(4)Feedbackul și experiența celor doi ani de punere în aplicare a planurilor strategice PAC în temeiul actualului cadru juridic al Uniunii privind PAC indică faptul că sunt necesare ajustări suplimentare limitate ale legislației respective pentru a aborda blocajele și complexitățile identificate. Printre acestea se numără faptul că circumstanțele, practicile și nevoile specifice ale anumitor grupuri de fermieri – cum ar fi fermierii care practică agricultura ecologică, fermierii tineri, micii fermieri și crescătorii de animale – nu sunt încă suficient luate în considerare în cadrul juridic al Uniunii privind PAC, ceea ce nu permite statelor membre să adapteze diferitele instrumente la circumstanțele, nevoile și practicile specifice ale fermierilor respectivi. De asemenea, anumite oportunități de simplificare în cadrul PAC, cum ar fi utilizarea sumelor forfetare sau a opțiunilor simplificate în materie de costuri, sunt insuficient utilizate din cauza complexității punerii lor în aplicare și a gestionării lor. Acest lucru poate duce la cerințe suprapuse sau ambigue pentru fermieri, poate complica accesul fermierilor la sprijin și poate împiedica oportunitățile de dezvoltare a activității pentru fermieri, de exemplu în cazul fermierilor tineri și al noilor fermieri. De asemenea normele au un anumit grad de rigiditate care afectează modul în care statele membre își gestionează și își modifică planurile strategice PAC și modul în care își îndeplinesc obligațiile de raportare. În final, sarcina vizitelor la fermă și a controalelor atât asupra fermierilor, cât și asupra organismelor administrative trebuie să fie redusă în continuare, în special prin introducerea unor metodologii mai eficiente pentru evaluările calității Sistemului Integrat de Administrare și Control (IACS) și controalele de condiționalitate. Depășirea acestor blocaje și rigidități ar trebui să ajute statele membre să utilizeze planurile strategice PAC pentru a maximiza oportunitățile în beneficiul fermierilor și al altor beneficiari ai PAC, pentru a reduce sarcina administrativă și complexitatea și pentru a utiliza mai bine resursele limitate.

(6)Pentru a reduce la minimum riscul unui impact negativ asupra pieței unice și a comerțului internațional al noilor plăți în situații de criză acordate fermierilor în urma dezastrelor naturale, a fenomenelor climatice nefavorabile și a evenimentelor catastrofale, în conformitate cu articolele 41a și 78a din Regulamentul (UE) 2021/2115, intervențiile în temeiul cărora urmează să fie acordat acest sprijin din partea Uniunii ar trebui să fie concepute de statele membre astfel încât să se încadreze în criteriile din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura („cutia verde”).

(8)Având în vedere caracterul excepțional al plății pe care fermierul ar primi-o într-o situație de criză, după ce a suferit pierderi semnificative de producție ca urmare a unor dezastre naturale, a unor fenomene climatice nefavorabile sau a altor evenimente catastrofale, și pentru a asigura coerența cu plățile menționate la articolul 78a din Regulamentul (UE) 2021/2115, sistemul de condiționalitate menționat la articolul 12 din regulamentul respectiv nu ar trebui să se aplice plăților complementare acordate fermierilor ca urmare a unor dezastre naturale, a unor fenomene climatice nefavorabile sau a unor evenimente catastrofale în cadrul plăților directe, menționate la articolul 41a din regulamentul respectiv.

(9)Sistemul de condiționalitate care cuprinde cerințele legale în materie de gestionare (SMR) și standardele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) urmărește să contribuie la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile printr-o sensibilizare sporită a beneficiarilor cu privire la necesitatea de a respecta standardele și cerințele de bază respective. Acesta urmărește, de asemenea, să sporească coerența PAC cu obiectivele de mediu, de sănătate publică, de sănătate a plantelor și de bunăstare a animalelor urmărite de legislația Uniunii. Cu toate acestea, având în vedere că suprafața agricolă gestionată de micii fermieri care beneficiază de plăți în cadrul intervențiilor menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2021/2115 este limitată, aplicarea sistemului de condiționalitate acestor mici fermieri, care gestionează majoritatea fermelor din Uniune, aduce beneficii insuficiente față de costurile semnificative și impune o sarcină administrativă importantă pentru fermierii și administrațiile naționale respective. Pentru a reduce aceste costuri și a ușura sarcina administrativă aferentă, este oportun ca micii fermieri să fie scutiți de la aplicarea sistemului de condiționalitate.

