1.subliniază necesitatea unui model adaptat exigențelor viitorului, care să mențină principiile fundamentale ale NLC, integrând în același timp prioritățile emergente în materie de politici și constatările evaluării din 2022, în special sustenabilitatea, digitalizarea și supravegherea consolidată a pieței; subliniază că revizuirea ar trebui să aducă beneficii consumatorilor și întreprinderilor;

2.subliniază necesitatea unui nou cadru legislativ care să fie aliniat la obiectivele generale de creștere a securității juridice și a transparenței, atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi, precum și de consolidare a competitivității și a asigurării respectării legislației în UE prin proceduri raționalizate de asigurare a conformității, fără a reduce standardele de siguranță sau de calitate; subliniază că ar trebui să se urmărească simplificarea pentru a reduce sarcinile administrative inutile, fără a submina obiectivele de politică convenite sau a slăbi protecția consumatorilor;

3.solicită revizuirea pentru a asigura coerența în întreaga legislație a UE privind produsele, inclusiv cu RSGP, DRPD, Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (RPEPS), Regulamentul privind inteligența artificială Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind inteligența artificială) (JO L, 2024/1689, 12.7.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1689/oj). și DSA, și cu scopul de a asigura libera circulație a produselor sigure și conforme în cadrul pieței interne; invită Comisia să revizuiască și, după caz, să actualizeze rolurile și responsabilitățile operatorilor economici și obligațiile corespunzătoare ale acestora în temeiul Deciziei nr. 768/2008/CE, pentru a crește securitatea juridică, a consolida protecția consumatorilor și a asigura că operatorii economici din UE își pot desfășura activitatea pe picior de egalitate în interiorul pieței interne și în raport cu întreprinderile din afara UE;

4.subliniază că, adesea, persoana responsabilă în UE care acționează în numele unor comercianți din afara UE pentru conformitatea produselor nu are capacitatea de a oferi despăgubiri sau compensații consumatorilor, în special atunci când acționează în calitate de reprezentant autorizat; recunoaște, de asemenea, lipsa unor cerințe armonizate care să asigure că acești actori își pot îndeplini obligațiile; îndeamnă Comisia să accelereze evaluarea aprofundată a eficacității dispozițiilor privind „persoana responsabilă pentru produsele introduse pe piața Uniunii” și să se bazeze, de asemenea, pe rezultatele raportului intermediar referitor la articolul 4 din RSP; invită Comisia să aibă în vedere introducerea unei cerințe obligatorii pentru comercianții din afara UE de a numi o persoană responsabilă în UE, cu răspundere juridică și financiară extinsă, pentru a garanta că consumatorii nu se află în imposibilitatea de a beneficia de căi de atac, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile între întreprinderile din UE și cele din afara UE; îndeamnă, de asemenea, Comisia să stabilească cerințe operaționale pentru persoanele responsabile, care pot include aspecte legate de solvabilitatea lor economică sau de capacitatea lor de a-și îndeplini în mod eficace sarcinile care le revin;

5.subliniază că NCL trebuie să evolueze pentru a sprijini integrarea cerințelor economiei circulare și ale digitalizării, astfel cum s-a subliniat în verificarea adecvării și în evaluarea NCL; menționează că acest lucru include asigurarea faptului că evaluările conformității abordează în mod eficace provocările asociate cu tehnologiile care evoluează rapid, cum ar fi actualizările de software și hardware, conectivitatea produselor și inteligența artificială, care au potențialul de a schimba caracteristici esențiale ale produselor după ce au fost introduse pe piață, sprijinind în același timp competitivitatea și procedurile de conformitate simplificate;

6.invită Comisia să asigure aplicarea corespunzătoare a NCL, care trebuie să fie în concordanță cu legislația existentă a Uniunii, inclusiv cu dispozițiile care consolidează protecția consumatorilor în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale și procesul decizional automatizat; reamintește, în acest sens, dispozițiile existente din Regulamentul general privind protecția datelor Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/679/oj). și din Regulamentul privind inteligența artificială, potrivit cărora consumatorii trebuie să fie informați clar atunci când se iau decizii utilizând inteligența artificială sau prelucrarea automată, în special atunci când sunt implicate date cu caracter personal, și consumatorii ar trebui să aibă opțiunea de a solicita intervenția umană în astfel de cazuri;

