1.subliniază că UE rămâne în urmă în ceea ce privește competitivitatea la nivel mondial, în special în anumite sectoare; recunoaște că deficiențele legate de punerea în aplicare, fragmentarea legislativă și sarcinile administrative inutile se numără printre principalii factori care fac ca Uniunea să rămână în urmă în materie de investiții, inovare, creare de locuri de muncă și oportunități de afaceri; subliniază că promovarea, raționalizarea și simplificarea normelor și punerea în aplicare adecvată și în timp util a normelor comune, precum și asigurarea respectării efective a acestora consolidează piața unică, stimulând astfel competitivitatea, prosperitatea economică, ocuparea forței de muncă, dezvoltarea competențelor, locurile de muncă de înaltă calitate, standardele de mediu ridicate și inovarea;

2.recunoaște că, pentru a asigura prosperitatea UE, este necesar să se îmbunătățească coerența în reglementare și să se reducă sarcinile administrative inutile pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mai mici și pentru întreprinderile nou-înființate; insistă, prin urmare, să se elimine barierele care împiedică în prezent creșterea economică, crearea de locuri de muncă și investițiile și resursele să fie direcționate către încurajarea inovării și stimularea creșterii, asigurând totodată condiții de concurență echitabile bazate pe standarde sociale și de mediu ridicate; subliniază că este necesar să se mobilizeze investiții private și că ar trebui să se acorde o atenție deosebită reducerii costurilor de conformare pentru IMM-uri prin intermediul instrumentelor digitale și al derogărilor specifice; subliniază că dispozițiile adaptate pentru IMM-uri trebuie să fie corelate cu reforme care să îndepărteze barierele persistente cu care se confruntă întreprinderile în etapa de extindere, dar, în același timp, întreprinderile mai mari trebuie să aibă posibilitatea de a desfășura activități și de a concura la nivel transfrontalier și pe plan internațional;

3.subliniază că mai multă armonizare, procese raționalizate și punerea corectă în aplicare, aplicarea efectivă, respectarea, monitorizarea și asigurarea respectării legislației UE sunt vitale pentru buna funcționare a pieței unice și atingerea obiectivelor politice esențiale ale UE; salută obiectivele Comisiei de a stimula competitivitatea, inovarea și productivitatea prin simplificarea, raționalizarea și îmbunătățirea punerii în aplicare a normelor UE, precum și asigurarea respectării acestora; invită Comisia să dea curs recomandărilor din rapoartele Draghi, Letta și Niinistö, adoptând măsuri concrete și termene clare;

4.subliniază că raționalizarea și simplificarea reglementărilor vizează facilitarea proceselor de conformitate, susținând în același timp obiectivele politice fundamentale ale UE, garantând că standardele sociale și de mediu, precum și drepturile digitale și protecția consumatorilor nu sunt compromise și asigurând un mediu de reglementare stabil și previzibil pentru întreprinderi, care să ofere claritate și securitate juridică pentru toți; subliniază că competitivitatea și inovarea, în special în contextul actualei crize a costului vieții, trebuie să conducă la obținerea unor rezultate care să fie în beneficiul consumatorilor; subliniază că simplificarea ar trebui, de asemenea, să consolideze obiectivele pe termen lung ale UE, inclusiv digitalizarea economiei, tranziția verde și protecția consumatorilor, asigurând în același timp neutralitatea tehnologică;

5.consideră că o piață unică funcțională, în care normele sunt puse în aplicare și respectate în mod corect, coerent și eficace, este o responsabilitate comună a instituțiilor UE și a statelor membre; subliniază că suprareglementarea directivelor UE și aplicarea fragmentată a normelor UE rămân un obstacol pentru piața unică, împovărând în mod disproporționat IMM-urile și întreprinderile nou-înființate; solicită Comisiei să se asigure că normele UE sunt puse în aplicare în mod corespunzător în toate statele membre în mod armonizat, cu scopul de a elimina barierele transfrontaliere; îndeamnă, prin urmare, statele membre să abordeze problema suprareglementării și să se asigure că măsurile naționale de punere în aplicare sunt publicate în mod transparent și în timp util și să evite punerea în aplicare inconsecventă a legislației UE, recunoscând în același timp dreptul statelor membre de a menține sau de a introduce măsuri naționale în condițiile prevăzute în tratate; solicită o cooperare consolidată între autoritățile existente din diferite state membre și între autoritățile de reglementare naționale și cele ale UE; încurajează Comisia să sprijine statele membre astfel încât acestea să pună în aplicare legislația UE într-un mod mai armonizat, facilitând într-o mai mare măsură schimburile structurate și învățarea reciprocă, inclusiv prin organizarea de ateliere privind transpunerea și prin dezvoltarea și utilizarea de instrumente și practici comparative;