(11)Standardul GAEC 1, enumerat în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115, vizează menținerea pajiștilor permanente pentru a menține stocul de carbon. Punctele 1.7.3 și 1.9.1.1 din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/848 subliniază importanța maximizării utilizării pășunatului și a pășunilor, ceea ce împiedică conversia pajiștilor permanente în alte utilizări ale terenurilor și, în conformitate cu obiectivul principal al standardului GAEC 1, menține stocul de carbon din pajiștile permanente. Standardele GAEC 3, 5 și 6, enumerate în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115, vizează menținerea nivelului de materie organică din sol, limitarea eroziunii și, respectiv, protejarea solurilor în perioadele sensibile. Aceste obiective sunt deja realizate prin practicile de prelucrare a solului și de cultivare aplicate în producția vegetală ecologică, în special cele menționate la punctul 1.9. din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/848. Standardul GAEC 4, enumerat în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115, vizează protejarea apei împotriva poluării. În mod similar, punctele 1.5, 1.7, 1.9 și 1.10 din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/848 vizează reducerea riscului de poluare a apei prin limitarea utilizării medicamentelor de uz veterinar, prin restricționarea utilizării îngrășămintelor și a pesticidelor și prin restricționarea densității efectivelor. Experiența a arătat că agricultura ecologică are un impact pozitiv în ceea ce privește levigarea nutrienților și formarea de șiroaie, ceea ce face mai puțin probabil ca un fermier ecologic să compromită calitatea apei, îndeplinind astfel obiectivul principal al standardului GAEC 4. Prin urmare, având în vedere principiile și normele prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/848 și practicile existente în cadrul sistemelor de agricultură ecologică, ar trebui să se considere că fermierii care practică agricultura ecologică și a căror exploatație este certificată în întregime în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/848 respectă standardele GAEC 1, 3, 4, 5 și 6, așa cum se întâmplă deja în ceea ce privește standardul GAEC 7.

(13)Având în vedere caracterul excepțional al plății pe care fermierul o poate primi într-o situație de criză, după ce a suferit pierderi semnificative de producție ca urmare a unor dezastre naturale, a unor fenomene climatice nefavorabile sau a altor evenimente catastrofale, și pentru a asigura coerența cu plățile menționate la articolul 78a din Regulamentul (UE) 2021/2115, sistemul de condiționalitate menționat la articolul 14 din regulamentul respectiv nu ar trebui să se aplice plăților complementare acordate fermierilor ca urmare a unor dezastre naturale, a unor fenomene climatice nefavorabile sau a unor evenimente catastrofale în cadrul plăților directe, menționate la articolul 41a din regulamentul respectiv.

(14)Frecvența, intensitatea și durata dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale sunt în creștere și acestea au un impact semnificativ asupra sectorului agricol din Uniune. Regulamentul (UE) 2021/2115 prevede deja un set de instrumente prin care fermierii își pot consolida reziliența și pot răspunde la situații de criză. Amploarea evenimentelor și natura bruscă și extraordinară a acestora impun totuși extinderea instrumentelor disponibile pentru statele membre. Prin urmare, este oportun să se prevadă plăți complementare în situații de criză către fermieri și acestea să fie incluse ca un nou tip de intervenție sub formă de plăți directe la articolul 16 din regulamentul respectiv.

(15)Articolul 19 din Regulamentul (UE) 2021/2115 permite statelor membre să rețină până la 3 % din plățile directe care urmează să fie plătite unui fermier pentru a sprijini contribuția fermierilor la un instrument de gestionare a riscurilor. Un stat membru care a decis să utilizeze această opțiune trebuia să o aplice tuturor beneficiarilor de plăți directe într-un anumit an. Experiența arată că doar foarte puține state membre recurg la această opțiune. Discuțiile cu statele membre au arătat că un obstacol în calea punerii în aplicare a acestei dispoziții este lipsa unor instrumente de gestionare a riscurilor, fie instituite de statele membre, fie disponibile prin asigurări private, pentru toți fermierii care primesc plăți directe. Pentru a spori adoptarea și utilizarea posibilității prevăzute la articolul 19 din regulamentul respectiv, este necesar ca punerea sa în aplicare să devină mai flexibilă și să fie adaptată la instrumentele de gestionare existente în statele membre. Ca urmare a acestei modificări, statele membre ar trebui să poată reține până la 3 % din plățile directe care urmează să fie plătite fermierilor respectivi numai în cazul în care există sisteme de gestionare a riscurilor într-un anumit an. Statele membre în care ar exista sisteme de gestionare a riscurilor pentru toți beneficiarii plăților directe ar trebui să poată reține în continuare până la 3 % din plățile directe ale tuturor acestor beneficiari.

