P10_TA(2025)0160Costul uman al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și necesitatea urgentă de a pune capăt agresiunii ruse: situația civililor deținuți ilegal și a prizonierilor de război și continuarea bombardamentelor asupra civililorRezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2025 referitoare la costul uman al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și necesitatea urgentă de a pune capăt agresiunii ruse: situația civililor deținuți ilegal și a prizonierilor de război și continuarea bombardamentelor asupra civililor (2025/2710(RSP))Parlamentul European,

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Ucraina și Rusia,

–având în vedere Convențiile de la Haga, Carta ONU, Convențiile de la Geneva și protocoalele adiționale la acestea, Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, Convenția europeană a drepturilor omului, Convenția ONU împotriva torturii, Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,

–având în vedere Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte JO L 161, 29.5.2014, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2014/295/oj., semnat în 2014, și zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare asociată, convenită între Uniunea Europeană și Ucraina,

–având în vedere toate rezoluțiile relevante ale Adunării Generale a ONU și ale Consiliului de Securitate al ONU, în special Rezoluția ES-11/7 a Adunării Generale a ONU, adoptată la 25 februarie 2025,

–având în vedere Declarația summitului NATO de la Washington din 10 iulie 2024 și Declarația summitului de la Haga din 25 iunie 2025,

–având în vedere articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât din 24 februarie 2022 Rusia poartă un război de agresiune pe scară largă brutal, ilegal, neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei;

B.întrucât agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu a început în februarie 2022, ci în 2014, prin ocuparea și anexarea ilegală a Crimeii și a unor părți din regiunile Donețk și Luhansk, cu consecințe umanitare, economice și ecologice grave și provocând instabilitate regională; întrucât Rusia ar putea opri în orice moment războiul brutal și nejustificat de agresiune;

C.întrucât în rezoluția sa din 2 martie 2022 Adunarea Generală a ONU a numit imediat războiul Rusiei împotriva Ucrainei un act de agresiune care încalcă articolul 2 alineatul (4) din Carta ONU, iar în rezoluția sa din 14 noiembrie 2022 a recunoscut că Rusia trebuie trasă la răspundere pentru războiul său de agresiune și este responsabilă din punct de vedere juridic și financiar pentru actele sale ilicite la nivel internațional, trebuind inclusiv să acorde despăgubiri pentru prejudiciile și daunele cauzate;

D.întrucât constată că până în prezent, în 2025, Rusia a lansat peste 20 000 de drone în Ucraina, adică aproximativ 3 500 pe lună, ceea ce reprezintă o creștere de 350 % față de media lunară pe 2024; întrucât Rusia a ucis peste 1 050 de civili și a rănit încă 4 300 de civili, ceea ce constituie o dovadă clară că vizează în mod activ civilii, inclusiv ambulanțele și personalul de salvare, spre deosebire de acțiunile defensive ale Ucrainei; întrucât recentele atacuri împotriva orașelor Dnipro și Kiev, cel mai sângeros, respectiv al doilea cel mai sângeros atac asupra acestor orașe de la începutul invaziei Rusiei, contrazic flagrant afirmațiile Rusiei potrivit cărora este interesată de pace;

E.întrucât, ca reacție la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, UE a adoptat 17 pachete de sancțiuni de o amploare fără precedent împotriva Rusiei și continuă să adopte sancțiuni împotriva Rusiei cu scopul de a-i distruge definitiv capacitatea de a-și continua războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei; întrucât eludarea sancțiunilor, inclusiv prin intermediul flotei fantomă a Rusiei, și aplicarea incompletă a sancțiunilor rămân un factor major de susținere a războiului de agresiune al Rusiei; întrucât, în pofida acestor sancțiuni și a altor sancțiuni, Rusia continuă războiul său de agresiune împotriva Ucrainei;

F.întrucât SUA a oprit din nou furnizarea de asistență militară esențială Ucrainei;

G.întrucât agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a cauzat cea mai mare strămutare forțată a civililor din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, 10 milioane de ucraineni – majoritatea femei și copii – fiind strămutați, dintre care 7 milioane s-au refugiat în străinătate https://www.peopleinneed.net/the-ukrainian-refugee-crisis-current-situation-9539gp.;

