Relevanța rețelelor de electricitate pentru tranziția energetică europeană4.salută Comunicarea Comisiei privind rețelele Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2023 intitulată „Rețele, veriga lipsă: un plan de acțiune al UE pentru rețele” (COM(2023)0757).; subliniază creșterea preconizată a consumului de energie electrică cu 60 % până în 2030, necesitatea tot mai mare de a integra o mare parte a energiei din surse regenerabile variabile în rețea, precum și necesitatea ca rețelele să se adapteze la un sistem de energie electrică mai descentralizat, digitalizat și flexibil, inclusiv prin optimizarea operațiunilor sistemului și utilizarea tuturor resurselor locale de flexibilitate, a răspunsului cererii și a soluțiilor de stocare a energiei pentru a completa piețele angro și a spori reziliența rețelei, ceea ce va avea ca rezultat o capacitate transfrontalieră suplimentară de 23 GW până în 2025 și o capacitate suplimentară de 64 GW până în 2030; constată că peste 40 % din rețelele de distribuție ale Uniunii au peste 40 de ani și trebuie modernizate Ibidem.;
5.reiterează faptul că, până în 2030, Uniunea trebuie să investească aproximativ 375-425 de miliarde EUR în rețelele de distribuție și, în ansamblu, 584 de miliarde EUR în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice Ibidem., inclusiv interconexiunile transfrontaliere și adaptarea rețelelor de distribuție la tranziția energetică;
6.constată cu îngrijorare că, în 2023, costurile de gestionare a congestionării rețelelor de transport de energie electrică în UE au fost de 4,2 miliarde EUR Raportul de monitorizare a pieței din 2024 al ACER, Transmission capacities for cross-zonal trade of electricity and congestion management in the EU (Capacități de transport pentru comerțul interzonal cu energie electrică și gestionarea congestiilor în UE), 3 iulie 2024. și continuă să crească, precum și că restricționarea constituie un obstacol în calea creșterii ponderii surselor regenerabile de energie; constată că această cifră nu include rețeaua de distribuție a energiei electrice; subliniază că, în 2023, aproape 30 TWh de energie electrică din surse regenerabile au fost restricționați în mai multe state membre din cauza capacității insuficiente a rețelei; constată, de asemenea, creșterea accentuată a numărului anual de ore cu prețuri negative la energie electrică, de la 154 în 2018 la 1 031 în septembrie 2024 Raportul de monitorizare a pieței din 2024 al ACER, Key developments in EU electricity wholesale markets (Principalele evoluții de pe piețele angro de energie electrică din UE), 20 martie 2024., cauzată în mare parte de congestia rețelei la frontiere și de lipsa capacităților suficiente de stocare, a flexibilității și a răspunsului cererii pe piața energiei electrice pentru a corela în timp oferta variabilă de energie electrică din surse regenerabile cu cererea de electricitate; subliniază că soluționarea acestor probleme ar putea contribui la absorbția ofertei excedentare, maximizând astfel utilizarea infrastructurii de rețea existente, dar că se întâmplă frecvent ca actualele cadre de piață și de reglementare să nu ofere stimulente adecvate în acest sens;
7.subliniază că lipsa modernizării și a extinderii rețelelor de energie electrică ale UE, împreună cu producerea rapidă de volume mari de energie din surse regenerabile variabile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE a determinat și va continua să determine niveluri ridicate de blocare a producției (instrucțiuni de reducere a producției); consideră că blocarea energiei din surse regenerabile, cauzată de congestionarea rețelei și de restricționarea acesteia, reprezintă o risipă inacceptabilă de bani și de energie electrică foarte valoroasă obținută din surse regenerabile; invită Comisia ca, în cadrul viitorului său pachet de măsuri privind rețelele europene, să stabilească o strategie a UE pentru a reduce considerabil blocarea producției de energie electrică din surse regenerabile;
8.subliniază rolul rețelelor inteligente în îmbunătățirea gestionării congestionării și optimizarea distribuției de energie electrică din surse regenerabile; subliniază contribuția acestora la flexibilitatea rețelei prin integrarea instrumentelor digitale care facilitează răspunsul cererii și autoconsumul colectiv; subliniază că o mai bună gestionare a rețelei sporește reziliența energetică, reduce restricțiile și asigură aprovizionarea în perioadele de vârf ale cererii;
9.subliniază că infrastructura rețelei de energie electrică este o prioritate pentru realizarea autonomiei strategice a UE și a obiectivelor sale în materie de climă și energie; ia act de angajamentul în favoarea electrificării exprimat în Pactul pentru o industrie curată, cu un indicator-cheie de performanță constând într-o rată de electrificare de 32 % la nivelul întregii economii până în 2030, ceea ce ar necesita o modernizare și extindere semnificativă și continuă a rețelelor; regretă că întârzierile în ceea ce privește răspunsul la cererile de conectare la rețele au ca rezultat un ritm mai lent de electrificare, chiar și în statele membre în care producția din surse regenerabile este în creștere rapidă;
10.subliniază, în special, rolul esențial pe care comunitățile energetice îl pot juca în sprijinirea economiilor locale; regretă că comunitățile energetice și operatorii mai mici se confruntă cu obstacole disproporționate în calea accesului la rețea și la finanțarea rețelei din cauza obstacolelor în materie de reglementare și a constrângerilor legate de resurse; invită, prin urmare, statele membre care au rămas în urmă în această privință să pună în aplicare pe deplin dispozițiile cuprinse în Pachetul privind energia curată, în Pachetul „Pregătiți pentru 55” și în Directiva privind energia din surse regenerabile, oferind cetățenilor, municipalităților, IMM-urilor și întreprinderilor posibilitatea de a participa activ la piața energiei electrice, în special prin dezvoltarea unor cadre favorabile pentru comunitățile de energie din surse regenerabile și prin promovarea sistemelor de partajare a energiei; solicită ca finanțarea legată de rețea la nivelul UE și la nivel național să țină seama de nevoile specifice ale proiectelor promovate de comunitățile energetice;
Situația și provocările în materie de reglementare11.este convins că stabilitatea în materie de reglementare este o condiție esențială pentru a debloca investițiile private în rețeaua de electricitate și, acolo unde este posibil, pentru a permite electrificarea la prețuri accesibile a economiei UE, și reiterează necesitatea de a aplica legislația deja adoptată înainte de a evalua alte eventuale revizuiri;