(21)În primii ani de punere în aplicare a planurilor strategice PAC, dezastrele naturale, fenomenele climatice nefavorabile sau alte evenimente catastrofale au afectat producția multor fermieri din întreaga Uniune. Se preconizează că această tendință va continua în viitor. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a oferi plăți în situații de criză sub forma unui sprijin direct sporit pentru venit, pentru a permite compensarea rapidă a celor mai afectați fermieri. Pentru a menține motivația fermierilor de a-și asigura producția, statele membre ar trebui să stabilească o rată mai mare de compensare pentru acei fermieri care sunt acoperiți de un sistem de asigurare sau de un alt instrument de gestionare a riscurilor. Pentru a majora fondurile care urmează să fie mobilizate în sprijinul fermierilor, statelor membre ar trebui să li se permită să cofinanțeze aceste plăți în situații de criză cu o finanțare națională suplimentară de până la 200 %. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să se asigure că valoarea totală a compensației primite de fermier cumulată cu alte forme de sprijin din partea Uniunii sau cu finanțare națională (inclusiv finanțare națională suplimentară), cu asigurări private sau cu alte sisteme de gestionare a riscurilor nu conduce la supracompensare sau la dublă finanțare.

(33)Pentru a sprijini în mod eficient fermierii a căror producție a fost afectată de dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile sau de alte evenimente catastrofale, statele membre ar trebui să poată planifica plăți în situații de criză nu numai prin intervenții de sprijin direct pentru venit, ci și prin intervenții pentru dezvoltarea rurală. Aceste tipuri de sprijin ar trebui să ofere statelor membre suficientă flexibilitate în planificarea intervențiilor. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să asigure coerența între aceste intervenții. În consecință, dispozițiile privind direcționarea sprijinului și efectul stimulativ ar trebui să fie aceleași. Pentru a asigura buna gestiune financiară a fondurilor Uniunii, statele membre ar trebui să se asigure că valoarea totală a compensației primite de fermier cumulată cu alte forme de sprijin din partea Uniunii sau cu finanțare națională (inclusiv finanțare națională suplimentară), cu asigurări private sau cu alte sisteme de gestionare a riscurilor nu conduce la supracompensare sau la dublă finanțare.

(40)Articolul 86 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2021/2115 stabilește norme privind eligibilitatea cheltuielilor care rezultă din modificările planurilor strategice PAC pentru contribuția din FEGA și, respectiv, din FEADR. Pentru a simplifica normele privind eligibilitatea cheltuielilor, pentru a îmbunătăți sinergiile dintre FEGA și FEADR și pentru a spori flexibilitatea statelor membre de a stabili datele de la care produc efecte modificările legate de FEGA ale planurilor strategice PAC, este oportun să se permită eligibilitatea cheltuielilor care rezultă dintr-o modificare strategică aprobată a unui plan strategic PAC pentru contribuția FEGA de la data intrării în vigoare a modificării stabilite de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 119 alineatul (8) din regulamentul respectiv, dar nu mai devreme de data transmiterii către Comisie a cererii de modificare. Pentru alte modificări ale planurilor strategice PAC legate de FEGA, cheltuielile ar trebui să fie eligibile pentru contribuția din FEGA de la data notificării modificării către Comisie, astfel cum se prevede la articolul 119 alineatul (9) din Regulamentul (UE) 2021/2115, astfel cum a fost modificat prin prezentul regulament. Pentru a asigura coerența între normele privind eligibilitatea pentru contribuția din FEGA și FEADR în cazul unor măsuri de urgență ca urmare a unor dezastre naturale, a unor evenimente catastrofale sau a unor fenomene climatice nefavorabile, ar trebui să fie posibil să se stabilească în planurile strategice PAC că eligibilitatea cheltuielilor finanțate din FEGA legate de modificările aduse planurilor strategice PAC în legătură cu plățile complementare în situații de criză către fermieri în temeiul plăților directe menționate la articolul 41a din regulamentul respectiv poate începe de la data la care s-a produs evenimentul.

