1.solicită mobilizarea generală a tuturor resurselor juridice, administrative și financiare și a instrumentelor disponibile pentru a consolida securitatea și suveranitatea industrială și tehnologică a UE, inclusiv reziliența și protecția infrastructurii critice, cum ar fi energia electrică, apa și sistemele de comunicații, pentru a proteja cetățenii și întreprinderile din UE și pentru a atenua impactul colapsurilor și al altor perturbări majore, accelerând și investind în tranziții, sporind competitivitatea, generând creștere economică susținută, creând locuri de muncă de calitate, sprijinind IMM-urile și contribuind la convergența și coeziunea socială ascendentă, în contextul instabilității geopolitice și al tensiunilor internaționale; evidențiază că Europa a rămas în urmă, iar riscul ca regiunea noastră să devină irelevantă ar putea crește dacă nu se iau măsuri suplimentare;

2.salută reluarea dezbaterii privind necesitatea de a restabili competitivitatea, productivitatea și creșterea economică în UE, încurajată de rapoartele Draghi și Letta; reamintește că creșterea productivității ar putea fi realizată în principal prin investiții în activități inovatoare, inclusiv în tranziții; subliniază că concurența poate stimula productivitatea, investițiile și inovarea;

3.salută rapoartele Draghi și Letta ca fiind unul dintre nenumăratele semnale de alarmă pentru factorii de decizie de la nivel european și național, precum și un punct de plecare pentru acțiuni de promovare atât a investițiilor private, cât și a celor publice, în special pentru sectoarele tehnologice aflate în tranziție, sectorul autovehiculelor aflat în tranziție și pentru industriile grele cum ar fi industria oțelului și industria chimică; salută faptul că Comisia recunoaște rolul finanțelor publice în mobilizarea finanțării private și în sprijinirea inovării în UE; subliniază că lipsa progreselor în ceea ce privește integrarea piețelor financiare din UE a fost adesea cauzată de rezerve din partea statelor membre; invită statele membre să profite de momentul prezent și să colaboreze cu Parlamentul pentru a avansa cu adevărat pe calea integrării piețelor financiare din UE; reamintește că eforturile Uniunii Europene de a finaliza uniunea piețelor de capital nu au condus la un rezultat definitiv din 2015 și până în prezent; încurajează toate părțile să depună eforturi pentru a realiza uniunea economiilor și a investițiilor cât mai curând posibil;

4.ia act cu îngrijorare de riscurile de șocuri negative asupra creșterii economice FMI, Perspectivele economice la nivel mondial, aprilie 2025. și de tulburările continue de pe piețele financiare, precum și de incertitudinile geopolitice care ar putea amenința prosperitatea cetățenilor, lucrătorilor și întreprinderilor europene în special; constată că incertitudinile geopolitice au crescut deja în mod semnificativ volatilitatea pieței financiare și au contribuit la slăbirea dolarului american și că securitatea este o condiție prealabilă pentru o creștere durabilă;

5.recunoaște că cadrul de reglementare solid al UE a contribuit la stabilitatea sa financiară; consideră că această stabilitate și previzibilitate legislativă ar putea deveni un real avantaj comparativ și competitiv, deoarece acești factori sunt esențiali pentru încrederea investitorilor internaționali; evidențiază legătura intrinsecă dintre statul de drept și creșterea economică sustenabilă și competitivă; evidențiază că robustețea sectorului financiar este un element-cheie al competitivității sale;

6.recunoaște activitatea desfășurată până în prezent pentru a construi o uniune a piețelor de capital, începând cu „Planul de acțiune privind edificarea unei uniuni a piețelor de capital” din septembrie 2015; regretă că progresele înregistrate de atunci și până în prezent în integrarea piețelor de capital din UE au fost limitate și solicită accelerarea acestui proces; salută, în acest sens, adoptarea comunicării Comisiei intitulată „Uniunea economiilor și a investițiilor. O strategie de stimulare a prosperității cetățenilor și a competitivității economice în UE”, care subliniază diverse inițiative politice și urmărește să integreze piețele financiare ale UE și să canalizeze în mod eficient economiile către investiții;

7.subliniază importanța consolidării încrederii în sistemul bancar; consideră că asigurarea stabilității financiare și promovarea unei piețe unice eficiente sunt obiective fundamentele pentru UE; recunoaște că finalizarea uniunii bancare trebuie să fie o prioritate strategică în aprofundarea uniunii economice și monetare; solicită Consiliului să accelereze adoptarea legislației de care este încă nevoie pentru a asigura cadrul de stabilitate financiară și a finaliza uniunea bancară;

8.insistă că este necesar să se ia măsuri urgente pentru a accelera procesul decizional, a reduce întârzierile în punerea în aplicare și pentru a urgenta deciziile UE privind instrumentele și mecanismele de sprijin;

9.consideră că Uniunea trebuie să facă progrese legate de uniunea piețelor de capital pentru a mobiliza investițiile din sectorul privat; subliniază că va fi nevoie și de sprijin din partea sectorului public pentru a realiza investițiile suplimentare anuale minime necesare pentru a revigora un sector industrial sustenabil și inovator și pentru a asigura prosperitatea Uniunii; subliniază că o creștere a productivității ar genera, de asemenea, o marjă de manevră bugetară mai mare;

10.subliniază că prea mult capital nu este folosit în mod productiv în UE; subliniază că întreprinderile, în special IMM-urile, nu pot profita pe deplin de piețele de capital existente în Europa în ceea ce privește finanțarea și investițiile;

11.regretă că mulți antreprenori cu sediul în UE simt nevoia de a se muta în alte țări pentru a obține acces mai ușor la finanțare și resurse; constată cu îngrijorare că lipsa de fonduri de capital de risc pe scară largă și de posibilități de ieșire viabile din punct de vedere financiar în UE îi determină să se extindă cu ajutorul investițiilor străine și pe piețele străine; constată că acest lucru se datorează lipsei unei uniuni integrate a piețelor de capital în UE și faptului că piețele UE nu sunt încă în măsură să le satisfacă nevoile; reamintește că UE generează anual mai multe startup-uri decât Statele Unite și că randamentul investițiilor cu capital de risc este cu aproximativ 6 % mai mare în UE decât în SUA Centrul de Studii Politice Europene, „It’s finally time to leverage pension funds to foster EU productivity and benefit pensioners” (Este timpul să mobilizăm fondurile de pensii pentru a stimula productivitatea UE și a oferi beneficii pentru pensionari), 10 februarie 2025, https://www.ceps.eu/its-finally-time-to-leverage-pension-funds-to-foster-eu-productivity-and-benefit-pensioners/., subliniind necesitatea ca instituțiile UE să promoveze un mediu mai atractiv și mai favorabil pentru inovare și creștere; este de acord cu rapoartele Draghi și Letta potrivit cărora UE ar trebui să își dezvolte în continuare piețele de capital de risc și, prin urmare, subliniază importanța dezvoltării unui ecosistem puternic pentru capitalul și investițiile de risc în UE și solicită crearea de fonduri pentru capital de risc pentru ca întreprinderile să obțină investiții pe piețele noastre, cum ar fi fonduri europene de creștere și răscumpărare suficient de mari; subliniază că sprijinul public pentru piețele de capital de risc ar trebui să acorde prioritate proiectelor aliniate la prioritățile UE;

