1.subliniază faptul că rezultatul primei evaluări la nivel global (GST) realizate cu ocazia COP28 recunoaște că strategiile de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C (fără a depăși această valoare sau depășind-o cu foarte puțin) ori de limitare a încălzirii globale la 2 °C necesită atingerea unui plafon maxim al emisiilor de GES până în 2025 și că limitarea încălzirii globale la 1,5 °C (fără a depăși această valoare sau depășind-o cu foarte puțin) necesită reducerea masivă, rapidă și susținută a emisiilor globale de GES, cu 43 % până în 2030 și cu 60 % până în 2035 față de nivelul din 2019, ajungând la zero emisii nete de GES până în 2050;

2.ia act de progresele relative din multe domenii înregistrate la COP29 de la Baku, în special în ceea ce privește noul obiectiv colectiv cuantificat privind finanțarea acțiunilor climatice, progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în funcțiune a fondului pentru pierderi și daune și acordul privind piața carbonului; regretă totuși lipsa de progrese suficiente în ceea ce privește măsurile de atenuare;

3.ia act cu îngrijorare de faptul că reducerile agregate ale emisiilor din CSN-urile prezentate sunt mult sub traiectoriile de emisii necesare pentru a respecta obiectivul Acordului de la Paris și concluziile primei evaluări la nivel global; îndeamnă COP30 să reafirme angajamentul față de obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C și să convină asupra necesității de a se continua consolidarea nivelului de ambiție și de a se lua decizii concrete pentru a sprijini implementarea CSN; consideră că evaluările la nivel global ar trebui să aibă loc mai frecvent și solicită tuturor părților care nu sunt pe drumul cel bun în atingerea obiectivului Acordului de la Paris să își actualizeze și să își consolideze CSN-urile o dată la doi ani, pe lângă ciclul de revizuire cincinal;

4.subliniază că este necesar un efort colectiv și acțiuni suplimentare din partea tuturor părților pentru a elimina diferența dintre nivelul preconizat și nivelul sustenabil al emisiilor și pentru a realiza acțiunile incluse în prima evaluare la nivel global prin obiective concrete, precum și pentru a intensifica acțiunile stabilite la nivel național; subliniază responsabilitatea deosebită a tuturor emițătorilor majori, inclusiv a economiilor emergente și a țărilor G20, de a da dovadă de spirit de lider în această privință; invită UE și partenerii care împărtășesc aceeași viziune să conducă o coaliție cu un nivel ridicat de ambiție și să colaboreze cu toate părțile pentru a asigura un rezultat pozitiv la COP30;

5.regretă profund decizia guvernului SUA de a se retrage, pentru a doua oară, din Acordul de la Paris; invită Statele Unite să reconsidere retragerea sa din acest acord și să contribuie în mod echitabil la efortul global de combatere a schimbărilor climatice și la finanțarea combaterii schimbărilor climatice la nivel mondial, în conformitate cu Acordul de la Paris, în special dată fiind responsabilitatea acestei țări pe baza emisiilor sale cumulate din trecut; încurajează statele SUA și actorii neguvernamentali să se implice în continuare în cooperarea internațională în domeniul climei, inclusiv în cadrul conferințelor ONU privind schimbările climatice; constată că nicio altă țară nu a urmat exemplul Statelor Unite de a se retrage din Acordul de la Paris; subliniază responsabilitatea deosebită și interesul strategic al UE de a fi lider pe acest plan și de a restabili încrederea în acțiunile climatice la nivel mondial, inclusiv prin măsuri prin care să se prevină retragerea altor țări din Acordul de la Paris; consideră că toate aspectele acțiunii externe a UE, inclusiv politica comercială și politica de dezvoltare, pot contribui la atingerea acestor obiective;

6.reiterează principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării, la care UE și statele sale membre s-au angajat și care urmărește să reducă la minimum contradicțiile și să creeze sinergii între diferitele politici ale UE; insistă asupra unei abordări coerente a punerii în aplicare a Acordului de la Paris și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, atât în politicile interne, cât și în cele externe;

7.reamintește că, în prima evaluare la nivel global, părțile la CCONUSC au recunoscut necesitatea unor reduceri masive, rapide și susținute ale emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu traiectoriile pentru 1,5 °C și s-au angajat să contribuie la efortul global de triplare a capacității de energie din surse regenerabile la nivel mondial și de dublare a ratei medii anuale globale de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030; rămâne îngrijorat de progresele insuficiente în ceea ce privește atingerea acestor obiective; subliniază că este esențial ca COP30 să se bazeze pe aceste obiective, să ia decizii concrete pentru punerea lor în aplicare și să ia și alte măsuri în cazul în care persistă un decalaj între angajamentele actuale și eforturile necesare; își reafirmă angajamentul de a pune în practică acordul la care s-a ajuns prin Declarația de la COP28 privind clima și sănătatea; ia act de angajamentul de a contribui la accelerarea dezvoltării de tehnologii cu emisii zero și cu emisii scăzute; reamintește, în acest sens, punctul 28 litera (e) din prima evaluare la nivel global, astfel cum a fost adoptată la COP28;

8.reamintește că, în cadrul primei evaluări la nivel global, țările s-au angajat să își accelereze eforturile de a reduce treptat producția de energie pe bază de cărbune fără tehnologii de atenuare și de a elimina treptat subvențiile ineficiente pentru combustibilii fosili și să renunțe treptat la combustibilii fosili din sistemele energetice într-un mod just, ordonat și echitabil, cu scopul de a mări ritmul acțiunilor în acest deceniu critic, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până în 2050, în acord cu datele științifice; invită toate părțile să își intensifice eforturile în această direcție și să se angajeze în elaborarea unui tratat de neproliferare a combustibililor fosili; se așteaptă ca la COP30 să se consolideze angajamentul față de renunțarea treptată la combustibilii fosili și insistă asupra necesității urgente a unor planuri ambițioase și cu termene precise pentru a elimina treptat subvențiile pentru combustibilii fosili și producția de combustibili fosili;

9.observă că anul 2025 reprezintă termenul-limită pentru prezentarea de către state a CSN pentru 2035, care joacă un rol esențial în creșterea nivelului de ambiție în materie de climă, în urmărirea progreselor și în consolidarea rezilienței; consideră că este esențial ca UE să conducă prin puterea exemplului și solicită UE și tuturor părților care nu au făcut-o încă să contribuie la evaluarea la nivel global prezentată la COP28 și să prezinte obiective de reducere absolută a emisiilor la nivelul întregii economii, în locul celor relative, care să acopere toate gazele cu efect de seră, sectoarele și categoriile, aliniate la obiectivul de 1,5 °C, cât mai curând posibil și cu mult înainte de COP30; regretă că majoritatea părților nu au respectat termenul pentru prezentarea CSN-urilor actualizate și subliniază importanța respectării tuturor proceselor CCONUSC și a termenelor de prezentare pentru buna funcționare a multilateralismului în politica privind clima;

10.subliniază importanța rapoartelor detaliate și transparente pentru evaluarea progreselor legate de CSN;

11.recunoaște progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 6 din Acordul de la Paris și subliniază că utilizarea articolului 6 ar trebui să aibă întotdeauna ca rezultat un beneficiu net garantat pentru climă și, prin urmare, invită toate părțile să se asigure că proiectele vizate la articolul 6 nu descurajează reducerea emisiilor pe plan intern; îndeamnă organismul de supraveghere și toate părțile să respecte Acordul de la Glasgow și, prin urmare, să se asigure că toate activitățile aprobate în cadrul mecanismului de dezvoltare curată respectă metodologiile prevăzute la articolul 6 alineatul (4) până cel târziu la sfârșitul anului 2025; invită Comisia să promoveze și să sprijine dezvoltarea unui cadru solid de guvernanță internațională pentru rezultatele măsurilor de atenuare transferate la nivel internațional (OIT), care să includă standarde obligatorii privind creditele internaționale de carbon pentru a garanta integritatea de mediu, climatică și socială, partajarea echitabilă a beneficiilor atenuării, norme clare de punere în aplicare pentru a asigura transparența, adiționalitatea și permanența, obligații stricte de raportare și mecanisme eficace de supraveghere pentru toate proiectele prevăzute la articolul 6, pentru a elimina riscul dublei contabilizări și a proteja integritatea de mediu a sistemului; solicită norme clare privind partajarea răspunderii legate de monitorizare și riscurile de inversare, pentru a evita sarcinile excesive asupra părților; subliniază necesitatea ca inițiativele pieței private a carbonului să implementeze cele mai înalte standarde de integritate;

