A.întrucât clasificarea în funcție de risc a țărilor propusă în temeiul Regulamentului (UE) 2023/1115 nu reflectă cu acuratețe realitățile actuale din țările în cauză, deoarece se bazează pe date depășite și nu include toți indicatorii de risc relevanți și disponibili;

B.întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1093 al Comisiei nu reflectă cu acuratețe realitățile din țările în cauză, deoarece nu ia în considerare factori esențiali din lumea reală, în special dinamica actuală a utilizării terenurilor și degradarea pădurilor; întrucât recunoașterea degradării ca factor de risc ar conduce la plasarea anumitor state membre în categorii de risc mai ridicat, punând astfel sub semnul întrebării ipoteza că lanțurile de aprovizionare din Uniune prezintă în mod automat un risc scăzut https://www.eea.europa.eu/publications/how-are-european-forest/how-are-european-forest-ecosystems-doing.;

C.întrucât principalele evoluții în materie de guvernanță, tendințe legate de defrișări și mecanisme de asigurare a respectării reglementărilor care au avut loc începând cu 31 decembrie 2020, data-limită menționată la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2023/1115, nu se reflectă în mod adecvat în metodologie;

D.întrucât datele pe care se bazează clasificarea în funcție de risc provin în primul rând din Global Forest Resources Assessment (Evaluarea resurselor forestiere mondiale) efectuată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, cele mai recente rapoarte de țară privind întregul ciclu fiind anterioare anului 2020, și, prin urmare, astfel de date nu reprezintă în mod adecvat sau corect eforturile naționale recente de prevenire a defrișărilor, politicile actualizate de utilizare a terenurilor, îmbunătățirile în materie de monitorizare prin satelit în timp real și cele mai recente tendințe legate de defrișări din mai multe țări https://www.fao.org/forest-resources-assessment/en.;

E.întrucât metodologia pentru clasificarea țărilor în funcție de risc este lipsită de transparență în ceea ce privește modul în care sunt ponderați diferiți factori de risc și nu ține seama de variabilitatea regională din interiorul țărilor; întrucât acest lucru ridică serioase semne de întrebare cu privire la corectitudinea și credibilitatea metodologiei de clasificare;

F.întrucât metodologia pentru clasificarea țărilor în funcție de risc este eronată deoarece se axează în principal pe ratele agregate ale defrișărilor înregistrate de-a lungul timpului, iar această abordare nu ține seama de natura multidimensională a riscului de defrișare, neluând în considerare întreaga arie a indicatorilor prevăzuți la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2023/1115;

G.întrucât abordarea care stă la baza metodologiei actuale stabilite în Regulamentul (UE) 2023/1115 nu oferă suficientă flexibilitate pentru a permite actualizări în timp util, dând astfel naștere unei incertitudini semnificative pe piață și unei potențiale volatilități;

H.întrucât fără un mecanism clar definit de reevaluare periodică și transparentă, clasificarea țărilor în funcție de risc nu mai este aliniată la condițiile în schimbare, subminând astfel atât eficacitatea Regulamentului (UE) 2023/1115, cât și funcționarea piețelor mondiale de mărfuri;

I.întrucât absența unor procese clare prin care să li se schimbe țărilor categoria de risc prin progrese demonstrabile subminează rolul Regulamentului (UE) 2023/1115 ca mecanism de stimulare pozitivă și limitează potențialul său de a stimula transformarea sustenabilă pe teren;

J.întrucât criteriul pierderii nete a pădurilor între 2015 și 2020, folosit pentru a determina categoria „risc scăzut” menționată la articolul 29 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2023/1115, ia în calcul pierderea totală a suprafeței împădurite, mai degrabă decât defrișările așa cum sunt definite în sens restrâns în regulamentul respectiv, incluzând astfel zonele cu modificări temporare ale suprafețelor împădurite sau gestionarea pădurilor neasociată cu transformarea destinației terenurilor, fapt care subminează coerența metodologică și securitatea juridică;

K.întrucât metodologia pentru clasificarea țărilor în funcție de risc introduce un prag relativ de pierdere anuală a pădurilor de 0,2 % și un prag absolut de 70 000 de hectare pierdere anuală a pădurilor, fără a oferi o justificare clară pentru aceste valori specifice; întrucât trebuie remarcat că anumite țări cu un nivel ridicat al defrișărilor, cum ar fi Statele Unite, se situează puțin sub pragul absolut, ridicând semne de întrebare cu privire la obiectivitatea și robustețea criteriilor de referință alese;

L.întrucât evaluarea riscului de defrișare pe baza extinderii suprafețelor cultivate utilizate pentru produsele de bază relevante, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul (1) din Regulamentul (UE) 2023/1115, și a amplorii producției animaliere și de lemn este lipsită de precizie; întrucât includerea producției globale de lemn ca indicator al riscurilor de defrișare este discutabilă din punct de vedere metodologic, deoarece confundă activitățile forestiere legale cu defrișările determinate de schimbarea utilizării terenurilor;