(41)În scopul asigurării unei finanțări adecvate pentru noile tipuri de intervenții pentru plățile în situații de criză acordate fermierilor în urma unor dezastre naturale, a unor fenomene climatice nefavorabile sau a unor evenimente catastrofale menționate la articolele 41a și 78a din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre ar trebui să poată rezerva pentru aceste tipuri de intervenții o anumită cotă atât din plățile directe, cât și din finanțarea FEADR. Cu toate acestea, pentru a se asigura că rămâne disponibilă o finanțare suficientă pentru îndeplinirea celorlalte priorități ale PAC, această cotă ar trebui să fie limitată la o sumă anuală maximă disponibilă pentru fiecare stat membru, reprezentând 3 % din totalul plăților directe și al finanțării FEADR pe an. Pentru a încuraja statele membre să acorde prioritate utilizării instrumentului prevăzut la articolul 41a din regulamentul respectiv și finanțat prin plăți directe, cuantumul anual maxim care poate fi rezervat de un stat membru pentru acest tip de intervenție ar trebui să corespundă unui procent de 4 % din totalul plăților directe și al finanțării FEADR pe an, dacă statul membru decide să nu acorde sprijin pentru plățile în situații de criză în temeiul articolului 78a din regulamentul respectiv.

(42)Datorită naturii lor speciale, noile tipuri de intervenții pentru plățile în situații de criză acordate fermierilor în cadrul plăților directe menționate la articolul 41a din Regulamentul (UE) 2021/2115 și în cadrul dezvoltării rurale menționate la articolul 78a din regulamentul respectiv ar trebui să fie exceptate de la obligația de a contribui la indicatorii de rezultat enumerați în anexa I la regulamentul respectiv.

(43)Finanțarea națională suplimentară pentru plățile complementare în situații de criză acordate fermierilor în conformitate cu articolul 41a din Regulamentul (UE) 2021/2115 ar trebui inclusă în anexa V la planul strategic PAC al statului membru.

(44)Articolul 119 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/2115 prevede aprobarea de către Comisie a cererilor de modificare a planurilor strategice PAC prezentate de statele membre. Articolul 119 alineatul (9) din regulamentul respectiv permite statelor membre să efectueze și să aplice modificări ale planurilor strategice PAC legate de intervențiile menționate în titlul III capitolul IV din regulamentul respectiv, care sunt aprobate de Comisie împreună cu următoarea cerere de modificare. Experiența a arătat că modificările planurilor strategice PAC conțin adesea numeroase elemente tehnice care le fac complexe, oneroase pentru statele membre și conduc la întârzieri în procedurile de aprobare, deși orientarea strategică a planurilor rămâne neschimbată. Acest aspect afectează adaptarea promptă și eficace a planurilor strategice PAC la realitatea economică în schimbare și la nevoile fermierilor și ale altor beneficiari din statele membre și are un impact negativ asupra punerii în aplicare a planurilor respective. Pentru a simplifica și a îmbunătăți eficiența procedurilor de modificare, în special în ceea ce privește elementele planurilor strategice PAC care nu sunt de natură strategică, aprobarea de către Comisie ar trebui să fie necesară numai pentru modificările strategice ale planurilor strategice PAC. În acest scop, modificările strategice ar trebui definite în Regulamentul (UE) 2021/2115 ca modificări ale unor elemente importante ale planurilor strategice PAC care au un impact semnificativ asupra strategiei și logicii de intervenție a planurilor respective, inclusiv transferuri de alocări financiare între FEADR și FEGA, alocări financiare maxime și minime, precum și modificări ale țintei și ale planurilor financiare. Statele membre ar trebui să fie în măsură să efectueze și să aplice toate celelalte modificări ale planurilor lor strategice PAC după notificarea lor către Comisie, iar aceste alte modificări nu ar trebui să facă obiectul aprobării de către Comisie.