12.subliniază că piețele financiare europene trebuie să fie atractive și ușor de accesat atât pentru emitenți, cât și pentru investitori; subliniază că acest lucru se aplică atât pentru piețele primare, cât și pentru cele secundare; evidențiază că decizia cotării pe o piață reglementată implică adesea cerințe suplimentare pentru întreprinderi, printre altele pentru a proteja investitorii; constată că aceste cerințe pot fi percepute ca un dezavantaj atunci când întreprinderile se listează la bursă; invită Comisia să monitorizeze și să reducă în permanență costurile administrative și de asigurare a conformității pentru întreprinderile cotate la bursă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; salută pachetul legislativ privind cotarea la bursă, adoptat recent, ca un prim pas în acest sens și care facilitează cotarea întreprinderilor de toate dimensiunile, inclusiv a IMM-urilor, la bursele de valori europene; solicită o punere în aplicare pragmatică a pachetului legislativ privind cotarea la bursă și invită Comisia să consolideze această inițiativă, în special în ceea ce privește analizele de capital pentru IMM-uri și prin consolidarea piețelor de creștere pentru IMM-uri, care au ajutat întreprinderile mai mici să se listeze pe bursă;

13.subliniază că investițiile publice joacă un rol esențial în completarea investițiilor private; îndeamnă Comisia să prezinte propuneri care să vizeze mobilizarea de capital suplimentar pentru a sprijini, de asemenea, obiectivele stabilite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE); consideră că instrumentele financiare și garanțiile bugetare reprezintă o utilizare eficientă a resurselor pentru urmărirea obiectivelor politice cheie ale UE; afirmă din nou că garanțiile bugetare și instrumentele financiare bine concepute, atunci când se bazează pe nevoile pieței, reprezintă o utilizare extrem de eficientă a resurselor bugetare limitate ale UE pentru a reduce riscurile investițiilor și a atrage capital privat;

14.subliniază că resursele publice ar trebui să se concentreze pe asigurarea calității, eficienței, sustenabilității și accesibilității serviciilor și infrastructurii publice, în special a celor legate de serviciile de interes general, catalizând în același timp investițiile private în tehnologii și industrii inovatoare și curate, în condiții bine definite;

15.subliniază că eliminarea deficitului de investiții nu este o chestiune care ține numai de a mobiliza volume mari de finanțare, ci și de a asigura faptul că UE are capacitatea de a canaliza fonduri către investiții productive; subliniază că capacitatea instituțională, claritatea în materie de reglementare și calitatea proiectelor sunt esențiale pentru utilizarea eficientă a capitalului public și privat; constată, în acest sens, că, din cauza mai multor factori, printre care accesul limitat la un portofoliu de piață mai larg, calitatea produselor și taxele, multe produse din UE nu aduc suficiente profituri;

16.reamintește că creșterea productivității ar putea fi realizată în principal prin investiții în activități inovatoare; reamintește că obiectivul de a investi 3 % din PIB în cercetare și inovare încă este departe de a fi atins; invită Comisia și statele membre să asigure suficiente mijloace și finanțare pentru atingerea acestui obiectiv;

17.regretă că nivelul scăzut de educație financiară din multe state membre reprezintă o provocare semnificativă pentru autonomia economică a cetățenilor și pentru dezvoltarea unei economii puternice și competitive; reamintește că o educație financiară precară afectează capacitatea populației de a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la economii, investiții și planuri de pensii; afirmă că deficiențele din educația financiară împiedică dezvoltarea unei culturi a investițiilor, care este esențială pentru creșterea economică; subliniază importanța unei strategii a UE ambițioase, măsurabile și determinate pentru a promova educația financiară în UE, care să capaciteze cetățenii să își protejeze mai bine și să își mobilizeze economiile mai eficient, precum și pentru a construi o piață de capital mai atractivă;

18.salută obiectivul pe care Comisia și l-a autoimpus de a fi o „Comisie a investițiilor” și de a debloca finanțarea necesară pentru tranziția verde, digitală și socială, de a maximiza sinergiile dintre investițiile publice și cele private, precum și de a mobiliza capitalul privat și a reduce riscurile aferente acestuia;

19.consideră că atractivitatea piețelor de capital din UE va fi sporită printr-o mai mare integrare a pieței interne a UE, într-un mod care să stimuleze concurența între întreprinderile din UE, crearea de oportunități economice pentru investițiile private și simplificarea, permițând cetățenilor și întreprinderilor să obțină profituri mai mari; subliniază că profiturile sunt totuși subminate de costurile ridicate asociate investițiilor de pe piețele financiare europene; invită Comisia și statele membre să dezvolte soluții, cu caracter legislativ sau de altă natură, pentru a încuraja crearea unei piețe de capital integrate la nivelul UE care să aibă o dimensiune, lichidități, profunzime și transparență suficiente pentru a atrage investitori atât din UE, cât și internaționali, asigurând totodată protecția consumatorilor și garantând stabilitatea financiară; reamintește că perspectiva unor profituri mai ridicate de pe urma investițiilor constituie stimulentul principal pentru participarea investitorilor mici pe piețele de capital; subliniază, în acest sens, că uniunea piețelor de capital nu va fi posibilă fără finalizarea uniunii bancare;

20.subliniază că piețele europene de capital rămân în continuare foarte fragmentate, fondurile de investiții europene fiind de aproape șapte ori mai mici decât fondurile din SUA Raportul Noyer, p. 62.; consideră că acest lucru afectează competitivitatea fondurilor de investiții din UE în raport cu concurenții de pe plan mondial, deoarece dimensiunea fondurilor este un factor-cheie care influențează costurile percepute investitorilor finali; consideră că o piață transfrontalieră a fondurilor mai integrată în UE ar putea conduce în timp la creșterea dimensiunii fondurilor și la creșteri ale eficienței care, dacă sunt transferate către investitorii mici, ar putea contribui la reducerea costurilor și la obținerea unui raport costuri-beneficii mai bun pentru investitorii finali;

