; constată că, deși politica de coeziune sprijină deja inițiative în acest domeniu, sunt necesare proiecte suplimentare și investiții majorate, aliniate la strategiile naționale și regionale de gestionare a riscurilor, pentru a garanta că zonele rurale sunt mai bine pregătite și capabile să reziste la fenomenele climatice extreme;

32.subliniază amenințarea tot mai mare a riscurilor climatice, cum ar fi dezastrele naturale, deșertificarea și deficitul de apă în multe zone rurale din Europa, mai ales în sudul Europei și în bazinul mediteraneean; invită Comisia să promoveze strategii de adaptare orientate spre viitor la nivel național, regional și local, care să includă gestionarea apei, infrastructura rezilientă și pregătirea pentru dezastre, și solicită investiții în infrastructuri inovatoare în domeniul apei, cum ar fi reutilizarea apelor uzate epurate și a sistemelor inteligente de irigare, precum și construirea de rezervoare pentru colectarea apei pluviale;

33.constată că zonele rurale suferă din cauza accesului limitat la servicii esențiale de sănătate, având un deficit de unități medicale și de personal medical, și, prin urmare, solicită un acces îmbunătățit la asistență medicală de calitate, inclusiv la servicii de sănătate mintală;

34.invită statele membre și autoritățile locale să protejeze serviciile esențiale care sunt vitale pentru dezvoltarea zonelor rurale și, ca atare, să nu impună restricții economice asistenței medicale în zonele rurale, deoarece acest lucru ar duce la închiderea sau la reducerea numărului de unități de prim ajutor și structuri spitalicești de bază, care ar trebui de fapt dezvoltate;

35.invită Comisia și statele membre să elaboreze un plan pentru unitățile medicale mobile și telemedicină, ameliorarea serviciilor medicale, printre care serviciile medicale balneare, asistenții medicali comunitari și soluțiile digitale de sănătate, precum și stimulentele pentru medicii care lucrează în zonele rurale și îndepărtate;

36.invită Comisia să includă în strategia sa privind e-sănătatea măsuri specifice zonelor identificate ca zone rurale, cu scopul de a oferi sprijin practic centrelor locale de asistență medicală pentru modernizare tehnologică, și să promoveze serviciile oferite de aceste unități; subliniază că statelor membre ar trebui să li se ofere și un program de screening dedicat zonelor rurale și că ar mai trebui acordat sprijin administrativ pentru elaborarea planurilor și a registrelor de prevenire; invită statele membre să țină seama de caracteristicile specifice ale acestor zone și să încurajeze înființarea de farmacii rurale, pentru a adapta în mod specific rețelele farmaceutice la o zonă rurală, cu mecanisme de coordonare pentru aprovizionarea cu medicamente și dispozitive medicale, cu scopul de a raționaliza și adapta nevoile unităților de asistență medicală la fiecare zonă în parte; invită statele membre să îmbunătățească prestarea de servicii de asistență medicală primară și de sprijin în aceste farmacii denumite „rurale”;

37.subliniază că dezvoltarea infrastructurii joacă un rol central pentru creșterea economică și socială a zonelor rurale, pornind de la necesitatea de a dispune de sisteme de transport, în special publice, care să permită conexiuni mai bune și acces la servicii esențiale, la rețele energetice, inclusiv cu energie din surse regenerabile, și la o infrastructură de conectivitate digitală adecvată; constată, îndeosebi, că trebuie îmbunătățită mai ales calitatea transportului și a conectivității digitale pentru ca oamenii să aibă acces ușor la locurile de muncă, școli, spitale, servicii publice și oportunități de angajare; subliniază că legăturile de transport rutier, feroviar și maritim trebuie dezvoltate sau modernizate prin programe cofinanțate de UE pentru a reduce izolarea zonelor rurale în primul rând față de centrele urbane, reducând decalajul existent, și pentru a facilita mobilitatea sustenabilă a persoanelor și a mărfurilor; solicită o strategie cuprinzătoare de îmbunătățire a mobilității în zonele rurale, cu un accent puternic pe sustenabilitate, pe extinderea infrastructurii de încărcare și pe promovarea electromobilității; reliefează că este nevoie de investiții specifice în transportul public, în soluții de mobilitate partajată și în modele alternative de transport pentru a asigura accesibilitatea și conectivitatea pentru populațiile rurale;