7.subliniază importanța punerii în aplicare eficace și consecvente a RSP ca piatră de temelie a NCL; subliniază rolul esențial pe care îl au autoritățile naționale de supraveghere a pieței în garantarea siguranței și conformității produselor introduse pe piața UE, inclusiv a celor vândute online; solicită consolidarea capacității operaționale și a coordonării acestora, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, în special printr-o mai bună planificare bazată pe riscuri și prin acțiuni comune, și invită Comisia să evalueze necesitatea unei autorități a UE de supraveghere a pieței; subliniază necesitatea de a asigura resurse adecvate pentru autoritățile de supraveghere a pieței, îmbunătățirea cooperării, intensificarea schimbului de informații și utilizarea instrumentelor digitale; încurajează Comisia și statele membre să sprijine în continuare mecanisme de cooperare precum rețeaua UE pentru conformitatea produselor și să asigure practici consecvente de asigurare a respectării legislației la nivel transsectorial și transfrontalier, pentru a asigura un sistem de supraveghere a pieței care să funcționeze bine, lucru esențial pentru garantarea protecției consumatorilor, a concurenței loiale și a încrederii în piața unică;

8.constată că evaluarea RSP nu face încă parte din revizuirea NCL, dar ar trebui să fie finalizată până în decembrie 2026, împreună cu o propunere de revizuire; subliniază că RSP joacă un rol esențial pentru ca supravegherea pieței să devină mai eficace în întreaga UE; sugerează să se utilizeze în continuare evaluările riscurilor prevăzute în RSP pentru a identifica produsele cu risc ridicat și pentru a monitoriza istoricul în materie de conformitate al operatorilor economici, în special al celor din țări terțe; invită Comisia să evalueze fezabilitatea unui sistem de notificare de alertă bazat pe riscuri pentru operatorii care în trecut au avut o performanță slabă în materie de conformitate, care ar putea permite o monitorizare consolidată a supravegherii pieței; propune introducerea unui mecanism de supraveghere mai proactiv și digitalizat, încredințat autorităților naționale desemnate de statele membre, cu scopul de a asigura o supraveghere mai eficace și consecventă; subliniază, în acest context, importanța actualizării RSP pentru a raționaliza și standardiza acțiunile autorităților de supraveghere a pieței și schimbul de informații în UE; recomandă elaborarea unor indicatori-cheie de performanță pentru a evalua conformitatea în mod sistematic și obiectiv;

9.subliniază beneficiile unui PDP orizontal și interoperabil ca instrument care poate oferi acces la informații armonizate privind caracteristicile produsului, conformitatea produsului, lanțurile de aprovizionare, eficiența energetică, indicatorii de performanță detaliați în materie de sustenabilitate și datele esențiale privind compoziția, durabilitatea, posibilitățile de reparare, de reutilizare și de reciclare, costurile de întreținere și prețul, precum și disponibilitatea pieselor de schimb; constată că informațiile specifice care urmează să fie incluse în PDP trebuie să ia în considerare categoria de produse cu drepturi de acces diferite, în funcție de actorii implicați; consideră că PDP ar trebui să devină punctul de referință pentru consumatori, autorități și întreprinderi de-a lungul lanțului valoric;

10.consideră că PDP ar trebui să înlocuiască declarațiile de conformitate existente pentru a raționaliza cerințele de conformitate; salută, în acest context, viitorul regulament privind siguranța jucăriilor, care va permite operatorilor economici să se bazeze pe deplin pe PDP în loc să întocmească declarații de conformitate;

11.subliniază valoarea PDP în a permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză, consolidând astfel încrederea consumatorilor și facilitând fluxurile circulare de produse; subliniază potențialul acestuia de a sprijini consumul sustenabil în conformitate cu obiectivele climatice și de mediu ale UE și de a contribui la implicarea consumatorilor în favoarea unei economii sustenabile pe piața unică;