12.îndeamnă toate părțile să facă progrese semnificative la COP30 pentru a garanta că a doua evaluare la nivel global, care începe în 2026, se bazează pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile și integrează aspecte transversale, cum ar fi echitatea de gen, drepturile omului și protecția ecosistemelor;

13.subliniază că furnizarea unei finanțări adecvate pentru combaterea schimbărilor climatice este esențială pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris; reamintește că CSN-urile multor țări în curs de dezvoltare sunt condiționate de finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice; subliniază că, potrivit mai multor rapoarte ale ONU, decalajul global în materie de finanțare a combaterii schimbărilor climatice între ceea ce este necesar și ceea ce este furnizat în prezent este mare și în creștere și că acest decalaj tot mai mare rezultă dintr-o serie de factori, toți aceștia trebuind să fie abordați în mod adecvat;

14.subliniază că întârzierea mobilizării finanțării pentru acțiunile climatice va duce la majorări de costuri, la creșterea costurilor de oportunitate și la diminuarea beneficiilor climatice; subliniază, în acest sens, că estimările AIE sugerează că pentru fiecare dolar neinvestit în energie curată înainte de 2030 ar putea fi necesari 4-5 dolari ulterior pentru a compensa daunele;

15.subliniază că finanțarea acordată componentei de adaptare la schimbările climatice este insuficientă și că noul obiectiv colectiv cuantificat privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice (NCQG) nu răspunde suficient nevoilor de finanțare a adaptării; subliniază faptul că, deși toate sursele de finanțare – publice și private – sunt necesare, finanțarea publică internațională este necesară în special pentru a răspunde nevoilor de adaptare și pentru a aborda pierderile și daunele;

16.ia act de faptul că UE și statele sale membre furnizează aproximativ o treime din finanțarea publică axată pe combaterea schimbărilor climatice la nivel mondial, devenind astfel cei mai importanți donatori la nivel mondial, în condițiile în care în 2023 a fost furnizată, din surse publice, suma de 28,6 miliarde EUR, iar finanțarea din surse private dedicată aceluiași obiectiv în anul respectiv a fost de 7,2 miliarde EUR; reiterează faptul că bugetul UE și bugetele naționale ar trebui adaptate pentru a îndeplini NCQG convenit, astfel încât UE să furnizeze o parte echitabilă din finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice, inclusiv prin mobilizarea finanțării private a combaterii schimbărilor climatice; consideră că NCQG reprezintă limita inferioară/pragul minim în ceea ce privește mobilizarea finanțării pentru combaterea schimbărilor climatice;

17.recunoaște că UE a jucat un rol semnificativ în intermedierea unui acord cu privire la îndeplinirea NCQG; invită toate părțile să contribuie în mod echitabil la îndeplinirea NCQG, care ar trebui să includă obiective secundare legate de finanțarea atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, precum și de finanțarea pierderilor și a daunelor; invită UE și statele sale membre să intensifice finanțarea nouă și suplimentară pentru acțiuni climatice, prin intermediul unui mecanism de finanțare publică al UE dedicat și previzibil, în conformitate cu NCQG convenit; reamintește că, pentru a atinge nivelurile necesare de finanțare a combaterii schimbărilor climatice la nivel mondial, este necesară o bază mai largă de contribuitori care să reflecte evoluția capacităților financiare ale părților; se așteaptă ca țările cu venituri medii superioare al căror nivel de emisii este ridicat să contribuie în mod echitabil și să își mărească contribuțiile mai mult decât este cazul în prezent; invită toate părțile să identifice surse noi și inovatoare de finanțare publică și privată; solicită părților ca, atunci când finanțează NCQG, să acorde prioritate instrumentelor și măsurilor bazate pe granturi și care nu generează datorii, cu scopul de a se asigura că țările beneficiare sunt în măsură să pună în aplicare măsurile necesare de atenuare și adaptare fără a-și mări povara datoriei; își exprimă îngrijorarea cu privire la îndeplinirea NCQG prin reclasificarea altor fonduri; pune în evidență, de asemenea, îngrijorările legate de ambiguitatea cu privire la tipurile de finanțare care contribuie la NCQG și, în special, de problema dependenței de împrumuturi;

18.solicită tuturor actorilor să se asigure că Foaia de parcurs de la Baku-Belém oferă un plan clar și concret pentru mobilizarea resurselor relevante; îndeamnă toate părțile să promoveze o cooperare puternică între sectorul public și cel privat și să mobilizeze investițiile private la scară largă prin consolidarea cadrelor de reglementare pentru investiții responsabile și sustenabile; remarcă faptul că cea mai mare parte a investițiilor necesare în tranziția climatică la nivel mondial va trebui să fie asigurată din surse private; subliniază necesitatea ca foaia de parcurs să includă un mecanism de responsabilitate solid și independent, cu scopul de a asigura transparența și de a monitoriza progresele în mod eficace;

19.constată că multe țări vulnerabile sub aspect climatic, inclusiv mai multe dintre țările cel mai puțin dezvoltate, se confruntă sau riscă să se confrunte cu dificultăți legate de datorii și că, prin urmare, finanțarea acțiunilor climatice ar trebui alocată astfel încât să nu exacerbeze povara datoriei în cazul acestor țări, acordându-se prioritate finanțării bazate pe subvenții; invită Comisia și statele membre să își evalueze opțiunile pentru a contribui la atenuarea acestei probleme legate de datorii și să ia fără întârziere măsurile relevante;

20.subliniază că în cadrul organismelor ONU există un consens cu privire la faptul că finanțarea acțiunilor climatice nu poate fi majorată în mod echitabil decât dacă se abordează criza datoriilor; subliniază, în acest context, importanța instrumentelor de reducere a datoriilor;

21.invită Comisia, statele membre și partenerii internaționali să integreze microfinanțarea în domeniul climei ca pe o componentă esențială a strategiilor de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora, sprijinind instituțiile locale de microfinanțare să dezvolte și să extindă produse financiare pentru populațiile vulnerabile, inclusiv microcreditele pentru tehnologiile verzi, microasigurările împotriva riscurilor climatice și microeconomiile pentru reziliența comunităților, cu un accent deosebit pe femei, tineri și comunitățile rurale;

22.subliniază necesitatea urgentă de a simplifica, accelera și adapta procedurile de finanțare a combaterii schimbărilor climatice la realitățile țărilor în curs de dezvoltare, în special prin instituirea unor puncte de acces de tip „ghișeu unic”, prin armonizarea criteriilor de depunere a cererilor și prin furnizarea de asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor, cu scopul de a se asigura că finanțarea combaterii schimbărilor climatice este accesibilă, rapidă și eficace pentru organizațiile și comunitățile locale care sunt cele mai afectate de schimbările climatice;

23.consideră că este esențial să se realizeze progrese în cadrul COP30 în ceea ce privește punerea efectivă în aplicare a articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris și să se includă acest aspect ca punct permanent pe agendele COP; solicită UE să se implice în inițiative internaționale, cum ar fi Agenda de la Bridgetown 3.0; solicită o reformă mai rapidă a arhitecturii financiare internaționale și invită toate principalele instituții financiare internaționale și băncile multilaterale de dezvoltare să își asume rolul de bănci pentru climă și să își alinieze portofoliile și politicile de creditare la Acordul de la Paris într-un mod sustenabil din punct de vedere financiar pe termen lung; solicită, de asemenea, sistemelor financiare interne și internaționale să abordeze mai bine provocările legate de schimbările climatice prin eliminarea barierelor din calea accesului la finanțarea combaterii schimbărilor climatice pentru tehnologiile curate și prin devierea fluxurilor de finanțare publică și privată de la activitățile cu emisii ridicate;