21.consideră că uniunea piețelor de capital va aduce beneficii consumatorilor și IMM-urilor, oferind oportunități de investiții cu randament ridicat în economia reală și va stimula în cele din urmă piața de capital de risc, îmbunătățind accesul la surse de finanțare diversificate; consideră că finanțarea cu capital european a întreprinderilor europene în curs de extindere ar trebui să fie o prioritate, după cum o demonstrează inițiativa „Campionii europeni din domeniul tehnologiei”, care a fost lansată în februarie 2023 pentru a finanța întreprinderile europene promițătoare din domeniul tehnologiei;

22.consideră că capitalul de risc ar trebui să devină mai accesibil pentru întreprinderi, ca alternativă la creditarea bancară tradițională, în vederea diversificării surselor de finanțare; solicită Comisiei să propună măsuri pentru consolidarea acestui tip de finanțare pentru întreprinderile din UE;

23.subliniază că dimensiunea, profunzimea și lichiditatea piețelor de capital variază foarte mult de la un stat membru la altul, unele state membre având semnificativ mai mult succes în a asigura piețe primare și secundare atractive pentru întreprinderi și în a determina cetățenii să investească în aceste piețe; invită Comisia să identifice cele mai bune practici și să le integreze în activitatea referitoare la uniunea economiilor și a investițiilor;

24.consideră că capitalul privat va fi esențial pentru a elimina în cel mai eficient mod cu putință deficitul de investiții identificat în raportul Draghi;

25.sprijină integrarea cadrelor instituționale și a structurilor de piață; își reiterează apelul de a promova procesul de convergență în materie de supraveghere condus de ESMA, inclusiv acordând ESMA competențe directe de supraveghere, acolo unde aceasta aduce valoare adăugată europeană (de exemplu, asupra infrastructurilor de piață paneuropene), pentru a spori competitivitatea piețelor bursiere europene și pentru a îmbunătăți eficiența cadrului de supraveghere și colaborarea cu autoritățile naționale competente (ANC); reamintește că ESMA are deja competențe directe de supraveghere asupra mai multor entități financiare, cum ar fi agențiile de rating de credite, registrele centrale de tranzacții sau contrapărțile centrale de nivelul 2 situate în afara UE;

26.recunoaște, de asemenea, că supravegherea armonizată nu necesită întotdeauna o singură autoritate de supraveghere, ci poate fi realizată și prin convergența practicilor naționale de supraveghere, acolo unde acest lucru este mai adecvat; sprijină, prin urmare, intenția Comisiei de a propune măsuri de consolidare a instrumentelor de convergență în materie de supraveghere și de eficientizare a acestora, precum și de a realiza o supraveghere directă mai unificată a piețelor de capital prin transferarea anumitor sarcini la nivelul UE;

27.subliniază că orice creștere a competențelor autorităților europene de supraveghere ar trebui să se realizeze în paralel cu o creștere proporțională a nivelului de responsabilitate al autorităților europene de supraveghere; consideră că guvernanța ESMA ar trebui revizuită pentru a garanta eficiența și independența deciziilor acestei autorități; sprijină propunerea din raportul Draghi ca ESMA să aibă o structură de guvernanță cu un caracter european mai puternic și de a stabili o cooperare strânsă cu autoritățile naționale de supraveghere, pe baza modelului mecanismului unic de supraveghere sau al Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (ACSB);

28.consideră că autoritățile europene de supraveghere ar trebui să fie finanțate în mod adecvat pentru a fi în măsură să își îndeplinească sarcinile, inclusiv prin implicarea instituțiilor financiare și a participanților pe piața financiară din cadrul entităților supravegheate;

29.subliniază că este important ca Banca Centrală Europeană (BCE) să joace un rol puternic în supravegherea infrastructurilor de piață de importanță sistemică, în conformitate cu responsabilitățile prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în Regulamentul SIPS Regulamentul (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene din 3 iulie 2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (JO L 217, 23.7.2014, p. 16, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/795/oj).; consideră că BCE ar trebui să contribuie activ la îmbunătățirea interoperabilității, a rezilienței și a integrării sistemelor de tranzacționare și de post-tranzacționare la nivelul UE, în special prin supravegherea de către aceasta a platformelor precum TARGET2-Securities;

30.subliniază că sarcina administrativă și costurile de conformitate care apar într-un context transfrontalier ar putea deja să fie abordate printr-o mai bună coordonare și cooperare între autoritățile naționale de supraveghere, de exemplu în domeniul schimbului de date; invită Comisia și AES să treacă la un sistem de tipul „raportează o singură dată”; consideră, în acest sens, că punctul unic de acces european este o inițiativă importantă și solicită punerea sa în aplicare în timp util; sugerează că ESMA ar putea deveni, de asemenea, o platformă de date centrală, care să centralizeze raportările entităților care sunt supuse cerințelor de raportare în temeiul MiFIR Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/600/oj). și EMIR Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2012/648/oj).;

31.îndeamnă Comisia să elaboreze propuneri pentru a susține relocarea activităților de compensare în UE; regretă situația actuală în care cea mai mare parte a activităților de compensare ale UE sunt desfășurate în afara sa; așteaptă cu interes un act delegat ambițios privind conturile active în temeiul EMIR 3.0; invită Comisia Europeană să evalueze în permanență dezvoltarea activităților de compensare și efectul regulamentului și să prezinte noi propuneri legislative pentru a consolida ecosistemul de compensare al UE;

32.salută anunțul Comisiei privind un pachet ambițios de propuneri legislative pentru a consolida ecosistemul de tranzacționare și post-tranzacționare în Uniunea Europeană, a elimina barierele pentru activitatea transfrontalieră și a adecva cadrul la noile tehnologii; preconizează că această propunere ar putea contribui la remedierea fragmentării pieței în UE; subliniază totuși că majoritatea inițiativelor în favoarea consolidării pieței ar trebui să fie determinate de piață;

