A.întrucât, la 27 ianuarie 2023, Corteva Agriscience Belgium B.V., cu sediul în Belgia, în numele Corteva Agriscience LLC, cu sediul în Statele Unite, a depus la autoritatea națională competentă din Țările de Jos o cerere de introducere pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic DP51291 (denumit în continuare „porumb modificat genetic”);

B.întrucât porumbul modificat genetic produce toxina IPD072Aa pentru a acționa împotriva viermilor rădăcinilor de porumb, proteina fosfinotricin acetil transferază (PAT) pentru toleranță la erbicidele care conțin glufosinat și proteina PMI ca marker selectabil;

C.întrucât glufosinatul, care este considerat erbicid complementar, este clasificat ca substanță toxică pentru reproducere în categoria 1B și, prin urmare, îndeplinește „criteriile de excludere” stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/1107/oj).; întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018;

D.întrucât IPD072Aa este o toxină insecticidă produsă de bacteria Pseudomonas chlororaphis, fabricată pentru a acționa împotriva viermilor rădăcinilor de porumb;

Inginerie genetică complexă

E.întrucât porumbul DP51291 a fost dezvoltat printr-un proces complex de inginerie genetică în mai multe etape, care a implicat crearea unei „piste de aterizare” genomice, urmată de un cobombardament cu microproiectile utilizând cinci plasmide și de o introducere ulterioară a casetelor de exprimare cu ajutorul bacteriei Agrobacterium tumefaciens pe pista de aterizare;

F.întrucât acest proces de modificare genetică a dus la eliminarea a 113 perechi de bază de ADN genomic al porumbului, astfel cum reiese din analiza bioinformatică, și a condus la formarea mai multor noi cadre deschise de citire (ORF), indicând potențiale perturbări genomice care rezultă din procedura de transformare; întrucât cinci dintre aceste ORF-uri prezentau o identitate de secvență mai mare de 35 % față de alergenii cunoscuți, depășind astfel pragul utilizat în mod obișnuit în evaluările alergenicității https://www.testbiotech.org/wp-content/uploads/2024/12/Testbiotech_comment_‌maize_DP51291.pdf.;

Lipsa datelor privind practicile agricole și factorii de mediu

G.întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei din 3 aprilie 2013 privind cererile de autorizare a alimentelor și furajelor modificate genetic în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 641/2004 și (CE) nr. 1981/2006 ale Comisiei (JO L 157, 8.6.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2013/503/oj). prevede o evaluare a măsurii în care practicile agricole preconizate influențează expresia criteriilor studiate; întrucât, în conformitate cu regulamentul de punere în aplicare menționat, acest lucru este deosebit de relevant în cazul plantelor tolerante la erbicide;

H.întrucât factorii de stres din mediu, cum ar fi seceta sau temperaturile extreme, pot induce modele neașteptate de exprimare a genelor în secvențele de ADN nou introduse Trtikova, M., Wikmark O. G., Zemp, N., Widmer, A., Hilbeck, A., (2015) ‘Transgene Expression and Bt Protein Content in Transgenic Bt Maize (MON810) under Optimal and Stressful Environmental Conditions’, PLoS ONE 10(4): e0123011, https://doi.org/10.1371/journal.pone.0123011.;

I.întrucât testele pe teren utilizate pentru a sprijini analiza compoziției și fenotipică a porumbului modificat genetic au fost efectuate pe parcursul unei singure perioade de vegetație (2021) în Statele Unite și Canada în condiții meteorologice care nu reprezintă în mod adecvat diversitatea regiunilor de cultivare a porumbului, în special în țări precum Brazilia;

J.întrucât au fost raportate fenomene meteorologice extreme în unele locuri de testare; întrucât nu au fost efectuate investigații specifice pentru a evalua condițiile viitoare influențate de schimbările climatice actuale;

K.întrucât glufosinatul a fost aplicat o singură dată în timpul testelor pe teren, în conformitate cu recomandările EFSA privind dozele; întrucât, cu toate acestea, în practicile agricole reale, ratele și frecvențele de aplicare a erbicidelor variază adesea în mod semnificativ de la o regiune la alta și pot implica o utilizare mai mare sau repetată, ceea ce înseamnă că este posibil ca datele obținute în urma testelor efectuate pe teren să nu reflecte suficient întreaga gamă de condiții agricole și de mediu în care este probabil ca porumbul modificat genetic să fie cultivat sau importat;

Lipsa evaluării glufosinatului

L.întrucât glufosinatul este asociat cu riscuri semnificative pentru biodiversitate, toxicitate și sănătatea ecosistemelor pe termen lung;