24.consideră că Banca Europeană de Investiții (BEI) ar trebui să servească drept bancă pentru climă a Uniunii și ia act, prin urmare, de Foaia sa de parcurs pentru climă și de politica sa actualizată de acordare a împrumuturilor în domeniul energiei, precum și de eforturile suplimentare ale Fondului European de Investiții, ca pași importanți pentru accelerarea progreselor legate de investițiile în domeniul climei;

25.subliniază necesitatea de a intensifica măsurile de adaptare și de reziliență la schimbările climatice și măsurile de pregătire pentru a face față acestora în cadrul UE și la nivel mondial, cu scopul de a reduce la minimum efectele negative ale schimbărilor climatice și ale declinului biodiversității și necesitatea de a aborda aceste aspecte în mod cuprinzător în cadrul COP, evidențiind totodată rolul important al autorităților regionale și locale în elaborarea și punerea în aplicare a acestor acțiuni; recunoaște importanța cooperării globale și a schimbului de know-how, precum și a partajării celor mai bune cunoștințe științifice disponibile și a celor mai bune practici în domeniul adaptării la schimbările climatice; subliniază că, din cauza inacțiunii și a întârzierii acțiunii, costurile asociate adaptării vor crește, atât din perspectiva măsurilor de atenuare, cât și din cea a măsurilor de adaptare;

26.își reiterează profunda îngrijorare cu privire la creșterea intensității și a frecvenței fenomenelor meteorologice extreme în UE și la nivel mondial, inclusiv a incendiilor forestiere, a secetelor, a valurilor de căldură și a inundațiilor, precum și la impactul acestora asupra sănătății umane și la pierderile tot mai mari de vieți omenești; ia act de faptul că, în toate scenariile IPCC, se așteaptă ca nivelul mării să crească mai rapid pe parcursul acestui secol, cauzând costuri financiare și pierderi ale zonelor de coastă în întreaga lume;

27.subliniază că este necesar ca, în cadrul COP30, să se operaționalizeze cadrul pentru obiectivul global referitor la adaptare, inclusiv prin adoptarea unor indicatori eficace și gestionabili și a unor sisteme de urmărire solide și cuprinzătoare și prin examinarea mijloacelor de punere în aplicare pentru a permite monitorizarea eficace a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de adaptare stabilite în cadrul COP28; subliniază că, deși finanțarea și punerea în aplicare a măsurilor de atenuare au progresat, eforturile de adaptare sunt în continuare în întârziere, cu un decalaj tot mai mare atât în ceea ce privește finanțarea, cât și acțiunile concrete;

28.subliniază importanța planurilor naționale de adaptare și evidențiază necesitatea de a le alinia la Foaia de parcurs de la Baku-Belém; invită părțile care încă nu au făcut acest lucru să își pună în aplicare planurile naționale de adaptare cât mai curând posibil și invită, totodată, toate părțile depună eforturi pentru a avansa în punerea în aplicare a acestora până în 2030 și să acorde o atenție deosebită soluțiilor bazate pe natură; invită toate părțile să integreze în planurile lor elemente transversale, cum ar fi egalitatea de gen și drepturile omului;

29.solicită majorarea investițiilor în sistemele de alertă timpurie și în sistemele de gestionare a riscurilor din regiunile vulnerabile, subliniind rolul esențial al acestora în protejarea vieților omenești, protejarea mijloacelor de subzistență și consolidarea rezilienței la riscurile climatice;

30.consideră că ar trebui să se ofere un sprijin sporit pentru colectarea, partajarea și analiza datelor privind clima și riscurile de dezastre, precum și pentru implementarea unor tehnologii adecvate în vederea desfășurării aceste activități, cu scopul de a îmbunătăți disponibilitatea și calitatea informațiilor pentru populațiile expuse riscului; recomandă ca toate inițiativele de alertă timpurie sprijinite de UE să aloce resurse dedicate întreținerii și actualizărilor continue ale sistemului, în special având în vedere provocările globale în ceea ce privește observarea și procedurile bazate pe date științifice;

31.salută decizia adoptată în cadrul COP28 de a institui Fondul pentru pierderi și daune și se așteaptă la progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare și finanțarea acestuia; invită toate părțile să asigure aplicarea unor norme transparente în acest sens; evidențiază importanța recunoașterii caracterului distinct al pierderilor și daunelor prin tratarea lor separat de măsurile de adaptare, inclusiv în cadrul evaluării la nivel global;

32.invită toate părțile să asigure angajamente și mecanisme previzibile de mobilizare a fondurilor pentru a pune la dispoziție finanțarea dedicată pierderilor și daunelor, inclusiv plăți anticipate din Fondul pentru răspunsul la pierderi și daune; invită toate părțile să se asigure că resursele direcționate către fond reprezintă sume suplimentare față de contribuțiile existente la finanțarea combaterii schimbărilor climatice; este ferm convins că finanțarea pentru pierderi și daune ar trebui să acorde prioritate granturilor și să fie complementară asistenței oficiale pentru dezvoltare și distinctă de aceasta;

33.își reiterează apelul ca pierderile și daunele să constituie un punct permanent de pe ordinea de zi a reuniunilor COP;

34.invită toate părțile să contribuie la avansarea Programului de lucru pentru o tranziție justă, prin promovarea unor acțiuni concrete care să abordeze inegalitățile, ce sunt exacerbate de schimbările climatice; consideră că programul de lucru ar trebui să înglobeze obiectivele referitoare la crearea de locuri de muncă decente și la o tranziție justă pentru toți și solicită tuturor părților să promoveze dialogul social cu organizațiile angajatorilor și ale lucrătorilor, precum și implicarea părților interesate, ca bază pentru a crea un consens social puternic; invită toate părțile să depună eforturi constructive pentru a ajunge la un acord cu privire la continuarea punerii în aplicare a programului de lucru, recunoscând că este nevoie să se furnizeze de urgență mijloace de punere în aplicare;

35.subliniază că schimbările climatice amenință drepturile fundamentale și bunăstarea copiilor și a tinerilor; subliniază necesitatea de a integra drepturile copilului și echitatea între generații în toate aspectele politicii privind clima, inclusiv adaptarea, atenuarea, pierderile și daunele, precum și finanțarea combaterii schimbărilor climatice;

36.subliniază faptul că legislația actuală a UE în domeniul climei, dacă este pusă în aplicare pe deplin, va reduce emisiile nete de GES ale UE cu aproximativ 57 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990; ia act de faptul că, în prezent, UE este pe cale să reducă emisiile nete de GES cu doar aproximativ 54 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, dacă statele membre pun în aplicare pe deplin măsurile naționale existente și planificate și politicile UE Comunicarea Comisiei din 27 mai 2025 intitulată „Evaluarea la nivelul UE a planurilor naționale actualizate finale privind energia și clima – Îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de energie și climă pentru 2030” [COM(2025)0274].; invită statele membre să ia măsurile necesare pentru a remedia această lacună și solicită Comisiei să ia măsuri suplimentare pentru a sprijini statele membre în acest efort; subliniază necesitatea ca politica UE în domeniul climei să continue să stabilească obiective ambițioase, în conformitate cu obiectivele convenite, și să acorde prioritate, în acțiunile sale, rentabilității, competitivității economiei europene, incluziunii sociale și unui nivel ridicat de protecție a mediului;