12.subliniază că planificarea integrată a rețelelor în toate sectoarele la nivel local, regional, național și la nivelul UE va duce la creșterea eficienței sistemului și la reducerea costurilor; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să depună eforturi în vederea unei planificări integrate și să se asigure că planurile de dezvoltare a rețelei de energie electrică sunt aliniate la planurile naționale privind energia și clima (PNEC) pentru perioada 2021-2030 pentru toate nivelurile de tensiune; ia act de faptul că un cadru de guvernanță consolidat ar contribui la asigurarea alinierii între planurile de dezvoltare a rețelei și obiectivele de politică la nivel național și la nivelul UE; recunoaște că, deși statele membre au obligația de a raporta cu privire la contribuțiile lor la obiectivele UE prin planurile naționale privind energia și clima (PNEC), nu există în prezent nicio obligație echivalentă ca operatorii de sisteme de transport să raporteze sistematic la nivelul UE;
13.subliniază că Regulamentul TEN-E și proiectele de interes comun (PIC), precum și proiectele de interes reciproc (PIR) sunt instrumente puternice pentru dezvoltarea infrastructurii energetice transfrontaliere a Uniunii; regretă deficiențele actualului plan de dezvoltare a rețelei pe 10 ani pentru infrastructura europeană de energie electrică, care au ca rezultat faptul că interesele de investiții nu corespund nevoilor transfrontaliere Raportul de monitorizare din 2024 al ACER, Electricity Infrastructure development to support a competitive and sustainable energy system (Dezvoltarea infrastructurii de energie electrică pentru a sprijini un sistem energetic competitiv și durabil), 16 decembrie 2024, p. 17., și regretă că planificarea rețelei nu mobilizează pe deplin economiile transfrontaliere și transsectoriale Ibidem.; regretă, de asemenea, întârzierile în ceea ce privește finalizarea proiectelor de interes comun; îndeamnă Comisia să introducă o planificare transsectorială pe termen lung și mai bine coordonată pentru a realiza economiile și a genera beneficiile aferente în întreaga Uniune; subliniază că o astfel de planificare coordonată ar putea contribui mai bine la partajarea costurilor infrastructurii între statele membre; constată că, deși Regulamentul TEN-E permite proiectelor de rețele electrice inteligente cu impact transfrontalier să obțină statutul de PIC, chiar dacă astfel de proiecte nu traversează o frontieră fizică, lista PIC din 2023 a inclus doar cinci astfel de proiecte; este ferm convins, prin urmare, că procesul PIC trebuie consolidat, simplificat și raționalizat pentru un nivel mai ridicat de claritate și transparență; invită statele membre să finalizeze integral proiectele de interes comun; invită Comisia să propună urgent o revizuire specifică a Regulamentului TEN-E (1) pentru a introduce un proces de planificare fiabil, care combină responsabilitățile operatorilor de sisteme cu un rol consolidat pentru ACER prin mandatarea acesteia din urmă să solicite modificări ale scenariilor și ale planului de dezvoltare a rețelei pe 10 ani, (2) pentru a se asigura că scenariile sunt elaborate în conformitate cu agenda de decarbonizare și pentru a facilita accesul proiectelor de rețele electrice inteligente și (3) pentru a introduce un proces simplificat de depunere a cererilor pentru operatorii de sisteme de distribuție mici și mijlocii;
14.subliniază că planificarea rețelei este un proces pe termen lung strâns legat de stabilitatea investițiilor; prin urmare, propune prelungirea termenului pentru planurile de dezvoltare a rețelei la 20 de ani; subliniază că investițiile în rețele sunt impuse urgent de agenda de competitivitate a UE și nu ar trebui amânate;
15.constată, în plus, că UE va continua să aibă legături puternice cu țările învecinate în ceea ce privește energia electrică și, prin urmare, crede că Comisia ar trebui să consolideze această cooperare cu țările învecinate prin intermediul proiectelor de interes reciproc cu țări terțe, astfel cum se prevede în Regulamentul TEN-E;
16.subliniază cu fermitate că MIE-E s-a dovedit a fi instrumentul esențial pentru cofinanțarea infrastructurii energetice transfrontaliere și insistă asupra continuării acestuia; salută includerea proiectelor de rețele electrice offshore în cea mai recentă alocare de granturi de către Comisie în cadrul MIE-E;
17.consideră că lipsa unor date detaliate, fiabile și comparabile privind planificarea rețelelor naționale și a rețelei UE reprezintă un obstacol în calea unor rețele mai eficiente; invită, prin urmare, statele membre să pună în aplicare pe deplin dispoziția relevantă din Directiva privind energia electrică Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2019/944/oj., în special articolul 32, și să încurajeze operatorii de sisteme de distribuție să aplice acest articol;
18.salută raportul entității OSD UE referitor la bunele practici privind planurile de dezvoltare a rețelelor de distribuție Entitatea OSD UE, DSO Entity’s identified good practices on Distribution Network Development Plans (Entitatea OSD UE a identificat bune practici privind planurile de dezvoltare a rețelei de distribuție), 1 iulie 2024., care invită statele membre să includă analize cost-beneficiu în aceste planuri, pentru a evalua oportunitățile de investiții; îndeamnă Comisia să elaboreze orientări pe baza acestui raport, în cooperare cu entitatea OSD UE, pentru a armoniza și a spori transparența planificării naționale a dezvoltării rețelelor de distribuție, să publice o imagine de ansamblu la nivel european a planurilor naționale de dezvoltare a rețelelor de distribuție și să solicite tuturor operatorilor de transport și distribuție să furnizeze autorităților de reglementare din domeniul energiei datele necesare privind capacitatea lor actuală și viitoare de găzduire a rețelei și planificarea rețelelor, pentru a permite acestor autorități să analizeze în mod corespunzător planificarea rețelei; invită statele membre să pună în aplicare articolul 31 alineatul (3) din Directiva (UE) 2024/1711, care impune operatorilor de rețele să publice informații privind capacitatea disponibilă în zona lor de operare, pentru a asigura transparența și a permite părților interesate să ia decizii de investiții în cunoștință de cauză; invită Comisia să creeze un registru online centralizat pentru toate planurile de transport și planurile naționale de dezvoltare a rețelelor de distribuție;
19.subliniază riscul semnificativ pe care îl prezintă restricționarea pentru viabilitatea investițiilor în energia din surse regenerabile, în special având în vedere că multe state membre nu compensează participanții la piață pentru volumele restricționate de energie electrică, în pofida cerințelor prevăzute la articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE) 2019/943; regretă lipsa de transparență, disponibilitate și granularitate a datelor privind volumele restricționate de energie din surse regenerabile și costurile de gestionare a congestionării;