H.întrucât Rusia continuă cu aceeași intensitate să comită crime de război odioase împotriva civililor nevinovați; întrucât, potrivit autorităților ucrainene, se știe că aproximativ 16 000 de civili ucraineni sunt deținuți în prezent în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate temporar, deși este probabil ca cifrele reale să fie mult mai mari; întrucât peste 70 000 de ucraineni – inclusiv civili, copii și personal militar – sunt considerați oficial ca dispăruți;

I.întrucât autoritățile ruse sunt sistematic responsabile de dispariția forțată a unui număr mare de civili ucraineni, reținând persoane fără afiliere militară pe baza unor acuzații nefondate și inventate, iar soarta și locul în care se află aceste persoane rămân necunoscute, în timp ce familiile lor trăiesc într-o incertitudine teribilă; întrucât disparițiile forțate organizate de Rusia fac parte dintr-un atac generalizat, sistematic și coordonat asupra populației civile din Ucraina;

J.întrucât, potrivit Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, cel puțin 29 de civili au murit în centre de detenție ruse, iar 170 au fost executați în zone aflate sub control rus începând din februarie 2022;

K.întrucât, pe parcursul procesului de dispariții forțate, autoritățile ruse nu au informat niciodată familiile despre soarta rudelor lor sau locul în care se află; întrucât numeroasele răspunsuri din partea diverselor autorități nu au oferit informații utile;

L.întrucât autoritățile ruse au recurs în mod sistematic la tortură și la alte forme de tratament inuman și degradant împotriva a numeroși civili ucraineni deținuți ilegal; întrucât Comisia internațională independentă de anchetă a ONU cu privire la Ucraina a găsit dovezi că Rusia a utilizat violul și violența sexuală ca mijloace de tortură împotriva femeilor și bărbaților deținuți;

M.întrucât Rusia refuză să dezvăluie numărul prizonierilor de război ucraineni pe care îi deține în prezent; întrucât autoritățile ruse încalcă în mod flagrant obligațiile care le revin în temeiul Convențiilor de la Geneva de a permite reprezentanților internaționali ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) să viziteze prizonierii și să transmită informațiile relevante CICR, autorităților de stat și familiilor prizonierilor de război;

N.întrucât prizonierii de război și deținuții civili ucraineni sunt supuși torturii, și anume înfometării, bătăilor, diferitelor tipuri de coerciție, violenței fizice, sexuale și psihologice și li se refuză asistența medicală și reprezentarea juridică;

O.întrucât Ucraina și organismele internaționale au documentat sute de execuții ale prizonierilor de război ucraineni de către forțele ruse începând din februarie 2022; întrucât Parchetul General al Ucrainei investighează execuția a 268 de prizonieri de război ucraineni (dintre care 208 pe câmpul de luptă și 59 în închisoarea „Olenivka”); întrucât numărul tot mai mare de execuții și dovezile disponibile sugerează că aceste crime nu sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-o strategie aplicată în mod sistematic și deliberat, constituind încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor omului și crime de război în temeiul Convențiilor de la Geneva și al Statutului de la Roma;

P.întrucât, începând din februarie 2022, între Ucraina și Rusia au avut loc 65 de schimburi de prizonieri ducând la eliberarea a 5 757 de persoane, între care trei schimburi ample de prizonieri în mai 2025, iar alte 469 de persoane au fost eliberate în afara mecanismelor oficiale de schimb;

Q.întrucât, de la ocuparea și anexarea Crimeii în 2014, Rusia a vizat în mod sistematic tătarii din Crimeea prin urmăriri penale motivate politic, dispariții forțate, intimidare și hărțuire; întrucât liderii, jurnaliștii, activiștii societății civile și personalitățile religioase tătare din Crimeea au fost victimele unor represiuni disproporționate, inclusiv sub pretextul unor acuzații de combatere a extremismului și a terorismului; întrucât aceste acțiuni constituie încălcări ale drepturilor internaționale ale omului și ale dreptului internațional umanitar și urmăresc să elimine identitatea și prezența populației autohtone tătare din Crimeea;

R.întrucât Rusia, deși s-a declarat apărătoare a credinței și valorilor creștine, comite în mod sistematic încălcări în masă ale drepturilor religioase în teritoriile ucrainene ocupate prin interzicerea totală a Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, cel puțin 47 de ierarhi ai bisericii ucrainene fiind uciși și mulți alții fiind torturați, precum și prin luarea drept țintă și distrugerea deliberată a proprietăților religioase de către forțele ruse; întrucât, în paralel, Rusia se folosește de Biserica Ortodoxă a Patriarhatului Moscovei pentru a tiraniza și controla comunitățile religioase și, în sens mai larg, populația ucraineană;