37.subliniază că este important să se respecte termenele de depunere a actualizărilor planurilor naționale privind energia și clima (PNEC), cu scopul de a permite Comisiei să desfășoare un proces de revizuire adecvat; salută evaluarea de către Comisie a PNEC finale pentru 2030 ale statelor membre care au prezentat aceste planuri; îndeamnă Comisia și statele membre să acționeze în mod decisiv pentru a elimina decalajul dintre PNEC și obiectivele obligatorii ale UE, inclusiv prin intermediul unor planuri de punere în aplicare;

38.accentuează că trebuie adoptat un obiectiv climatic al UE bazat pe date științifice pentru 2040, în concordanță cu Legea europeană a climei Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1119/oj)., ținând seama de toate criteriile prevăzute la articolul 4 alineatul (5) din actul menționat și în acord cu concluziile primei evaluări la nivel global; reamintește recomandările Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice și ia act de propunerea Comisiei privind un obiectiv climatic pentru 2040, însoțit de politici favorabile; regretă, în plus, că Consiliul nu a fost în măsură să ajungă la un consens privind o CSN pentru 2035 înainte de termenul-limită de 23 septembrie 2025; îndeamnă Consiliul să convină cât mai curând posibil asupra unei CSN care să se apropie de limita superioară a intervalului indicat;

39.reamintește că este necesar ca UE să rămână lider în negocierile internaționale privind clima și în domeniul politicilor climatice, pentru a contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile și a evita riscul relocării emisiilor de carbon pentru întreprinderile europene, precum și să păstreze susținerea cetățenilor pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și să combată relocarea emisiilor de dioxid de carbon;

40.subliniază rolul atribuit Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice (CSCESC), astfel cum a fost instituit prin Legea europeană a climei; invită Comisia să justifice, în rapoartele de evaluare a impactului sau în alte documente accesibile publicului, abaterile de la recomandările CSCESC și să ofere explicații privind compromisurile politice; invită, de asemenea, Comisia să asigure o finanțare suficientă pentru CSCESC în viitoarele propuneri bugetare, pentru a permite acestei instituții să își îndeplinească mandatul legal;

41.reiterează necesitatea de a integra obiective de combatere a schimbărilor climatice în toate politicile UE și în măsurile de transpunere a acestora și subliniază că articolul 6 alineatele (2) și (4) din Legea europeană a climei obligă Comisia să evalueze coerența oricărei măsuri existente, a oricărui proiect de măsură și a oricărei propuneri legislative, inclusiv a propunerilor bugetare, cu obiectivele climatice ale UE; reamintește că, potrivit Legii europene a climei, acțiunile UE și ale statelor membre ar trebui să se ghideze după principiul precauției și principiul „poluatorul plătește” stabilite în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și ar trebui să țină seama, de asemenea, de principiul „eficiența energetică pe primul loc” al uniunii energetice și de principiul de a nu prejudicia;

42.subliniază că accesul efectiv la justiție în materie de mediu, în conformitate cu Convenția de la Aarhus, este esențial pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris; consideră că UE și statele membre ar trebui să conducă prin puterea exemplului și să ia măsuri pentru a respecta constatările și recomandările Comitetului pentru examinarea respectării dispozițiilor Convenției de la Aarhus, respectându-și totodată angajamentele internaționale în conformitate cu Convenția de la Aarhus și cu principiile statului de drept;

43.invită statele membre și Comisia să se asigure că planurile și strategiile naționale pe termen lung în domeniul energetic și climatic ale statelor membre prevăd acțiuni și mijloace financiare suficiente pentru a atinge obiectivele UE pentru 2030 și ulterior; invită statele membre să își intensifice eforturile pentru a se asigura că UE își îndeplinește obiectivele pentru 2030;

44.subliniază că, într-o perioadă de instabilitate geopolitică în creștere și de volatilitate a piețelor energiei, decarbonizarea este un motor puternic al autonomiei strategice și al competitivității economice pentru UE; reamintește că acest lucru este recunoscut în Pactul pentru o industrie curată și în obiectivul său de a reuni acțiunile climatice și competitivitatea într-o singură strategie globală;

45.constată cu îngrijorare că subvențiile pentru combustibilii fosili au crescut în ultimii ani, în condițiile în care, în 2023, subvențiile pentru consumul de combustibili fosili s-au ridicat la 620 de miliarde USD la nivel mondial, o parte substanțială a acestor subvenții fiind înregistrate în economiile emergente și în curs de dezvoltare; regretă că subvențiile pentru energia fosilă din UE au rămas ridicate, situându-se la 111 miliarde EUR în 2023, în pofida unei scăderi față de nivelurile din 2022; reamintește că subvențiile pentru energia fosilă importată reprezintă o povară pentru economiile europene și denaturează stimulentele pentru tranzițiile către o energie curată; subliniază importanța reducerii subvențiilor pentru combustibilii cei mai poluanți la nivel internațional și a raportării transparente a acestor subvenții; subliniază că este necesar ca statele membre și Comisia să pună în aplicare cerința prevăzută de PAM 8 de a stabili „un termen pentru eliminarea treptată a subvențiilor la combustibilii fosili, în concordanță cu ambiția de a limita încălzirea globală la 1,5 °C”; regretă lipsa de progrese de la adoptarea programului în 2022 și invită Comisia să își prezinte foaia de parcurs pentru a reduce și mai mult și a elimina treptat subvențiile pentru combustibilii fosili, în conformitate cu angajamentele UE în materie de climă;

46.relevă faptul că actualul context geopolitic evidențiază necesitatea urgentă de a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili și de a accelera tranziția energetică; salută progresele înregistrate în cadrul REPowerEU și solicită UE și statelor membre să acționeze mai rapid;

47.așteaptă cu interes viitorul plan al UE de adaptare la schimbările climatice, inclusiv adoptarea unor acțiuni legislative, după caz, pentru a garanta coordonarea pregătirii UE, cu scopul de a face față riscurilor climatice tot mai mari;

48.solicită UE să investigheze în continuare și să abordeze modalitățile prin care contribuie la schimbările climatice dincolo de frontierele sale;

49.subliniază că crizele legate de schimbările climatice, de poluare și de declinul biodiversității sunt interconectate și se consolidează reciproc și că răspunsurile la aceste crize trebuie să fie aliniate; subliniază importanța protejării, conservării și refacerii biodiversității și a ecosistemelor, inclusiv a ecosistemelor existente bogate în carbon, precum și importanța gestionării durabile a resurselor naturale pentru a spori eficiența măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea;

50.reamintește importanța sectorului exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii (LULUCF) pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă și biodiversitate; reamintește că Legea privind refacerea naturii este unul dintre instrumentele UE pentru îndeplinirea obiectivelor sale în temeiul Regulamentului LULUCF Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/841/oj). și a obligațiilor sale internaționale în materie de biodiversitate, astfel cum sunt stabilite în special prin Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal (GBF);

51.reamintește că este important ca politicile de mediu să fie concepute și puse în aplicare în deplină conformitate cu abordarea „O singură sănătate”, care urmărește să echilibreze în mod sustenabil și să optimizeze sănătatea oamenilor, a animalelor și a ecosistemelor;

52.subliniază necesitatea de a sprijini și de a proteja apărătorii mediului și de a-i trage la răspundere pe cei care îi amenință;

53.subliniază că solul este cel mai mare rezervor terestru de carbon și joacă un rol indispensabil în ciclul climatic mondial; salută toate eforturile guvernelor și ale organizațiilor neguvernamentale de a maximiza potențialul solurilor de a atenua schimbările climatice și de a îmbunătăți disponibilitatea apei; evidențiază, în acest sens, acordul la care s-a ajuns la nivelul UE cu privire la Directiva privind monitorizarea solului, care servește la îmbunătățirea capacităților statelor membre și ajută UE să își îndeplinească angajamentele internaționale;

