P10_TA(2025)0166Luarea de măsuri în fața restricțiilor impuse de China la exportul de materii prime criticeRezoluția Parlamentului European din 10 iulie 2025 referitoare la luarea de măsuri în fața restricțiilor impuse de China la exportul de materii prime critice (2025/2800(RSP))Parlamentul European,

–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la China,

–având în vedere viitorul summit UE-China care este planificat în perioada 24-25 iulie 2025,

–având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 JO L, 2024/1252, 3.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1252/oj., cunoscut și ca Regulamentul privind materiile prime critice,

–având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii „zero net” și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 JO L, 2024/1735, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1735/oj.(Regulamentul privind industria „zero net”),

–având în vedere declarația liderilor G7 referitoare la Planul de acțiune al G7 privind mineralele critice,

–având în vedere comunicarea Comisiei din 26 februarie 2025 intitulată „Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare” (COM(2025)0085),

–având în vedere parteneriatul pentru comerț și investiții curate în curs de negociere de către UE și parteneriatele UE privind materiile prime critice,

–având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 20 iunie 2023 privind „Strategia europeană pentru securitate economică” (JOIN(2023)0020) și discursurile privind reducerea riscurilor susținute de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, la Centrul European de Politici, la 30 martie 2023, și la Parlament, la 18 aprilie 2023,

–având în vedere cel de al 13-lea dialog strategic UE-China, care a avut loc la Bruxelles, la 2 iulie 2025, între Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, și ministrul chinez al afacerilor externe, Wang Yi,

–având în vedere declarațiile președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, cu ocazia summitului G7 de la Kananaskis, Canada, din perioada 16-17 iunie 2025,

–având în vedere normele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), în special principiile nediscriminării și transparenței în ceea ce privește restricțiile la export,

–având în vedere hotărârile OMC de soluționare a litigiilor DS431, DS432 și DS433 referitoare la restricțiile Chinei la exportul de pământuri rare,

–având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului,

–având în vedere articolul 136 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.întrucât, la 4 aprilie 2025, China a început să aplice restricții la export pentru șapte din cele 17 pământuri rare și pentru magneții permanenți produși din acestea, introducând un sistem de licențe neautomate, și a folosit ca justificare considerentele privind dubla utilizare și securitatea; întrucât lista articolelor care fac obiectul restricțiilor include pământuri rare medii și grele (samariu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, lutețiu, scandiu și ytriu);

B.întrucât materiile prime critice reprezintă factori de producție esențiali pentru o gamă largă de produse și procese industriale, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi tehnologiile curate, tehnologiile digitale, asistența medicală și apărarea; întrucât o aprovizionare sigură și sustenabilă cu materii prime critice este fundamentală pentru realizarea obiectivelor Uniunii în materie de climă, digitalizare, competitivitate și apărare;

C.întrucât volumul exporturilor a scăzut aparent cu până la 80%, ceea ce are un impact puternic asupra multor sectoare, printre altele echipamentele electronice și tehnologia de consum, energia verde și energia din surse regenerabile, industria autovehiculelor, industria aerospațială și asistența medicală;

D.întrucât dependența UE de China în ceea ce privește materiile prime critice a continuat să crească sau, în cel mai bun caz, rămâne la un nivel ridicat; întrucât lanțul mondial de aprovizionare cu pământuri rare este puternic concentrat în China, care controlează aproximativ 75 % din producția minieră și 85 % din capacitatea de prelucrare, ajungând la peste 95 % în cazul unor pământuri rare, cum ar fi terbiul, ytriul și disprosiul; întrucât UE rămâne excesiv de dependentă de țările terțe pentru aprovizionarea cu materii prime critice și este aproape în întregime dependentă de China pentru aprovizionarea cu pământuri rare grele; întrucât UE își acoperă 98 % din cererea sa de magneți permanenți și 92% din cererea sa de magneți NdFeB prin importuri din China;

