<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" standalone="no"?><SDOCTA xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" STATUS="DEF1" xsi:noNamespaceSchemaLocation="TA.xsd"><IDENT><STRING BOLD="on">P10_TA(2025)0137</STRING></IDENT><TI><STRING BOLD="on">Pactul pentru o industrie curată</STRING></TI><HIDDEN><STRING HIDDEN="on" ITALIC="on">(B10-0277/2025)</STRING></HIDDEN><TXTLST><RESOL><TI><STRING BOLD="on">Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2025 referitoare la Pactul pentru o industrie curată (2025/2656(RSP))</STRING></TI><TEXT><PREAMBLE><PRINIT><STRING ITALIC="on">Parlamentul European,</STRING></PRINIT><GRVISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere comunicarea Comisiei din 26 februarie 2025 intitulată „Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare” (COM(2025)0085),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere comunicarea Comisiei din 26 februarie 2025 intitulată „Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile – Deblocarea adevăratei valori a uniunii noastre energetice pentru a asigura energie accesibilă, eficientă și curată pentru toți europenii” (COM(2025)0079),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere raportul lui Mario Draghi din 9 septembrie 2024, intitulat „The future of European competitiveness” (Viitorul competitivității europene),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere raportul lui Enrico Letta din aprilie 2024 intitulat „Mult mai mult decât o piață”,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere comunicarea Comisiei din 29 ianuarie 2025 intitulată „O Busolă pentru competitivitatea UE” (COM(2025)0030),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere comunicarea Comisiei din 19 martie 2025 intitulată „Un plan de acțiune european privind oțelul și metalele” (COM(2025)0125),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 15 septembrie 2022 referitoare la punerea în aplicare a Noii strategii industriale actualizate pentru Europa: alinierea cheltuielilor la politici<FOOTNOTE><FIELD> JO C 125, 5.4.2023, p. 124.</FIELD></FOOTNOTE>,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere rezoluția sa din 3 aprilie 2025 referitoare la industriile energointensive<FOOTNOTE><FIELD> Texte adoptate P10_TA(2025)0065.</FIELD></FOOTNOTE> și întrebarea cu solicitare de răspuns oral aferentă O-00010/2025,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul ecologic european (COM(2019)0640),</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere raportul Comisiei sale pentru industrie, cercetare și energie din 13 mai 2025 referitoare la rețelele de electricitate: coloana vertebrală a sectorului energetic al UE,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere întrebarea adresată Comisiei O-000020/2025,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere articolul 142 alineatul (5) și articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,</P></VISA><VISA><P><NO.P>–</NO.P>având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,</P></VISA></GRVISA><GRCONS><CONS><P><NO.P>A.</NO.P>întrucât Pactul pentru o industrie curată urmărește să reunească acțiunile în domeniul climei și competitivitatea în cadrul unei strategii globale de creștere axate pe sprijinirea industriilor energointensive și a sectorului tehnologiilor curate; întrucât acest lucru este indispensabil deoarece tranziția către o economie decarbonizată și circulară poate reuși doar dacă este menținută competitivitatea;</P></CONS><CONS><P><NO.P>B.</NO.P>întrucât Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile urmărește să furnizeze energie curată la prețuri accesibile și ajutor pe termen scurt prin reducerea facturilor la energie, accelerând în același timp punerea în aplicare a reformelor structurale și consolidând sistemele noastre energetice pentru a atenua viitoarele șocuri la nivelul prețurilor;</P></CONS><CONS><P><NO.P>C.</NO.P>întrucât industria europeană se confruntă în prezent cu provocări enorme legate de prețurile ridicate la energia bazată pe combustibili fosili, de concurența internațională neloială, de pierderea locurilor de muncă și de lipsa de personal calificat, ceea ce duce la reducerea producției, la delocalizare și la închiderea unor situri, sporind astfel dependența noastră de furnizorii externi și subminând autonomia strategică, în timp ce inovarea, producția și emisiile asociate riscă să fie relocate mai degrabă decât abordate la sursă;</P></CONS><CONS><P><NO.P>D.</NO.P>întrucât industria europeană este dispusă să se îndrepte către sustenabilitate, contribuind la realizarea neutralității climatice până în 2050, iar o bază industrială decarbonizată și adaptată exigențelor viitorului poate oferi oportunități semnificative, dar unele proiecte de decarbonizare riscă să fie abandonate deoarece rentabilitatea lor în Europa nu se mai este asigurată,</P></CONS></GRCONS></PREAMBLE><DISPOSITIF><ACTLST><ACTION><P><NO.P>1.