20.subliniază importanța stabilirii unor indicatori clari pentru a măsura dacă UE este pe drumul cel bun în ceea ce privește realizarea extinderii și consolidării rețelei necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale pentru 2050; ia act de faptul că astfel de indicatori ar putea include reducerea restricționării energiei din surse regenerabile, scăderea costurilor de dezvoltare a rețelei în raport cu capacitatea livrată, creșteri ale utilizării eficiente a infrastructurii existente, o reducere a pierderilor și o diminuare a intensității utilizării materiilor prime;
21.ia act de activitatea desfășurată de ENTSO pentru energie electrică și de entitatea OSD UE cu privire la definițiile armonizate ale capacității disponibile de găzduire a rețelei pentru operatorii de sisteme de transport și la stabilirea unei imagini de ansamblu a acesteia la nivelul Uniunii; consideră că autoritățile naționale de reglementare (ANR-urile) ar putea beneficia de dispoziții legislative clare cu privire la modul în care statele membre pot acorda prioritate conectărilor la rețea, astfel încât să abandoneze principiul „primul venit, primul servit”; solicită, prin urmare, Comisiei să modifice articolul 6 din Directiva (UE) 2019/944 privind piața internă a energiei electrice, ca parte a revizuirii punerii în aplicare pe care Comisia trebuie să o finalizeze până la 31 decembrie 2025, și, în consecință, să introducă criterii transparente de conectare prioritară care să fie alese și definite în continuare de statele membre pentru (1) conectarea pentru producție, cum ar fi calitatea și maturitatea proiectului, nivelul de angajament, contribuția la decarbonizare, valoarea socială, și (2) conectarea consumatorilor, cum ar fi calitatea și maturitatea proiectului, nivelul de angajament, contribuția la decarbonizare, interesul public sau valoarea sa strategică și/sau socială, precum și optimizarea rețelei; invită autoritățile naționale de reglementare (ANR-urile) și statele membre să stabilească reguli clare de prioritizare în conformitate cu specificul lor local și național, pentru a permite abandonarea abordării de tipul „primul venit, primul servit” prin descurajarea cererilor de conectare în cazul în care acestea nu sunt justificate de un proiect solid sau dacă sunt speculative sau în cazul în care dezvoltatorul nu poate demonstra un angajament suficient față de realizarea unui proiect;
22.subliniază că îmbunătățirea interconexiunilor transfrontaliere oferă un potențial substanțial de reducere a costurilor la nivel de sistem, cu reduceri anuale ale costurilor de producție estimate la 9 miliarde EUR până în 2040, fiind necesare investiții anuale de 6 miliarde EUR în infrastructura transfrontalieră și capacitatea de stocare;
23.regretă că unele state membre nu au atins obiectivul de interconectare de 10 % până în 2020 și le îndeamnă să depună eforturi pentru a atinge obiectivul actual de interconectare de 15 % pentru 2030, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/1999, deoarece capacitatea de interconectare este esențială pentru funcționarea pieței interne a energiei electrice a UE; conducând la economii semnificative la nivel de sistem și la scăderea costurilor de producție cu 9 miliarde EUR anual până în 2040 Raportul de monitorizare din 2024 al ACER, Electricity Infrastructure development to support a competitive and sustainable energy system (Dezvoltarea infrastructurii de energie electrică pentru a sprijini un sistem energetic competitiv și durabil), 16 decembrie 2024.; regretă că tot nu a fost abordată capacitatea transfrontalieră de 32 GW necesară până în 2030 Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2023 intitulată „Rețele, veriga lipsă – un plan de acțiune al UE pentru rețele” (COM(2023)0757).; regretă întârzierile și incertitudinile legate de mai multe proiecte de interconectare; invită, prin urmare, Comisia să propună, până cel târziu în iunie 2026, un obiectiv obligatoriu de interconectare pentru 2036, pe baza unei evaluări a nevoilor; subliniază necesitatea cooperării cu statele membre care nu găzduiesc astfel de proiecte și implicarea UE și a țărilor învecinate în negocieri, pentru a asigura finalizarea proiectelor;
24.subliniază necesitatea de a accelera procedurile de autorizare pentru infrastructura de energie electrică; subliniază că extinderea rețelei nu ar trebui să fie întârziată de proceduri îndelungate de autorizare sau de cerințe excesive de raportare; salută, prin urmare, progresele înregistrate în ceea ce privește dispozițiile adoptate în cadrul celei mai recente revizuiri a Directivei privind energia din surse regenerabile, în special articolul 16f, și în Regulamentul de urgență privind autorizarea Regulamentul (UE) 2022/2577 al Consiliului din 22 decembrie 2022 de stabilire a unui cadru pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile (JO L 335, 29.12.2022, p. 36, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2577/oj)., care vizează accelerarea, raționalizarea și simplificarea procedurilor de emitere a autorizațiilor pentru proiectele de rețea și pentru cele din domeniul energiei din surse regenerabile, în special principiul interesului public predominant pentru proiectele de rețea; Constată însă că unele state membre nu au înregistrat o îmbunătățire semnificativă a termenelor de autorizare a proiectelor, în pofida cadrelor ambițioase stabilite la nivelul UE; îndeamnă, prin urmare, statele membre să pună în aplicare fără întârziere aceste măsuri și invită Comisia să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a Directivei privind energia din surse regenerabile și să evalueze periodic dacă dispozițiile revizuite privind autorizarea sunt suficiente pentru a îndeplini obiectivele UE; invită, în plus, Comisia să stabilească orientări pentru ca statele membre să includă un principiu de aprobare tacită în sistemele lor naționale de planificare, astfel cum se descrie la articolul 16a din Directiva privind energia din surse regenerabile; subliniază că consolidarea capacității administrative, inclusiv prin dotarea cu personal adecvat a autorităților de planificare și de autorizare, va accelera procedurile de autorizare;
25.încurajează statele membre să elaboreze planuri pentru a desemna zone de infrastructură specifice pentru proiectele de rețea, astfel cum se subliniază la articolul 15e din Directiva privind energia din surse regenerabile; subliniază că astfel de planuri sunt esențiale pentru a ține seama de particularitățile locale și pentru a asigura respectarea zonelor protejate; subliniază că aceste planuri ar trebui să fie strâns coordonate cu desemnarea zonelor de accelerare a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile, pentru a asigura o abordare raționalizată, eficientă și integrată a dezvoltării infrastructurii energetice;