M.întrucât marea majoritate a culturilor modificate genetic au fost modificate genetic astfel încât să fie tolerante la unul sau mai multe erbicide „complementare” care pot fi utilizate pe parcursul întregului ciclu de viață al culturii modificate genetic, fără ca aceasta să moară, cum ar fi cazul unei culturi care nu este tolerantă la erbicide; întrucât, potrivit mai multor studii, culturile modificate genetic cu toleranță la erbicide duc la o utilizare mai extinsă a erbicidelor complementare, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide A se vedea, de exemplu, Schulz, R., Bub, S., Petschick, L. L., Stehle, S., Wolfram, J. (2021), „Applied pesticide toxicity shifts toward plants and invertebrates, even in GM crops”, Science 372(6537), p. 81-84, https://doi.org/10.1126/science.abe1148; Bonny, S., „Gengenetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Prezentare generală și impact”, Environmental Management, ianuarie 2016; 57 (1), p. 31-48, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738; și Benbrook, C. M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. – the first sixteen years”, Environmental Sciences Europe, 28 septembrie 2012, vol. 24(24), https://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/2190-4715-24-24.;

N.întrucât culturile modificate genetic tolerante la erbicide imobilizează agricultorii într-un sistem de gestionare a buruienilor care depinde în mare măsură sau în totalitate de erbicide, deoarece semințele modificate genetic au un preț mai mare, care poate fi justificat doar dacă agricultorii care cumpără aceste semințe recurg și la pulverizarea erbicidelor complementare; întrucât dependența sporită de erbicidele complementare în fermele care plantează culturi modificate genetic accelerează apariția și răspândirea unor buruieni rezistente la erbicidele respective, determinând astfel creșterea nevoii utilizării lor, un cerc vicios cunoscut sub numele de „spirala erbicidelor”;

O.întrucât efectele dăunătoare ale dependenței excesive de erbicide asupra sănătății solului, calității apei și biodiversității din sol și de deasupra solului se vor agrava și vor amplifica expunerea oamenilor și a animalelor, eventual și prin creșterea cantității de reziduuri de erbicide în alimente și furaje;

P.întrucât se consideră că evaluarea reziduurilor de erbicide și a metaboliților acestora prezenți în plantele modificate genetic nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic (Grupul EFSA pentru OMG) și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul procesului de autorizare a organismelor modificate genetic;

Chestiuni nesoluționate privind toxina IPD072Aa

Q.întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 impune o evaluare toxicologică pentru a demonstra că efectele preconizate ale unei modificări genetice nu implică efecte adverse asupra sănătății umane și animale;

R.întrucât IPD072Aa este o proteină nouă, ceea ce înseamnă că utilizarea sa în agricultură și introducerea sa în lanțul alimentar nu se pot face în întregime pe baza experienței dobândite anterior;

S.întrucât, în pofida diferențelor, asemănările observate între toxinele IPD072Aa și Bt evidențiază necesitatea unei analize atente în procesul de evaluare a riscurilor; întrucât mai multe studii au indicat că toxinele Bt pot induce efecte secundare legate de imunitate, inclusiv potențiale proprietăți adjuvante Pentru o analiză, a se vedea Rubio-Infante, N., Moreno-Fierros, L., „An overview of the safety and biological effects of Bacillus thuringiensis Cry toxins in mammals” (Studiu asupra siguranței și efectelor biologice ale toxinelor Cry ale Bacillus thuringiensis la mamifere), Journal of Applied Toxicology, mai 2016, 36(5), p. 630 648, https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/jat.3252., ceea ce înseamnă că pot crește alergenicitatea altor proteine cu care intră în contact;

T.întrucât un studiu științific a constatat că toxicitatea toxinelor Bt poate fi amplificată și prin interacțiunea cu reziduurile rezultate în urma pulverizării cu erbicide și întrucât este nevoie de mai multe studii despre efectele combinatorii ale evenimentelor „cu acumulare de gene” (culturi modificate genetic pentru a fi tolerante la erbicide și a produce insecticide sub formă de toxine Bt) Bøhn, T., Macagnan Rover, C., Semenchuk, P. R., „Daphnia magna negatively affected by chronic exposure to purified Cry-toxins”, Food and Chemical Toxicology, mai 2016, volumul 91, p. 130-140, https://doi.org/10.1016/j.fct.2016.03.009.; întrucât se consideră că evaluarea posibilelor interacțiuni ale reziduurilor de erbicide și ale metaboliților lor cu toxinele Bt nu intră în sfera de competență a Grupului EFSA pentru OMG și, prin urmare, nu este efectuată în cadrul evaluării riscurilor;

U.întrucât evaluarea toxicității IPD072Aa nu ia în considerare potențialele efecte sinergice sau cumulative care rezultă din interacțiunile cu metaboliții plantelor sau cu reziduurile de erbicide;

V.întrucât nu au fost furnizate date privind acumularea de IPD072Aa în rețelele trofice, diseminarea sa în mediu, în special prin intermediul apelor uzate și al gunoiului de grajd în sol și în ecosistemele acvatice, sau efectele sale asupra organismelor nevizate;