6.solicită Comisiei să se asigure că legislația actuală și cea viitoare rămâne proporțională și nu adaugă sarcini inutile pentru întreprinderi, asigurându-se totodată că își atinge obiectivele, precum și să includă o clauză de revizuire timpurie în inițiativele sale legislative pertinente, fără a crește sarcinile administrative în acest proces; consideră că clauzele de revizuire, dincolo de eficacitatea generală a legislației, ar trebui să servească la evaluarea specifică a impactului legislației asupra competitivității UE și ar trebui utilizate pentru a analiza necesitatea revizuirii acelor acte legislative relevante care împiedică în mod inutil competitivitatea; recomandă ca aceste revizuiri să evalueze, de asemenea, nivelul de pregătire digitală a legislației și capacitatea acesteia de a se adapta la inovare; îndeamnă Comisia să stabilească și să aplice o metodologie clară și un sistem de referință simplu pentru reducerea sarcinii și pentru măsurarea și monitorizarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor stabilite, permițând acțiuni eficace și asumarea răspunderii; recunoaște că reducerea semnificativă a sarcinilor administrative este o responsabilitate comună a instituțiilor UE și a statelor membre și că aceasta trebuie realizată respectând pe deplin obiectivele de politică fundamentale ale UE; invită colegiuitorii să se asigure că legislația UE este specifică, proporțională și adecvată scopului și că principiile unei mai bune legiferări sunt respectate în toate etapele ciclului politic;

7.îndeamnă Comisia să pregătească evaluări de impact de înaltă calitate, care fac parte integrantă din procesul legislativ al UE și sunt importante pentru asigurarea unor acte juridice solide, în cazul tuturor propunerilor legislative, inclusiv al actelor delegate și de punere în aplicare; subliniază că evaluările de impact ar trebui să țină seama de efectele cumulative ale reglementărilor și să evalueze interoperabilitatea dintre normele noi și cele actuale, în special în ceea ce privește cerințele de raportare; insistă ca toate evaluările de impact să includă o verificare a competitivității, care să evalueze în mod specific impactul asupra IMM-urilor, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor cu capitalizare medie, precum și asupra tehnologiilor emergente cu rată mare de creștere; subliniază că verificarea competitivității ar trebui aplicată sistematic tuturor propunerilor legislative relevante, ținând seama și de impactul transsectorial al acestora și de impactul efectelor de propagare la nivel național, iar constatările ar trebui luate în considerare, astfel cum se precizează și în Busola UE pentru competitivitate; consideră că Comitetul de control normativ are un rol important în asigurarea calității evaluărilor de impact, a verificărilor adecvării și a evaluărilor majore efectuate de Comisie și subliniază că acesta trebuie să acționeze în mod transparent și să dispună de mijloacele și independența necesare pentru a efectua un control imparțial, riguros și de înaltă calitate al tuturor evaluărilor de impact și propunerilor legislative ale Comisiei și pentru a semnala probleme în cazul lipsei evaluărilor de impact; recomandă consolidarea mandatului Comitetului și consolidarea capacității acestuia, prin resurse adecvate, pentru a-i permite să își îndeplinească sarcinile integral și eficace;

8.solicită să se efectueze evaluări ale impactului cu privire la modificările substanțiale propuse de Parlament și de Consiliu la propunerile Comisiei, astfel cum au convenit deja colegiuitorii în 2016 Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_interinstit/2016/512/oj)., atunci când acest lucru este oportun și necesar pentru procesul legislativ, ținând seama și de calendarul procesului legislativ; solicită aplicarea efectivă a dispozițiilor Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare și sugerează să se dezvolte și să se utilizeze în continuare o metodologie pentru evaluările impactului și pentru verificările competitivității efectuate de Comisie, de Parlamentul European, de Consiliu și de statele membre; subliniază că o evaluare corespunzătoare a impactului ar trebui să includă costurile și beneficiile potențiale pe termen scurt și lung, evaluând impacturile economice, sociale și pentru mediu în mod integrat și echilibrat și utilizând atât analize calitative, cât și cantitative;