</NO.P>salută Pactul pentru o industrie curată ca un prim pas îndelung așteptat în direcția consolidării competitivității și inovării industriale a Europei, a autonomiei strategice, a decarbonizării, a prosperității și a creșterii curate; îndeamnă Comisia să treacă rapid de la strategie la acțiune și punere în aplicare; recunoaște că acțiunile propuse trebuie extinse prin măsuri suplimentare; subliniază că o politică industrială solidă și bine orientată este esențială pentru a asigura o bază industrială puternică și sustenabilă în Europa și pentru a crea și a menține locuri de muncă de înaltă calitate, decarbonizând în același timp economia noastră, reducând poluarea și consolidând reziliența Europei;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>2.</NO.P>salută înființarea Băncii de decarbonizare industrială cu scopul de a mobiliza fonduri în valoare de 100 miliarde EUR, precum și proiectul-pilot anunțat cu o licitație în valoare de 1 miliard EUR pentru decarbonizarea proceselor industriale esențiale din diferite sectoare care sprijină decarbonizarea și electrificarea industrială; subliniază că este important să se intensifice investițiile și accesul la capital pentru producția de tehnologii curate, inclusiv prin finanțare suplimentară prin intermediul Fondului pentru inovare; solicită o participare mai largă a statelor membre la sistemele de licitație ca serviciu; solicită adoptarea unor criterii de investiții bazate pe impactul emisiilor de dioxid de carbon, scalabilitate și securitatea aprovizionării; sprijină contractele pe diferență privind emisiile de carbon ca mijloc de eliminare a decalajului dintre prețul carbonului și costul proiectelor industriale de gestionare a carbonului în sectoarele în care emisiile sunt greu de redus; are în vedere înființarea unei linii bugetare pentru implementarea tehnologiilor de decarbonizare industrială în cadrul guvernanței Fondului pentru competitivitate;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>3.</NO.P>sprijină Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile și accentul pus de acesta pe realizarea organizării pieței energiei electrice, consolidând instrumente precum contractele de achiziție de energie electrică (CAEE) și contractele bidirecționale pentru diferență (CpD) pentru a reduce influența prețurilor combustibililor fosili asupra prețurilor energiei electrice; salută programul-pilot de CAEE pentru întreprinderi prin intermediul Băncii Europene de Investiții și subliniază necesitatea de a mobiliza CAEE pentru a extinde capacitățile și a realiza o decarbonizare reală; invită Comisia să introducă instrumente de reducere a riscurilor pentru a aborda principalele obstacole cu care se confruntă industriile energointensive la semnarea CAEE, în special a CAEE din surse regenerabile, precum și a CpD pentru reducerea riscurilor în ceea ce privește cererea pentru utilizatorii de energie, și să exploreze modalități de stimulare a dezvoltării de CAEE hibride cu produse de flexibilitate corespunzătoare;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>4.</NO.P>subliniază necesitatea de a consolida infrastructura energetică, în special la nivel transfrontalier, inclusiv interconexiunile, și de a finaliza uniunea energetică; solicită urmărirea unui rezultat ambițios în viitorul dialog privind o integrare mai profundă a pieței energiei electrice, deoarece fragmentarea actuală a supravegherii reglementare și a planificării investițiilor în toate statele membre împiedică integrarea și electrificarea; invită statele membre, operatorii de sisteme de transport și Comisia să stimuleze comerțul transfrontalier cu energie electrică pentru a debloca beneficiile integrării pieței și a îmbunătăți fiabilitatea aprovizionării pentru toate părțile interconectate; îndeamnă statele membre să depună eforturi pentru a atinge obiectivul actual de interconectare de 15 %, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1999<FOOTNOTE><FIELD> Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1999/oj).</FIELD></FOOTNOTE>;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>5.</NO.P>subliniază necesitatea de a finaliza lucrările de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei<FOOTNOTE><FIELD> Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2003/96/oj).</FIELD></FOOTNOTE>, care vizează alinierea impozitării produselor energetice la obiectivele politicii UE privind energia și clima, precum și de a armoniza elaborarea metodologiilor tarifare pentru taxele de rețea, cu condiția ca aceste măsuri să nu fie în detrimentul consumatorilor finali; invită statele membre să ofere de urgență ajutor pe termen scurt industriei și gospodăriilor, de exemplu reducând impozitele și taxele pe energia electrică și neimpunând cerințe suplimentare nejustificate (legislația UE privind suprareglementarea) atunci când acest lucru denaturează condițiile de concurență echitabile;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>6.