S.întrucât torturarea și uciderea jurnalistei ucrainene Viktoria Roșcina, în timpul captivității în Rusia, pune în lumină pericolele grave și tot mai mari cu care se confruntă jurnaliștii ucraineni deținuți de forțele ruse; întrucât alte persoane, printre care Irina Danilovici, Dmitro Hiliuk și Irina Levcenko și Heorhi Levcenko, rămân în detenție în condiții care le pun viața în pericol;

T.întrucât, potrivit inițiativei „Bring Kids Back UA” și Laboratorului de cercetare umanitară de la Yale (HRL), din februarie 2022, cel puțin 20 000 de copii ucraineni (posibil până la 35 000), au fost deportați cu forța în Rusia și Belarus sau deținuți în teritoriile ucrainene ocupate temporar, dintre care doar 1 366 au fost returnați și 637 au fost confirmați morți; întrucât se presupune că cifrele reale sunt mult mai mari, deoarece aceste transferuri și deportări continuă; întrucât, începând cu 1 iulie 2025, administrația Trump a redus finanțarea Observatorului privind conflictul din Ucraina al HRL, punând în pericol continuarea activității sale;

U.întrucât CPI desfășoară o anchetă privind situația din Ucraina începând cu 2 martie 2022 și, la 17 martie 2023, a emis mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, și al Mariei Lvova-Belova, așa-numita comisară pentru drepturile copiilor în Cabinetul președintelui Federației Ruse, pentru crima de război de deportare ilegală a copiilor ucraineni, urmate de alte mandate de arestare împotriva unor funcționari ruși emise la 24 iunie 2024; întrucât UE sprijină tribunalul special pentru crima de agresiune, care este în curs de înființare în cadrul Consiliului Europei,

1.condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune neprovocat, ilegal și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei; solicită Rusiei să înceteze imediat toate activitățile militare din Ucraina, să se retragă complet de pe teritoriul recunoscut la nivel internațional al Ucrainei, să pună capăt deportărilor forțate, să elibereze toți ucrainenii deținuți și deportați și să despăgubească Ucraina și victimele crimelor de război; condamnă încă o dată implicarea Belarusului în războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

2.își confirmă angajamentul de neclintit față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, și își reiterează politica de nerecunoaștere a teritoriilor ucrainene ocupate temporar de Rusia; subliniază cu fermitate dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, care implică dreptul de a lovi ținte militare pe teritoriul Rusiei;

3.își reafirmă solidaritatea de neclintit cu poporul ucrainean în apărarea eroică a națiunii, a teritoriului său și a valorilor europene comune; își reiterează convingerea că o Ucraină puternică, independentă și democratică este vitală pentru securitatea, stabilitatea și prosperitatea Europei; cere UE și celor 27 de state membre să sporească semnificativ eficacitatea și să accelereze furnizarea de sprijin militar Ucrainei pentru a-i permite să se apere în mod legitim împotriva atacurilor tot mai numeroase ale Rusiei asupra orașelor și infrastructurii civile din întreaga țară și să se asigure că Ucraina se află în cea mai puternică poziție posibilă pentru negocieri;

4.condamnă retorica și ideologia revizioniste și imperialiste ale lui Vladimir Putin, precum și propaganda sa insidioasă; denunță încercările sistematice ale guvernului rus de a distruge istoria, cultura, limba și identitatea Ucrainei; în această privință, condamnă cu fermitate persecutarea artiștilor ucraineni, după cum o demonstrează încarcerarea și torturarea membrilor orchestrei militare din Mariupol și supunerea lor la tratamente inumane, și solicită eliberarea lor imediată și necondiționată;

5.subliniază că invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a afectat pacea și stabilitatea în Europa și a subminat grav securitatea mondială; subliniază că Rusia rămâne cea mai mare și directă amenințare la adresa securității europene;

6.condamnă cu fermitate execuția prizonierilor de război ucraineni de către forțele ruse, ceea ce constituie o crimă de război și o încălcare gravă a Convențiilor de la Geneva; este consternat de răpirea, deținerea fără posibilitatea de a comunica, torturarea și uciderea jurnalistei ucrainene Viktoria Roșcina de către Federația Rusă, ilustrând brutalitatea extremă și cruzimea sistematică a actelor comise de ruși împotriva prizonierilor de război și a civililor ucraineni; solicită Federației Ruse să înceteze imediat mutilarea civililor și a prizonierilor de război decedați și prelevarea de organe din corpurile lor;