(53)Finanțarea națională suplimentară pentru plățile complementare în situații de criză acordate fermierilor în conformitate cu articolul 41a din Regulamentul (UE) 2021/2115 ar trebui să se supună acelorași norme ca finanțarea națională suplimentară în cadrul dezvoltării rurale.

(55)Anexa I la Regulamentul (UE) 2021/2115 stabilește indicatorii de impact, de rezultat și de realizare în temeiul articolului 7 din regulamentul respectiv. Tabelul „Verificarea anuală a performanței - REALIZARE” din anexa I la regulamentul respectiv ar trebui înlocuit pentru a introduce indicatori de realizare legați de tipurile de intervenții nou introduse și de tipurile de intervenții modificate și pentru a ține seama de eliminarea prin prezentul regulament a verificării anuale a performanței prevăzute la articolul 54 din Regulamentul (UE) 2021/2116.

(56)Anexa II la Regulamentul (UE) 2021/2115 enumeră punctele relevante din anexa 2 la Acordul OMC privind agricultura („cutia verde”) pentru fiecare tip de intervenție din regulamentul respectiv. Tipurile de intervenții nou introduse pentru plățile în situații de criză acordate fermierilor în cadrul plăților directe menționate la articolul 41a din Regulamentul (UE) 2021/2115 și în cadrul dezvoltării rurale menționate la articolul 78a din regulamentul respectiv ar trebui, prin urmare, să fie incluse în anexa respectivă.

(61)Experiența în ceea ce privește punerea în aplicare a rezervei pentru agricultură a arătat că aceasta este valoroasă în caz de criză pentru a oferi sprijin fermierilor afectați și pentru a contribui la revenirea piețelor la un echilibru mai bun. Cu toate acestea, în ultimii ani, rezerva a fost utilizată din ce în ce mai mult pentru ameliorarea situației fermierilor care au suferit pierderi directe din cauza dezastrelor naturale, a fenomenelor climatice nefavorabile sau a evenimentelor catastrofale, deși scopul său inițial, ca instrument de finanțare a pieței, a fost de a se concentra pe compensarea și atenuarea impactului perturbărilor pieței. Având în vedere provocările tot mai mari cu care se confruntă sectorul agricol al Uniunii, inclusiv tensiunile comerciale, incertitudinea geopolitică și impactul indirect sporit al problemelor de sănătate a animalelor asupra echilibrului pieței, pare justificat să se reorienteze rezerva către scopul său inițial. Compensațiile acordate fermierilor pentru efectele directe ale dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile sau ale evenimentelor catastrofale, cum ar fi cele care au ca rezultat pierderi fizice de plante, animale și produse derivate, ar trebui să fie abordate de statele membre care sunt responsabile de elaborarea unor strategii solide de gestionare a riscurilor și a crizelor cu sprijinul financiar al planurilor lor strategice PAC, inclusiv al noilor instrumente instituite prin prezentul regulament. Măsurile de echilibrare a impactului negativ asupra fermierilor generat de perturbarea pieței, cum ar fi cele care afectează prețurile, costurile sau vânzările, inclusiv atunci când sunt generate ca efecte indirecte ale dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile sau ale evenimentelor catastrofale, ar trebui să fie finanțate în continuare din rezerva pentru agricultură.

(80)Având în vedere că au fost deja alocate fonduri din rezerva pentru agricultură pentru 2025 pentru sectoarele afectate de fenomene climatice nefavorabile și de dezastre naturale, astfel cum se prevede în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/441 al Comisiei19, articolul 2 alineatul (5) din prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu exercițiul financiar agricol 2026, și anume numai de la 16 octombrie 2025.

__________________

„«pajiști permanente și pășuni permanente» (denumite împreună «pajiști permanente») sunt terenuri destinate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee (cultivate sau spontane) care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cinci ani sau mai mult sau, dacă statele membre decid astfel, timp de șapte ani sau mai mult și, dacă statele membre decid astfel, care nu au fost arate, grăpate sau reînsămânțate cu diferite tipuri de iarbă sau alte plante furajere erbacee timp de cinci ani sau mai mult sau timp de șapte ani sau mai mult. Aceste terenuri pot include și alte specii, precum arbuștii sau arborii, propice pentru pășunat și, dacă statele membre decid astfel, specii precum arbuștii sau arborii care produc hrană pentru animale, cu condiția ca iarba și alte plante furajere erbacee să rămână predominante.”