12.subliniază că un PDP orizontal ar îmbunătăți semnificativ activitatea autorităților de supraveghere a pieței și a autorităților vamale, deoarece ar permite verificarea eficientă a informațiilor esențiale privind conformitatea produselor în vederea efectuării controalelor de conformitate; subliniază că autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să se asigure că operatorii economici furnizează întotdeauna datele necesare și că acestea rămân în permanență accesibile consumatorilor, autorităților publice, furnizorilor de servicii de recondiționare și de reparație, în conformitate cu termenele, drepturile de acces și alte dispoziții relevante prevăzute în legislația corespunzătoare; subliniază că Comisia ar trebui să ofere asistență personalizată, orientări clare, proceduri raționalizate și instrumente de consolidare a capacităților pentru operatorii economici relevanți, în special pentru IMM-uri, cu scopul de a facilita punerea în aplicare a PDP;

13.invită Comisia să stabilească o strategie ambițioasă de asigurare a interoperabilității dintre PDP și bazele de date existente, inclusiv portalul „Safety Gate” al UE, sistemul de informare și de comunicare pentru supravegherea pieței, Certex și viitoarea platformă de date vamale a UE, precum și mecanismele dezvoltate în temeiul Regulamentului privind protecția consumatorilor; consideră că datele conținute în PDP ar trebui să poată fi citite automat și să poată fi transferate cu ușurință între aceste sisteme, pentru a se asigura că produsele identificate ca fiind nesigure sau neconforme de către o autoritate de supraveghere a pieței sau de către o autoritate vamală sunt semnalate automat tuturor;

14.invită Comisia să analizeze dacă este fezabil să se integreze treptat PDP în NCL ca cerință orizontală pentru toate produsele pertinente puse la dispoziție pe piața UE; constată, cu toate acestea, că PDP se află încă în stadii incipiente de dezvoltare și necesită o abordare treptată pentru a asigura că operatorii economici se pot adapta pentru a respecta cerințele aplicabile, în vederea realizării unei implementări depline;

15.recunoaște că diverse întreprinderi dezvoltă activ soluții PDP adaptate la bunurile second-hand și că sunt deja disponibile instrumente tehnologice pentru monitorizarea ciclului de viață al acestor produse; invită Comisia să evalueze astfel de inițiative și să analizeze dacă o introducere treptată a PDP pentru articolele second-hand ar putea, odată ce PDP pentru produsele noi este implementat pe deplin, să contribuie la promovarea modelelor de afaceri ale economiei circulare, să consolideze încrederea consumatorilor, să sprijine obiectivele de mediu, menținând în același timp standardele de siguranță, permițând atât autorităților de supraveghere a pieței, cât și consumatorilor să evalueze legitimitatea, calitatea și performanța produselor second-hand; subliniază, cu toate acestea, implicațiile specifice asociate produselor second-hand, în cazul cărora capacitatea vânzătorului, adesea un consumator, de a actualiza corect PDP poate fi limitată; constată, prin urmare, că pentru operatori precum furnizorii de servicii de recondiționare și de refabricare și importatorii de bunuri second-hand poate fi dificil să se obțină informațiile originale; invită Comisia să examineze PDP și cerințele aferente în contextul produselor circulare și să evalueze cum pot promova acestea cel mai bine economia circulară;

16.consideră că PDP ar trebui pus în aplicare într-un mod care să sprijine operatorii economici prin simplificarea obligațiilor de conformitate ale acestora, permițând ca mai multe informații obligatorii să fie transmise digital, reducând cerințele privind informațiile pe suport de hârtie și oferind un instrument unic pentru toate cerințele legate de conformitatea produselor și de informații; subliniază, însă, că informațiile care sunt esențiale pentru a garanta siguranța consumatorilor ar trebui furnizate și într-un format pe suport de hârtie utilizatorilor, care poate nu dispun de competențele digitale sau de mijloacele tehnice necesare pentru a accesa astfel de informații;

17.recunoaște că marcajul CE a fost benefic pentru a le permite producătorilor să demonstreze conformitatea produsului, care poate fi apoi evaluată de autoritățile de supraveghere a pieței; recunoaște necesitatea de a îmbunătăți gradul de informare cu privire la marcajul CE și riscurile unei etichete de siguranță sau de calitate care induce în eroare consumatorii; subliniază că, pentru a evita concepțiile greșite și pentru a raționaliza fluxul de informații prin intermediul PDP, Comisia ar trebui să evalueze fezabilitatea aplicării marcajului CE în moduri adecvate pentru diferite categorii de produse și să evalueze dacă marcajul CE ar trebui sau nu să fie aplicat în format fizic pe produs sau să fie exprimat mai degrabă doar prin intermediul PDP;