9.consideră că este esențial să se evite suprapunerile și să se abordeze definițiile neclare și inconsecvențele între diferitele acte juridice, în special în ceea ce privește legislația privind piața unică ce reglementează bunurile, serviciile și tehnologiile digitale, ținând seama, în același timp, de particularitățile lor, cu scopul de a crește claritatea și eficiența juridică; îndeamnă Comisia să acorde prioritate evaluărilor în aceste domenii, cu scopul de a asigura un cadru juridic previzibil și coerent, care să le permită întreprinderilor să se implice în planificarea și realizarea de investiții pe termen lung; subliniază că punerea în aplicare efectivă, asigurarea respectării și aplicarea uniformă a cadrului juridic actual trebuie să aibă prioritate în fața propunerii unei noi legislații;

10.îndeamnă Comisia să asigure un proces de consultare a părților interesate mai structurat, mai transparent și mai incluziv, inclusiv o revizuire a sistemului grupurilor de experți; solicită măsuri de consolidare a reprezentării IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate și adaptarea consultărilor la nevoile IMM-urilor și ale altor părți interesate cu capacități limitate, acordând suficient timp de răspuns și îmbunătățind accesibilitatea pentru a asigura procese decizionale incluzive și în cunoștință de cauză și pentru a îmbunătăți calitatea normelor privind piața unică; subliniază că este esențial să se consolideze implicarea părților interesate, inclusiv reprezentarea geografică adecvată, în vederea aprofundării pieței unice, a asigurării funcționării eficace a acesteia și a reflectării diversității sale; subliniază, de asemenea, rolul esențial al societății civile în procesul decizional, care asigură multiple puncte de vedere și o reprezentare echitabilă și echilibrată; sprijină instituirea unor dialoguri regulate privind punerea în aplicare, inclusiv cu partenerii sociali;

11.invită Comisia să elaboreze un mecanism de stabilire a unor termene-limită clare pentru publicarea orientărilor și a măsurilor de punere în aplicare înainte ca un regulament să intre în vigoare, pentru a evita insecuritatea în materie de reglementare și întârzierile în punerea în aplicare; insistă, de asemenea, ca astfel de orientări să fie pregătite într-un mod incluziv și echilibrat și să servească drept instrument pentru a facilita conformitatea, mai degrabă decât să se transforme într-o sarcină suplimentară; subliniază, în plus, că ele ar trebui să fie concise și clare, în special pentru IMM-uri; solicită ca utilizarea legislației de nivel 2, cum ar fi actele delegate și actele de punere în aplicare, să fie limitată la aspecte tehnice, să prevadă termene clare și perioade de preaviz suficiente pentru operatorii economici și să se alinieze la mandatul stabilit de colegiuitori;

12.evidențiază importanța întreprinderilor nou-înființate și a celor aflate în faza de extindere în impulsionarea inovării și în asigurarea viitoarei poziții de lider a UE în industriile critice; îndeamnă Comisia și colegiuitorii să se asigure că viitoarele reglementări sunt concepute pentru a sprijini inovarea și pentru a susține întotdeauna standarde ridicate; propune să se includă spații de testare în materie de reglementare în toate reglementările viitoare care afectează sectoarele inovatoare, atunci când este relevant, punând accent mai ales pe sprijinirea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate; pledează pentru înființarea unor „centre de inovare ale UE” în toate statele membre;

