A.întrucât, la 21 martie 2025, Tribunalul Districtual Central din Pesta a prezentat o cerere de ridicare a imunității lui Péter Magyar, deputat în Parlamentul European ales în Ungaria, în legătură cu o presupusă infracțiune în conformitate cu secțiunea 226 din Legea nr. C din 2012 privind Codul penal al Ungariei, pentru fapte care au avut loc în aprilie 2024 într-o cauză penală pentru defăimare, inițiată împotriva sa printr-un act de plângere privată ;

B.întrucât în cererea de ridicare a imunității se arată că Péter Magyar este acuzat că, în timpul unei demonstrații, ar fi făcut declarații publice care conțineau acuzații false și ar fi răspândit zvonuri care ar putea afecta reputația mișcării politice „Mi Hazánk Mozgalom” (Mișcarea „Patria noastră”) și a unuia dintre vicepreședinții acesteia, deputat în Parlamentul Ungariei; întrucât, la 13 mai 2024, a fost inițiată o acțiune de urmărire penală privată împotriva lui Péter Magyar, pe baza unei plângeri penale pentru defăimare;

C.întrucât Péter Magyar a fost ales la alegerile europene din iunie 2024 și se afla în campanie electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European la momentul depunerii plângerii penale împotriva sa;

D.întrucât presupusa infracțiune nu constituie o opinie sau un vot exprimat de Péter Magyar în exercitarea funcțiilor sale în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și cererea rezultată de ridicare a imunității nu are legătură cu o astfel de opinie sau cu un astfel de vot;

E.întrucât articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților Parlamentului propriei țări;

F.întrucât articolul 4 alineatul (2) din Legea fundamentală a Ungariei prevede că deputații în Parlamentul Ungariei beneficiază de imunitate parlamentară; întrucât, în conformitate cu articolul 79 alineatul (2) din Legea nr. XXXVI din 2012 privind Adunarea Națională, o persoană înregistrată cu efect definitiv și obligatoriu drept candidat beneficiază de aceeași imunitate ca membrii până când rezultatul alegerilor devine definitiv și obligatoriu și întrucât, în orice caz, în conformitate cu articolul 79 alineatul (1), deputații beneficiază de imunitate de la data alegerii lor; întrucât, în conformitate cu articolul 74 alineatul (1) din Legea nr. XXXVI din 2012 privind Adunarea Națională, pot fi inițiate sau continuate proceduri penale sau, în cazul în care imunitatea nu este ridicată în mod voluntar în ceea ce privește chestiunea în cauză, proceduri contravenționale, și pot fi aplicate măsuri coercitive conform procedurii penale împotriva unui deputat numai cu acordul prealabil al Adunării Naționale;

G.întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului European în ansamblu și a deputaților săi;

H.întrucât scopul imunității prevăzute în Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene este acela de a proteja Parlamentul și deputații săi de proceduri judiciare inițiate în legătură cu activitățile desfășurate în exercitarea funcțiilor parlamentare, activități care nu pot fi disociate de aceste funcții;

I.întrucât din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene reiese că Parlamentul dispune de o „foarte largă putere de apreciere în ceea ce privește orientarea pe care dorește să o dea unei decizii adoptate ca urmare a unei cereri de ridicare a imunității [...] din cauza caracterului politic pe care îl prezintă o astfel de decizie” Hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, T-346/11 et T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23, punctul 59 și jurisprudența citată.;

J.întrucât Péter Magyar este președintele Partidului TISZA („Tisztelet és Szabadság Párt”) și, de asemenea, era capul de listă al partidului respectiv la alegerile europene din 2024; întrucât „Mi Hazánk Mozgalom” a participat, de asemenea, la alegerile europene din 2024 și, prin urmare, poate fi considerată un concurent politic direct al lui Péter Magyar; întrucât concurenții politici sunt, în mod normal, supuși unor critici și polemici mai intense în dezbaterea politică în comparație cu orice cetățean care nu este activ din punct de vedere politic; întrucât se pare că, în temeiul legislației ungare, acțiunile de defăimare pot fi introduse atât pe baza dreptului penal, cât și a dreptului civil, fiecare cu consecințe juridice diferite, inclusiv pedeapsa cu închisoarea; întrucât, în cazul de față, alegerea de a introduce o acțiune penală ridică îndoieli cu privire la scopul său, depășind eventual obiectivul legitim de reparare a prejudiciului pretins și sugerează că scopul urmărit depășește acest obiectiv legitim și urmărește, de fapt, să aducă atingere reputației Péter Magyar în calitatea sa de deputat în Parlamentul European;

K.întrucât elementele prezentate mai sus ridică temeri serioase cu privire la posibila intenție de a submina activitatea politică a lui Péter Magyar și, în special, activitatea sa de deputat în Parlamentul European;

L.întrucât se pare, așadar, că aceasta este o speță în care se poate presupune existența fumus persecutionis, și anume că există „probe concrete” Hotărârea Curții de Justiție din 17 septembrie 2020, Troszczynski/Parlamentul, C-12/19, ECLI:EU:C:2020:725, punctul 26., care să indice că procedura judiciară în cauză a fost inițiată cu intenția de a submina activitatea politică a ui Péter Magyar prin cererea de ridicare a imunității în momentul în care s-a prezentat la alegerile europene din 2024 în poziția de candidat cap de listă al partidului său politic;

M.întrucât, pe de o parte, Parlamentul nu poate fi asimilat unei instanțe judecătorești și, pe de altă parte, în contextul unei proceduri de ridicare a imunității, deputatul în cauză nu poate fi considerat „persoană acuzată” Hotărârea Tribunalului din 30 aprilie 2019, Briois/Parlamentul, T-214/18, ECLI:EU:T:2019:266.,