</NO.P>încurajează Comisia și statele membre să îmbunătățească coordonarea cheltuielilor în materie de ajutoare de stat pentru prioritățile industriale europene comune și invită statele membre să utilizeze acest lucru pentru a sprijini industria pe calea către o tranziție curată, ținând seama, în același timp, de capacitățile bugetare diferite; reafirmă necesitatea unor condiții de concurență echitabile; subliniază necesitatea unei mai bune coordonări a politicii industriale în întreaga Uniune, atât între statele membre, cât și între statele membre și Comisie; sprijină implementarea instrumentului de coordonare a competitivității pentru a orienta și a alinia eforturile naționale; consideră că sprijinul public ar trebui să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a activității industriale în Europa și că beneficiarii acestui sprijin ar trebui să se angajeze să asigure locuri de muncă și condiții de muncă decente și să se implice într-un dialog social;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>7.</NO.P>sprijină simplificarea și digitalizarea pentru accelerarea procedurilor de autorizare, respectându-se în același timp garanțiile de mediu și protejându-se sănătatea umană; solicită Comisiei să continue să abordeze problema blocajelor în materie de autorizare a accesului industrial la energie și decarbonizare industrială în actul privind accelerarea decarbonizării industriale, inclusiv prin adoptarea unor măsuri pentru a accelera procedurile judiciare și administrative, și să evalueze criteriile pentru derogările specifice privind emisiile și depunerile din faza de construcție pentru proiecte curate și cu zero emisii nete, pentru proiecte de stocare și de rețea; îndeamnă statele membre să își îmbunătățească capacitățile administrative pentru a putea trata în timp util autorizațiile și a pune pe deplin în aplicare Directiva privind energia din surse regenerabile<FOOTNOTE><FIELD> Directiva (UE) 2023/2413 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 octombrie 2023 de modificare a Directivei (UE) 2018/2001, a Regulamentului (UE) 2018/1999 și a Directivei 98/70/CE în ceea ce privește promovarea energiei din surse regenerabile și de abrogare a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului (JO L, 2023/2413, 31.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/2413/oj).</FIELD></FOOTNOTE>, inclusiv principiul interesului public superior, și Regulamentul privind industria „zero net”<FOOTNOTE><FIELD> Regulamentul (UE) 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii „zero net” și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (JO L, 2024/1735, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1735/oj).</FIELD></FOOTNOTE>;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>8.</NO.P>invită Comisia să ia în considerare, pentru a garanta atât securitatea aprovizionării, cât și accesibilitatea din punct de vedere financiar, toate tehnologiile disponibile care contribuie la atingerea obiectivului UE de neutralitate climatică pentru 2050 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, urmărind un mix energetic mai curat, stabil, sigur și mai independent; recunoaște că energia din surse regenerabile, alături de energia nucleară pentru statele membre care decid să o utilizeze, este esențială pentru un mix energetic curat și sigur; invită Comisia să consolideze cooperarea privind dezvoltarea și producția în condiții de siguranță a reactoarelor modulare mici în Europa și să promoveze cercetarea în domeniul fuziunii nucleare ca tehnologie energetică de viitor; salută evaluarea anunțată a posibilității de a raționaliza practicile de acordare a licențelor pentru noile tehnologii din domeniul energiei nucleare;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>9.</NO.P>subliniază rolul electrificării, dar constată că este necesar să se extindă și să se modernizeze rețelele în mod semnificativ; solicită o „strategie a UE privind flexibilitatea energetică”, care să pună accentul pe răspunsul părții de consum și pe stocarea energiei; salută intenția de actualizare a strategiei pentru încălzire și răcire și Planul de acțiune privind electrificarea; invită Comisia să recunoască sectorul eficienței energetice ca fiind un sector strategic esențial pentru decarbonizarea industrială și competitivitatea europeană;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>10.</NO.P>subliniază rolul important pe care îl poate avea hidrogenul din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în decarbonizarea industriei; solicită adoptarea și punerea în aplicare rapidă a unei definiții simple, neutre din punct de vedere tehnologic și favorabile investițiilor a hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon în viitorul regulament delegat pentru a completa Directiva (UE) 2024/1788<FOOTNOTE><FIELD> Directiva (UE) 2024/1788 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024 privind normele comune pentru piețele interne ale gazelor din surse regenerabile, gazelor naturale și hidrogenului, de modificare a Directivei (UE) 2023/1791 și de abrogare a Directivei 2009/73/CE (JO L, 2024/1788, 15.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1788/oj).