13.salută numirea unui comisar pentru punere în aplicare și simplificare; solicită să i se acorde comisarului resursele și autoritatea adecvate pentru a asigura, în colaborare cu colegiul comisarilor, punerea în aplicare corespunzătoare și asigurarea respectării legislației UE și simplificarea sectorială; îndeamnă toți comisarii să evalueze în mod sistematic nevoile de raționalizare și de punere în aplicare în domeniile lor de politică respective și să coopereze și să se coordoneze îndeaproape pentru a asigura coerența și pentru a obține rezultate concrete în materie de simplificare și raționalizare; invită Comisia să prezinte în continuare propuneri de simplificare și raționalizare a legislației privind piața unică, atunci când este necesar și justificat de evaluări ale impactului; subliniază că noile propuneri de simplificare ar trebui să îmbunătățească coerența în materie de reglementare, să mențină previzibilitatea juridică pentru întreprinderi și să nu submineze obiectivele de politică convenite;

14.observă că, deși Comisia a îmbunătățit detectarea și rectificarea încălcărilor legislației UE, aplicarea normelor UE și rectificarea încălcărilor de pe piața unică necesită încă prea mult timp; invită Comisia să își mențină rolul de gardian al tratatelor, utilizând pe deplin competențele sale de asigurare a respectării legislației, printre care inițierea de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, atunci când este necesar, pentru a asigura aplicarea în timp util, consecventă și eficace a normelor privind piața unică, precum și prin revizuirea procedurilor sale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a asigura răspunsuri mai rapide, automate și previzibile; recomandă extinderea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru a aborda încălcările sistemice ale normelor privind piața unică; subliniază necesitatea de a aborda fragmentarea în materie de reglementare, care subminează condițiile de concurență echitabile și securitatea juridică, recunoscând, în același timp, marja de apreciere a statelor membre prevăzută în tratate în ceea ce privește punerea în aplicare a directivelor;

15.încurajează Comisia și statele membre să utilizeze mai eficace și coerent setul actual de instrumente de asigurare a conformității și de cooperare; invită în acest sens Comisia să consolideze instrumentele actuale de asigurare a respectării legislației, cum ar fi SOLVIT, punctele de informare despre produse și Grupul operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică, cu scopul de a soluționa problemele legate de funcționarea pieței unice; încurajează, de asemenea, Comisia să realizeze un inventar al instrumentelor, mecanismelor și proceselor utilizate pentru a elabora inițiative legislative și nelegislative și să monitorizeze și să asigure respectarea legislației UE, cu scopul de a îmbunătăți coerența acestora, de a elimina suprapunerile și de a le consolida și raționaliza și, pe baza acestui inventar, să ia în considerare extinderea rețelelor și instrumentelor actuale; îndeamnă autoritățile de aplicare a legii și organismele competente din statele membre să consolideze cooperarea și sprijinul reciproc pentru a aborda fragmentarea normativă nejustificată și pentru a asigura o punere în aplicare mai raționalizată, mai adecvată scopului și armonizată a normelor privind piața unică și își exprimă sprijinul pentru crearea unor platforme de coordonare la nivel național cu scopul de a facilita punerea în aplicare și transpunerea eficientă și coerentă a normelor UE;

16.subliniază rolul esențial al liberei circulații a serviciilor în deblocarea potențialului economic, observând că integrarea în acest sector rămâne mai slabă decât în sectorul bunurilor, serviciile neavând o dimensiune transfrontalieră suficientă pe piața unică; subliniază, prin urmare, că este necesar să se garanteze că Directiva privind serviciile Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 376, 27.12.2006, p. 36, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2006/123/oj). este aplicată în mod consecvent, punerea în aplicare a acesteia reușind doar parțial să atingă obiectivul urmărit, din cauza barierelor persistente nejustificate care sunt împovărătoare mai ales pentru IMM-uri și care iau diferite forme și limitează capacitatea de a furniza servicii dincolo de frontiere; ia act de rolul important al sectoarelor serviciilor în strategia privind piața unică publicată recent; solicită noi inițiative și măsuri specifice și eficace în sectoare-cheie pentru piața unică, care să abordeze barierele nejustificate persistente și să consolideze integrarea pieței fără a compromite standardele sociale, menținând, în același timp, coerența în materie de reglementare și prevenind fragmentarea normelor privind piața unică;

17.regretă că procedura de notificare prevăzută de Directiva privind serviciile nu este utilizată în măsură suficientă; invită statele membre să asigure aplicarea sistematică, în timp util și transparentă a procedurilor de notificare în temeiul Directivei privind serviciile și al Directivei privind transparența pieței unice Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și al Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2015/1535/oj).;