33.recunoaște că sunt necesare piețe de capital eficiente și lichide pentru a stimula investițiile, inclusiv printr-o infrastructură competitivă a pieței post-tranzacționare; salută propunerea legislativă a Comisiei de a introduce o modificare specifică a Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare și de modificare a Directivelor 98/26/CE și 2014/65/UE și a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257, 28.8.2014, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/909/oj). (CSDR), cu scopul de a reduce ciclul de decontare în UE de la două zile („T+2”) la o zi („T+1”) pentru tranzacțiile cu titluri de valoare transferabile executate în locuri de tranzacționare; subliniază că această inițiativă permite Uniunii să recupereze decalajul față de alte jurisdicții care au trecut deja complet la T+1 și evită nealinierea; se așteaptă ca propunerea să crească eficiența și reziliența piețelor de capital din UE, inclusiv prin reducerea riscurilor de nedecontare, prin disponibilitatea mai rapidă a titlurilor de valoare și a fondurilor, precum și reducerea cerințelor de marjă; constată cu îngrijorare că alte jurisdicții, cum ar fi Statele Unite și India, explorează sau testează cicluri de decontare T+0; solicită Comisiei să inițieze de urgență o evaluare tehnică și de reglementare a fezabilității trecerii la decontarea T+0, în strânsă coordonare cu infrastructurile de piață, băncile centrale și participanții la piață; subliniază că scurtarea în continuare a ciclului de decontare ar reduce riscul sistemic, ar îmbunătăți eficiența pieței și ar crește atractivitatea piețelor de capital ale UE la nivel mondial;

34.constată că simplificarea procedurilor administrative poate îmbunătăți atractivitatea UE ca destinație a investițiilor; consideră că alinierea cadrelor legislative ale statelor membre, menținând în același timp competențele naționale și standarde minime, ar trebui să facă parte din agenda de simplificare pentru a facilita activitățile transfrontaliere; reamintește că recurgerea la regulamente mai degrabă decât la directive ar reduce divergențele în punerea în aplicare a legislației UE, inclusiv suprareglementarea, și, prin urmare, ar sprijini exercițiul de simplificare în curs; invită Comisia să aplice principiul „o mai bună reglementare”, garantând armonizarea acolo unde evaluările impactului indică o valoare adăugată clară și combătând fragmentarea; subliniază posibilele beneficii ale simplificării cadrului UE privind finanțarea durabilă, așa cum se evidențiază în raportul Draghi, în special printr-o mai mare claritate, coerență și orientare; ia act, în acest sens, de pachetul omnibus al Comisiei privind durabilitatea;

35.consideră că primul pas către simplificare constă într-o legislație eficientă; invită Comisia să asigure implicarea AES în procesul de luare a deciziilor pentru mandatele de nivelul 2 și nivelul 3 pentru a garanta că aceste mandate sunt bazate pe dovezi, proporționale și adaptate nevoilor sectorului financiar; invită Comisia și AES să evalueze și modul în care pot fi reduse numărul și complexitatea viitoarelor acte delegate, acte de punere în aplicare, întrebări și răspunsuri și ghiduri; subliniază că AES ar trebui să respecte strict mandatul acordat de legiuitorul european;

36.salută adoptarea recentă a Actului legislativ privind cotarea la bursă care va facilita cotarea la bursele europene a întreprinderilor de toate dimensiunile, inclusiv a IMM-urilor; subliniază că dispozițiile de nivelul 2 din Actul legislativ privind cotarea la bursă ar trebui să contribuie la un mediu de cotare la bursă mai accesibil și eficient din punctul de vedere al costurilor în întreaga Uniune;

37.invită Comisia să combată fragmentarea cadrelor naționale de insolvență și să instituie mecanisme eficace pentru a soluționa disputele transfrontaliere; subliniază că o mai mare convergență juridică și claritate procedurală sunt esențiale pentru a reduce barierele din calea investițiilor transfrontaliere și pentru a sprijini o integrare mai fundă a piețelor de capital din UE;

38.își menține angajamentul de a atinge obiectivele generale ale cadrului de finanțare durabilă și de a mobiliza investiții publice și private în tranziții; reamintește că veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii vor fi esențiale pentru a sprijini investițiile în scopuri legate de climă și energie, atât în cadrul bugetelor statelor membre, cât și în bugetul Uniunii; constată că, la începutul actualului mandat, Comisia și-a reafirmat ambiția de a rămâne lider mondial în domeniul finanțării durabile; constată că, în prezent, Comisia evaluează critic toate elementele cadrului de finanțare durabilă și ar putea prezenta propuneri de simplificare;

39.invită Comisia să adopte o propunere de revizuire a Regulamentului privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/2088/oj). (SFDR), inclusiv abordarea riscurilor de dezinformare ecologică;

40.subliniază că prețurile ridicate ale energiei afectează competitivitatea UE; salută, în acest sens, propunerea formulată în raportul Draghi; solicită să se aplice principiul „aceeași activitate, aceleași norme” și să se revizuiască derogarea privind activitățile auxiliare, care permite întreprinderilor nefinanciare să efectueze tranzacții pe piețele instrumentelor financiare derivate din domeniul energiei fără a fi supuse aceluiași control ca entitățile financiare;

41.subliniază că întreprinderile care accesează piețele de capital înregistrează o creștere semnificativă, întrucât acest lucru le permite să își finanțeze proiectele de extindere, inovare și dezvoltare; susține că, prin obținerea de resurse de la o bază mai largă de investitori, aceste întreprinderi își pot diversifica sursele de finanțare; consideră că stimularea ofertelor publice inițiale este esențială pentru creșterea întreprinderilor europene și pentru integrarea în continuare a piețelor de capital din UE; solicită să se pună în aplicare măsuri care să reducă barierele de reglementare și să îmbunătățească accesul la capital, garantând că IMM-urile pot accesa cu ușurință piețele de capital, fără costuri sau o complexitate excesive;

42.este îngrijorat că, în lipsa unei strategii clare și coordonate, numărul ofertelor publice inițiale în UE va rămâne limitat, ceea ce frânează potențialul de creștere al întreprinderilor europene și reduce atractivitatea piețelor UE pentru investitorii mondiali;

43.reamintește că reglementările UE, cum ar fi Regulamentul privind prospectul și MiFID II, au contribuit la îmbunătățirea transparenței și a eficienței pieței, însă pot fi luate mai multe măsuri pentru a simplifica procesele pentru întreprinderile care doresc să lanseze o ofertă publică inițială; subliniază că practicile de piață ar trebui armonizate mai mult între statele membre, pentru a crea o piață unică de capital veritabilă; susține aplicarea la nivelul UE a bunelor practici;