18.invită Comisia să aibă în vedere raționalizarea informațiilor relevante privind marcajul CE prin intermediul PDP, pentru a crește transparența și a furniza informații cuprinzătoare despre produs; consideră că Comisia ar trebui să își intensifice eforturile pentru a se asigura că suporturile de date ale PDP (cum ar fi codurile QR, codurile de bare sau RFID) includ măsuri tehnice de securitate adecvate și proporționale menite să reducă semnificativ riscul de contrafacere specific fiecărei categorii de produse, cu scopul de a asigura autenticitatea și integritatea datelor, de a preveni duplicarea neautorizată și de a consolida mecanismele de supraveghere a pieței, contribuind astfel la mai multă sustenabilitate și la o mai bună protecție a consumatorilor;

19.invită Comisia să evalueze posibila utilizare a unor metodologii armonizate în PDP pentru măsurătorile legate de mediu, durabilitate și performanță, cu scopul de a sprijini eventuala stabilire a unor indicatori de sustenabilitate la nivelul UE, adaptați la caracteristicile fiecărui produs, integrând indicatori relevanți, cum ar fi trasabilitatea, posibilitatea de reciclare și performanța în ceea ce privește circularitatea; subliniază că acest indice ar trebui să fie direct și ușor accesibil prin intermediul PDP folosind un suport de date, cum ar fi un cod QR, plasat pe produs, care să le permită consumatorilor să aibă acces la informații clare, structurate, standardizate și verificabile cu privire la produs, astfel încât să aibă mai multă încredere și să fie mai bine informați; este de părere că și întreprinderile din UE ar avea de beneficiat, deoarece utilizarea unor metodologii armonizate ar facilita dezvoltarea propriilor lor indici de sustenabilitate și ar reduce costurile de asigurare a conformității, în timp ce un grad mai mare de transparență le-ar permite să concureze pe baza calității și a sustenabilității, mai degrabă decât pe baza prețului sau a volumului;

20.subliniază potențialul de integrare a PDP cu principiile ierarhiei deșeurilor într-un mod care ar putea fi sprijinit de indicatori adecvați pentru a acorda prioritate reutilizării mai degrabă decât reciclării; subliniază necesitatea de a se asigura că producătorii păstrează detaliile esențiale ale produsului timp mai îndelungat;

21.sprijină alinierea NCL la inițiativele mai ample ale UE care promovează sustenabilitatea, potențialul de reparare și proiectarea de produse cu o durată de viață extinsă, cum ar fi proiectarea ecologică, dreptul la reparare, consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi, Regulamentul privind standardizarea și Directiva-cadru privind deșeurile Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj)., încurajând astfel consumatorii să renunțe la modelele de consum nesustenabile, asigurându-se, în același timp, că revizuirea NCL va promova digitalizarea și procedurile simplificate și va crește competitivitatea întreprinderilor din UE;

22.invită Comisia să evalueze fezabilitatea integrării schemelor de răspundere extinsă a producătorilor (REP) în NCL pentru a adopta un cadru armonizat, care ar putea include măsuri precum stimulentele financiare și bonurile valorice pentru reparații; consideră că Comisia ar trebui să evalueze dacă definițiile și delimitările clare ale responsabilităților în cadrul NCL pot preveni suprapunerile și pot asigura că dispozițiile privind răspunderea extinsă a producătorilor consolidează, și nu dublează, legislația sectorială și cea privind deșeurile, stimulează competitivitatea prin raționalizarea cerințelor de conformitate, în special în ceea ce privește bunurile produse la nivel local cu o amprentă de mediu mai scăzută, cresc transparența și asigură o concurență loială pe piața internă;

23.este ferm convins că durabilitatea este esențială pentru promovarea produselor de înaltă calitate și cu durată lungă de viață și că, în conformitate cu RPEPS, NCL ar trebui să urmărească să asigure că producătorii pun la dispoziție piese de schimb și servicii de întreținere pe o perioadă mai lungă, în funcție de categoriile de produse, asigurându-se că produsele rămân funcționale și reducând frecvența eliminării premature;