7.reiterează faptul că Rusia este singura responsabilă pentru războiul său de agresiune și că nu poate exista impunitate pentru încălcările drepturilor omului, crimele de război sau alte încălcări ale dreptului internațional comise de forțele și oficialii ruși; își exprimă indignarea profundă față de atacurile brutale ale Rusiei asupra civililor și față de vizarea fără discriminare a infrastructurii civile; subliniază că vizarea sistematică și deliberată a civililor, și, în mod deosebit, deportarea copiilor poate constitui o strategie de genocid orchestrată și executată de guvernul rus;

8.sprijină pe deplin anchetele în curs ale CPI privind crimele de război și crimele împotriva umanității comise de Rusia; salută acordul recent dintre Consiliul Europei și Ucraina privind înființarea unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei; subliniază că toți cei responsabili de crimele de război comise în Ucraina trebuie trași la răspundere și evidențiază că este esențial să se facă dreptate pentru a avea o pace durabilă; își exprimă profunda îngrijorare legată de sancțiunile impuse de SUA CPI și procurorilor, judecătorilor și personalului ei, care îi afectează negativ toate activitățile de anchetă și de urmărire penală în curs și constituie un atac grav la adresa sistemului judiciar internațional; solicită Comisiei să activeze de urgență statutul de blocare și statelor membre să își intensifice urgent eforturile diplomatice pentru a proteja și a susține CPI, aceasta fiind o instituție fundamentală a sistemului judiciar internațional;

9.condamnă din nou deportarea forțată, detenția ilegală și tratamentul inuman al nenumăraților civili ucraineni săvârșite de Rusia; solicită Rusiei să dea imediat familiilor informații exacte despre locul în care se află deținuții și starea lor de sănătate și solicită eliberarea imediată a tuturor civililor ucraineni ținuți în prezent în captivitate de către autoritățile ruse; evidențiază că strămutarea forțată, detenția ilegală și relele tratamente aplicate civililor ucraineni ilustrează brutalitatea intrinsecă a regimului rus și disprețul său flagrant pentru viața umană; condamnă cu fermitate tacticile crude utilizate de autoritățile ruse atât împotriva civililor, cât și împotriva prizonierilor de război ucraineni; regretă utilizarea pe scară largă și sistematică a terorii în teritoriile ocupate ale Ucrainei, cu scopul de a intimida populația civilă, de a înăbuși rezistența și opoziția politică, de a suprima activismul civic și de a eradica limba și identitatea națională ucrainene;

10.condamnă persecutarea continuă a tătarilor din Crimeea pe teritoriul ocupat ilegal al Crimeii, inclusiv detențiile motivate politic, tortura, disparițiile forțate și restricțiile privind libertatea religioasă, de exprimare și de asociere; solicită eliberarea imediată a tuturor tătarilor din Crimeea închiși din motive politice și îndeamnă UE și organizațiile internaționale să intensifice monitorizarea și apărarea cauzei populației autohtone din Crimeea;

11.îndeamnă Rusia să accepte imediat și să realizeze un schimb complet (‘all-for-all’) de prizonieri de război cu Ucraina, în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional umanitar și al Convenției de la Geneva privind tratamentul prizonierilor de război;

12.condamnă cu fermitate acțiunile violente ale Rusiei și complicitatea Belarusului în supunerea copiilor ucraineni la rele tratamente, precum asasinate, tortură, urmărire penală, transfer forțat și deportare, abuz și exploatare sexuală, rusificare forțată și militarizare; denunță impunerea forțată a cetățeniei ruse copiilor deportați și adopția lor de către familii ruse, susținută de stat, ca parte a unei politici deliberate de asimilare forțată; regretă că UE nu a putut ajuta HRL de la Yale să aibă o finanțare suficientă; invită statele sale membre să coopereze îndeaproape cu autoritățile ucrainene și cu organizațiile neguvernamentale locale și internaționale și să le sprijine în eforturile lor de a documenta toți copiii ucraineni dispăruți și deportați, de a stabili locul în care se află aceștia și de a-i repatria pentru a-i reuni cu părinții sau tutorii legali cât mai curând; reamintește că deportarea copiilor ucraineni reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar, în special a articolului 49 din cea de a patra Convenție de la Geneva, și constituie o crimă de război; îndeamnă UE să tragă la răspundere persoanele responsabile și să sancționeze persoanele și entitățile implicate în aceste crime;