26.ia act de faptul că documentele trebuie adesea prezentate pe suport de hârtie; invită statele membre să crească nivelul de digitalizare a acestor procese pentru a accelera procedurile de autorizare; invită Comisia și statele membre să revizuiască întreaga legislație a UE relevantă pentru autorizare, cum ar fi Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2011/92/oj)., în vederea introducerii unor cerințe obligatorii privind cererile, depunerea și prelucrarea în format digital;
27.subliniază că este important ca publicul să accepte și să fie implicat în dezvoltarea noilor proiecte de rețea și solicită Comisiei să elaboreze un set de bune practici în acest sens, care să fie împărtășite între statele membre; subliniază importanța crucială a unei comunicări eficace cu cetățenii și comunitățile în ceea ce privește proiectele de rețea și consolidarea rețelelor; ia act de faptul că sprijinul la nivel local poate contribui la accelerarea furnizării infrastructurii critice și, astfel, la îndeplinirea obiectivelor stabilite la nivel național și la nivelul UE; îndeamnă la punerea rapidă în aplicare a pactului UE pentru colaborarea cu sectorul energiei electrice și coordonarea cu semnatarii naționali (operatorii de sisteme de transport, operatorii de sisteme de distribuție, autoritățile naționale de reglementare) pentru a garanta participarea timpurie, semnificativă și regulată a publicului la proiectele de rețea;
28.solicită convocarea unui grup TAIEX TAIEX este instrumentul de asistență tehnică și schimb de informații al Comisiei. Acesta sprijină administrațiile publice în ceea ce privește transpunerea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației UE, precum și facilitarea schimbului de bune practici ale UE. privind autorizarea în cadrul viitorului pachet european privind rețelele pentru a sprijini statele membre în abordarea blocajelor administrative, consolidarea capacității de reglementare și accelerarea aprobării proiectelor prin schimbul de bune practici și coordonarea transfrontalieră;
29.salută inițiativele anunțate în cadrul Planului de acțiune privind energia la prețuri accesibile; recomandă Comisiei să extindă „contractul tripartit pentru energie la prețuri accesibile pentru industria europeană” și la micii producători de energie, cum ar fi comunitățile energetice, IMM-urile și întreprinderile, valorificând flexibilitatea și răspunsul cererii, și să integreze rezultatele acestor structuri de cooperare în procesele de planificare a rețelelor la nivel național și la nivelul UE, pentru a optimiza încă din faza inițială planificarea, investițiile și utilizarea rețelelor;
30.subliniază că sunt necesare îmbunătățiri ale cadrului privind achizițiile publice, pentru a face față dificultăților cu care se confruntă operatorii de rețea în ceea ce privește lanțul de aprovizionare; salută, prin urmare, comunicarea Comisiei privind Pactul pentru o industrie curată și anunțul Comisiei privind o viitoare revizuire a directivelor privind achizițiile publice Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/24/oj).; subliniază potențialul achizițiilor publice pentru dezvoltarea continuă a unui lanț puternic de aprovizionare al UE în ceea ce privește echipamentele, software-ul și serviciile aferente rețelei de energie electrică; încurajează Comisia să promoveze reziliența, sustenabilitatea și securitatea în achizițiile publice pentru operatorii de rețea; pledează pentru o mai mare coerență între reglementările UE privind achizițiile publice; invită Comisia să adapteze normele UE privind achizițiile publice astfel încât să armonizeze și să simplifice caietele de sarcini funcționale, pentru a crește capacitățile de producție a componentelor de rețea;
31.consideră că este necesară o standardizare adecvată și specificații tehnice comune pentru a realiza economii de scară și pentru a accelera dezvoltarea tehnologică; consideră, în plus, că este esențial să se asigure un nivel adecvat de standardizare, astfel încât capacitatea de inovare a producătorilor să nu fie redusă;
32.reiterează că este necesar să se aibă în vedere noi modele de afaceri între producătorii de echipamente și operatori, cum ar fi acordurile-cadru pe termen lung care încurajează trecerea de la „proiecte de rețea” punctuale la „programe de rețea” sustenabile și structurate, ceea ce ar conduce la o planificare mai predictibilă pentru producătorii de tehnologie pentru rețele; solicită raționalizarea procedurilor de licitație pentru furnizarea de echipamente și servicii de rețea;
33.subliniază că revizuirea viitoare a directivelor privind achizițiile publice va permite includerea unor criterii de sustenabilitate, reziliență și preferință europeană în procesele de achiziții publice ale UE pentru sectoarele strategice, în conformitate cu dispozițiile articolului 25 din Regulamentul (UE) 2024/1735 Regulamentul (UE) 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii „zero net” și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (JO L, 2024/1735, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1735/oj).; solicită ca rețelele și tehnologiile conexe să fie recunoscute în mod explicit ca sectoare strategice, pentru a asigura eligibilitatea acestora în temeiul cadrului revizuit; subliniază că consolidarea preferinței europene în procedurile de achiziții publice este esențială pentru a reduce dependența UE de furnizorii din afara UE, pentru a consolida securitatea lanțului de aprovizionare și pentru a promova o bază industrială a UE rezilientă, capabilă să sprijine tranziția energetică; salută introducerea de către Banca Europeană de Investiții (BEI) a unui „pachet de sprijin pentru producția componentelor de rețea” cu scopul de a sprijini lanțul de aprovizionare european cu contragaranții de cel puțin 1,5 miliarde EUR pentru producătorii de componente de rețea; solicită dezvoltarea altor instrumente financiare similare pentru a garanta siguranța investițiilor pe termen lung și pentru a accelera extinderea capacității de producție europene;
Finanțare34.constată că, în ultimii cinci ani, investițiile globale în capacitățile energetice au crescut cu aproximativ 40 %, iar investițiile în infrastructura de rețea au rămas în urmă; precizează că estimările privind necesarul de investiții în rețea pe care UE va trebui să le realizeze în perioada 2025-2050 variază între 1 950 de miliarde EUR și 2 600 de miliarde EUR Raportul de monitorizare din 2024 al ACER, Electricity Infrastructure development to support a competitive and sustainable energy system (Dezvoltarea infrastructurii de energie electrică pentru a sprijini un sistem energetic competitiv și durabil), 16 decembrie 2024, p. 30.;