24.invită, de asemenea, Comisia să stabilească dispoziții armonizate în cadrul NCL privind reciclarea și eliminarea corectă a produselor la sfârșitul ciclului lor de viață, ținând seama de cerințele stabilite în RPEPS și în Directiva-cadru privind deșeurile; sugerează că acest lucru ar putea include dispoziții legate de sisteme de preluare și măsuri de sprijin specifice pentru a promova recondiționarea, reutilizarea și gestionarea sustenabilă a dispozitivelor digitale și a altor produse;

25.este preocupat de impactul ecologic, social și economic al modei de consum și al modei de supraconsum, precum și de implicațiile lor reale și potențiale în materie de protecție a consumatorilor; subliniază că astfel de practici prezintă provocări importante în materie de conformitate în legislația Uniunii privind produsele și pot ridica semne de întrebare și în ceea ce privește concurența loială; constată cu îngrijorare că multe produse introduse pe piață nu îndeplinesc cerințele UE legate de substanțele chimice și de siguranță, iar operatorii economici adesea au o responsabilitate limitată; invită Comisia să evalueze fezabilitatea elaborării unor definiții clare și armonizate ale „modei de consum” și ale „modei de supraconsum” pentru a aborda riscurile specifice asociate acestor modele de afaceri, asigurând condiții de concurență echitabile pentru toți participanții la piață și prevenind fragmentarea reglementărilor în cadrul pieței interne; invită, de asemenea, Comisia să evalueze dispozițiile care ar asigura disponibilitatea unor instrumente pe deplin eficace pentru a aborda provocările reprezentate de proliferarea produselor „ultrarapide” și de slabă calitate, inclusiv proceduri mai solide de evaluare a conformității și instrumente îmbunătățite de asigurare a respectării legislației, pentru a asigura o piață internă care să garanteze cele mai înalte niveluri de protecție a consumatorilor, permițând în același timp dezvoltarea de produse și idei inovatoare și reducând orice sarcină administrativă inutilă pentru întreprinderile responsabile și produsele conforme;

26.subliniază, în special, necesitatea de a stabili definiții armonizate pentru „refabricanți”, „furnizori de servicii de recondiționare”, „reparatori” și, după caz, alți actori emergenți din domeniul social, economic și al economiei circulare; ia act de faptul că, în absența acestor definiții comune, actorii menționați pot fi clasificați în mod eronat drept producători sau importatori și, prin urmare, s-ar putea considera că aceștia nu respectă obligațiile aplicabile categoriilor respective, ceea ce i-ar putea expune la sancțiuni; crede că aceste definiții ar trebui să fie proporționale și că vor introduce mai multă securitate juridică și transparență în ceea ce privește drepturile și obligațiile acestor actori economici; consideră că este necesar ca aceste definiții să fie armonizate în conformitate cu definițiile activităților corespunzătoare din RPEPS, atunci când există, pentru a asigura o aplicare uniformă a cerințelor de sustenabilitate;

27.subliniază că stabilirea unor definiții comune ar trebui să țină seama de obligațiile specifice pe care operatorii economici, inclusiv furnizorii de servicii de recondiționare și reparatorii și alți operatori economici emergenți sunt în mod rezonabil în măsură să le respecte, având în vedere natura și limitările modelelor lor de afaceri respective; consideră că o mai mare claritate juridică ar putea contribui la stimularea dezvoltării pieței second-hand și ar contribui la un model de consum mai sustenabil și mai rezilient, cu beneficii deosebite pentru IMM-uri și activitățile economice locale; subliniază, în acest sens, importanța normelor stabilite în temeiul dreptului la reparare pentru ca repararea produselor să devină mai ușoară și mai atractivă pentru consumatori;

28.recunoaște că este important să se crească încrederea consumatorilor în produsele second-hand și solicită instituirea unui mecanism de certificare la nivelul UE pentru furnizorii de servicii de recondiționare și reparatori; consideră că un astfel de mecanism ar trebui să se bazeze pe metodologii comune, care ar trebui dezvoltate ținând seama de particularitățile locale, cu scopul de a facilita dezvoltarea unor modele de afaceri sustenabile și competitive care să stimuleze, de asemenea, crearea de locuri de muncă de calitate în UE;