38.subliniază că decalajul digital dintre zonele rurale și cele urbane rămâne semnificativ, fapt ce afectează egalitatea de șanse pentru toți locuitorii; invită Comisia și statele membre să accelereze investițiile în conectivitatea în bandă largă, inclusiv 5G, într-o mai bună acoperire mobilă, în rețele de internet de mare viteză, în soluții agricole digitale și centre de inovare rurală, asigurându-se că transformarea digitală aduce beneficii comunităților rurale, și să acorde în același timp o atenție deosebită regiunilor mai puțin pregătite pentru această transformare, mai ales zonelor îndepărtate și regiunilor ultraperiferice; subliniază că aceste investiții sunt esențiale pentru a crește productivitatea, a sprijini antreprenoriatul în fermele mici, a facilita munca de la distanță, a accesa serviciile electronice și învățământul online și a garanta că zonele rurale rămân competitive în era digitală; evidențiază că este nevoie de inițiative de alfabetizare digitală și formare profesională pentru a sprijini integrarea tehnologiilor digitale în economia rurală și a elimina decalajele tehnologice și economice existente;

39.subliniază importanța și interconectarea mobilității militare, a dezvoltării infrastructurii rurale și a securității regionale; subliniază suprapunerea dintre rețeaua de mobilitate militară a UE și rețeaua transeuropeană de transport;

40.solicită strategii de soluționare a problemei clădirilor neocupate și, totodată, de promovare a unor concepte locative alternative în zonele rurale, precum locuințe la prețuri accesibile, proiecte de renovare și coabitarea mai multor generații; subliniază că este nevoie de stimulente pentru a reconverti proprietăți goale, a sprijini inițiative comunitare în domeniul locativ și a asigura spații de locuit sustenabile și incluzive;

41.subliniază că este importantă promovarea unor politici prioritare care să sprijine tinerii, principala categorie expusă exodului rural, și invită Comisia să garanteze în cazul lor aplicarea efectivă a „dreptului de a rămâne pe teritoriu” prin măsuri țintite, menite să stopeze declinul demografic din zonele rurale și să încurajeze persoanele talentate să rămână acolo; consideră că persoanele care doresc să contribuie la dezvoltarea comunităților lor locale ar trebui să beneficieze de oportunități extinse și că, prin urmare, este urgent să se elimine barierele și disparitățile semnificative dintre tinerii din zonele urbane și cei din zonele rurale în aspecte precum accesul la o educație de înaltă calitate, independența economică, implicarea socială și politică și interacțiunea socială între generații; solicită măsuri concrete și programe de finanțare specifice, inclusiv un plan de acțiune al Comisiei privind exodul creierelor, pentru a sprijini tinerii și tinerii antreprenori, oferindu-le toate mijloacele și resursele de care au nevoie pentru a-i ajuta să aibă acces la terenuri agricole, locuri de muncă și oportunități de afaceri; observă că astfel de măsuri ar trebui să includă îmbunătățirea accesului la serviciile publice, la facilități educaționale și culturale, accesul la locuințe, împrumuturi cu dobândă redusă și, ținând seama în mod corespunzător de principiul subsidiarității în chestiuni fiscale, stimulente fiscale pentru a ajuta tinerii să își construiască un viitor stabil conform aspirațiile lor, fără a trebui să își abandoneze locul de origine, precum și crearea de stimulente pentru instalarea sau revenirea în zonele rurale; consideră, prin urmare, că este necesar să se promoveze măsuri de diversificare a economiei rurale prin valorificarea potențialului local, inclusiv în domenii din afara agriculturii și turismului, și să se creeze locuri de muncă de calitate;

42.subliniază importanța stimulării educației și formării profesionale, promovând în același timp inițiativele tinerilor și învățarea non-formală pentru ca tinerii să dezvolte competențe specifice legate de economia zonelor rurale, ca instrument de coeziune socială și de ocupare a forței de muncă de calitate, în vederea combaterii depopulării în aceste zone;

43.evidențiază rolul esențial al campaniilor de sensibilizare și de schimb de cunoștințe în promovarea diferitelor programe și campanii educaționale și arată că este important ca ele să devină parte integrantă a programelor școlare; scoate în evidență datele din ce în ce mai îngrijorătoare despre abandonul școlar timpuriu și, în acest scop, invită autoritățile naționale și locale să reorganizeze sistemele școlare pentru a garanta dreptul la educație pe teritoriul lor, ținând seama de dificultățile grave și obiective cu care se pot confrunta; invită, prin urmare, statele membre și autoritățile locale să nu fuzioneze structurile existente de conducere a școlilor din aceste zone;