44.constată că actualul cadru de impozitare al Uniunii, format din 27 de sisteme distincte de impozitare a întreprinderilor, poate crea bariere pentru întreprinderi și pentru investițiile transfrontaliere pe piața internă Comisia Europeană, Propunere de directivă a Consiliului din 12 septembrie 2023 privind întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului (BEFIT) (COM(2023)0532), expunere de motive, p. 8.; consideră că întreprinderile inovatoare ar putea beneficia de un set unic de norme la nivelul UE, dacă este cazul, și de practici comune; ia act, în acest sens, de documentul „Întreprinderile din Europa: cadru de impozitare a profitului”, care stabilește un set unic de norme pentru calcularea bazelor de impozitare a întreprinderilor; reamintește că mai multe inițiative legislative în domeniul fiscalității sunt încă în așteptare și că este important să se garanteze certitudinea, predictibilitatea și stabilitatea; ia act de clarificările Comisiei cu privire la inițiativele care urmează să fie retrase în domeniul fiscal;

45.reamintește că majoritatea chestiunilor fiscale țin de competența națională a statelor membre; subliniază totuși că un cadru mai coordonat pentru impozitarea întreprinderilor ar putea contribui la reducerea costurilor de conformitate și a sarcinii administrative, precum și la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața internă, la încurajarea extinderii, la sporirea securității juridice și la stimularea investițiilor și a creșterii economice în Uniune; îndeamnă statele membre să accelereze negocierile, în special cu privire la normele privind amortizarea; invită Comisia să exploreze și să analizeze avantajele și dezavantajele opțiunii de a introduce un al 28-lea regim;

46.invită Comisia să pună în aplicare măsuri care să încurajeze atât investitorii interni, cât și pe cei externi să participe pe piețele de capital europene; invită Comisia să ofere sprijin tehnic statelor membre pentru a elabora și pune în aplicare politici fiscale care să încurajeze investițiile;

47.ia act de recomandarea din raportul Draghi privind acordarea de stimulente fiscale pentru a sprijini dezvoltarea sectoarelor strategice; consideră că stimulentele fiscale legate de produsele de investiții ar trebui să acorde prioritate investițiilor realizate în Europa, pentru a sprijini competitivitatea europeană;

48.salută, ca un prim pas și pentru a reduce complexitatea și fragmentarea pieței interne, orientările Comisiei privind conceperea stimulentelor fiscale, respectând în același timp competențele naționale ale statelor membre;

49.invită Comisia să elimine barierele existente din calea investițiilor individuale transfrontaliere, cum ar fi procedurile excesiv de complicate pentru recuperarea impozitelor reținute la sursă și lipsa unor standarde minime la nivelul UE privind desfășurarea adunărilor generale ale acționarilor;

50.subliniază că integrarea piețelor de capital este un pilon necesar al strategiei de investiții a Uniunii, care poate fi completat, atunci când este eficient, de stimulente atent concepute pentru produsele pe termen lung, în vederea maximizării impactului;

51.invită Comisia să elaboreze propuneri menite să faciliteze canalizarea economiilor prin intermediul produselor de economisire pe termen lung către investiții productive, pe baza experiențelor naționale care au demonstrat un nivel ridicat de acceptare a acestor produse în rândul persoanelor fizice; solicită Comisiei să analizeze soluții și să exploreze idei, cum ar fi crearea unui cont de economii pentru investiții la nivelul UE, care să fie accesibil tuturor cetățenilor, sau a unei etichete la nivelul UE pentru produse de investiții adecvate pentru investitorii de retail, pe baza unor criterii sau caracteristici comune, cum ar fi produsele „necomplexe”, costurile proporționale, orientarea spre investiții pe termen lung, alocarea activelor și tehnicile de atenuare a riscurilor; îndeamnă Comisia să introducă un serviciu simplificat și raționalizat de consiliere sau un serviciu care să vizeze doar execuția ghidată, pentru produsele etichetate ca fiind de bază și simple; solicită, în special, Comisiei să evalueze valoarea adăugată și eficacitatea unei etichete pentru investiții care să ofere oportunități de recompensare pentru investitori la nivel mondial sau care sunt sustenabile și care se află în cea mai mare parte în UE (eticheta „Invest” sau „Made in Europe”), precum și interesul întreprinderilor și al cetățenilor pentru această etichetă; subliniază că această inițiativă ar trebui să aibă ca obiectiv generarea unor economii suplimentare, protejând și, după caz, consolidând diversitatea produselor, a distribuitorilor și a structurilor de piață din întreaga Uniune; constată că unele state membre fac progrese în ceea ce privește o „Europă a voinței”; îndeamnă Comisia și statele membre să dea dovadă de cât mai multă ambiție și să avanseze împreună, ca un bloc unitar;

52.ia act de lansarea etichetei europene pentru economisire pe termen lung „Finance Europe” Ministerul Economiei, Finanțelor și Suveranității Industriale și Digitale din Franța, Launch of the ‘Finance Europe’ Label: creating investment opportunities for financing the European economy, (Lansarea etichetei „Finance Europe”: crearea de oportunități de investiții pentru finanțarea economiei europene) comunicat de presă, 6 iunie 2025, https://presse.economie.gouv.fr/lancement-du-label-europeen-finance-europe-pour-que-lepargne-des-europeens-contribue-au-financement-de-leconomie-europeenne/. de către șapte state membre, în asociere cu sectoarele lor financiare naționale; constată că criteriile pentru această etichetă includ o alocare a portofoliului în care cel puțin 70 % din active sunt investite în întreprinderi europene, o durată minimă a investițiilor de cinci ani, o parte substanțială investită în capitaluri proprii și, eventual, stimulente fiscale concepute la nivel național;

53.reamintește că produsele paneuropene existente, cum ar fi fondurile europene de investiții pe termen lung (ELTIF) și produsele paneuropene de pensii personale (PEPP), au întâmpinat, până în prezent, dificultăți în ceea ce privește obținerea unui impact semnificativ în rândul investitorilor de retail; recunoaște reformele aflate în curs, menite să le sporească atractivitatea, dar subliniază că experiența arată că doar modelul de reglementare nu este suficient pentru a stimula adoptarea acestor produse;