29.recunoaște că NCL nu acordă furnizorilor de servicii de recondiționare independenți acces la documentația tehnică sau la declarațiile de conformitate; subliniază că această lipsă de acces împiedică recondiționarea legală și în condiții de siguranță a produselor, în special în cazul produselor complexe, cum ar fi dispozitivele electronice și utilajele, unde un astfel de acces este necesar pentru a asigura conformitatea; crede că PDP ar putea elimina această lacună, permițând actorilor implicați în activități legitime de reparare și recondiționare să aibă acces la informațiile relevante privind conformitatea și siguranța necesare pentru a readuce în mod legal produsele la o stare conformă; consideră că un astfel de acces ar trebui să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a garanta siguranța și pentru a permite îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor lor, ținând seama, în același timp, de protecția informațiilor sensibile din punct de vedere comercial;

30.subliniază necesitatea elaborării unei definiții clare și armonizate a noțiunii de „modificare substanțială”, care să poată fi folosită ca bază pentru legislația specifică produsului, pentru a o distinge de operațiunile de reparare sau de întreținere de rutină; consideră că o procedură standardizată de evaluare pentru determinarea caracterului substanțial al unei modificări ar spori securitatea juridică și ar sprijini operatorii economici din domeniul produselor second-hand; crede că este urgent necesar să se elaboreze orientări, revizuite periodic, pentru procese obișnuite de recondiționare și reparare, în special pentru dispozitivele electronice, cum ar fi înlocuirea ecranelor, a bateriilor sau a camerelor de luat vederi, inclusiv o indicație a componentelor compatibile, pentru a se stabili o prezumție de conformitate cu legislația aplicabilă, promovând astfel dezvoltarea unor modele de afaceri circulare și sprijinind munca autorităților relevante și a operatorilor economici relevanți;

31.subliniază potențialul economic semnificativ al recomercializării – care implică furnizorii de servicii de recondiționare, reparatorii și alți actori emergenți – ca alternativă viabilă la modelele de consum nesustenabile; invită Comisia și autoritățile de protecție a consumatorilor să desfășoare campanii de sensibilizare cu privire la beneficiile alternativelor de reutilizare și recomercializare;

32.consideră că normele armonizate constituie un element esențial al pieței unice care permite sprijinirea obiectivelor de interes public stabilite în dreptul UE; subliniază că Comisia este responsabilă de emiterea cererilor de standardizare cu scopul de a proteja interesele consumatorilor, sănătatea, siguranța, mediul și securitatea datelor, precum și de a promova incluziunea socială, de a sprijini competitivitatea, de a promova inovarea, de a reduce sarcinile administrative inutile și de a simplifica procedurile de conformitate; constată, în acest sens, că organizațiilor europene de standardizare le revine rolul de a răspunde acestor cereri, cu obiectivul de a ține seama de interesul public general, astfel cum este consacrat în actele juridice ale UE, și de a contribui la orientarea priorităților strategice ale Uniunii, inclusiv tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, utilizarea mai eficientă a resurselor și dezvoltarea unor modele economice circulare;

33.salută faptul că strategia privind piața unică recunoaște că întreprinderile se confruntă în continuare cu provocări din cauza absenței sau a disponibilității întârziate a unor standarde armonizate eficace și în timp util, ceea ce duce la creșterea costurilor, la insecuritate juridică, la scăderea competitivității, la slăbirea supravegherii pieței și la adoptarea mai lentă a noilor tehnologii; constată că acest lucru este valabil și în sectoarele care evoluează rapid, cum ar fi inteligența artificială; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în absența unor standarde adecvate și aplicabile la momentul aplicării noii legislații, producătorii și inovatorii s-ar putea confrunta cu consecințe negative, la fel ca și consumatorii, deoarece producătorii și-ar putea certifica ei înșiși produsele cu clasificări incorecte ale riscurilor, subminând astfel obiectivele dreptului Uniunii și compromițând protecția utilizatorilor;

34.subliniază că publicarea cu întârziere a standardelor armonizate în Jurnalul Oficial rămâne o problemă semnificativă pentru diverși participanți la piață și consumatori și limitează capacitatea autorităților de supraveghere a pieței de a asigura conformitatea; invită Comisia să stabilească termene maxime pentru cererile de standardizare și să raționalizeze procesul de standardizare;