54.subliniază rolul important al pădurilor în acțiunile climatice și în atenuarea schimbărilor climatice; subliniază, în acest sens, importanța eforturilor globale de combatere a defrișărilor, deoarece pădurile reprezintă unul dintre cei mai mari absorbanți de carbon din lume și sunt rezervoare esențiale din punctul de vedere al biodiversității; subliniază necesitatea urgentă de a proteja teritoriile forestiere de importanță vitală din lume, cum ar fi pădurea tropicală amazoniană, inclusiv în regiunile ultraperiferice ale UE; reafirmă angajamentul UE față de Declarația liderilor de la Glasgow privind pădurile și utilizarea terenurilor (COP26); invită toate părțile să stabilească obiective de creștere a absorbțiilor nete de CO2 echivalent prin activitățile LULUCF;

55.subliniază importanța critică a zonelor umede – inclusiv a turbăriilor, a mangrovelor și a altor ecosisteme costiere și interioare de zone umede – ca unele dintre cele mai eficiente rezervoare naturale de carbon ale planetei; invită toate părțile să își intensifice urgent eforturile de conservare, gestionare durabilă și refacere a zonelor umede, ca strategie centrală pentru atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, protecția biodiversității și asigurarea sustenabilității activităților sociale și economice conexe;

56.subliniază că este important să se identifice și să se maximizeze sinergiile potențiale dintre acțiunile climatice și cele în domeniul biodiversității, inclusiv prin acordarea unui statut prioritar protejării, refacerii și gestionării ecosistemelor și a speciilor importante în ciclurile carbonului, astfel cum s-a convenit în cadrul COP16 de la Cali, Columbia; subliniază importanța punerii în aplicare a Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal (GBF); salută, în acest sens, prezentarea strategiilor și a planurilor de acțiune naționale privind biodiversitatea de către 55 de părți, precum și a obiectivelor naționale de către 139 de părți și îndeamnă toate celelalte părți să ia rapid măsuri pentru a face, la rândul lor, acest lucru;

57.remarcă cât este de important să se ocrotească, să se conserve și să se refacă ecosistemele acvatice și legate de apă; solicită să se întreprindă eforturi mai susținute privind utilizarea sustenabilă a apei, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor inovatoare în domeniul apei, în special în locurile grav afectate de secetă sau de deficitul de apă; subliniază impactul devastator asupra mediului, societății și economiei pe care îl au deșertificarea, secetele, inundațiile și poluarea apei; salută strategia europeană pentru reziliența în domeniul apei și invită Comisia și statele membre să o pună rapid în aplicare; solicită măsuri suplimentare de combatere a poluării cu substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate; solicită Comisiei și statelor membre să accelereze punerea în aplicare a legislației existente și să asigure respectarea Directivei-cadru privind apa Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2000/60/oj).;

58.salută adoptarea Tratatului privind marea liberă și solicită ratificarea și punerea în aplicare rapidă a acestuia de către părțile semnatare; invită părțile să își continue activitatea în ceea ce privește dialogul privind oceanele și schimbările climatice; subliniază că sistemul climatic mondial depinde de sănătatea oceanului și a ecosistemelor marine, care își pierd capacitatea de reglare prin încălzirea globală, poluare, exploatarea excesivă a biodiversității marine, acidificare, eutrofizare, dezoxigenare și eroziunea costieră;

59.subliniază importanța eforturilor globale de combatere a degradării ecosistemelor marine, având în vedere faptul că oceanul absoarbe 30 % din totalul emisiilor de carbon, captează 90 % din excesul de căldură și furnizează peste 50 % din oxigenul mondial, constituind totodată un rezervor esențial în ceea ce privește biodiversitatea; salută rezultatul Săptămânii oceanelor de la Nisa privind creșterea angajamentelor de finanțare pentru conservarea oceanelor; solicită să se adopte acțiuni urgente de refacere a ecosistemelor marine și de asigurare a protecției eficiente a zonelor marine protejate; reamintește obiectivul 3 al Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal de a proteja 30 % din mări până în 2030;

60.subliniază necesitatea de a aborda interconexiunile dintre schimbările climatice, poluarea aerului și sănătatea publică într-un mod cuprinzător, inclusiv în contextul COP; salută Declarația COP28 privind clima și sănătatea, semnată de peste 150 de guverne; solicită ca îmbunătățirea calității aerului să fie integrată în politicile climatice și luată în considerare în cadrul CSN; invită toate părțile să accelereze acțiunile semnificative care contribuie la menținerea calității aerului; îndeamnă părțile să se asigure că finanțarea combaterii schimbărilor climatice acordă prioritate soluțiilor pentru aer curat, cu beneficii măsurabile pentru sănătate, echitate și climă;

61.relevă faptul că schimbările climatice vor contribui la creșterea rezistenței la antibiotice; reiterează, în acest sens, că este nevoie de măsuri urgente pentru a soluționa problema rezistenței la antimicrobiene și solicită intensificarea eforturilor depuse de către toate părțile pentru o utilizare mai prudentă și, totodată, reducerea utilizării antimicrobienelor în vederea combaterii riscului de rezistență; solicită, în acest sens, să se adopte angajamente obligatorii în tratatele internaționale relevante; regretă lipsa de acțiune de până acum;

62.subliniază necesitatea de a combate impactul asupra mediului al materialelor plastice pe parcursul ciclului lor de viață, inclusiv impactul lor asupra climei; subliniază necesitatea unei tarifări adecvate a carbonului pentru materiile prime pentru a reduce în mod semnificativ combustibilii fosili în sectorul materialelor plastice; ia act de faptul că lucrările la Tratatul mondial privind materialele plastice sunt încă în desfășurare și regretă că, nici de această dată, părțile nu au reușit să încheie acest tratat cu ocazia reuniunii de la Geneva din august 2025, din cauza dezacordurilor cu privire la domeniul său de aplicare; solicită adoptarea unui acord ambițios care să abordeze toate etapele producției și consumului de materiale plastice, precum și ale gestionării deșeurilor de materiale plastice;

63.regretă costurile ridicate ale poluării cu substanțe chimice la nivel mondial, care agravează criza climatică și a biodiversității; invită părțile să pună în aplicare măsuri pentru a îndeplini obiectivele și țintele strategice adoptate în temeiul Cadrului mondial al ONU privind substanțele chimice; subliniază necesitatea ca UE și statele sale membre să fie vârful de lance al eforturilor globale de combatere a poluării cu substanțe chimice, inclusiv prin revizuirea politicilor lor în domeniul substanțelor chimice, acolo unde este necesar;

64.evidențiază faptul că se cuvin protejate drepturile și interesele popoarelor indigene și ale comunităților locale, astfel cum se prevede în Declarația ONU privind drepturile popoarelor indigene; subliniază necesitatea de a asigura dreptul la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză; subliniază că toate proiectele prevăzute la articolul 6 care afectează comunitățile indigene sau terenurile lor trebuie să garanteze implicarea acestor popoare indigene și să le respecte drepturile;

65.subliniază că popoarele indigene nu sunt doar părți interesate sau grupuri vulnerabile, ci și titulari de drepturi recunoscuți în temeiul preambulului la Acordul de la Paris; subliniază necesitatea participării politice a popoarelor indigene la COP și la alte procese CCONUSC, pentru a promova implicarea semnificativă în toate organismele decizionale; recunoaște necesitatea de a finanța și de a facilita prezența popoarelor indigene la COP și la reuniunile tehnice ale organismelor subsidiare;

66.recunoaște că terenurile indigene sunt „zone fierbinți” din punctul de vedere al biodiversității, iar popoarele indigene joacă un rol vital în conservarea și gestionarea sustenabilă a resurselor; subliniază că, potrivit celui de al cincilea raport de evaluare al IPCC, cunoștințele locale, tradiționale și ale populațiilor indigene reprezintă o resursă importantă pentru adaptarea la schimbările climatice; regretă că cunoștințele tradiționale locale nu sunt utilizate în mod eficace; subliniază, în special, rolul acestor cunoștințe în evitarea adaptării defectuoase;