1.Statele membre includ în planurile lor strategice PAC un sistem de condiționalitate în temeiul căruia fermierii și alți beneficiari care primesc plățile directe prevăzute în capitolul II, cu excepția plăților menționate la articolul 41a, sau plățile anuale prevăzute la articolele 70, 71 și 72 fac obiectul unei sancțiuni administrative dacă nu îndeplinesc cerințele legale în materie de gestionare prevăzute în dreptul Uniunii și standardele GAEC stabilite în planurile strategice PAC, enumerate în anexa III, în ceea ce privește următoarele domenii specifice:

Se consideră că fermierii a căror exploatație este certificată în întregime în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului* respectă standardele GAEC 1, 3, 4, 5, 6 și 7 enumerate în anexa III la prezentul regulament.

6.La articolul 14, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Statele membre indică în planurile lor strategice PAC că, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, fermierii și alți beneficiari care primesc plăți directe în temeiul capitolului II, cu excepția plăților menționate la articolul 41a, sau plăți anuale în temeiul articolelor 70, 71 și 72 sunt supuși unei sancțiuni administrative dacă nu îndeplinesc cerințele legate de condițiile de muncă și de încadrare în muncă aplicabile sau nu respectă obligațiile angajatorului care decurg din actele juridice menționate în anexa IV.”

(7)Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

Plata anuală pentru fiecare fermier în temeiul primului paragraf nu depășește 2 500 EUR.

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot decide să excludă de la cerința prevăzută la primul paragraf litera (a) standardul GAEC 2 stabilit în capitolul I secțiunea 2 din prezentul titlu.

Plățile complementare în situații de criză acordate fermierilor în urma unor dezastre naturale, a unor fenomene climatice nefavorabile sau a unor evenimente catastrofale în cadrul plăților directe

1.Statele membre pot acorda plăți complementare în situații de criză pentru a-i despăgubi pe beneficiarii plăților directe în temeiul secțiunilor 2 și 3 din prezentul capitol care sunt afectați de dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile sau de evenimente catastrofale. Plățile respective vizează asigurarea continuității activității agricole a beneficiarilor respectivi și fac obiectul condițiilor prevăzute la prezentul articol și specificate mai detaliat de statele membre în planurile lor strategice PAC.

2.Sprijinul prevăzut la prezentul articol este condiționat de recunoașterea oficială de către autoritatea competentă a statului membru a faptului că s-a produs un dezastru natural, un fenomen climatic nefavorabil sau un eveniment catastrofal, astfel cum sunt definite de statul membru, și că aceste evenimente sau măsurile adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031 pentru eradicarea sau limitarea răspândirii unei boli a plantelor sau a unui organism dăunător ori măsurile adoptate pentru prevenirea sau eradicarea bolilor animalelor enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei sau măsurile adoptate cu privire la o boală emergentă în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) și cu articolul 259 din Regulamentul (UE) 2016/429 au cauzat în mod direct daune care au dus la distrugerea a cel puțin 30 % din producția medie anuală a fermierului în perioada de trei ani anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe perioada precedentă de cinci ani, excluzând valoarea cea mai mare și cea mai scăzută. Pierderile se calculează fie la nivel de exploatație, la nivelul activității exploatației în sectorul în cauză, fie în raport cu zona specifică în cauză.

3.Statele membre se asigură că sprijinul acordat în temeiul prezentului articol vizează fermierii care sunt cei mai afectați de dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile sau de evenimente catastrofale, prin stabilirea condițiilor de eligibilitate pe baza dovezilor disponibile.

4.Statele membre stabilesc ratele de sprijin aplicabile pentru compensarea pierderii de producție. Aceste rate sunt mai ridicate pentru fermierii care sunt acoperiți de un sistem de asigurare sau de un alt instrument de gestionare a riscurilor. Pentru calcularea pierderii de producție se pot utiliza indici.

5.Statele membre pot decide să cofinanțeze plățile cu o finanțare națională suplimentară de până la 200 %, în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) și cu articolul 146.