13.solicită ca, în conformitate cu obligațiile pe care și le-a asumat în temeiul convențiilor de la Geneva respective, Rusia să acorde CICR acces imediat la taberele de prizonieri de război și la alte situri în care sunt deținuți soldați sau civili ucraineni; constată o diferență semnificativă în modul în care Ucraina și Rusia au tratat prizonierii de război pe care îi dețin, personalul militar ucrainean fiind grav torturat, maltratat și malnutrit, încălcându-se legile războiului și dreptul internațional umanitar;

14.solicită din nou UE și statelor sale membre să sporească ajutorul umanitar și asistența acordată pentru reabilitarea victimelor ținute în captivitate de către Rusia, care să includă accesul la asistență medicală și psihologică, la servicii de reintegrare și la asistență juridică; felicită organizațiile societății civile ucrainene și internaționale pentru sprijinul acordat familiilor copiilor ucraineni răpiți, prizonierilor de război și civililor deținuți ilegal;

15.reafirmă angajamentul ferm al UE față de reconstrucția Ucrainei și își reiterează disponibilitatea de a contribui la reconstruirea economiei și a infrastructurii Ucrainei; subliniază importanța strategică a Mecanismului pentru Ucraina în consolidarea rezilienței Ucrainei, accelerarea redresării sale și sprijinirea căii sale către dezvoltarea durabilă și către aderarea la UE; își reiterează convingerea fermă că Rusia trebuie să plătească pentru daunele masive cauzate în Ucraina și, prin urmare, solicită confiscarea activelor statului rus imobilizate în temeiul sancțiunilor UE sau utilizarea acestora pentru a sprijini apărarea și reconstrucția Ucrainei; își afirmă cu tărie convingerea că sunt disponibile diverse căi legale în acest sens și că lipsa de acțiune este un eșec impardonabil din partea guvernelor europene;

16.condamnă protocolul Dumei de Stat a Rusiei, adoptat la 24 iunie 2025, care permite statelor membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă să își desfășoare trupele pe teritoriul altor membri în caz de conflict armat, amenințări, situații de criză și exerciții militare; condamnă acest pas ca o încercare clară a Rusiei de a-și intensifica și mai mult atacurile continue asupra Ucrainei prin mobilizarea forțată a trupelor din statele învecinate și aliate;

17.condamnă cu fermitate recrutarea și desfășurarea de soldați cubanezi, pe lângă implicarea trupelor nord-coreene;

18.îndeamnă toate statele membre să ofere imediat și mai multă asistență militară și să se angajeze în achiziții comune de capacități suplimentare, în special sisteme de apărare aeriană și de atac cu rază lungă de acțiune, artilerie și muniții; în acest sens, îndeamnă toate statele membre să dedice o parte semnificativă a planurilor lor de investiții în domeniul apărării SAFE asistenței pentru Ucraina; îndeamnă statele membre și industriile lor de apărare să investească în industria ucraineană de apărare și să colaboreze cu aceasta, inclusiv prin investiții suplimentare și prin înființarea de întreprinderi comune, cu scopul de a maximiza întregul potențial al capabilităților de producție ale acesteia, pentru a produce echipamente critice în modul cel mai eficient;

19.reamintește declarațiile ferme ale mai multor șefi de stat sau de guvern din UE potrivit cărora refuzul Rusiei de încheia acordul de încetare a focului de 30 de zile propus de SUA va atrage sancțiuni mult mai drastice și, prin urmare, îndeamnă Consiliul, Comisia și statele membre să dea curs acestor declarații și să crească substanțial eficacitatea și impactul sancțiunilor asupra Rusiei; salută cel de-al șaptesprezecelea pachet de sancțiuni din 20 mai 2025, dar îndeamnă statele membre să adopte fără întârziere următorul pachet de sancțiuni; subliniază că există un imperativ strategic de a acționa cu fermitate acum; subliniază că o nouă agresiune a Rusiei în viitor ar avea consecințe de securitate și economice la nivel mondial cu mult mai grave decât angajamentul militar și financiar necesar astăzi pentru a pune capăt definitiv războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a descuraja agresiunea rusă în viitor și a realiza o pace justă, corectă și de durată; invită cu fermitate statele membre ale UE să înceteze abordarea rușinoasă bazată pe statu-quo a situației și, în schimb, să acționeze cu un sentiment reînnoit de urgență și cu determinare;