67.subliniază necesitatea ca popoarele indigene să aibă acces direct la finanțarea combaterii schimbărilor climatice, inclusiv prin intermediul fondurilor internaționale pentru climă, cum ar fi Fondul verde pentru climă, Fondul de adaptare și Fondul pentru pierderi și daune;

68.recunoaște că s-a acordat o atenție sporită agendei privind clima, pacea și securitatea în cadrul reuniunilor COP, în special în cadrul COP29, odată cu lansarea Apelului de la Baku privind acțiunile climatice pentru pace, ajutor și redresare, precum și în cadrul precedentei COP27 dedicate „Inițiativei privind acțiunile climatice pentru susținerea păcii” și al Declarației COP28 privind clima, ajutorul, redresarea și pacea;

69.ia act de faptul că raportul intermediar al Comisiei referitor la comunicarea comună intitulată „O nouă perspectivă asupra legăturii dintre climă și securitate”, publicat în februarie 2025, recunoaște legăturile dintre schimbările climatice, degradarea mediului și chestiunile legate de pace, securitate și apărare, subliniind importanța acestora pentru politica externă;

70.subliniază că schimbările climatice și degradarea mediului sunt factori de multiplicare a amenințărilor care pot duce la penuria de alimente și la insuficiența resurselor naturale, la creșterea tensiunilor în relațiile internaționale și la conflicte legate de resursele naturale, precum și la producerea de catastrofe naturale, toate aceste elemente fiind factori majori ce contribuie la strămutarea populațiilor și la fluxurile migratorii;

71.subliniază necesitatea de a acorda o atenție sporită la nivel internațional impactului conflictelor asupra mediului; subliniază efectul de devastare a mediului pe care îl au atacurile și operațiunile militare din întreaga lume și îndeamnă la încetarea acestor activități în conformitate cu dreptul internațional; subliniază că, pe lângă distrugerile imediate și pierderea de vieți omenești, conflictele aflate în desfășurare perturbă ecosistemele, epuizează resursele naturale, poluează mediul și pun în pericol sănătatea planetei noastre pentru generațiile care vor urma, subminând în același timp eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea; subliniază, în special, cele mai recente rapoarte ale UNEP privind amploarea îngrijorătoare a daunelor aduse mediului de conflictele din Ucraina Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, „The Environmental Impact of the Conflict in Ukraine: A Preliminary Review” (Impactul asupra mediului al conflictului din Ucraina: O analiză preliminară), 14 octombrie 2022. și Gaza Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, „Environmental Impact of the Conflict in Gaza: Preliminary Assessment of Environmental Impacts” (Impactul asupra mediului al conflictului din Gaza: O analiză preliminară), 18 iunie 2024.; reamintește, de asemenea, raportul Centrului Comun de Cercetare privind daunele aduse mediului de războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei Centrul Comun de Cercetare, „Status of Environment and Climate in Ukraine” (Starea mediului și a climei în Ucraina), 2025., care arată creșteri bruște ale poluării toxice, ale degradării solului și ale perturbărilor sistemelor de monitorizare; consideră că entitățile recunoscute de Curtea Internațională de Justiție ca fiind responsabile pentru conflicte trebuie, de asemenea, să fie trase la răspundere pentru costurile climatice și de mediu ale războiului, ale ocupației și ale reconstrucției post-conflict;

72.subliniază că o diplomație consolidată în domeniul climei în cadrul CCONUSC este esențială pentru a contribui la reafirmarea multilateralismului, în special în contextul tensiunilor geopolitice în creștere și al scăderii încrederii în cooperarea la nivel mondial; subliniază importanța simbolică a COP30, aceasta marcând cea de a 10-a aniversare a Acordului de la Paris; invită UE și statele sale membre să sprijine președinția COP30 în angajamentul său față de multilateralism; subliniază că, odată cu asumarea președinției BRICS și a COP30, Brazilia poate valorifica oportunitatea de a promova o agendă mai puternică și mai coordonată pentru a realiza progrese în ceea ce privește aspectele economice, politice și de mediu;

73.subliniază că obiectivele climatice nu pot fi atinse fără sprijinul și implicarea populației; invită toate părțile să crească gradul de conștientizare și de înțelegere de către public cu privire la schimbările climatice și aspectele conexe și să colaboreze cu reprezentanții publici pentru a obține sprijinul populației pentru măsurile de atenuare și adaptare; este preocupat de răspândirea pe scară tot mai largă a informării eronate și a dezinformării în domeniul climei, inclusiv de către actorii statali, și îndeamnă toate guvernele să abordeze acest aspect de urgență, având în vedere amenințarea pe care fenomenul o reprezintă atât pentru acțiunile semnificative în domeniul climei, cât și pentru democrație; subliniază importanța accesului la informații științifice și a protejării mass-mediei independente; subliniază importanța activității desfășurate de IPCC pentru a oferi consiliere și date științifice solide; solicită ca, în cadrul CCONUSC, să se intensifice eforturile de combatere a dezinformării în domeniul climei; invită Comisia să se alăture Inițiativei globale pentru integritatea informațiilor privind schimbările climatice pentru a combate dezinformarea în domeniul climei;

74.evidențiază faptul că toate sectoarele trebuie să contribuie la reducerea emisiilor și la realizarea neutralității climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris;

75.salută faptul că aproape 160 de țări au devenit semnatare ale Angajamentului mondial referitor la metan; îndeamnă statele membre ale UE care nu s-au alăturat încă angajamentului să o facă înainte de COP30; invită Comisia și statele membre să ia măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul Angajamentului mondial referitor la metan; invită toate părțile să adopte obiective specifice de reducere a emisiilor de metan și să le includă în CSN-urile lor; cere să se cuantifice, pe baza datelor științifice, progresele făcute de la adoptarea acestui angajament la COP26;

76.reamintește că metanul are de peste 80 de ori puterea de încălzire a dioxidului de carbon în primii 20 de ani în atmosferă și subliniază, prin urmare, importanța accelerării reducerii emisiilor de metan; ia act cu îngrijorare de constatările raportului AIE din 2025, care subliniază creșterea continuă a emisiilor de metan, punerea în aplicare deficitară a Angajamentului mondial referitor la metan și faptul că țările subestimează considerabil poluarea cu metan din sectorul lor energetic, AIE estimând că emisiile sunt cu aproximativ 80 % mai mari decât totalul raportat de guverne; reamintește că emisiile de metan din sectorul energetic rămân una dintre categoriile de emisii care, la nivel mondial, sunt cel mai simplu și avantajos din punct de vedere economic să fie reduse; solicită sprijinul UE pentru înființarea unui club al cumpărătorilor de reducere a metanului împreună cu alți importatori majori de combustibili fosili, inspirat de Coaliția „First Movers”, adoptând o valoare maximă comună a intensității metanului, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1787, accelerând astfel reducerea globală a metanului;

77.reamintește adoptarea de către Uniune a Regulamentului (UE) 2024/1787 privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic care, de la 1 ianuarie 2027, se va aplica și importatorilor de țiței, gaze naturale și cărbune din UE; subliniază rolul esențial al acestui regulament și al punerii sale în aplicare în a promova reducerea emisiilor de metan în amonte, a asigura încrederea investitorilor și a stabili standarde globale;

78.constată cu îngrijorare că sectorul transporturilor este singurul sector în care emisiile au crescut la nivelul UE începând din 1990 și că va fi necesară o reducere mai substanțială pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE; subliniază importanța unor măsuri suplimentare de sprijinire a electrificării transportului rutier ca modalitate de reducere a emisiilor generate de transportul rutier, împreună cu măsuri suplimentare de sprijinire a transferului modal, a transportului intermodal și a transportului public în general; invită Comisia să includă emisiile generate de transportul internațional în contribuțiile stabilite la nivel național; este preocupat de faptul că raportul Comisiei din 2025 de evaluare a planurilor energetice și pentru climă naționale a arătat că unele state membre dispun în continuare de scheme de sprijin pentru vehiculele pe bază de combustibili fosili și invită statele membre respective să le elimine treptat;