</FIELD></FOOTNOTE> prin specificarea unei metodologii de evaluare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, asigurându-se, în același timp, că o astfel de definiție este solidă, este bazată pe date științifice și stimulează producția și utilizarea hidrogenului pentru a asigura reducerea emisiilor; sprijină anunțarea unui studiu privind normele pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO); îndeamnă Comisia să țină seama de rezultatele acestui studiu și de preocupările părților interesate și să propună, după caz, modificări ale actului delegat privind RFNBO<FOOTNOTE><FIELD> Regulamentul delegat (UE) 2023/1184 al Comisiei din 10 februarie 2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului prin instituirea unei metodologii a Uniunii de stabilire a unor norme detaliate pentru producția de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică (JO L 157, 20.6.2023, p. 11, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2023/1184/oj).</FIELD></FOOTNOTE> pentru a crește producția de hidrogen din surse regenerabile și a reduce prețurile acestuia pentru consumatori;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>11.</NO.P>reafirmă necesitatea de a elabora măsuri pentru a asigura aprovizionarea cu gaze la un cost redus pentru sectoarele care nu se pot baza în mod substanțial pe electrificare pe termen scurt și mediu; solicită parteneriate diversificate și fiabile, în conformitate cu securitatea Uniunii, interesele acesteia și foaia de parcurs RePowerEU;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>12.</NO.P>îndeamnă Comisia să se angajeze în dialoguri sectoriale cu industriile, cu mediul academic, cu partenerii sociali și cu părțile interesate relevante din domeniul tehnologiilor curate și al industriilor energointensive, precum și cu clusterele industriale regionale (transfrontaliere), pentru a consolida competitivitatea acestora și a facilita tranziția lor; subliniază că ecosistemele industriale sunt foarte interconectate și eficiente, închiderea unei instalații afectând întregul cluster; solicită o monitorizare și o raportare anuală privind competitivitatea și reziliența ecosistemelor noastre industriale și progresele înregistrate în parcursurile de tranziție, astfel încât instrumentele să poată fi adaptate rapid și să poată beneficia de un sprijin adaptat atunci când este necesar;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>13.</NO.P>subliniază că succesul tranziției industriale curate depinde de o forță de muncă calificată; invită Comisia și statele membre să elaboreze o strategie coordonată în materie de competențe industriale, aliniată la Regulamentul privind industria „zero net” și la prioritățile în materie de tehnologii curate; sprijină implementarea și extinderea rapidă a academiilor pentru industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și a centrelor de excelență profesională; încurajează utilizarea instrumentelor UE, cum ar fi FSE +, Erasmus + și Fondul pentru o tranziție justă, pentru a sprijini perfecționarea și recalificarea specifice în regiunile industriale în curs de transformare, inclusiv în zonele rurale;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>14.</NO.P>salută piețele-lider pentru produsele europene curate, circulare și cu emisii scăzute de dioxid de carbon; subliniază necesitatea de a stimula cererea prin intermediul achizițiilor publice și private și prin introducerea unor criterii și standarde de sustenabilitate și reziliență, atunci când este necesar; sprijină crearea unor etichete voluntare privind intensitatea carbonului pentru produsele industriale (de exemplu, pentru oțel și ciment), care ar trebui să reflecte mai degrabă performanța în materie de carbon decât preferința pentru anumite procese, precum și alinierea la legislația UE existentă, inclusiv la Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile<FOOTNOTE><FIELD> Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile, de modificare a Directivei (UE) 2020/1828 și a Regulamentului (UE) 2023/1542 și de abrogare a Directivei 2009/125/CE (JO L, 2024/1781, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1781/oj).</FIELD></FOOTNOTE> și la Regulamentul privind produsele pentru construcții<FOOTNOTE><FIELD> Regulamentul (UE) 2024/3110 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2024 de stabilire a unor norme armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 (JO L, 2024/3110, 18.12.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/3110/oj).</FIELD></FOOTNOTE>; invită Comisia să analizeze alte cerințe pentru a garanta cererea de produse curate fabricate în UE;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>15.</NO.P>salută acțiunile propuse pentru consolidarea economiei circulare și a bioeconomiei prin asigurarea accesului la materiale și resurse; încurajează includerea în actul legislativ privind economia circulară a unor măsuri de creștere a utilizării și accesibilității materialelor secundare strategice în UE, ținând seama de obiectivele Regulamentului privind materiile prime critice<FOOTNOTE><FIELD> Regulamentul (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 (JO L, 2024/1252, 3.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1252/oj).