44.invită Comisia și statele membre să prevadă noi facilități de credite subvenționate care să poată sprijini tinerii antreprenori și femeile în activitățile lor, inclusiv forme alternative de garantare a accesului la credite; solicită sprijin financiar pentru capacitarea tinerilor fermieri, asigurând creșterea economică în economiile rurale;

45.salută noul pachet financiar de împrumuturi în valoare de 3 miliarde EUR al Grupului Băncii Europene de Investiții (Grupul BEI) pentru agricultură, silvicultură și pescuit pe întreg teritoriul european, ca o inițiativă concretă de eliminare a deficitelor de finanțare pentru IMM-urile din agricultură și bioeconomie și de facilitare a finanțării pentru tinerii fermieri și pentru femei; invită Grupul BEI să exploreze noi forme de sprijin pentru a oferi lichidități operatorilor care intervin de-a lungul lanțurilor valorice agricole și rurale;

46.invită Comisia și statele membre să promoveze start-up-urile locale și programele de stimulente pentru întoarcerea tinerilor și pentru achiziționarea și renovarea locuințelor de către tinerii din zonele rurale;

47.invită Comisia să instituie un Fond european pentru antreprenoriatul în rândul tinerilor în zonele rurale, cu un accent special pe regiunile afectate de un nivel ridicat al șomajului în rândul tinerilor și de exodul creierelor; remarcă faptul că acest fond ar trebui să sprijine start-up-urile din mediul rural, agricultura inovatoare, turismul durabil și digitalizarea prin instrumente financiare specifice și stimulente fiscale;

48.atrage atenția că trebuie asigurat accesul egal al tuturor persoanelor la măsuri care să permită dobândirea unor competențe de calitate pentru a-și putea îndeplini obiectivele profesionale, precum și la educația și formarea profesională; regretă că, în zonele rurale, în multe domenii încă munca femeilor nu beneficiază de șanse și condiții egale, având în vedere că ele se confruntă adesea și cu alte provocări, printre care accesul limitat la șanse de angajare, lipsa măsurilor suficiente pentru a reconcilia munca cu viața privată și penuria structurilor de îngrijire a copiilor; subliniază că trebuie promovat un mediu favorabil ocupării forței de muncă în rândul femeilor, cu sprijin pentru toate familiile, asigurând sisteme de educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate și sprijin parental;

49.cere ca femeile din zonele rurale să fie susținute mai mult, în special prin măsuri de facilitare a accesului la locuri de muncă, educație, asistență medicală și infrastructură socială, dar și prin măsuri de ocrotire în fața violenței și de prevenire a violenței, pentru a promova participarea lor economică și socială; scoate în evidență că ar trebui create programe speciale pentru a sprijini femeile antreprenoare din regiunile rurale cu scopul de a le întări independența economică;

50.subliniază că sprijinul pentru femeile din zonele rurale este imperativ din diverse motive, printre care promovarea egalității de gen, stimularea creșterii economice, promovarea dezvoltării comunității, reducerea sărăciei și asigurarea durabilității mediului; subliniază că femeile joacă un rol pe mai multe niveluri în dezvoltarea rurală, în calitate de lucrătoare, fermiere și proprietare de întreprinderi, și relevă totodată faptul că importanța lor în zonele rurale și în economiile locale este trecută cu vederea; subliniază că ar trebui să se acorde o atenție deosebită femeilor din zonele rurale atunci când se elaborează programe de sprijin social structural și de dezvoltare regională; subliniază că abordarea acestor bariere este esențială pentru capacitarea femeilor și pentru valorificarea întregului lor potențial în comunitățile rurale;

51.invită statele membre și Comisia să ofere o informare mai amplă despre posibilitățile de finanțare existente și viitoare din fondurile UE pentru femeile antreprenoare din zonele rurale și să faciliteze accesul acestora la sprijin financiar; încurajează statele membre și autoritățile regionale și locale să utilizeze fondurile structurale și de investiții UE existente pentru a promova femeile antreprenoare;

52.solicită politici în domeniul egalității de gen și măsuri specifice pentru a promova un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată în zonele rurale, inclusiv modele de muncă flexibile, oportunități de muncă digitală, oferte îmbunătățite de activități recreative și educaționale, precum și promovarea structurilor de îngrijire și sprijin comunitare pentru familii;