35.subliniază importanța standardizării pentru promovarea liberei circulații a mărfurilor și reducerea barierelor în cadrul pieței interne, precum și pentru creșterea competitivității întreprinderilor europene prin facilitarea respectării dreptului Uniunii; subliniază, în acest context, beneficiile parteneriatului public-privat de lungă durată dintre instituțiile europene și organizațiile europene de standardizare, care a avut un rol esențial în dezvoltarea de produse mai sigure și mai bine aliniate la obiectivele dublei tranziții digitale și verzi, asigurând, în același timp, că standardele sunt determinate de piață și, prin urmare, dezvoltate ca răspuns la nevoile pieței și la inovare, fără a compromite siguranța consumatorilor;

36.subliniază importanța standardizării pentru competitivitatea internațională a întreprinderilor europene; invită Comisia să își intensifice eforturile de coordonare a unei abordări europene comune a pozițiilor din cadrul forurilor de standardizare internaționale pentru toate produsele care fac obiectul standardelor internaționale; consideră că o abordare europeană comună ar putea fi esențială pentru a îmbunătăți coordonarea și implicarea europeană la nivel internațional în ceea ce privește standardizarea cu parteneri globali care împărtășesc aceeași viziune; subliniază că adoptarea de standarde internaționale ar trebui facilitată dacă aceste standarde sunt aliniate la obiectivele de politică și la interesele strategice ale UE, pentru a deschide piețe suplimentare pentru produsele europene, pentru a evita suprapunerile inutile, pentru a promova coerența mediului de reglementare mondial și pentru a facilita comerțul internațional;

37.subliniază că revizuirea NCL ar trebui să contribuie la îmbunătățirea caracterului incluziv, a transparenței și a eficacității procesului de standardizare, atât în faza de dezvoltare, cât și în cea de implementare, inclusiv la alocarea de fonduri ale UE organizațiilor europene de standardizare; reamintește că asigurarea unui sprijin financiar substanțial, pe termen lung și stabil pentru organizațiile societății civile și IMM-uri este esențială pentru a facilita participarea efectivă a acestora la procesul de standardizare; consideră că revizuirea NCL ar trebui să se facă în paralel cu revizuirea Regulamentului privind standardizarea;

38.subliniază că este important să se mențină principiul conform căruia procedurile de evaluare a conformității servesc la verificarea conformității produselor cu cerințele aplicabile prevăzute în legislația de armonizare a UE în temeiul NCL; este de opinie că astfel de proceduri au reușit să garanteze siguranța, performanța și fiabilitatea produselor, contribuind totodată la armonizarea normelor privind piața internă; subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a evalua examinarea funcționării și clarității modulelor existente de evaluare a conformității, având în vedere insecuritatea juridică persistentă, aplicarea neuniformă între sectoare și riscurile emergente care decurg din evoluțiile tehnologice, cum ar fi produsele conectate; consideră că o astfel de examinare ar trebui să respecte principiul potrivit căruia nivelul de risc asociat unui produs ar trebui să determine procedura de evaluare a conformității necesară; invită Comisia să depună în continuare eforturi pentru a aborda aceste probleme, inclusiv printr-o mai bună supraveghere a pieței, standarde actualizate și procese raționalizate pentru operatorii economici, în special pentru IMM-uri, asigurând astfel un sistem adaptat exigențelor viitorului;

39.subliniază că organismele notificate trebuie să funcționeze în mod competent, imparțial și independent; își exprimă îngrijorarea cu privire la variațiile semnificative de la un stat membru la altul ale modului în care este evaluată competența acestora, ceea ce duce la insecuritate juridică persistentă și la practici divergente; regretă că, în unele cazuri, organismele notificate emit certificate de conformitate fără a verifica în mod adecvat respectarea deplină a tuturor clauzelor relevante ale standardelor armonizate aplicabile, ceea ce poate submina grav credibilitatea sistemului de standardizare și poate reduce semnificativ eficacitatea activității autorităților de supraveghere a pieței; sugerează ca Comisia să studieze posibilitatea acreditării obligatorii a organismelor notificate, pentru a asigura competența, imparțialitatea și independența acestora în toate statele membre; consideră că acest lucru este esențial pentru a armoniza practicile divergente, a spori securitatea juridică și a consolida încrederea în sistemul de evaluare a conformității;

40.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.