54.subliniază că o protecție solidă a consumatorilor este esențială pentru a consolida încrederea și a crește participarea la produsele de investiții europene; evidențiază că este nevoie de informări clare, de structuri de comisioane transparente și reduse, de acces la servicii financiare de bază pentru promovarea incluziunii financiare, de o reglementare riguroasă a instrumentelor digitale, cum ar fi inteligența artificială (IA), utilizate de instituțiile financiare în procesul de vânzare și consiliere privind produsele financiare europene, precum și de o reglementare solidă și o standardizare robustă a produselor financiare, completate de inițiative specifice de educație financiară;

55.îndeamnă Comisia să sprijine dezvoltarea unei familii de indici ai uniunii piețelor de capital europene Comisia Europeană, Feasibility study for the creation of a CMU equity market index family (Studiu de fezabilitate privind crearea unei familii de indici pentru piața titlurilor de capital în cadrul uniunii piețelor de capital), 2020 https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/1562efbd-cbc6-11ea-adf7-01aa75ed71a1/language-en/., pe baza datelor care vor fi disponibile prin viitorul sistem centralizat de raportare la nivelul UE, ceea ce ar oferi o vizibilitate sporită piețelor naționale mai mici și mai puțin lichide din UE și le-ar permite cetățenilor europeni să investească cu ușurință în acțiuni ale întreprinderilor cu capitalizare mică și medie din toate statele membre ale Uniunii; consideră că această familie de indici ar trebui să acopere toate acțiunile cotate la bursă din UE și ar trebui să permită subindici pentru fiecare țară, regiune și sector, pentru a răspunde nevoilor diverse ale investitorilor, ale emitenților și ale burselor acestora; subliniază că dezvoltarea și gestionarea indicilor, precum și utilizarea lor de către participanții pe piață ar trebui să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru a reduce la minimum sarcina impusă participanților pe piață și a maximiza efectele secundare pozitive, cum ar fi creșterea numărului de întreprinderi cotate la bursă și produsele financiare noi;

56.evidențiază importanța accesului îmbunătățit la prețuri și informații actualizate privind produsele pentru investitorii de retail, precum și la oportunități de oferte adaptate; solicită să se adopte măsuri pentru a face aceste informații mai ușor accesibile;

57.reamintește că sistemele de pensii și modelele lor de finanțare depind în mare măsură de particularitățile naționale; subliniază că pensiile contribuie la protecția pensionarilor, la crearea piețelor de capital și la mobilizarea sistemelor de investiții și trebuie să acorde prioritate stabilității, solidarității și asigurării unui venit adecvat și previzibil la pensie; evidențiază că ar trebui avute în vedere garanții solide de protecție a titularilor individuali de conturi de economii atunci când se dezvoltă produsele de pensii din pilonul 2 și pilonul 3;

58.consideră că sistemele de urmărire a pensiilor le pot oferi cetățenilor europeni o imagine mai clară asupra drepturilor de pensie pe care le pot aștepta la pensionare; îndeamnă Comisia să se asigure că toate statele membre introduc sisteme de urmărire a pensiilor simple, transparente și accesibile cu ușurință și gratuit pentru cetățeni;

59.subliniază că intermediarii, precum fondurile de pensii și societățile de asigurare, joacă un rol esențial în canalizarea economiilor private către investiții productive; se așteaptă ca Comisia să adopte un act delegat ambițios privind garanțiile pe termen lung și acțiunile pe termen lung în temeiul cadrului de reglementare Solvabilitate II, care să reflecte pe deplin acordul convenit de colegiuitor cu privire la directiva de modificare a Directivei Solvabilitate II și să ia în considerare recomandările relevante ale EIOPA;

60.se așteaptă ca Comisia să dezvolte soluții care să permită întreprinderilor, inclusiv start-upurilor, microîntreprinderilor și IMM-urilor în creștere să se extindă și să se înregistreze în Uniunea Europeană; solicită, prin urmare, ca viitoarea strategie a UE privind start-upurile și întreprinderile în curs de extindere să includă un capitol privind finanțarea, în special privind capitalul de risc, care să evidențieze stimulentele adecvate pentru a împiedica start-upurile și întreprinderile în curs de extindere europene să se mute în țări din afara UE și care să vizeze crearea unui mediu de investiții atractiv și deschis, care să primească atât investitorii din UE, cât și pe cei de la nivel mondial care doresc să investească în Uniune; subliniază că este important să se atragă talente în UE pentru a asigura creșterea economică pe termen lung, inovarea și competitivitatea la nivel global; subliniază că este necesar să se aprofundeze integrarea piețelor primare din UE prin creșterea convergenței normative și prin facilitarea activităților transfrontaliere de cotare la bursă; recunoaște că piețele de creștere pentru IMM-uri reprezintă o poartă de intrare esențială pe piețele de capital pentru IMM-uri și că ele ar trebui să devină mai accesibile prin cerințe simplificate;

61.solicită să se acorde sprijin specific la nivelul UE pentru a garanta că rezultatele cercetării ajung mai eficient pe piață, în special în statele membre cu ecosisteme de inovare mai slabe; subliniază că este important ca institutele de cercetare să fie conectate cu întreprinderile nou-înființate și cu industria;

62.sprijină ieșirea investitorilor din întreprinderi private prin promovarea unor mecanisme precum tranzacționarea intermitentă multilaterală a acțiunilor aflate în proprietate privată, contribuind astfel la îmbunătățirea lichidității și a transparenței și permițând investitorilor din etapele incipiente să realizeze profituri; consideră că aceste mecanisme ar trebui concepute special pentru a facilita tranzacțiile transfrontaliere între statele membre ale UE, protejând totodată drepturile acționarilor, în special ale acționarilor minoritari;

63.invită Comisia să acorde prioritate unei agende ambițioase privind uniunea economiilor și a investițiilor, care să stimuleze investițiile private, să susțină stabilitatea financiară și protecția consumatorilor, să favorizeze accesul la capitalul de risc și la investițiile de capital pentru a permite IMM-urilor să beneficieze de o mai mare integrare a pieței, să asigure accesul la piețe pentru investitorii de retail, să stimuleze educația financiară și să reducă dependența excesivă de împrumuturile bancare și să le completeze, oferind în același timp stimulente pentru activitățile durabile;

64.consideră că îmbunătățirea cunoștințelor în domeniul financiar și a încrederii în acesta sunt esențiale pentru a crea o uniune a piețelor de capital de succes și a mobiliza investiții private; constată cu îngrijorare că nivelul de alfabetizare financiară rămâne scăzut în întreaga Uniune, doar 18 % dintre cetățenii UE având un nivel ridicat de cunoștințe financiare; subliniază că nivelurile de cunoaștere variază semnificativ între statele membre și grupurile demografice; solicită să se pună un accent mai clar pe alfabetizarea financiară, deoarece cetățenii UE trebuie să ajungă să cunoască mai bine produsele de investiții;