E.întrucât China și-a extins considerabil poziția dominantă în mineritul, prelucrarea și rafinarea materiilor prime critice și a produselor intermediare la nivel mondial, creând dependențe strategice de-a lungul lanțurilor valorice esențiale, care au fost uneori exploatate deliberat prin măsuri comerciale restrictive; întrucât China a restricționat pentru prima dată exportul de pământuri rare în 2010 în urma unui litigiu teritorial cu Japonia, iar această restricție a fost declarată incompatibilă cu normele OMC de către organul de apel; întrucât China a instituit restricții ample pentru exportul de minerale brute clasificate drept strategice și/sau critice de UE, inclusiv pentru galiu și germaniu, începând cu 1 august 2023, grafit din decembrie 2023, produsele pe bază de stibiu, începând cu 15 septembrie 2024, wolframul și bismutul, începând cu 4 februarie 2025, precum și scandiul, începând cu 17 aprilie 2025;

F.întrucât implementarea acestor restricții la export a început deja să cauzeze perturbări grave industriei din UE, inclusiv industriei autovehiculelor, până la 17 linii de asamblare suferind opriri temporare în mai 2025; întrucât o gamă largă de sectoare s-ar putea confrunta cu perturbări, cum ar fi asistența medicală, spațiul și apărarea – inclusiv avioanele de luptă, fregatele, dronele și sistemele de arme ghidate de precizie – turbinele eoliene și bateriile, precum și tranziția verde și cea digitală în general;

G.întrucât procedura de acordare a licențelor din China cere solicitanților să divulge informații sensibile, ceea ce încalcă secretul economic; întrucât cadrul actualizat de control al exporturilor pus în aplicare de China din decembrie 2024 conferă mai multe competențe discreționare Ministerului Comerțului din China, Consiliului de Stat și Comisiei Militare Centrale pentru a supune controlului exporturilor produsele care nu sunt clasificate oficial ca produse cu dublă utilizare; întrucât aceste noi reglementări includ măsuri cu aplicare extrateritorială;

H.întrucât UE aplică regimul de control al exporturilor anumitor tipuri de materiale critice și avansate, dar controalele respective se concentrează în mod clar asupra tipurilor de materiale cu parametri tehnici preciși referitori la utilizarea lor pentru aplicații militare specifice, nu afectează comerțul cu produse comerciale nesensibile și vizează doar o mică parte din totalul exporturilor de materiale în cauză;

I.întrucât China a urmărit deliberat o strategie de subcotare a prețurilor de pe piața mondială, menținându-și, în același timp, piața internă închisă, în general în beneficiul întreprinderilor de stat, și o asociază cu sisteme uriașe de subvenții, ceea ce conduce la denaturări semnificative ale concurenței la nivel mondial și pune în pericol eforturile recente ale UE și ale statelor membre de a menține pe linia de plutire sectoarele miniere rămase ale UE;

J.întrucât UE a adoptat Regulamentul privind materiile prime critice în aprilie 2024 ca punct de plecare al eforturilor de îmbunătățire a rezilienței și a autonomiei aprovizionării UE cu materii prime critice și materii prime strategice; întrucât Regulamentul privind materiile prime critice abordează atât partea de ofertă, cât și cea de cerere, inclusiv prin obiective de producție, prin utilizarea eficientă a resurselor care vizează moderarea consumului și prin înlocuirea materiilor prime strategice; întrucât circularitatea stă la baza Regulamentului privind materiile prime critice, care intenționează să acopere 25 % din nevoile Uniunii de materii prime strategice prin reciclare până în 2030 și are obiectivul de a recicla din deșeuri cantități substanțial mai mari pentru fiecare materie primă strategică, inclusiv pentru magneții permanenți;

K.întrucât viitorul summit UE-China reprezintă o ocazie de a iniția un dialog, menținând totodată o poziție fermă împotriva constrângerilor;