79.își reiterează invitația ca Comisia să asigure echitatea socială a măsurilor de decarbonizare a transporturilor, inclusiv prin luarea în considerare, în politicile UE privind clima, a emisiilor generate de superiahturi, de avioanele private și de avioanele de afaceri; își reiterează, în plus, invitația către toate părțile, inclusiv statele membre ale UE, să ia măsuri pentru a descuraja utilizarea avioanelor private; subliniază impactul disproporționat asupra climei al avioanelor private, care sunt de până la 14 ori mai poluante per pasager decât zborurile comerciale; subliniază importanța de a conduce prin puterea exemplului și îndeamnă toți participanții la COP30, inclusiv pe cei din instituțiile UE, să nu folosească avioane private, ci să aleagă opțiunea de transport cea mai puțin poluantă cu putință pentru a ajunge la destinație Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2024 referitoare la Conferința ONU privind schimbările climatice 2024, Baku, Azerbaidjan (COP29), (JO C, C/2025/808, 11.2.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/808/oj).;

80.salută progresele înregistrate la nivel internațional în ceea ce privește impunerea unor taxe pe emisiile de dioxid de carbon pentru transportul maritim internațional; consideră, cu toate acestea, că există încă un decalaj între acordul la care a ajuns Organizația Maritimă Internațională (OMI) și obiectivele pe termen lung stabilite de OMI; evidențiază schema de comercializarea a certificatelor de emisii (ETS) al UE în această privință, care se aplică treptat traficului maritim începând cu 2025;

81.invită Comisia să prezinte Parlamentului un raport, după adoptarea formală a măsurilor de decarbonizare adoptate de OMI în cadrul celei de-a 83-a sesiune a Comisiei pentru protecția mediului marin (MEPC 83), în care să evalueze integritatea de mediu generală a acestora și contribuția lor la obiectivele Acordului de la Paris, precum și o comparație cu nivelul de integritate de mediu prevăzut de dispozițiile EU ETS;

82.salută analiza COM(2025)0110. publicată de Comisie la 18 martie 2025, care arată că nu există dovezi care să indice o creștere a utilizării navelor mai mici în afara domeniului de aplicare al EU ETS sau a transferurilor de la o navă la alta ca modalitate de a eluda recenta extindere a EU ETS la transporturile maritime; reamintește clauza de revizuire a EU ETS 2026 care prevede posibilitatea extinderii domeniului de aplicare la navele mai mici, inclusiv la navele offshore cu un tonaj brut cuprins între 400 și 5 000 de tone;

83.constată că sectorul agricol a reprezentat 10-12 % din emisiile antropice la nivel mondial și 11 % din totalul emisiilor UE în 2020; recunoaște că sectorul agricol are un potențial însemnat de reducere a emisiilor de GES; subliniază că fermierii și sectorul agricol sunt deosebit de vulnerabili la schimbările climatice, acestea reprezentând o amenințare semnificativă la adresa securității alimentare la nivel mondial; subliniază că politicile de reducere a emisiilor în sectorul agricol ar trebui să facă tot posibilul pentru a garanta securitatea alimentară; subliniază necesitatea de a pune în aplicare un cadru de politică care să promoveze metodele agricole sustenabile și să sprijine fermierii, în special micii fermieri, în trecerea la practici reziliente și care să recompenseze fermierii care sprijină eforturile de atenuare și protejează biodiversitatea; evidențiază beneficiile de mediu ale reumidificării turbăriilor drenate și alte măsuri care promovează biodiversitatea în exploatație, sănătatea solului și calitatea apei, contribuind la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea;

84.salută faptul că, potrivit Băncii Mondiale, 28 % din emisiile de la nivel mondial fac în prezent obiectul tarifării carbonului Banca Mondială, „State and Trends of Carbon Pricing 2025” (Situația și tendințele stabilirii de tarife pentru emisiile de carbon în 2025), Washington DC, mai 2025.; regretă însă că atât nivelul acoperirii, cât și nivelul mediu al prețurilor rămân mult prea scăzute pentru a fi îndeplinite obiectivele Acordului de la Paris; subliniază că tarifarea carbonului generează venituri care ar putea fi utilizate pentru acțiuni climatice și o tranziție justă;

85.salută faptul că Brazilia introduce un ETS și că mai mulți parteneri comerciali ai UE au introdus sau intenționează să introducă comercializarea carbonului sau alte mecanisme de stabilire a prețului carbonului, inclusiv ca răspuns la introducerea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM); invită Comisia să încurajeze și să sprijine în continuare alte părți să introducă sau să îmbunătățească mecanisme de stabilire de tarife pentru emisiile de carbon și să exploreze legături și alte forme de cooperare cu mecanismele de stabilire de tarife pentru emisiile de carbon existente în afara UE; invită Comisia, în acest sens, să introducă garanții pentru a se asigura că orice legătură cu EU ETS va continua să aducă contribuții suplimentare și permanente la eforturile de atenuare și nu va submina angajamentele interne asumate de Uniune privind emisiile de gaze cu efect de seră;

86.subliniază că evaluarea la nivel global evidențiază importanța tranziției către stiluri de viață sustenabile și modele sustenabile de consum și producție în eforturile de combatere a schimbărilor climatice, inclusiv printr-o economie mai circulară; subliniază necesitatea de a intensifica eforturile de dezvoltare și îmbunătățire a economiei circulare a UE; îndeamnă Comisia să propună, în urma unei evaluări a impactului și cât mai curând posibil, un obiectiv pentru 2030 referitor la amprenta UE privind materiile prime și consumul, în conformitate cu angajamentul din cadrul PAM 8;

87.subliniază că trebuie să se ia în discuție impactul industriei textile asupra climei și mediului, acest sector generând aproximativ 8-10 % din emisiile mondiale de GES și un consum substanțial de resurse, în special de apă și energie; reiterează că industria textilă trebuie să joace un rol important în trecerea la o economie circulară și că trebuie să abordeze provocările legate de prevenirea generării de deșeuri, gestionarea deșeurilor, eliminarea microplasticelor, utilizarea apei, supraproducția, practicile de modă rapidă și ultrarapidă, durabilitatea generală și netoxicitatea procesului de producție, precum și posibilitatea de reciclare în sectorul textil; subliniază, în acest sens, importanța modificării recente a Directivei-cadru a UE privind deșeurile; subliniază necesitatea de a îmbunătăți urgent standardele în materie de drepturi ale omului de-a lungul întregului lanț valoric al textilelor;

88.subliniază impactul schimbărilor climatice asupra sectorului turismului, atât ca sector contribuitor, cât și ca sector vulnerabil, precum și necesitatea ca destinațiile să se adapteze la riscurile climatice și să dezvolte un turism rezilient la schimbările climatice; solicită promovarea tranziției către un turism mai sustenabil, cu practici responsabile din punct de vedere al mediului și cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

89.constată că există un interes științific și politic tot mai mare față de modificarea radiațiilor solare, un set propus de abordări în materie de inginerie climatică vizând reflectarea prin metode artificiale a luminii solare și răcirea planetei, de exemplu, prin injectarea de aerosoli stratosferici; subliniază că modificarea radiațiilor solare nu tratează în niciun mod cauza de bază a schimbărilor climatice, că nu există nicio certitudine științifică legată de efectele acesteia și că pune în pericol stabilitatea climatică și geopolitică, posibil într-un mod catastrofal; reamintește că o rezoluție a ONU privind guvernanța mondială a fost blocată; subliniază că, în absența unor dovezi științifice solide privind siguranța, eficacitatea și guvernanța, desfășurarea oricăror activități de inginerie climatică trebuie să fie ghidată de principiul precauției;