53.îndeamnă Comisia să adopte măsuri pentru a proteja modelul de agricultură familială care este predominant în zonele rurale, este mai ecologic și garantează securitatea alimentară în UE; subliniază necesitatea unui sistem de stimulente la nivelul UE pentru a limita acumularea de terenuri agricole în fondurile de investiții private și, în consecință, creșterea prețurilor terenurilor; insistă asupra protejării fermelor mici și mijlocii prin consolidarea rolului cooperativelor și al fermierilor profesioniști în politicile UE; încurajează, prin urmare, statele membre să implementeze măsuri concrete pentru a sprijini aceste ferme prin simplificarea accesului la credite, modernizarea infrastructurii rurale și stimularea cooperativelor agricole;

54.subliniază rolul central al agriculturii și al sectorului agroalimentar în producția alimentară, garantarea securității alimentare în UE și crearea de locuri de muncă; afirmă că acest rol trebuie valorizat și mai mult, deoarece constituie un pilon al economiei locale și este un factor determinant în a garanta gestionarea sustenabilă a teritoriului, precum și un motor al dezvoltării și creșterii economice în zonele interioare și rurale, care adesea se bucură de recunoaștere internațională datorită produselor lor tipice excelente; observă că fermierii trebuie să fie susținuți pe calea inovării și a diversificării, promovând în același timp competitivitatea fermelor; este de părere că tranziția către un model mai sustenabil necesită o abordare echilibrată, care ține seama de particularitățile locale și de nevoile economice ale comunităților rurale, fără a impune schimbări care riscă să le pericliteze dezvoltarea pe termen lung; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să ia măsuri consistente și țintite, prin reducerea sarcinilor de reglementare excesive și asigurarea unor condiții de piață echitabile, pentru a atenua reducerea numărului de ferme și a încuraja schimbul de generații; solicită un sprijin adecvat pentru a promova autonomia alimentară și diversificarea culturilor; subliniază, în special, provocările structurale specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice și zonele rurale ale acestora;

55.îndeamnă Comisia și statele membre ca, pentru a întări securitatea alimentară și pentru a garanta că fermierii europeni nu se confruntă cu o concurență neloială din partea produselor care nu respectă aceleași standarde de mediu, de bunăstare a animalelor și de securitate alimentară, să asigure echivalența strictă a standardelor de producție pentru produsele agricole importate în UE; invită, în acest sens, Comisia să se asigure că acordurile comerciale respectă standardele agricole europene și oferă condiții de concurență echitabile fermierilor din UE;

56.recunoaște că obiectivele ambițioase ale tranziției verzi implică oportunități, dar și riscuri pentru agricultura europeană; subliniază că între 2005 și 2020 numărul fermelor din UE a scăzut cu aproximativ 37 %; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a atenua scăderea numărului de ferme și pentru a le sprijini veniturile și competitivitatea, cu scopul de a combate abandonarea acestor teritorii și a încuraja schimbul de generații;

57.subliniază necesitatea simplificării procedurilor administrative de accesare a fondurilor UE prin reducerea birocrației pentru fermieri și întreprinderile rurale mici, îmbunătățind coordonarea între nivelurile instituționale implicate în gestionarea fondurilor, cu scopul de a asigura o mai mare eficiență și promptitudine în furnizarea resurselor;

58.reamintește, de asemenea, necesitatea ca aceste zone, întreprinderile și deținătorii de zone agricole și forestiere să primească un sprijin financiar suficient, inclusiv sprijin pentru achiziționarea și întreținerea echipamentelor, în vederea creșterii competitivității europene;

59.este pe deplin conștient că zonele rurale joacă un rol esențial în tranziția verde și în cea digitală; subliniază că tranzițiile trebuie realizate treptat, urmând parcursul definit prin obiective realizabile; solicită, în acest sens, ca finanțarea UE să fie mai bine corelată cu sustenabilitatea mediului și cu protecția biodiversității;

60.subliniază că trebuie sprijinite comunitățile rurale din regiunile europene cel mai puternic afectate de comerțul cu produse agricole ucrainene sau de exportul acestora;

61.evidențiază importanța măsurilor compensatorii pentru fermieri și întreprinderile rurale, astfel încât tranziția ecologică să se deruleze în mod corect și pragmatic și să nu genereze noi disparități socioeconomice; evidențiază că, pentru o tranziție de succes, vor fi esențiale implicarea deplină și colaborarea tuturor părților interesate, în particular a fermierilor și silvicultorilor;

62.subliniază că promovarea agriculturii este o componentă necesară a oricărei strategii de dezvoltare rurală, dar că singură nu este suficientă, deoarece nu toate persoanele din zonele rurale sunt angajate în sectorul agricol sau trăiesc în structuri dedicate activităților agricole;