20.reamintește guvernelor ungar și slovac principiul cooperării loiale, care impune statelor membre să nu ia măsuri care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor UE; îndeamnă, prin urmare, guvernele ungar și slovac să își realinieze politica externă la pozițiile și principiile UE și să înceteze obstrucționarea repetată a eforturilor UE de a înăspri sancțiunile împotriva Rusiei;

21.consideră că, pentru a exercita presiuni asupra Rusiei să pună capăt războiului său de agresiune, începând cu o încetare a focului de durată, UE și partenerii care împărtășesc aceeași viziune trebuie să facă eforturi și să ia măsuri militare, economice, politice și diplomatice substanțial mai eficace; solicită să se ia toate măsurile necesare pentru a evita eludarea sancțiunilor, în special prin vizarea navelor „flotei fantomă” a Rusiei; solicită interzicerea totală a gazului natural lichefiat (GNL), a petrolului și a materiilor prime din Rusia, precum și măsuri provizorii pentru a reduce la minimum capacitatea Rusiei de a plăti pentru războiul său de agresiune prin exporturi de energie, inclusiv un plafon mai mic la prețul petrolului și introducerea unui plafon la prețul GNL; subliniază importanța adoptării fără întârziere a celui de al 18-lea pachet de sancțiuni; invită statele membre care blochează adoptarea celui mai recent pachet de sancțiuni să urmeze exemplul altor state membre care au găsit cu succes surse alternative pentru livrările de petrol și gaze; evidențiază că este inacceptabil ca, în al patrulea an al războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, rachetele rusești și vehiculele aeriene fără pilot utilizate în atacuri să se bazeze, în continuare, în mare măsură pe componente fabricate la vest;

22.reamintește că sprijinul general acordat Ucrainei trebuie să fie suficient pentru a opri războiul de agresiune al Rusiei și pentru ca Ucraina să își poată elibera întregul popor, să poată redobândi controlul deplin asupra întregului său teritoriu, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, și să poată descuraja orice nouă agresiune a Rusiei; reamintește că Europa a sprijinit deja Ucraina cu 50 de miliarde EUR sub formă de ajutor militar, dar subliniază că este nevoie de asistență suplimentară și că un astfel de sprijin depinde în prezent în mare măsură de Europa; îndeamnă statele membre să furnizeze mai multe arme și muniții Ucrainei înainte de încheierea negocierilor; denunță orice încercare de a exercita presiuni asupra Ucrainei pentru a ceda teritoriul ocupat, în care populația este expusă represiunii continue, violenței, disparițiilor forțate, detențiilor ilegale, deportărilor și altor forme de teroare sistematică;

23.invită UE să impună sancțiuni personale împotriva funcționarilor ruși responsabili de violența și tortura împotriva ucrainenilor încarcerați și reținuți;

24.își exprimă sprijinul deplin pentru o pace justă și durabilă în Ucraina, pe baza unor termeni stabiliți de Ucraina și acceptabilă pentru poporul său; subliniază că orice acord trebuie să susțină suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, să împiedice rearmarea Rusiei și să garanteze securitatea Ucrainei pe termen lung; insistă asupra tragerii la răspundere pentru crimele de război și asupra despăgubirilor; subliniază că negocierile de pace trebuie să fie precedate de o încetare a focului necondiționată;

25.subliniază că, având în vedere schimbarea poziției SUA cu privire la războiul de agresiune al Rusiei, UE și statele sale membre trebuie să rămână principalii aliați strategici ai Ucrainei și ar trebui să își consolideze rolul de lider în sprijinirea luptei Ucrainei pentru suveranitate, pace și justiție; invită UE și statele sale membre să depună eforturi pentru a menține un sprijin internațional cât mai larg posibil pentru Ucraina, inclusiv prin construirea de coaliții cu parteneri din afara UE care împărtășesc aceeași viziune; își reiterează apelurile pentru livrarea imediată și în cantități semnificative, în urma anunțului anterior, a unor sisteme de arme extrem de necesare și îndelung așteptate, cum ar fi rachetele Taurus, conform angajamentului asumat de noua conducere germană;

26.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Ucrainei și autorităților Rusiei și Belarusului.