18.invită Comisia să propună instrumente legislative și nelegislative eficiente pentru a preveni apariția unor noi bariere pe piața unică atunci când acest lucru este necesar și justificat;

19.invită Comisia să exploreze diferite metode de abordare a constrângerilor teritoriale în materie de aprovizionare, inclusiv a restricțiilor care nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, cum ar fi cerințele lingvistice disproporționate pentru etichetarea produselor, deoarece ele constituie bariere persistente ce reduc concurența și au un impact asupra costului vieții;

20.observă că simplificarea procedurilor administrative, precum procesele de acordare a licențelor și de certificare, și raționalizarea proceselor de asigurare a conformității sunt esențiale pentru a reduce costurile și insecuritatea juridică, în special pentru IMM-uri; subliniază că procesele raționalizate le-ar permite IMM-urilor să funcționeze mai eficace în cadrul pieței unice;

21.constată că incoerența în punerea în aplicare, asigurarea respectării și coordonarea normelor UE împiedică funcționarea eficace a pieței unice și ar putea avea efecte negative asupra liberei circulații a lucrătorilor și a profesioniștilor; subliniază că obstacolele administrative și recunoașterea inconsecventă a calificărilor riscă să sporească deficitul de forță de muncă și de competențe și să slăbească competitivitatea UE; îndeamnă Comisia să evalueze în continuare aplicarea Directivei privind calificările profesionale Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005, p. 22, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2005/36/oj). în statele membre și să identifice măsuri pentru a elimina inconsecvențele din cadrul proceselor de recunoaștere a acestora; subliniază că sunt necesare proceduri automate raționalizate, precum și mecanisme accelerate pentru a facilita recunoașterea calificărilor profesionale, în special în sectoarele în care există deficit de forță de muncă; invită Comisia să se asigure că normele pieței unice pentru libera circulație a lucrătorilor respectă standardele sociale actuale din statele membre, subliniind, în același timp, importanța eliminării barierelor nejustificate; sprijină ferm digitalizarea formularului A1, care este cerut în temeiul Regulamentului (CE) nr. 883/2004 Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, 30.4.2004, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2004/883/oj)., în toate statele membre cu scopul de a raționaliza procedurile pentru furnizarea de servicii transfrontaliere;

22.consideră că piața unică joacă un rol esențial în perioade de criză, dacă statele membre acționează în mod coordonat; consideră, în acest sens, că Regulamentul privind situațiile de urgență și reziliența pieței interne (IMERA) Regulamentul (UE) 2024/2747 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2024 de instituire a unui cadru de măsuri privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2679/98 al Consiliului (Regulamentul privind situațiile de urgență pe piața internă și reziliența pieței interne) (JO L, 2024/2747, 8.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2747/oj)., adoptat recent, va fi important pentru a asigura această coordonare, astfel încât să se prevină deficitele și să se asigure buna funcționare a pieței unice, inclusiv libera circulație a bunurilor și serviciilor esențiale în întreaga UE;

23.reamintește că este important să dispunem de standarde comune pentru funcționarea pieței unice; subliniază importanța protejării sistemului de standardizare al UE, totodată îmbunătățindu-l în situațiile în care au fost identificate probleme, precum și importanța menținerii integrității sale operaționale;

24.îndeamnă Comisia să identifice și să reducă sarcinile inutile de raportare punând în aplicare măsuri specifice, cum ar fi extinderea intervalelor de raportare, eliminarea obligațiilor redundante și asigurarea proporționalității cerințelor sectoriale, fără a compromite obiectivele de politică urmărite prin aceste cerințe; reiterează că este necesar să se asigure că obligațiile de raportare care decurg din diferite acte legislative ale UE sunt coerente; subliniază că este important să se aplice principiul „a gândi mai întâi la scară mică”, precum și abordări adaptate pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate și să se promoveze un mediu de afaceri digital, susținut de identități digitale de încredere, schimburi de date sigure și notificări digitale recunoscute din punct de vedere juridic; subliniază importanța respectării principiului „doar o singură dată” pentru a raționaliza procedurile de conformitate și reiterează importanța armonizării formatelor de raportare și a interfețelor digitale între statele membre, acolo unde este posibil; subliniază că sunt necesare cerințe de raportare justificate și proporționale pentru a asigura monitorizarea adecvată și conformitatea cu normele adoptate, asigurând astfel o punere în aplicare eficace și o colectare îmbunătățită a datelor care să fundamenteze viitoarele inițiative politice;