35.constată cu îngrijorare că bugetul alocat în cadrul MIE-E a fost insuficient pentru a accelera toate categoriile de PIC și PIR; constată că, cu un buget de 5,84 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, programul are o capacitate limitată și poate întâmpina dificultăți în a ține pasul cu nevoile de investiții; invită Comisia și statele membre să majoreze substanțial alocarea de fonduri pentru MIE-E și procentul fondurilor MIE-E dedicate infrastructurii de energie electrică ca resursă adecvată separată, atunci când propun următorul cadru financiar multianual (CFM) și să se asigure că, atât la nivelul distribuției, cât și la nivelul transportului, proiectele cu valoare adăugată europeană sunt eligibile pentru bugetul alocat în cadrul MIE-E; încurajează Comisia să aprofundeze analiza sa privind posibilitățile de cofinanțare între MIE-E și Mecanismul de finanțare a energiei din surse regenerabile;
36.afirmă că finanțarea UE este alocată în principal rețelelor de transport, cu alocări relativ nesemnificative pentru rețelele de distribuție, în pofida rolului lor semnificativ în tranziția energetică a UE, după cum demonstrează faptul că, între 2014 și 2020, MIE-E a finanțat proiecte în valoare de aproximativ 5,3 miliarde EUR, din care aproximativ 1,7 miliarde EUR au fost alocați pentru rețelele de transport și 237 de milioane EUR pentru rețelele de distribuție inteligente; constată că în ultima listă a PIC au figurat doar cinci proiecte în domeniul energiei electrice inteligente;
37.regretă profund că, deși fondurile regionale, cum ar fi Fondul de coeziune sau Fondul european de dezvoltare regională sau Mecanismul de redresare și reziliență, prevăd în principiu investiții în rețele, în practică acestea sunt insuficient utilizate pentru proiectele de rețea; regretă, de asemenea, că criteriile de evaluare aplicate proiectelor propuse în cadrul procedurilor de cerere de oferte în cadrul Fondului pentru inovare al UE împiedică finanțarea dezvoltării și a producției de tehnologii de rețea; invită Comisia și statele membre să se asigure că o proporție corespunzătoare din aceste fonduri este alocată și pentru investiții în rețele;
38.solicită statelor membre să simplifice accesul operatorilor de rețea la fondurile UE gestionate de statele membre, de exemplu prin înființarea unui ghișeu unic în statele membre unde există o pondere mare de operatori de sisteme de distribuție mici și mijlocii;
39.invită Comisia să propună un instrument de finanțare specific, cum ar fi un instrument bazat pe veniturile din sistemul de reducere a emisiilor bazat pe piață, pentru a permite statelor membre să sprijine proiectele de rețea descentralizate și inovatoare cu o valoare adăugată clară la nivelul UE, inclusiv proiectele mai mici, asigurând utilizarea efectivă a acestui instrument de către statele membre în aceste scopuri;
40.evidențiază că, pe lângă mecanismele de finanțare publică, sunt necesare și cadre de reglementare pentru a atrage investiții private și pentru a garanta că tarifele reflectă costurile;
41.este convins că investițiile anticipative și investițiile orientate spre viitor vor contribui la eliminarea blocajelor din rețea și la prevenirea restricționărilor; subliniază că Regulamentul EMD stabilește elemente de reglementare pentru investițiile anticipative, dar că definițiile și punerea în aplicare nu sunt armonizate la nivelul Uniunii; invită statele membre să pună rapid în aplicare dispozițiile sus-menționate ale Regulamentului EMD și să elimine barierele juridice naționale, solicită autorităților naționale de reglementare să elimine barierele în materie de reglementare legate de factorii de încurajare și de descurajare și invită Comisia să adopte urgent orientări cu privire la aprobarea investițiilor anticipative, așa cum a anunțat în Planul de acțiune al UE pentru rețele Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2023 intitulată „Rețele, veriga lipsă – un plan de acțiune al UE pentru rețele” (COM(2023)0757).; consideră că o mai bună armonizare în acest sens ar putea fi benefică; solicită să se efectueze analize detaliate costuri-beneficii și să aibă loc o planificare bazată pe scenarii, pentru a evalua probabilitatea unei utilizări viitoare și recomandă un proces de aprobare în două etape pentru proiectele cu un nivel de risc mai ridicat, și anume să se aprobe mai întâi bugete mai mici pentru studii sau planificare, iar apoi să existe o a doua aprobare pentru etapele mai costisitoare, cu scopul a reduce riscul de depreciere a activelor;
42.observă că investițiile în rețea provenite de pe piețele de capital pot fi stimulate oferind condiții orientate către piață, cum ar fi rate de rentabilitate adecvate și un cadru de reglementare solid; subliniază că UE și statele membre ar trebui să încurajeze investițiile private prin furnizarea de instrumente de atenuare a riscurilor sau de garanții din partea statelor membre; îndeamnă Comisia și BEI să consolideze și mai mult inițiativele și instrumentele de reducere a riscurilor și de finanțare, cum ar fi contragaranțiile, pentru a susține extinderea și modernizarea suplimentară a rețelei electrice la prețuri abordabile pentru operatorii de sistem; subliniază că este important să se garanteze că doar actori din UE sau investitorii din țări terțe care au făcut obiectul unui control prealabil finanțează și deci dețin capitalul public sau privat al rețelei electrice a UE, având în vedere importanța majoră a infrastructurii;
43.subliniază că, deși deciziile de investiții ar trebui să fie ghidate de criterii legate de eficiență, inclusiv eficiența energetică și eficiența din punctul de vedere al costurilor, investițiile nu ar trebui să se concentreze numai pe cheltuielile de capital și că investițiile care optimizează, reînnoiesc și modernizează infrastructura existentă ar trebui luate în considerare în egală măsură; salută prin urmare articolul 18 din Regulamentul EMD, care solicită ca metodologiile tarifare să ia în considerare în egală măsură cheltuielile de capital și cheltuielile operaționale și să ofere stimulente operatorilor pentru a-și exploata și dezvolta mai eficient rețelele, inclusiv prin eficiență energetică, flexibilitate și digitalizare; invită Comisia și statele membre să pună în aplicare pe deplin dispozițiile acestui regulament și să se axeze pe a garanta că operatorii de sistem sunt compensați echitabil și în timp util pentru costurile pe care le suportă;