L.întrucât China aplică în continuare sancțiuni împotriva unui fost deputat în Parlamentul European, unor deputați din parlamentelor statelor membre și unor grupuri de reflecție europene,

1.condamnă cu fermitate decizia Chinei de a aplica restricții asupra exportului de pământuri rare, care a sistat exporturile și a perturbat semnificativ lanțuri de aprovizionare vitale pentru industria de autovehicule, producătorii din domeniul apărării, întreprinderile din domeniul semiconductorilor, tehnologiile ecologice, aplicațiile medicale și multe alte sectoare din UE și din întreaga lume; consideră că acțiunea Chinei este nejustificată și are o intenție coercitivă, bazându-se pe influența enormă pe care o oferă poziția sa de cvasi-monopol pe piața mondială;

2.consideră că China utilizează aceste restricții la export pentru a-și consolida poziția de negociere; reliefează că UE trebuie să respingă cu fermitate orice încercare a Chinei de a utiliza aceste restricții pentru a impune concesii legate de alte obstacole comerciale actuale și consideră că orice concesii acordate Chinei în acest sens ar afecta capacitatea UE de a se proteja împotriva constrângerilor actuale și viitoare;

3.subliniază importanța de a exprima, la viitorului summit UE-China, îngrijorarea privind restricțiile impuse de China la exporturile de pământuri rare și implicațiile mai ample ale acestor restricții pentru lanțurile de aprovizionare mondiale; este convins că controlul exporturilor ar trebui să facă parte dintr-o abordare multilaterală menită să protejeze securitatea internațională și să asigure condiții echitabile de concurență la nivel global, insistă că controalele unilaterale trebuie să se limiteze la cele strict necesare din considerente de securitate națională, cu norme transparente și clar definite, și, prin urmare, subliniază că acțiunile Chinei sunt contrare normelor și practicilor multilaterale și invită Comisia și statele membre să adopte o poziție fermă și unită, să coopereze cu China pentru a găsi o soluție structurală și să continue dialogul cu China în această privință;

4.îndeamnă autoritățile chineze să dea curs în mod concret propunerii lor și să ridice pe deplin restricțiile la export; ia act, între timp, de propunerea recentă a autorităților chineze de a institui așa-numite „culoare verzi” menite să simplifice procedurile pentru întreprinderile europene;

5.subliniază necesitatea urgentă ca UE să își consolideze influența strategică și caracterul indispensabil prin identificarea, operaționalizarea și consolidarea domeniilor în care deține avantaje critice față de China în materie de bunuri și tehnologii esențiale, cu scopul de a consolida autonomia strategică a UE, sau prin limitarea accesului la piața internă a UE a vânzătorilor chinezi cu grad ridicat de risc, în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul comercial internațional;

6.consideră că măsurile luate de China reprezintă o instrumentalizare nejustificată a liniilor sale de aprovizionare cu materii prime critice, transformând-o într-o sursă nefiabilă de factori de producție pentru sectoarele critice și o amenințare la adresa intereselor economice și esențiale în materie de securitate ale Uniunii;

7.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la cerințele impuse de autoritățile chineze, conform cărora solicitanții trebuie să divulge date sensibile atunci când solicită autorizații de export, precum și cu privire la riscul considerabil de scurgeri tehnologice asociate în ceea ce privește lanțul valoric al bazei industriale de apărare și secretele de securitate națională, subliniind că acestea pot fi utilizate pentru constrângeri viitoare; consideră esențial ca Comisia și statele membre să evalueze și să atenueze implicațiile în materie de securitate ale unor astfel de transferuri de date, în conformitate cu strategia europeană de securitate economică;

8.îndeamnă Comisia și statele membre să accelereze punerea în aplicare a Regulamentului privind materiile prime critice; subliniază rolul important al Comitetului european pentru materii prime și al subgrupurilor sale pentru punerea în aplicare rapidă și eficientă a Regulamentului privind materiile prime critice; reamintește obiectivele clare și ambițioase stabilite pentru a stimula capacitățile UE de extragere, prelucrare și reciclare a materiilor prime strategice pe plan intern până în 2030; subliniază selectarea primelor 60 de proiecte strategice din cadrul Regulamentului privind materiile prime critice;