25.subliniază că noul cadru legislativ urmărește îmbunătățirea pieței unice a bunurilor și consolidarea condițiilor de introducere a unei game largi de produse pe piața UE; invită Comisia să revizuiască acest cadru pentru a-l adapta exigențelor viitorului, asigurându-i adaptabilitatea la provocările geopolitice în evoluție și la cerințele tranziției verzi și ale celei digitale, sporind astfel competitivitatea generală a pieței unice a UE;

26.ia act de intenția Comisiei de a propune un nou regim juridic la nivelul UE, „al 28-lea regim juridic”, menit să creeze un mediu de afaceri care să sprijine creșterea și extinderea IMM-urilor, inclusiv a întreprinderilor mai mici și inovatoare, promovând competitivitatea UE la nivel mondial; constată că noul regim ar putea facilita dezvoltarea și implementarea viitorului portofel al întreprinderilor europene;

27.salută verificarea adecvării prevăzută de Comisie cu privire la acquis-ul legislativ în domeniul politicii digitale; solicită Comisiei să analizeze și să clarifice cadrul legislativ și interacțiunea dintre actele juridice în vigoare ale UE, cum ar fi Regulamentul privind serviciile digitale Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2065/oj)., Regulamentul general privind protecția datelor Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj)., Regulamentul privind inteligența artificială Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind inteligența artificială), (JO L, 2024/1689, 12.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1689/oj)., Regulamentul privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică (JO L, 2024/900, 20.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/900/oj)., Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defecte Directiva (UE) 2024/2853 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2024 privind răspunderea pentru produsele cu defecte și de abrogare a Directivei 85/374/CEE a Consiliului (JO L, 2024/2853, 18.11.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/2853/oj)., normele privind comerțul electronic și securitatea cibernetică, precum și dintre aceste acte și viitoarele inițiative legislative înainte de adoptarea lor de către Comisie; insistă ca autoritățile de reglementare, rețelele autorităților naționale și părțile interesate să fie implicate în acest proces și subliniază că rezultatele acestui exercițiu de cartografiere ar trebui să servească la identificarea eventualelor dispoziții contradictorii, care se suprapun și a potențialelor conflicte în materie de aplicare a legii și la remedierea acestor deficiențe; în plus, ar trebui să servească la îmbunătățirea coordonării dintre autoritățile de aplicare a legii din toate statele membre și serviciile interne ale Comisiei și la îmbunătățirea capacității întreprinderilor de a investi și de a inova în UE; insistă ca Comisia să se asigure că întreaga legislație adoptată și aplicată în mandatul 2019-2024 al Comisiei este implementată și pusă în aplicare în mod corect și consecvent în toate statele membre; invită Comisia să includă, atunci când este necesar și justificat de evaluări ale impactului, propuneri de simplificare în pachetul digital avut în vedere, menite să sporească coerența, claritatea juridică și previzibilitatea pentru toate părțile interesate, fără a submina obiectivele de politică convenite;

28.ia act de viitorul raport al Comisiei privind interacțiunea dintre Regulamentul privind serviciile digitale și alte acte juridice și încurajează Comisia să clarifice, prin intermediul acestui raport, cum interacționează acest regulament cu alte acte juridice, inclusiv cum să se abordeze posibile suprapuneri, pentru a sprijini punerea efectivă în aplicare a cadrului european de reglementare în domeniul digital și asigurarea respectării acestuia și pentru a oferi securitate juridică furnizorilor de servicii, utilizatorilor, consumatorilor și autorităților de reglementare;