44.ia act de faptul că electrificarea economiei UE, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, ar contribui la reducerea tarifelor de rețea prin repartizarea costurilor între o gamă mai largă de utilizatori; subliniază, prin urmare, că este important să se asigure că dezvoltarea viitoarei rețele este pe deplin aliniată cu previziunile privind cererea determinate de creșterea nivelului de electrificare; este preocupat de faptul că experții au prevăzut creșteri ale tarifelor de rețea de aproximativ 50 % până la 100 % până în 2050 Raportul de monitorizare din 2024 al ACER intitulat „Electricity Infrastructure development to support a competitive and sustainable energy system” (Dezvoltarea infrastructurii de energie electrică pentru a sprijini un sistem energetic competitiv și sustenabil), op. cit.; subliniază, prin urmare, necesitatea unor instrumente și stimulente care să sprijine operatorii de rețea în gestionarea eficientă a capacității disponibile a rețelei, inclusiv prin achiziționarea unor servicii de flexibilitate, în vederea reducerii nevoilor iminente de investiții în rețea; subliniază că acordurile de conectare flexibile, tarifele de rețea flexibile și piețele locale de flexibilitate contribuie la eficiența rețelei; invită autoritățile naționale de reglementare să promoveze aceste tarife flexibile care să le permită consumatorilor să reacționeze cu ușurință la semnalele de preț, protejând în același timp gospodăriile vulnerabile și întreprinderile de nivelurile de vârf ale prețurilor; solicită Comisiei și statelor membre să abordeze în mod activ obstacolele legate de tarife, costuri de conectare și reglementări, pentru a facilita investițiile în rețelele transfrontaliere și rețelele hibride offshore;
45.îndeamnă statele membre să pună în aplicare cadrul juridic european relevant pentru a activa flexibilitatea cererii prin introducerea mai rapidă a contoarelor inteligente, acces la datele tuturor contoarelor și garantarea unor semnale de preț eficiente, pentru a permite industriilor și gospodăriilor să își optimizeze consumul și să își reducă facturile la energie electrică și pentru a contribui totodată la reducerea costurilor operaționale și a necesității unor investiții suplimentare în rețea;
46.subliniază că relaxarea tarifelor de rețea și a anumitor taxe care ar putea avea ca efect scăderea prețurilor la energia electrică, astfel cum se propune în Planul de acțiune privind energia la prețuri accesibile, trebuie însoțită de un plan de înlocuire a fondurilor necesare investițiilor în rețele cu surse alternative, pentru a evita investițiile insuficiente în rețele în viitor;
47.subliniază să este important să se reducă la minimum costurile suplimentare din facturile consumatorilor care rezultă din investițiile necesare pentru a realiza modernizarea și extinderea rețelei pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de climă și competitivitate; solicită Comisiei să colaboreze cu statele membre pentru a dezvolta un set coordonat de bune practici pentru investiții și o componență echitabilă a tarifelor de rețea, cu accent puternic pe creșterea transparenței și eliminarea din tarife a taxelor care nu sunt legate de energie;
48.subliniază că infrastructura de transport și disponibilitatea capacităților interzonale sunt vitale pentru o piață integrată și pentru comerțul cu energie din surse regenerabile cu costuri marginale reduse, asigurând totodată securitatea sistemului; ia act de faptul că Regulamentul EMD stabilește un obiectiv minim de 70 % privind capacitățile disponibile pentru comerțul interzonal până în 2025, dar statele membre sunt departe de a atinge acest obiectiv; îndeamnă, prin urmare, statele membre și operatorii lor de sisteme de transport să își accelereze eforturile de maximizare a oportunităților de comerț interzonal pentru a garanta o piață internă a energiei electrice eficientă, decizii adecvate în materie de investiții și integrarea energiei din surse regenerabile; regretă că atingerea acestui obiectiv a generat adesea costuri de redispecerizare; constată că mecanismele existente de partajare a costurilor, cum ar fi alocarea transfrontalieră a costurilor, compensarea între operatorii de sisteme de transport și partajarea costurilor de redispecerizare, sunt limitate și dificil de pus în aplicare, ceea ce nu încurajează investițiile transfrontaliere, cum ar fi în rețelele offshore; invită Comisia să revizuiască și să îmbunătățească în mod global aceste mecanisme, pentru a se asigura că ele reflectă beneficiile comune ale infrastructurii și că țin seama de diversitatea fluxurilor de energie electrică, interne sau transfrontaliere, incluzând un mecanism echitabil și echilibrat de partajare a costurilor și beneficiilor pentru proiectele de infrastructură transfrontaliere, care să se bazeze pe criterii obiective;
49.ia act de raportul ENTSO-E din aprilie 2025 privind configurații alternative potențiale ale zonelor de ofertare, pe baza unor simulări de prețuri marginale locale furnizate de operatorii de sisteme de transport;
Tehnologii de consolidare a rețelei, digitalizare, soluții inovatoare și reziliență50.subliniază că tehnologiile de consolidare a rețelei, soluțiile digitale, serviciile auxiliare și tehnologiile de management al datelor, precum și aparatele electrice inteligente care utilizează adesea inteligența artificială, pot crește în mod semnificativ eficiența capacităților existente ale rețelelor și pot maximiza utilizarea mijloacelor existente, reducând cerința de noi infrastructuri, de exemplu prin furnizarea de informații în timp real cu privire la fluxurile de energie; insistă, prin urmare, că aceste tehnologii și soluții inovatoare trebuie explorate; îndeamnă autoritățile naționale de reglementare să încurajeze operatorii de sisteme de transport și operatorii de sisteme de distribuție să se bazeze mai mult pe astfel de tehnologii, evaluând și comparând costurile și beneficiile utilizării acestor tehnologii în raport cu cele ale extinderii rețelei și prin sisteme de remunerare bazate mai degrabă pe beneficii decât pe costuri, precum și să compare operatorii de sisteme de transport și operatorii de sisteme de distribuție folosind criteriul legat de adoptarea unor astfel de tehnologii; invită Comisia să promoveze și mai mult astfel de tehnologii inovatoare atunci când evaluează proiectele care solicită finanțare din partea UE;
51.salută activitatea desfășurată până în prezent de ENTSO-E și de entitatea OSD UE în dezvoltarea platformei TSO/DSO Technopedia Entitatea OSD UE, „Implementation of Action 7 in the EU Action Plan for Grids: DSO/TSO Technopedia, ENTSO-E & DSO Entity (Punerea în aplicare a acțiunii 7 din Planul de acțiune al UE pentru rețele: DSO/TSO Technopedia, ENTSO-E și entitatea DSO), 18 decembrie 2024. și invită Comisia să dispună actualizarea bianuală a Technopedia pentru ca aceasta să reflecte cu acuratețe nivelurile de maturitate tehnologică ale tehnologiilor incluse;
52.îndeamnă Comisia și statele membre să faciliteze și să crească în continuare gradul de digitalizare al sistemului european de energie electrică, permițând optimizarea funcționării sistemului său energetic și reducerea presiunii asupra lanțului de aprovizionare; subliniază că schimbul de date și interoperabilitatea datelor sunt esențiale pentru planificarea și optimizarea rețelelor; încurajează statele membre, autoritățile naționale de reglementare, entitatea OSD UE și ACER să continue să își accelereze activitatea privind sistemul de monitorizare bazat pe indicatori care măsoară performanța rețelelor inteligente („indicatori privind rețelele inteligente”), astfel cum se prevede în Directiva privind energia electrică;