6.Atunci când acordă sprijin în temeiul prezentului articol, statele membre se asigură că intervențiile în temeiul prezentului articol sunt coerente cu cele bazate pe articolul 78a și că se evită supracompensarea ca urmare a combinării intervenției în temeiul prezentului articol cu alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau cu sisteme private de asigurare.

7.Prin derogare de la articolul 111 primul paragraf, literele (h) și (i) de la paragraful respectiv nu se aplică sprijinului acordat în cadrul acestui tip de intervenție.

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot decide să excludă de la cerința prevăzută la primul paragraf litera (a) standardul GAEC 2 stabilit în capitolul I secțiunea 2 din prezentul titlu.

(b)cuantumul maxim al ajutorului de 50 000 EUR pentru activitățile menționate la alineatul (2) litera (d).

Statele membre se asigură că se acordă sprijin doar pentru acoperirea pierderilor care depășesc un prag de cel puțin 20 % din producția medie anuală a fermierului sau din venitul mediu anual al fermierului din perioada de trei ani anterioară sau din media pe trei ani bazată pe cei cinci ani precedenți, cu excepția celei mai mari și a celei mai mici dintre valori. Instrumentele sectoriale de gestionare a riscurilor legate de producție calculează pierderile fie la nivel de exploatație, la nivelul activității exploatației în sectorul respectiv, fie în raport cu suprafața specifică asigurată.

Pentru culturile permanente și în alte cazuri justificate pentru care metodele de calcul menționate la primul paragraf nu sunt adecvate, statele membre pot evalua pierderile pe baza producției medii anuale sau a venitului mediu anual al fermierului pe o perioadă care nu depășește opt ani, cu excepția a celei mai mari și a celei mai mici dintre valori.

1.Statele membre pot acorda plăți în situații de criză fermierilor activi care sunt afectați de dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile sau de evenimente catastrofale. Plățile respective vizează asigurarea continuității activității agricole a fermierilor respectivi și fac obiectul condițiilor prevăzute la prezentul articol și specificate mai detaliat de statele membre în planurile lor strategice PAC.

2.Sprijinul prevăzut la prezentul articol este condiționat de recunoașterea oficială de către autoritatea competentă a statului membru a faptului că s-a produs un dezastru natural, un fenomen climatic nefavorabil sau un eveniment catastrofal, astfel cum sunt definite de statul membru, și că aceste evenimente sau măsurile adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031 pentru eradicarea sau limitarea răspândirii unei boli a plantelor sau a unui organism dăunător ori măsurile adoptate pentru prevenirea sau eradicarea bolilor animalelor enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882 al Comisiei sau măsurile adoptate cu privire la o boală emergentă în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) și cu articolul 259 din Regulamentul (UE) 2016/429 au cauzat în mod direct daune care au dus la distrugerea a cel puțin 30 % din producția medie anuală a fermierului în perioada de trei ani anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe perioada precedentă de cinci ani, excluzând valoarea cea mai mare și cea mai scăzută. Pierderile se calculează fie la nivel de exploatație, la nivelul activității exploatației în sectorul în cauză, fie în raport cu zona specifică în cauză.

3.Statele membre se asigură că sprijinul acordat în temeiul prezentului articol vizează fermierii care sunt cei mai afectați de dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile sau de evenimente catastrofale, prin stabilirea condițiilor de eligibilitate pe baza dovezilor disponibile.

Prin derogare de la primul paragraf al prezentului alineat, planul strategic PAC poate prevedea că, în cazul unor măsuri de urgență ca urmare a unor dezastre naturale, a unor evenimente catastrofale sau a unor fenomene climatice nefavorabile, cheltuielile finanțate din FEGA legate de modificările aduse planului strategic PAC în legătură cu intervențiile menționate la articolul 41a pot începe să fie eligibile de la data producerii evenimentului.

Pentru fiecare stat membru, cuantumul maxim care poate fi rezervat pentru plățile în situații de criză acordate fermierilor în urma unor dezastre naturale, a unor fenomene climatice nefavorabile sau a unor evenimente catastrofale menționate la articolele 41a și 78a se limitează la cuantumurile anuale prevăzute în tabelul 1 din anexa XV.