65.consideră că ar trebui promovate inițiative în materie de educație financiară în UE pentru a spori înțelegerea de către cetățeni a beneficiilor participării pe piețele de capital și pentru a-i ajuta pe investitorii individuali să ia decizii de investiții în cunoștință de cauză; salută propunerea Comisiei referitoare la o nouă strategie și solicită ca aceasta să fie suficient de ambițioasă pentru a îmbunătăți semnificativ nivelurile de educație din întreaga Europă, asigurând schimbări pe termen lung; evidențiază că trebuie adoptate urgent măsuri pentru a promova o educație financiară mai accesibilă și echitabilă în întreaga Uniune, respectând competențele naționale; consideră că Comisia și statele membre ar trebui să finanțeze inițiativele asociațiilor de consumatori, ale asociațiilor investitorilor individuali și ale organizațiilor acționarilor care promovează înțelegerea piețelor de capital și încurajează participarea investitorilor de retail pe aceste piețe; îndeamnă Comisia să sprijine dezvoltarea unor instrumente digitale independente și ușor de utilizat, care să le permită cetățenilor să compare cu ușurință diversele particularități și caracteristici ale produselor de investiții disponibile pe piață;

66.subliniază că inițiativele de educație financiară nu pot înlocui un cadru solid de protecție a investitorilor; evidențiază că impactul inițiativelor de alfabetizare financiară poate fi limitat, având în vedere limitările comportamentale inevitabile și biasurile cognitive care afectează investitorii individuali, precum și ritmul accelerat al inovării și deosebita complexitate a piețelor financiare; consideră că inițiativele la nivelul UE și al statelor membre care sprijină standardizarea și simplicitatea produselor financiare ar putea spori înțelegerea produselor de investiții de către cetățenii Uniunii și îmbunătăți comparabilitatea lor;

67.invită Comisia și statele membre să acorde mai multă atenție digitalizării sectorului serviciilor financiare, pentru a valorifica noile oportunități oferite de inteligența artificială, partajarea de date și noile tehnologii și pentru a-și menține competitivitatea la nivel internațional;

68.solicită Comisiei să faciliteze investițiile de capital pe termen lung realizate de investitori instituționali, inclusiv de bănci, asigurători, fonduri de pensii și fonduri de investiții;

69.sprijină instituirea unui sistem european de asigurare a depozitelor de sine stătător; recunoaște că repartizarea riscurilor și reducerea riscurilor sunt interdependente;

70.ia act de revizuirea cadrului de securitizare prezentată de Comisie la 17 iunie 2025, care ar putea contribui la integrarea financiară creând punți între împrumuturile bancare și piețele de capital; consideră că acțiunile menite să revitalizeze securitizarea ar trebui să se axeze pe simplificarea cerințelor de reglementare privind prezentarea de informații și pe criterii simple, transparente și standardizate, fără a crea riscuri la adresa stabilității financiare;

71.reamintește importanța rezervelor bugetare pentru a sprijini investițiile publice; recunoaște, în special, că, în conformitate cu cadrul de norme fiscale, statele membre ar trebui să mențină cel puțin nivelul investițiilor publice finanțate pe plan național pe durata planurilor lor structurale naționale pe termen mediu, în raport cu nivelul pe termen mediu înainte de începerea planului;

72.constată că este puțin probabil ca sectorul privat să poată finanța cea mai mare parte a investițiilor necesare pentru digitalizarea și decarbonizarea economiei fără sprijin din partea sectorului public; consideră că urgența măsurilor privind competitivitatea, apărarea, energia și decarbonizarea va necesita o mobilizare substanțială a investițiilor publice și private, inclusiv a parteneriatelor public-privat, acolo unde este cazul;

73.evidențiază totuși că nivelurile datoriei publice în UE sunt ridicate, iar marja de manevră bugetară este limitată; subliniază, prin urmare, că orice măsură de sprijin public menită să mobilizeze investiții private trebuie să fie bine direcționată; evidențiază că inițiativele de reducere a riscurilor, de exemplu prin garanții publice, s-au dovedit eficiente în atingerea acestui obiectiv;

74.subliniază că impactul și frecvența crescute ale dezastrelor naturale ar implica costuri masive pentru finanțele publice; constată că aceste costuri viitoare nu sunt luate în considerare în prezent în analiza sustenabilității datoriei;

75.se așteaptă ca Comisia și statele membre să ia măsuri ambițioase și concrete pentru a evita o scădere bruscă a investițiilor publice după 2026, când, în perspectiva unui război comercial major care ar putea avea un impact asupra alocării investițiilor, Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și Programul InvestEU urmează, de asemenea, să expire; ia act de deficiențele fundamentale ale MRR, precum neimplicarea autorităților regionale și locale de la etapa de concepere până la livrare, printr-o abordare bazată pe specificul teritorial și guvernanța pe mai multe niveluri; evidențiază că trebuie susținute investițiile publice atât la nivel național, cât și la nivel european, pentru a mobiliza investițiile private și a finanța servicii publice și infrastructuri de înaltă calitate; consideră că acest cadru ar trebui, dacă este cazul, să fie consolidat prin instrumente și mecanisme de investiții la nivelul UE, concepute pentru a reduce la minimum costurile suportate de contribuabilii europeni și pentru a maximiza eficiența în furnizarea de bunuri publice europene, ceea ce ar putea reprezenta totodată un pas către crearea unui activ sigur comun; salută, prin urmare, propunerea privind pachetul Omnibus pentru InvestEU, care va mobiliza un volum semnificativ de investiții suplimentare pentru restul cadrului financiar multianual;

76.subliniază că este nevoie de o coordonare eficace a politicilor fiscale naționale pentru a menține niveluri suficiente de investiții publice în UE;

77.constată că, pentru a se conforma cadrului fiscal al UE, este de așteptat ca guvernele UE să adopte o orientare fiscală restrictivă în 2025, care ar putea fi în contradicție cu nevoile de investiții ale UE; subliniază că, în condițiile în care guvernele statelor membre se confruntă cu poveri fiscale, sunt necesare instrumente de investiții la nivelul întregii Uniuni pentru a acoperi deficitul de investiții;