53.subliniază necesitatea urgentă de a consolida securitatea infrastructurii critice de energie electrică, inclusiv a interconectorilor și a cablurilor submarine expuse riscului de sabotaj, și de a crește reziliența acesteia la fenomene meteorologice extreme, schimbări climatice și la atacurile fizice și digitale; subliniază necesitatea de a consolida cooperarea la nivel național, regional și la nivelul UE;
54.subliniază riscul tot mai mare de atacuri cibernetice coordonate care vizează întreaga rețea de energie electrică a UE; reamintește importanța punerii rapide în aplicare a codului de rețea pentru securitatea cibernetică și a altor coduri de rețea conexe, precum și a legislației aferente, cum ar fi Directiva NIS 2 Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și a Directivei (UE) 2018/1972 și de abrogare a Directivei (UE) 2016/1148 (Directiva NIS 2) (JO L 333, 27.12.2022, p. 80, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2022/2555/oj). și Regulamentul privind securitatea cibernetică Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică) și privind certificarea securității cibernetice pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 (Regulamentul privind securitatea cibernetică) (JO L 151, 7.6.2019, p. 15, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/881/oj)., și încurajează Comisia ca, în viitoarele revizuiri ale legislației, să vizeze remedierea stării echipamentelor fizice de rețea, inclusiv a echipamentelor de rețea controlabile de la distanță, cum ar fi invertoarele, care în prezent nu sunt menținute la un standard de securitate cibernetică suficient de ridicat, în special în cazurile în care producătorul este obligat, sub jurisdicția unei țări din afara UE, să raporteze autorităților din țara terță respectivă informații privind vulnerabilitățile de software sau hardware; solicită o cooperare mai strânsă la nivelul UE între toate părțile, pentru a consolida nivelul de pregătire și reziliența; consideră că autoritățile naționale de reglementare ar trebui să țină seama de costurile suportate de operatori pentru adoptarea măsurilor de securitate cibernetică și de reziliență și să ofere stimulente pentru investiții care vizează creșterea rezilienței infrastructurii energetice la amenințările cibernetice, fizice și hibride, inclusiv pentru măsuri de adaptare la schimbările climatice;
55.subliniază că este necesar să se intensifice eforturile de protejare a infrastructurii energetice critice submarine și terestre, existente și viitoare; consideră că UE ar trebui să joace un rol mai mare în prevenirea incidentelor care amenință această infrastructură, în acțiunile de supraveghere și în restaurarea infrastructurii deteriorate, utilizând tehnologii de ultimă generație; invită Comisia și statele membre să găsească soluții pentru a crește protecția și reziliența infrastructurii critice, inclusiv soluții pentru finanțarea unor astfel de măsuri și tehnologii;
56.recunoaște că noile proiecte de rețele electrice de înaltă tensiune oferă o oportunitate multifuncțională și eficientă din punctul de vedere al costurilor de a integra soluții suplimentare de securitate (și anume senzori, sonare etc.) și de mediu (de exemplu, dispozitive împotriva păsărilor, detectoare de incendiu, coridoare naturale etc.), dacă sunt planificate în mod global; solicită Comisiei să elaboreze orientări pentru autoritățile naționale de reglementare pentru a garanta că planificarea inițială a proiectului de rețea este realizată și finanțată ținându-se seama de aceste elemente;
57.îndeamnă Comisia, operatorii de sisteme de distribuție și operatorii de sisteme de transport să dezvolte un spațiu european comun al datelor privind energia, deținut de UE, bazat pe expertiză tehnică și pe practică, utilizând datele disponibile Comisia Europeană: Direcția Generală Energie, Fraunhofer Institute for Systems and Innovation Research ISI, Guidehouse, McKinsey &Company, TNO, Trinomics, Universitatea din Utrecht, Berkhout, V., Villeviere, C., Bergsträßer, J., Klobasa, M., Regeczi, D., Dognini, A., Singh, M., Stornebrink, M., Hülsewig, T., Seigeot, V., Lenzmann, F.Breitschopf, B., Common European Energy Data Space, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023., și bazat pe un set comun de norme care să asigure portabilitatea și interoperabilitatea sigură și transparentă a datelor energetice, în care datele armonizate să fie gestionate, schimbate și stocate în condiții de siguranță în UE; subliniază că acest spațiu european comun al datelor privind energia ar trebui să faciliteze punerea în comun și partajarea datelor prin structuri de guvernanță și servicii de partajare de date adecvate, sprijinind operațiunile energetice critice, inclusiv transportul și distribuția; subliniază că operatorii de sisteme de distribuție și operatorii de sisteme de transport europeni și alți actori ai rețelei de energie electrică verificați în prealabil trebuie să fie în măsură să exploateze rețeaua în condiții de siguranță și în mod inteligent, optimizând utilizarea acesteia prin integrarea flexibilității și a tehnologiilor inovatoare, în conformitate cu principiile-cheie în materie de interoperabilitate, încredere, valoare a datelor și guvernanță; ia act de faptul că acordurile privind schimbul de date trebuie să țină seama și de interacțiunile cu părțile din țările terțe;
58.recunoaște potențialul flexibilității ca instrument necesar pentru optimizarea operațiunilor din sistem, pentru menținerea stabilității sistemului și pentru capacitarea consumatorilor prin stimularea acestora să își schimbe modelele de consum; subliniază că este important să se pună în aplicare măsuri adecvate pentru a garanta semnale de preț eficiente, care să încurajeze flexibilitatea, inclusiv din partea tuturor consumatorilor finali, și să se asigure că toate resursele contribuie la securitatea sistemului, inclusiv prin accelerarea introducerii contoarelor inteligente, cu ajutorul clădirilor inteligente eficiente energetic și prin permiterea accesului la date de la toate dispozitivele de contorizare; solicită autorităților naționale de reglementare să recunoască inovațiile și proiectele-pilot în materie de flexibilitate din sistem, în măsura în care acestea nu au impact negativ asupra echilibrului și stabilității globale a rețelei, pentru a continua să se încurajeze inovarea;