63.recunoaște că turismul este adesea o sursă majoră de venit pentru zonele rurale, montane, insulare și ultraperiferice, precum și în regiunea mediteraneeană, având potențialul de a încuraja crearea de locuri de muncă și antreprenoriatul și de a atrage un număr tot mai mare de vizitatori curioși să descopere natura, tradițiile și patrimoniul cultural prin experiențele unice oferite de aceste regiuni; consideră, din acest motiv, că turismul ar trebui sprijinit prin investiții în economia rurală, în sinergie cu sectoarele agricol, al pescuitului, alimentar și cultural, și că UE ar trebui să promoveze coexistența și dezvoltarea pe mai departe a acestor sectoare;

64.subliniază că turismul rural și agroturismul pot fi o activitate complementară agriculturii, care oferă oportunități de diversificare a veniturilor din agricultură și favorizează dezvoltarea zonelor rurale; de aceea, consideră că ar trebui alocate resurse pentru dezvoltarea turismului și a activităților HoReCa;

65.evidențiază necesitatea de a promova turismul rural într-un mod sustenabil; subliniază că este important să se optimizeze beneficiile economice pentru zonele rurale, reducând în același timp la minimum potențialele efecte negative ale turismului asupra acestor comunități;

66.scoate în evidență importanța protejării și promovării minorităților lingvistice în zonele rurale ale UE, recunoscând că acestea fac parte integrantă din patrimoniul cultural european și sunt un motor al dezvoltării regionale; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să aloce resurse ale politicii de coeziune pentru a sprijini proiectele de promovare lingvistică, formare, turism cultural și antreprenoriat local legate de tradițiile lingvistice și culturale ale regiunilor;

67.îndeamnă Comisia și statele membre să încurajeze turismul în zonele rurale și depopulate sau expuse riscului de depopulare, finanțând inițiative care pun în valoare satele istorice și produsele locale tradiționale și creând noi itinerarii verzi și alte trasee naturale, precum și o etichetă de recunoaștere a mediilor deosebit de importante pentru turismul rural și natural, similară cu „steagul albastru” acordat plajelor;

68.constată că, în unele state membre, primăriile joacă un rol esențial de vectori ai dezvoltării economice regionale, beneficiind de venituri fiscale substanțiale generate de economiile lor locale; evidențiază că aceste venituri pot motiva primăriile să investească fondurile de coeziune ale UE în creșterea bazei lor de impozitare viitoare, promovând astfel creșterea economică pe plan local pe termen lung și asigurând venituri fiscale pe termen lung; în acest scop, invită Comisia, ca, ținând seama în mod corespunzător de principiul subsidiarității în chestiuni fiscale, să inițieze un dialog privind beneficiile potențiale ale împărțirii impozitelor pe activitățile economice cu primăriile;

69.insistă asupra faptului că birocrația excesivă nu ar trebui să împiedice fermierii să se concentreze asupra producției alimentare sustenabile și a dezvoltării economice rurale; invită Comisia și statele membre să includă o dimensiune rurală puternică în viitoarele reglementări privind politica de coeziune și să promoveze cu prioritate o mai bună reglementare, pentru a reduce sarcinile administrative, și să ia măsuri pentru a asigura competitivitatea întreprinderilor rurale, în special a IMM-urilor, a cooperativelor și a colectivelor de cetățeni, precum și să promoveze un acces mai ușor și mai eficient la fonduri, reduceri de costuri și proceduri simplificate de depunere a cererilor de finanțare din partea UE și de evaluare a lor, în special pentru micii beneficiari; reafirmă că optimizarea procedurilor, reducerea birocrației și mărirea transparenței sunt măsuri indispensabile pentru a facilita accesul la resursele disponibile; invită Comisia, așadar, să ofere servicii adecvate de consultanță și asistență tehnică autorităților de management, contribuind astfel și la creșterea ratelor de absorbție;

70.solicită o abordare mai integrată între politicile industriale și de coeziune ale UE, asigurându-se că strategiile de dezvoltare regională sunt aliniate la eforturile de tranziție industrială, în special în zonele nordice slab populate;

71.subliniază importanța IMM-urilor din sectoarele tehnologice pentru digitalizarea și reziliența economică a zonelor rurale; invită Comisia să se asigure că măsurile publice sprijină întreprinderile locale și încurajează economiile bazate pe proximitate, evitând criteriile care ar putea dezavantaja întreprinderile mai mici;

72.subliniază necesitatea unei mai bune alinieri între instrumentele de dezvoltare teritorială existente și fondurile structurale, inclusiv inițiativele precum cea care vizează valorificarea talentelor și Convenția primarilor;

73.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei Europene.