78.reamintește că fondul de redresare NextGenerationEU este cel mai mare pachet de stimulente finanțat vreodată de UE pentru a sprijini redresarea economică și tranziția verde și cea digitală; subliniază că problemele principale legate de refinanțarea NextGenerationEU sunt încă nerezolvate; cere Consiliului să adopte de urgență noile resurse proprii pentru a face posibilă rambursarea sustenabilă a împrumuturilor din NextGenerationEU; consideră că ar trebui examinate toate instrumentele și mijloacele prin care se pot furniza Uniunii resursele necesare;

79.constată că emiterea unui activ sigur comun ar putea stabili un criteriu de referință care ar facilita realizarea uniunii piețelor de capital, ar îmbunătăți transmiterea politicii monetare în zona euro, ar consolida rolul internațional al monedei euro și ar răspunde unora dintre nevoile de investiții identificate în raportul Draghi; reafirmă, în acest sens, că împrumuturile comune prin emiterea de obligațiuni europene reprezintă o opțiune viabilă pentru a se asigura că Uniunea dispune de resurse suficiente pentru a răspunde crizelor acute care afectează întreaga Uniune, cum ar fi criza actuală în domeniul securității și apărării; invită Comisia să continue discuțiile privind eliminarea deficitului de investiții semnificativ din UE, identificat în raportul Draghi, și să prezinte propuneri concrete pentru soluții de finanțare;

80.salută intenția Comisiei de a crește participarea investitorilor de retail la produsele financiare europene, în colaborare cu Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), Mecanismului european de stabilitate și băncile naționale de promovare; recomandă ca activele sigure emise la nivelul UE să fie încorporate în produsele de economisire pentru lucrători;

81.consideră că nevoile sporite în materie de apărare ca urmare a tensiunilor geopolitice necesită mobilizarea imediată a sprijinului financiar, fără a aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre, în special a celor care aderă la un statut de neutralitate; salută viitoarea propunere a Comisiei privind un nou instrument financiar SAFE în valoare de până la 150 de miliarde EUR, al cărui scop este de a stimula capabilitățile de apărare ale UE, ca parte a planului ReArm Europe; regretă totuși că Comisia a ales să își întemeieze propunerea legislativă pe articolul 122 din TFUE, care exclude consultarea Parlamentului; reamintește că dezvoltarea eficace a capabilităților de apărare se bazează mai degrabă pe investiții comune la nivelul UE, care asigură interoperabilitatea și îmbunătățește eficiența, și nu depinde în principal de cheltuieli naționale fragmentate, prin activarea coordonată a clauzelor derogatorii naționale pentru a permite investiții în domeniul apărării;

82.salută inițiativa comună a Comisiei și a Grupului BEI de a crea un fond de fonduri denumit „Mecanismul de capitaluri proprii în domeniul apărării”, dotat cu un buget de 175 de milioane EUR pentru perioada 2024-2027, pentru a sprijini investițiile private în IMM-urile europene care dezvoltă tehnologii inovatoare de apărare cu dublă utilizare;

83.salută angajamentul Grupului BEI, prezentat în foaia sa de parcurs strategică pentru perioada 2024-2027, de a contribui la promovarea uniunii piețelor de capital prin mobilizarea capitalului privat pentru investiții productive și prin sprijinirea progreselor în domenii-cheie de politică ale UE, inovarea pe parcursul întregului ciclu de viață al întreprinderilor, finanțarea cu capital de risc și finanțarea prin capitaluri proprii cu un grad mai ridicat de risc pentru start-upuri și întreprinderile în curs de extindere; reamintește obligația băncii publice a UE de a sprijini proiectele de tranziție pe termen lung care întâmpină dificultăți în a obține finanțare din partea sectorului privat;

84.subliniază că trebuie să se simplifice, să se raționalizeze, să se optimizeze și să se consolideze procesele și mandatele BEI pentru a spori sinergiile, eficacitatea și eficiența și pentru a reduce povara administrativă, costurile de raportare și complexitatea pentru întreprinderi și proiecte, care, altfel, ar putea fi descurajate să solicite finanțare din cauza procedurilor complexe, a costurilor de conformitate ridicate și a incertitudinii în materie de reglementare;

85.sprijină utilizarea sporită de către BEI, inclusiv prin intermediul Fondului European de Investiții, a instrumentelor cu risc ridicat, cum ar fi finanțarea prin capitaluri proprii directe și indirecte și a finanțărilor de cvasicapital, pentru a încuraja investițiile în întreprinderi și fonduri, în special prin capital de risc și finanțare de risc, subliniind în același timp că instrumentele cu risc ridicat trebuie utilizate cu cadre de risc clare și indicatori de performanță măsurabili;

86.consideră că sprijinul public pentru investiții nu se limitează la accesul la finanțare, ci ar trebui să includă și asistență tehnică, management de proiect, consolidarea capacităților, comercializarea rezultatelor cercetărilor, sprijin pentru accesarea finanțării private și încurajarea cooperării dintre universități și capitalul de risc pentru a stimula inovarea și competitivitatea;

87.invită Comisia să propună un instrument de coordonare a competitivității care să sprijine, de asemenea, identificarea nevoilor, deficitelor și oportunităților de piață ale industriei europene și să elaboreze recomandări relevante; subliniază că acesta ar trebui să fie corelat cu viitorul Fond pentru competitivitate, pentru a asigura soluții eficace la provocările industriale din întreaga Uniune;

88.solicită Comisiei să acorde o mai mare importanță priorităților uniunii economiilor și a investițiilor în cadrul semestrului european, asigurându-se că reformele structurale și măsurile de aprofundare și integrare a piețelor de capital ale UE sunt încurajate, monitorizate și evaluate constant;

89.invită Comisia să includă măsuri specifice pentru a promova capitalul de risc în viitorul Fond pentru competitivitate, în programul TechEU și în orice alte inițiative similare;

90.recunoaște rolul politicii în domeniul concurenței și al ajutorului de stat în sprijinirea dezvoltării industriei europene; consideră totuși că ajutoarele de stat pot duce la o fragmentare suplimentară a pieței unice;

91.ia act de faptul că Comisia va publica o evaluare la jumătatea perioadei a uniunii economiilor și a investițiilor până în al doilea trimestru al anului 2027;

92.subliniază că Parlamentul ar trebui să fie implicat în mod corespunzător în punerea în aplicare a uniunii economiilor și a investițiilor; invită Comisia să inițieze rapid discuții cu privire la uniunea piețelor de capital și serviciile financiare înainte de a prezenta noi propuneri sau de a aduce modificări propunerilor existente;

93.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.