59.invită autoritățile naționale de reglementare ca, în cadrul planificării actuale și viitoare, să colaboreze îndeaproape cu operatorii de sisteme de transport și operatorii de sisteme de distribuție pentru a evalua potențialul de flexibilitate și nevoile sistemelor naționale, ținând seama de existența industriei, a marilor consumatori, marilor producători și a instalațiilor de stocare; subliniază, în special, rolul esențial în furnizarea de servicii de gestionare a congestionării rețelei pe care îl pot juca infrastructurile de stocare, inclusiv cele de stocare pe termen lung a energiei electrice, capabile să asigure până la 100 de ore de energie electrică; constată că, pentru a furniza aceste servicii esențiale de sistem, investitorii în infrastructuri de stocare au nevoie de modele de venituri stabile și pe termen lung, în același mod în care schemele de sprijin garantează cu succes siguranța veniturilor pentru infrastructurile de producere a energiei din surse regenerabile;
Lanțul de aprovizionare, materiile prime și nevoia de competențe60.constată cu îngrijorare că din cauza creșterii cererii de tehnologii de rețea la nivel mondial s-a exercitat presiune asupra lanțurilor de aprovizionare și există probleme cu disponibilitatea cablurilor, transformatoarelor, componentelor și tehnologiilor critice; subliniază constatările din raportul din februarie 2025 al Agenției Internaționale a Energiei intitulat „Construirea rețelei de transport a viitorului” Agenția Internațională a Energiei, „Building the Future Transmission Grid – Strategies to navigate supply chain challenges” (Construirea rețelei de transport a viitorului – Strategii pentru a face față provocărilor din lanțul de aprovizionare), februarie 2025, https://iea.blob.core.windows.net/assets/a688d0f5-a100-447f-91a1-50b7b0d8eaa1/BuildingtheFutureTransmissionGrid.pdf., potrivit căruia în prezent este nevoie de doi până la trei ani pentru a achiziționa cabluri și de până la patru ani pentru a procura transformatoare electrice mari și că termenele medii pentru cabluri și transformatoare electrice mari aproape s-au dublat din 2021 încoace;
61.este preocupat de termenele lungi de livrare pentru multe componente tehnologice ale rețelelor și rămâne hotărât să mențină poziția de lider tehnologic a Europei în domeniul tehnologiei pentru rețele, subliniind că este necesară inovarea pentru a dezvolta, demonstra și extinde tehnologiile europene de rețea de mare capacitate și tehnologiile inovatoare de consolidare a rețelelor;
62.subliniază că materiile prime critice și strategice sunt esențiale pentru infrastructura de rețea, cererea de aluminiu și cupru urmând să crească cu 33 %, respectiv 35 % până în 2050 KU Leuven, Eurometaux, „Study quantifies metal supplies needed to reach EU’s climate neutrality goal” (Studiu care cuantifică rezervele de metale necesare pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică al UE), 25 aprilie 2022, https://www.eurometaux.eu/media/hxdhepyp/press-release-study-quantifies-metal-supplies-needed-to-reach-eu-s-climate-neutrality-goal.pdf.; ia act de decizia Comisiei de a recunoaște anumite proiecte legate de materiile prime critice ca proiecte strategice în temeiul Actului privind materiile prime critice Regulamentul (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020, (JO L, 2024/1252, 3.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1252/oj)., pentru a asigura accesul la aceste materii prime esențiale și pentru a diversifica sursele de aprovizionare; invită Comisia și statele membre să crească gradul de reciclare și să sprijine parteneriatele strategice și acordurile comerciale în acest scop;
63.subliniază necesitatea de a consolida lanțurile de aprovizionare ale rețelelor pentru a crește furnizarea de tehnologii de rețea la costuri accesibile și astfel pentru a se limita costurile suportate de consumatori prin intermediul taxelor de rețea; solicită ca achiziționarea de tehnologii energetice, de componente sau materiale critice legate de rețele să se facă după o abordare strategică, pentru a evita dezvoltarea de dependențe de furnizori unici din afara UE;
64.consideră că pentru a rezolva blocajul de capacitate din lanțul de aprovizionare, este necesară o planificare holistică, coordonată și pe termen lung a rețelei în întregul sistem energetic european și că o astfel de planificare oferă producătorilor transparență și previzibilitate, care sunt esențiale pentru a planifica în mod adecvat creșteri ale capacității de producție; consideră că o astfel de planificare trebuie să fie fiabilă și să permită noi modele de afaceri, cum ar fi contracte-cadru pe termen lung și contracte de rezervare a capacității;
65.îndeamnă să se ia măsuri pentru a se standardiza la maximum echipamentele esențiale ale rețelei de energie electrică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, prin intermediul unei evaluări tehnice comune efectuate de Comisie, de operatorii de sistem de distribuție și de transport și de industrie, care să acopere toate nivelurile de tensiune, cu scopul de a extinde producția, a reduce prețurile și termenele de livrare și de a promova interoperabilitatea sistemelor;
66.subliniază necesitatea urgentă de a aborda deficitul de forță de muncă din sectorul energetic; ia act de faptul că Comisia a estimat că forța de muncă din sectorul energiei trebuie să crească în mod semnificativ pentru a implementa energia din surse regenerabile, a moderniza și a extinde rețelele, precum și pentru a produce tehnologii de eficiență energetică, pentru rețele și alte tehnologii relevante; regretă deficitul de mecanici și instalatori de echipamente electrice raportat în 15 dintre statele membre, ceea ce a dus la creșterea nevoilor de personal din cadrul operatorilor de sistem de distribuție și operatorilor de sistem de transport; subliniază că forța de muncă din domeniul energiei trebuie să crească cu 50 % până în 2030 pentru a sprijini implementarea surselor regenerabile de energie Comunicarea Comisiei din 5 martie 2025 intitulată „Uniunea competențelor” (COM(2025)0090)., extinderea rețelei și eficiența energetică, estimându-se că sunt necesare 2 milioane de locuri de muncă suplimentare în distribuția energiei electrice până în 2050; solicită inițiative de formare, perfecționare și recalificare, care să acorde prioritate competențelor legate de rețea, pentru a elimina lacunele în materie de competențe; salută parteneriatele dintre universități și întreprinderi și academiile UE de competențe specifice pentru sectoarele strategice, inclusiv rețele; încurajează operatorii de sisteme de distribuție și de transport să își diversifice forța de muncă, inclusiv prin creșterea participării femeilor;
67.reiterează faptul că statele membre și UE ar trebui să coopereze pentru a adapta programele de competențe relevante, la toate nivelurile educaționale, și pentru a dezvolta cele mai bune practici, cu scopul de a răspunde cererii tot mai mari de competențe, cu accent puternic pe încurajarea echilibrului de gen în acest sector;
68.subliniază rolul esențial al IMM-urilor și al întreprinderilor din UE în aprovizionarea sectorului tehnologic pentru rețeaua de energie electrică; subliniază că este necesar să existe acces la electrificare la prețuri accesibile, limitând costurile legate de lanțul de aprovizionare și asigurând o forță de muncă calificată;