W.întrucât potențialul fluxului genetic către rudele sălbatice, cum ar fi teosintul, raportat în Spania și Franța, ridică semne de întrebare cu privire la persistența transgenei în mediu și la posibilele sale consecințe ecologice Trtikova, M., Lohn, A., Binimelis, R., Chapela, I., Oehen, B., Zemp, N., Widmer, A., Hilbeck, A., (2017), „Teosinte in Europe – Searching for the Origin of a Novel Weed”, rapoarte științifice, 7: 1560, https://doi.org/10.1038/s41598-017-01478-w.;

X.întrucât cerințele de monitorizare prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 nu sunt puse în aplicare în mod suficient, fără o verificare independentă a datelor transmise de Corteva Agriscience LLC;

Asigurarea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial și respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii

Y. întrucât cultivarea de porumb modificat genetic nu este permisă în Uniune; întrucât adoptarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/1898 permite importuri în Uniune care nu respectă standardele respectate de fermierii din Uniune, plasându-i astfel într-un dezavantaj concurențial;

Z.întrucât în concluziile dialogului strategic privind viitorul agriculturii UE „Strategic Dialogue on the Future of EU Agriculture – A shared prospect for farming and food in Europe”, septembrie 2024, https://agriculture.ec.europa.eu/document/download/171329ff-0f50-4fa5-946f-aea11032172e_en?filename=strategic-dialogue-report-2024_en.pdf., Comisia este invitată să își reevalueze abordarea privind accesul pe piață pentru importurile și exporturile agroalimentare, dată fiind problema standardelor divergente ale Uniunii și ale partenerilor săi comerciali; întrucât relațiile comerciale mai echitabile, la nivel mondial, coerente cu obiectivele pentru un mediu sănătos, au fost una dintre principalele solicitări ale fermierilor în timpul demonstrațiilor din 2023 și 2024;

AA.întrucât într-un raport din 2017 al Raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație se afirmă că, în special în țările în curs de dezvoltare, pesticidele periculoase au un impact dezastruos asupra sănătății https://www.ohchr.org/en/documents/thematic-reports/ahrc3448-report-special-rapporteur-right-food.; întrucât Obiectivul de dezvoltare durabilă 3.9 al ONU (ODD al ONU) își propune să reducă simțitor, până în 2030, numărul deceselor și bolilor provocate de produsele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, apei și solului https://www.un.org/sustainabledevelopment/health/.;

AB.întrucât Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, convenit la reuniunea COP15 a părților la Convenția ONU privind diversitatea biologică (CBD a ONU) din decembrie 2022, include un obiectiv global de reducere a riscului asociat pesticidelor cu cel puțin 50 % până în 2030 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_22_7834.;

AC.întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, atunci când își redactează decizia, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză; întrucât astfel de factori legitimi ar trebui să includă obligațiile Uniunii în temeiul ODD ale ONU și al CBD a ONU;

Reducerea dependenței de furajele importate

AD.întrucât una dintre lecțiile învățate în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a războiului în curs din Ucraina a fost că Uniunea trebuie să pună capăt dependenței de unele materii critice; întrucât, în scrisoarea de misiune adresată comisarului desemnat Christophe Hansen, Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, i-a solicitat acestuia să analizeze cum pot fi reduse importurile de produse critice https://commission.europa.eu/document/2c64e540-c07a-4376-a1da-368d289f4afe_en.;

Un proces decizional nedemocratic

AE.întrucât, în cea de a opta legislatură, Parlamentul a adoptat în total 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a unor OMG-uri pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de OMG-uri în Uniune (trei rezoluții); întrucât, în cea de a noua legislatură, Parlamentul a adoptat 38 de rezoluții prin care se opune introducerii de OMG-uri pe piață și, deja, în cea de a zecea legislatură, aflată în curs, a adoptat încă 11 rezoluții prin care se opune introducerii de OMG-uri pe piață;

AF.întrucât, deși ea însăși recunoaște deficitul democratic, lipsa de susținere din partea statelor membre și obiecțiile Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze OMG-uri;

AG.întrucât nu este necesar să se modifice legislația pentru a permite Comisiei să refuze autorizarea de OMG-uri atunci când nu există o majoritate calificată a statelor membre în Comitetul de apel care să susțină o decizie favorabilă Comisia „poate”, și nu „trebuie”, să acorde o autorizație dacă nu există o majoritate calificată a statelor membre în Comitetul de apel care să susțină o decizie favorabilă, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.;

AH.întrucât, în urma votului din 13 iunie 2025 al Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre https://food.ec.europa.eu/document/download/ee1a5aed-5303-4c32-bb59-813143a1df47_en?filename=sc_modif-genet_20250613_sum.pdf.; întrucât nici Comitetul de apel nu a emis un aviz în urma votului din 15 iulie 2025,