29.subliniază că politica digitală ar trebui să urmeze, în special în tehnologiile emergente sau în ceea ce privește tehnologiile extrem de complexe, o abordare iterativă, ținând seama și de instrumente precum dialogul structurat cu întreprinderile și alte părți interesate relevante, coreglementarea și spațiile de testare în materie de reglementare pentru a asigura norme practice, proporționale și adaptate exigențelor viitorului, concepute în spiritul inovării, evitând în același timp consecințele neintenționate și evaluând impactul actelor juridice recent adoptate înainte de a propune noi obligații; reamintește că este important să dispunem de standarde comune pentru funcționarea pieței unice digitale; subliniază importanța rolului de lider al UE în standardizarea tehnologiilor digitale, precum și importanța critică a cooperării transatlantice și internaționale în acest domeniu, pentru a asigura suveranitatea tehnologică și competitivitatea globală, în special în domenii emergente, cum ar fi inteligența artificială și serviciile de cloud;

30.recunoaște potențialul digitalizării și al inteligenței artificiale ca instrumente-cheie pentru a impulsiona competitivitatea UE, pentru a reduce sarcinile administrative și pentru a raționaliza și a automatiza procedurile administrative, inclusiv cerințele în materie de raportare, autorizare, licențe și conformitate, precum și pentru a facilita intrarea pe piață și evaluarea legislațiilor aplicabile; subliniază că este necesar să se promoveze adoptarea acestor instrumente-cheie pentru a spori eficiența în materie de reglementare, pentru a sprijini o mai bună punere în aplicare și monitorizare a legislației privind piața unică; constată că gradele diferite de digitalizare a administrațiilor din statele membre constituie o barieră transfrontalieră;

31.consideră că instrumentele și portalurile electronice ar trebui să fie standardul pentru toate cerințele administrative și de raportare și se așteaptă ca acestea să fie integrate într-un „ghișeu unic” digital; invită Comisia să analizeze fezabilitatea unui astfel de „ghișeu unic” digital prin extinderea portalului digital unic pentru a facilita o abordare raționalizată în ceea ce privește accesul la informații, procedurile administrative și serviciile de asistență pentru întreprinderi și pentru a oferi mai multe servicii online atât cetățenilor, cât și întreprinderilor, în special IMM-urilor, utilizând infrastructura publică digitală, cum ar fi portofelele UE pentru identitatea digitală și viitorul portofel al întreprinderilor europene, și asigurând coerența prin raționalizarea acestor instrumente în toate propunerile legislative relevante;

32.subliniază importanța interoperabilității pentru a reduce sarcinile administrative, în special necesitatea de a face obligațiile de raportare coerente și ușor de îndeplinit, și invită Comisia să exploreze în continuare modalități de îmbunătățire și digitalizare a procedurilor de raportare pentru a îmbunătăți schimbul de informații și conformitatea, fără a împovăra excesiv întreprinderile, inclusiv raportarea automatizată între întreprinderi și administrațiile publice; salută sistemul tehnic „doar o singură dată” ca instrument-cheie pentru a permite schimbul transfrontalier automatizat de date și pentru a reduce dublarea sarcinilor de raportare pentru întreprinderi; subliniază că orice cerință de partajare și raportare a datelor ar trebui să fie concepută ținând seama de digitalizare, asigurând că cerințele privind partajarea și raportarea datelor pot fi bazate pe date și automatizate;

33.invită Comisia să raționalizeze instrumentele informatice actuale aflate la dispoziția operatorilor economici și a autorităților naționale relevante pentru a notifica și a comunica informații relevante, cum ar fi informații privind accidentele, măsurile corective și alte date referitoare la siguranța produselor pe piața unică; subliniază că ar trebui să se dezvolte un instrument informatic unic pentru a reduce timpul și costurile și pentru a mări nivelul de conformitate și de aplicare;

34.invită Comisia să îmbunătățească dezvoltarea instrumentelor de conformitate, cum ar fi codurile de practică, asigurându-se că acestea se încadrează în limitele obligațiilor legale subiacente, că pot fi puse în aplicare practic de toate întreprinderile, indiferent de dimensiunea lor, și că sunt elaborate pe baza unor consultări semnificative și oportune cu părțile interesate;

35.subliniază că este nevoie de o infrastructură digitală modernă și solidă pentru a facilita îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale UE în domeniul digitalizării și al tehnologiilor de frontieră; solicită continuarea investițiilor în dezvoltarea de „autostrăzi digitale” care să includă rețele transfrontaliere în bandă largă de mare capacitate, coridoare 5G, infrastructuri securizate de tip cloud și edge, precum și servicii publice digitale interoperabile;