</FIELD></FOOTNOTE>; subliniază că trebuie identificate materiile prime reciclate de importanță strategică și care ar trebui monitorizate la export, cum ar fi oțelul și deșeurile metalice, și că orice dezechilibru între cerere și ofertă ar trebui contracarat, de exemplu prin introducerea de restricții la export; insistă asupra aplicării corecte a Regulamentului privind transferurile de deșeuri<FOOTNOTE><FIELD> Regulamentul (UE) 2024/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind transferurile de deșeuri, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1257/2013 și (UE) 2020/1056 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 (JO L, 2024/1157, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1157/oj).</FIELD></FOOTNOTE>; solicită un cadru de reglementare previzibil care să stimuleze modelele de afaceri circulare, în special cele bazate pe prevenirea generării de deșeuri, reutilizare și reciclare de înaltă calitate;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>16.</NO.P>subliniază necesitatea de a proteja piața europeană împotriva concurenței neloiale și a dumpingului supracapacității industriale din țări din afara UE, prin utilizarea pe deplin a mecanismelor de apărare comercială; invită Comisia să adopte o utilizare sistematică, proactivă și proporțională a instrumentelor de apărare comercială, inclusiv a investigațiilor antidumping și antisubvenție; solicită consolidarea capacității de punere în aplicare a Regulamentului privind subvențiile străine<FOOTNOTE><FIELD> Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind subvențiile străine care denaturează piața internă (JO L 330, 23.12.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2560/oj).</FIELD></FOOTNOTE> și regretă că acest instrument nu a fost încă activat în mod sistematic în sectoare-cheie; solicită Comisiei să trateze supracapacitatea industrială și dependențele strategice ca riscuri esențiale în materie de concurență, care necesită un răspuns coordonat la nivelul UE și instrumente adecvate; invită Comisia să se asigure că accesul la piața internă a UE sau la proiectele industriale europene nu este acordat actorilor care contribuie la denaturarea structurală a pieței sau la concurența neloială;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>17.</NO.P>salută simplificarea propusă a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) în primul pachet omnibus ca un pas important pentru a spori și mai mult eficacitatea CBAM în cea ce privește combaterea relocării emisiilor de dioxid de carbon; solicită din nou o soluție de export viabilă pentru a aborda riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru mărfurile CBAM exportate din UE către țări din afara UE; solicită Comisiei să analizeze cu atenție riscurile asociate certificatelor neverificate din afara UE, care ar putea afecta echitatea și competitivitatea; salută intenția Comisiei de a prezenta o strategie de combatere a eludării înainte de sfârșitul anului și de a analiza posibilitatea extinderii CBAM la alte sectoare în cadrul viitoarei revizuiri; subliniază importanța unui CBAM eficace în contextul eliminării treptate a certificatelor gratuite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>18.</NO.P>salută, în contextul punerii în aplicare a Strategiei de gestionare industrială a carbonului, elaborarea unei argumentații în favoarea eliminării permanente a carbonului în legislația (revizuirile legislației) viitoare; recunoaște că gestionarea carbonului, inclusiv captarea, stocarea, transportul și utilizarea, poate fi necesară pentru sectoarele în care este dificil să se reducă emisiile; subliniază necesitatea de a propune un pachet-cadru privind piața de CO<STRING SUBSCRIPT="on">2</STRING> pentru transportul și infrastructura de CO<STRING SUBSCRIPT="on">2</STRING>;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>19.</NO.P>solicită o finanțare accesibilă pentru IMM-uri; salută aprobarea și plata accelerată în ceea ce privește instrumente precum Fondul pentru inovare și NZIA și subliniază că inițiativa privind proiectele importante de interes european comun (PIIEC) trebuie să fie accesibilă IMM-urilor; îndeamnă la îmbunătățiri și armonizări suplimentare pentru a simplifica cererile de finanțare, a reduce obligațiile de raportare și a accelera punerea în aplicare a proiectelor mici;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>20.</NO.P>subliniază importanța abordărilor sectoriale pentru a pune în aplicare în mod eficace Pactul pentru o industrie curată în toate ecosistemele industriale; salută Planul de acțiune industrială pentru sectorul autovehiculelor, Planul de acțiune privind oțelul și metalele, anunțarea pachetului privind industria chimică, Planul de investiții în transporturi durabile și strategia în domeniul bioeconomiei ca elemente esențiale ale unei tranziții industriale coerente; solicită ca Planul de investiții în transporturi durabile să includă strategii detaliate de decarbonizare, care să reflecte nevoile tehnologice și de investiții specifice pentru diferitele moduri de transport; solicită includerea altor sectoare, cum ar fi sectorul aerospațial european și combustibilii alternativi, în cadrul Pactului pentru o industrie curată; solicită un plan de acțiune specific pentru tehnologia curată;</P></ACTION><ACTION><P><NO.P>21.</NO.P>încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.</P></ACTION></ACTLST></DISPOSITIF></TEXT></RESOL></TXTLST></SDOCTA>