Pentru anii calendaristici 2025 și 2026, cheltuielile anuale totale pentru plățile complementare în situații de criză menționate la articolul 41a nu depășesc alocarea financiară indicativă pentru acest tip de intervenție pentru anul calendaristic relevant, stabilită de statele membre în planurile lor financiare în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) litera (a) și aprobată de Comisie în conformitate cu articolul 119. Plafonul financiar respectiv constituie un plafon financiar stabilit prin dreptul Uniunii.

Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care un stat membru decide să nu acorde sprijin pentru plăți în situații de criză în conformitate cu articolul 78a, cuantumul anual maxim care poate fi rezervat de statul membru respectiv pentru plățile complementare în situații de criză menționate la articolul 41a se limitează la cuantumurile anuale prevăzute în tabelul 2 din anexa XV.

Pentru anii calendaristici 2025 și 2026, cheltuielile anuale totale pentru plățile complementare în situații de criză menționate la articolul 41a nu depășesc alocarea financiară indicativă pentru acest tip de intervenție pentru anul calendaristic relevant, stabilită de statele membre în planurile lor financiare în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) litera (a) și aprobată de Comisie în conformitate cu articolul 119. Plafonul financiar respectiv constituie un plafon financiar stabilit prin dreptul Uniunii.

Litera (e) de la primul paragraf nu se aplică intervențiilor din cadrul tipului de intervenții pentru plățile complementare în situații de criză acordate fermierilor în cadrul plăților directe menționat la articolul 41a din cadrul tipului de intervenții în sectorul apicol menționat la articolul 55 alineatul (1) literele (a) și (c)-(g), intervențiilor din cadrul tipului de intervenții în sectorul vitivinicol menționat la articolul 58 alineatul (1) literele (h)-(k), acțiunilor de informare și de promovare privind sistemele de calitate din cadrul tipului de intervenții pentru cooperare menționat la articolul 77 și nici intervențiilor din cadrul tipului de intervenții pentru plățile în situații de criză acordate fermierilor în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 78a.

(28)La articolul 115 alineatul (5), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

(a)o scurtă descriere a finanțării naționale suplimentare pentru intervențiile vizând dezvoltarea rurală menționate în titlul III capitolul IV și pentru intervențiile pentru plăți complementare în situații de criză acordate fermierilor menționate la articolul 41a, prevăzută în domeniul de aplicare al planului strategic PAC, inclusiv cuantumurile per intervenție și indicarea conformității cu cerințele prevăzute în prezentul regulament;

5.Comisia face observații în termen de 30 de zile lucrătoare de la data prezentării cererii de modificare menționate la alineatul (2). Statele membre furnizează Comisiei toate informațiile suplimentare necesare.

6.Aprobarea unei cereri de modificare strategică a unui plan strategic PAC are loc cel târziu la trei luni de la prezentarea sa de către statul membru.

În cazul în care Comisia nu se opune modificărilor notificate în termen de 30 de zile lucrătoare de la transmiterea notificării, modificările produc efecte juridice de la data notificării. Comisia se opune unei modificări notificate în cazul în care constată că modificarea nu este compatibilă cu prezentul regulament și cu Regulamentul (UE) 2021/2116, precum și cu actele delegate și actele de punere în aplicare adoptate în temeiul acestora.

1.Fiecare stat membru desemnează o autoritate responsabilă cu luarea măsurilor sau coordonarea acțiunilor în vederea realizării și menținerii interoperabilității naționale și transfrontaliere între sistemele de informații utilizate pentru punerea în aplicare, administrarea, monitorizarea și evaluarea PAC în beneficiul fermierilor și al altor beneficiari ai PAC. În sensul prezentului articol, interoperabilitate înseamnă capacitatea sistemelor de informații de a interacționa între ele prin schimbul de date prin intermediul comunicațiilor electronice.

În măsura posibilului, statele membre își bazează evaluarea nevoilor și conceperea măsurilor pe principiul conform căruia datele sunt colectate o singură dată și reutilizate.

Rezerva nu se utilizează pentru măsurile de sprijinire a fermierilor afectați de dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile sau de evenimente catastrofale. Cu toate acestea, rezerva poate fi utilizată pentru măsuri care abordează perturbarea pieței cauzată de dezastre naturale, de fenomene climatice nefavorabile sau de evenimente catastrofale, inclusiv pentru măsuri adoptate în temeiul articolelor 219 și 220 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.