36.solicită introducerea armonizată a etichetării digitale și a pașaportului digital al produsului în legislația UE privind produsele; subliniază potențialul acestora de a reduce sarcinile de conformitate, de a îmbunătăți accesul consumatorilor la informații exacte și de a sprijini interoperabilitatea multilingvă, menținând în același timp posibilitatea ca produsele consumatorilor să fie însoțite de informații esențiale legate de siguranță pe suport de hârtie; îndeamnă Comisia să faciliteze elaborarea de standarde armonizate și orientări detaliate pentru a evita fragmentarea și pentru a facilita participarea IMM-urilor la comerțul transfrontalier;

37.subliniază că raționalizarea legislației privind protecția consumatorilor nu ar trebui să reducă actualul standard ridicat de protecție a consumatorilor în întreaga UE; recunoaște că s-au înregistrat progrese semnificative în consolidarea normelor de protecție a consumatorilor și adaptarea acestora la noile realități tehnologice și de sustenabilitate; evidențiază necesitatea de a consolida într-o mai mare măsură protecția consumatorilor în ceea ce privește informațiile false sau înșelătoare despre produse, de exemplu în domeniul comerțului electronic; subliniază că este important ca legile în domeniul protecției consumatorilor să fie puse în aplicare în mod eficace și ca impactul acestora să facă obiectul unei analize amănunțite; insistă asupra faptului că noile inițiative legislative ar trebui să se concentreze pe eliminarea lacunelor din legislația actuală sau să abordeze noi provocări justificate care nu sunt abordate în cadrul juridic actual;

38.subliniază că extinderea rapidă a platformelor digitale și a comerțului electronic a introdus o nouă dinamică a pieței și a creat oportunități avansate, provocări și riscuri pentru utilizatori; recunoaște că Regulamentul privind piețele digitale Regulamentul (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale) (JO L 265, 12.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/1925/oj). și Regulamentul privind serviciile digitale constituie instrumente legislative importante care asigură concurența loială, un potențial competitiv ridicat și corectitudinea în cadrul platformelor digitale, încurajând totodată un mediu digital mai sigur, de încredere și mai transparent, precum și protecția consumatorilor în economia digitală și solicită să se aplice în mod corespunzător această legislație în domeniul tehnologiei pentru a asigura alegeri autentice, autonome și în cunoștință de cauză ale consumatorilor, protecția acestora și o concurență echitabilă;

39.reafirmă că legislația privind protecția consumatorilor ar trebui să continue să se bazeze în mare parte pe principii și să fie coerentă între diferitele instrumente juridice, dar să permită dispoziții mai specifice atunci când acest lucru este necesar pentru securitatea juridică atât a întreprinderilor, cât și a consumatorilor; subliniază că este important să se evite obligațiile de informare excesive sau redundante, care pot impune sarcini inutile întreprinderilor, fără a îmbunătăți înțelegerea în rândul consumatorilor; solicită ca obligațiile de informare a consumatorilor să fie proporționale și orientate spre scop; observă că, potrivit Tabloului de bord al condițiilor pentru consumatori din 2025, majoritatea consumatorilor nu își cunosc drepturile; invită Comisia și statele membre să organizeze campanii pentru a crește gradul de conștientizare în rândul consumatorilor;

40.îndeamnă Comisia să utilizeze instrumente digitale pentru a spori transparența și încrederea consumatorilor în tranzacțiile transfrontaliere; solicită aplicarea eficace a mecanismelor de despăgubire a consumatorilor, inclusiv a celor privind acțiunile colective în despăgubire, și aplicarea deplină a drepturilor consumatorilor în UE, inclusiv prin revizuirea Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 345, 27.12.2017, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/2394/oj)., punând accentul pe îmbunătățirea aplicării la nivel transfrontalier; subliniază, de asemenea, importanța revizuirii Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului pentru a îmbunătăți aplicarea transfrontalieră și pentru a aborda comportamentul inechitabil, în special al comercianților din afara UE; subliniază că este important să se consolideze cooperarea dintre diferitele autorități competente ale statelor membre, inclusiv prin proiecte comune coordonate de asigurare a respectării legislației și prin raționalizarea schimbului de informații;

41.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.