9.regretă că Regulamentul privind materiile prime critice nu a fost însoțit de un buget specific al UE, deși lipsa finanțării constituie principalul blocaj; subliniază necesitatea urgentă de a asigura investiții în proiectele strategice aprobate în temeiul Regulamentului privind materiile prime critice și în alte proiecte de stimulare a extracției, rafinării, prelucrării și reciclării care contribuie la reducerea riscurilor față de China și la atingerea criteriilor de referință ale Regulamentului privind materiile prime critice; îndeamnă Comisia să aloce în continuare sprijin la nivelul UE diversificării ofertei de pământuri rare și de materii prime critice și să garanteze că viitorul cadru financiar multianual va include o linie bugetară pentru a stimula investițiile în extracție, prelucrare, circularitate, cercetare și inovare, inclusiv pentru înlocuirea materiilor prime critice;

10.subliniază necesitatea ca UE să exploateze mine pe plan intern și să restabilească capacitatea de prelucrare; subliniază că creșterea eficienței utilizării resurselor prin inovare tehnologică este unul dintre obiectivele Regulamentului privind materiile prime critice; evidențiază potențialul reciclării și al mineritului urban de a atenua constrângerile de aprovizionare pe termen scurt și solicită Comisiei să ia măsuri imediate pentru a îmbunătăți colectarea și păstrarea pământurilor rare pe piața internă;

11.subliniază necesitatea de a asigura justificarea economică pe termen lung și viabilitatea investițiilor în lanțurile valorice ale materiilor prime critice, inclusiv prin sprijin financiar, cum ar fi pragurile de preț, sprijinul pentru contractele de achiziționare și constituirea de stocuri strategice; invită statele membre să solicite ca întreprinderile mari care produc tehnologii în sectoare strategice să desfășoare în mod corespunzător și periodic activități de pregătire pentru riscuri și măsuri de atenuare a deficitelor de aprovizionare, inclusiv prin constituirea de stocuri;

12.invită Comisia să evalueze, împreună cu statele membre, nivelul minim în UE al stocurilor strategice de pământuri rare considerate materii prime strategice (neodim, praseodim, terbiu, disprosiu, gadoliniu, samariu și ceriu) și aplicațiile finale corespunzătoare, inclusiv cele legate de industria de apărare;

13.solicită, de asemenea, un angajament mai puternic pentru a încheia parteneriate pentru comerț și investiții curate (CTIP) și parteneriate strategice bilaterale privind materiile prime, care să se bazeze pe parteneriate cu adevărat avantajoase pentru toate părțile și să respecte standarde ridicate în materie de sustenabilitate și de drepturi ale omului; insistă asupra necesității de a trece la acorduri obligatorii privind materiile prime critice cu scopul de a asigura securitatea pe termen lung a aprovizionării UE, de a garanta o transparență mai ridicată și de a se asigura că Parlamentul are competențe de control; subliniază importanța acordurilor de liber schimb și a inițiativei „Global Gateway” pentru îmbunătățirea accesului la materii prime critice;

14.încurajează utilizarea în legislația relevantă privind achizițiile publice a unor clauze preferențiale vizând aprovizionarea cu pământuri rare de la furnizorii din UE și de la partenerii de încredere; solicită o coordonare mai mare cu partenerii internaționali care împărtășesc aceeași viziune, în special în cadrele G7 și NATO și cu Organizația Japoniei pentru metale și securitate energetică, cu scopul de a îmbunătăți transferul de cunoștințe, a alinia securitatea lanțului de aprovizionare, investițiile comune și strategiile de constituire a stocurilor și de a dezvolta standarde bazate pe surse de încredere pentru sectoarele și proiectele strategice;

15.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Populare Chineze.