M.întrucât sistemul actual cu doar trei categorii de risc este insuficient pentru a diferenția cum se cuvine între țări cu niveluri foarte diferite de risc de defrișare;

N.întrucât lipsa unei abordări nuanțate ar putea submina motivația de a lua măsuri suplimentare în cazul guvernelor mai ambițioase, deoarece penalizează efectiv progresele și nu recunoaște eforturile semnificative de combatere a defrișărilor;

O.întrucât Comisia ar trebui să remedieze deficiențele metodologice ale actualului sistem tripartit de clasificare, luând în calcul introducerea unei a patra categorii de risc – „risc neglijabil” – pentru a reflecta realitatea că, în anumite țări sau regiuni, riscul de defrișare sau de degradare a pădurilor este efectiv neglijabil datorită cadrelor juridice solide, a dinamicii reduse a schimbării utilizării terenurilor și a practicilor sustenabile de gestionare a terenurilor;

P.întrucât sistemul actual riscă să simplifice excesiv ideea de risc de defrișare prin acordarea statutului unor țări pe baza unor date depășite sau a unor medii naționale, ceea ce ar putea crea un sentiment fals de securitate și ar putea reduce obligația de diligență pentru produsele care provin din zone în care persistă defrișările ilegale;

Q.întrucât, deși datele actuale au arătat o creștere punctuală a defrișărilor în anumite regiuni ale lumii, astfel de evoluții subliniază necesitatea unei monitorizări detaliate, pe fiecare regiune în parte, mai degrabă decât a unor clasificări statice ale riscurilor la nivel național, care prezintă riscul de a caracteriza eronat tendința generală și de a ignora progresele sau regresele regionale;

R.întrucât cercetări credibile și studii pe termen lung, cum ar fi „Deforestation in the Amazon: Past, Present and Future” (Defrișările în regiunea amazoniană: trecut, prezent și viitor) https://infoamazonia.org/wp-content/uploads/2023/03/DEFORESTACION-AMAZONIA-2025_21032023.pdf., publicat de Amazon Network of Georeferenced Socio-Environmental Information în 2023, demonstrează complexitatea și variabilitatea dinamicii defrișărilor determinate de ciclurile politice, de nivelurile de asigurare a respectării reglementărilor și de condițiile socioeconomice locale și, prin urmare, susțin că este necesară o abordare mai adaptabilă și mai sensibilă la context, mai degrabă decât criterii de referință naționale rigide;

S.întrucât actualul model de clasificare a riscurilor nu ține seama de volatilitatea piețelor mondiale de mărfuri, unde fluctuațiile prețurilor, dinamica schimburilor comerciale și schimbările în materie de cerere pot modifica rapid presiunile legate de defrișări;

T.întrucât clasificarea în funcție de risc ar trebui să permită și crearea unui mecanism de compensare reglementat, aplicabil exclusiv în afara zonelor cu biodiversitate primară sau ridicată;

U.întrucât actualul sistem de evaluare comparativă la nivel de țară poate descuraja cooperarea și schimbul de date între țările care produc produse de bază relevante, în special dacă acestea percep clasificarea țărilor în funcție de risc ca fiind inechitabilă sau motivată politic; întrucât promovarea încrederii și a implicării reciproce necesită o abordare echitabilă și bazată pe dovezi și pe colaborare, care să încurajeze transparența și asumarea răspunderii, mai degrabă decât etichetarea punitivă;

V.întrucât organizațiile de mediu și ale societății civile din țările care produc produse de bază relevante și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa unor consultări incluzive în procesul de elaborare a sistemului de evaluare comparativă la nivel de țară, evidențiind importanța proceselor participative care implică comunitățile indigene, părțile interesate locale și autoritățile regionale,

1.consideră că Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1093 al Comisiei depășește competențele de executare prevăzute de Regulamentul (UE) 2023/1115;

2.invită Comisia să abroge Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1093 al Comisiei;

3.invită Comisia să revizuiască sistemul de evaluare comparativă la nivel de țară pentru a se asigura că acesta se bazează pe date actualizate, permite diferențierea regională și include o ponderare transparentă a indicatorilor de risc;

4.îndeamnă Comisia să stabilească proceduri clare, cu termene precise și transparente pentru reevaluarea periodică a clasificării țărilor în funcție de risc, pe baza unor progrese măsurabile și a unor date științifice actualizate;

5.accentuează că este important să se colaboreze cu țările care produc produse de bază relevante și cu părțile interesate prin procese incluzive și participative și să se ofere sprijin pentru reformele guvernanței forestiere și pentru sistemele de trasabilitate;

6.solicită măsuri complementare, cum ar fi parteneriatele în domeniul forestier, asistența tehnică și stimulentele pentru comerțul echitabil, care să însoțească procesul de evaluare comparativă și să promoveze transformarea sustenabilă în regiunile producătoare de produse de bază;

7.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.