90.reamintește recomandările Grupului consilierilor științifici principali ai Comisiei publicate în decembrie 2024 și, în consecință, invită Comisia să își asume un rol proactiv în negocierea unui cadru de guvernanță globală pentru modificarea radiațiilor solare bazat pe o poziție fermă de neutilizare și să consolideze capacitatea de a detecta și de a cuantifica orice utilizare nedeclarată a modificării radiațiilor solare; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să convină asupra unui moratoriu la nivelul UE privind utilizarea modificării radiațiilor solare și să se asigure că orice finanțare publică potențială pentru cercetarea științifică responsabilă și evaluările internaționale cuprinzătoare ale riscurilor, efectelor potențiale și impactului acestei tehnologii nu înlocuiesc finanțarea publică pentru cercetarea în domeniul adaptării și atenuării;

91.subliniază importanța perspectivelor de gen și a abordărilor favorabile incluziunii în procesul CCONUSC, inclusiv în programul de lucru pentru o tranziție justă; invită toate părțile, inclusiv UE și statele sale membre, să își intensifice eforturile de integrare a egalității de gen în CSN-urile și planurile lor naționale de adaptare revizuite, precum și în politicile privind clima și mediul, în special în cele legate de atenuare, adaptare și pierderi și daune; reliefează că toate părțile, inclusiv UE și statele sale membre, trebuie să întreprindă acțiuni mai concrete pentru a îndeplini angajamentele noului Plan de acțiune pentru egalitatea de gen convenit la COP25; îndeamnă statele membre și Comisia să își intensifice eforturile pentru a atinge obiectivele stabilite în Planul de acțiune al UE privind egalitatea de gen III;

92.solicită elaborarea unui nou plan de acțiune ambițios pentru egalitatea de gen înainte de COP30, care să fie intersecțional, favorabil incluziunii, măsurabil, bazat pe drepturile omului, coerent în toate domeniile acțiunilor climatice; invită părțile să se asigure că finanțarea combaterii schimbărilor climatice ia în considerare dimensiunea de gen și că planul de acțiune pentru egalitatea de gen include un plan de finanțare adecvat și specific; invită toate părțile să sprijine adoptarea un nou Plan de acțiune pentru egalitatea de gen în cadrul COP30;

93.reiterează că capacitatea de adaptare și vulnerabilitatea diferă în funcție de gen, vârstă, abilități, rasă și ocupație; invită, prin urmare, toate părțile să evalueze nevoile populațiilor vulnerabile, să răspundă la acestea și să le acorde prioritate în planurile lor naționale de adaptare, în comunicările privind adaptarea și în CSN-uri;

94.recunoaște impactul disproporționat al schimbărilor climatice asupra femeilor și fetelor, care exacerbează inegalitățile de gen existente și reprezintă amenințări unice la adresa mijloacelor de subzistență, a sănătății și a siguranței acestora; reiterează nevoia de a accelera acțiunile care vizează reducerea riscurilor de dezastre și sunt receptive la dimensiunea de gen și, prin urmare, acțiunile de implementare a Cadrului de la Sendai într-o manieră care ia în considerare dimensiunea de gen; solicită să se depună în continuare eforturi pentru a acorda prioritate dimensiunii de gen și a ține seama de aceasta în pregătirea pentru dezastre, în special utilizând seturi de date dezagregate privind reducerea riscurilor de dezastre;

95.consideră că trebuie îmbunătățit și facilitat accesul femeilor la o finanțare incluzivă a combaterii schimbărilor climatice, observând că femeile au un acces disproporționat de redus la resursele financiare pentru proiectele de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora; îndeamnă UE și statele sale membre să prezinte rapoarte cu privire la măsura în care contribuțiile lor la finanțarea combaterii schimbărilor climatice sunt receptive la dimensiunea de gen și să mărească coerența dintre sprijinul pentru aspectele de gen și cel pentru problemele climatice prin instrumentele de acțiune externă și al Băncii Europene de Investiții;

96.reiterează importanța creșterii participării femeilor la procesul decizional în contextul diplomației în domeniul climei, inclusiv în delegațiile COP și în poziții de lider la toate nivelurile acțiunilor climatice; invită toate părțile să urmărească realizarea parității de gen în cadrul delegațiilor lor și la toate nivelurile de luare a deciziilor și de negociere privind schimbările climatice; îndeamnă toate părțile să desemneze un punct focal național pentru egalitatea de gen și schimbările climatice și să își mărească resursele, formarea și sprijinul aferente, inclusiv în UE;

97.reamintește importanța implicării depline a tuturor părților în procesele decizionale ale CCONUSC în spiritul colaborării sincere și recunoaște că, pentru garantarea responsabilității și a transparenței, este esențial să se protejeze spațiul de care au nevoie societatea civilă și actorii de la nivel local și regional pentru a funcționa și a participa la guvernanța în domeniul climei; recunoaște că există multe obstacole în calea participării organizațiilor societății civile la COP; subliniază că societatea civilă și actorii de la nivel local și regional joacă un rol vital în promovarea punerii în aplicare a CSN asigurându-se că acțiunile sunt eficace, adaptate la nivel local și receptive la nevoile comunității;

98.invită președinția COP30 și viitoarele președinții să creeze condiții mai favorabile pentru participarea țărilor în curs de dezvoltare și a delegaților din țările cel mai puțin dezvoltate și să aloce resurse suplimentare în acest sens; încurajează părțile să includă tinerii în delegațiile lor pentru a se asigura că generațiile viitoare au un rol activ în elaborarea deciziilor care le influențează viitorul; salută crearea rolului de Campion al tinerilor în domeniul climei în cadrul COP28, ca un pas către o mai mare incluziune a tinerilor în procesul CCONUSC; solicită COP30 să instituționalizeze participarea semnificativă a copiilor și a tinerilor, inclusiv prin mecanisme de dialog structurat și reprezentare oficială; solicită utilizarea sporită a platformelor virtuale la Conferințele părților pentru a extinde incluziunea și participarea delegaților și a reprezentanților societății civile din întreaga lume;

99.solicită ca organizatorii COP să se asigure că drepturile omului, libertățile fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare, participarea deplină și nerestricționată a cetățenilor și a organizațiilor societății civile, inclusiv dreptul la întrunire pașnică și asociere, precum și accesul echitabil la această COP și la cele viitoare sunt pe deplin consacrate și garantate în acordul cu țara-gazdă, care ar trebui să fie făcut public cât mai curând posibil după semnare; invită Secretariatul CCONUSC să monitorizeze conformitatea și să ia măsuri dacă se încalcă aceste criterii privind drepturile omului;

100.consideră că selectarea orașului-gazdă pentru orice reuniuni viitoare ale COP ar trebui să țină seama de un set de condiții predefinite, inclusiv capacitatea logistică și organizațională, siguranța și securitatea, precum și efectele ecologice, economice și sociale ale organizării evenimentului; subliniază importanța organizării sustenabile a COP30; regretă orice impact negativ pe care COP30 l-ar putea avea asupra ecosistemului local și asupra comunității locale din Belém; solicită măsuri de precauție pentru a atenua aceste riscuri;

101.este preocupat de faptul că la COP29 au fost acreditați peste 1 770 de lobbyiști din sectorul combustibililor fosili; invită CCONUSC și părțile să se asigure că procesul decizional este protejat de interese care contravin obiectivului Acordului de la Paris; îndeamnă CCONUSC să preia inițiativa în propunerea unui cadru ambițios de responsabilitate care să apere activitatea CCONUSC de influențele necuvenite, pe baza modelului din Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății pentru controlul tutunului în ceea ce privește industria tutunului; îndeamnă toate părțile să convină, în cadrul acestui acord, asupra unei definiții a „conflictelor de interese” pentru a înăspri cerințele de divulgare;

102.solicită ca acreditarea observatorilor să fie condiționată de prezentarea unei declarații oficiale privind interesele reprezentate la un registru CCONUSC, accesibil publicului, pentru a spori transparența asupra influenței în cadrul COP;

103.salută faptul că Comisia nu a oferit acreditarea lobbyiștilor din domeniul combustibililor fosili pentru a participa la COP29 și solicită continuarea acestei practici; regretă că 113 lobbyiști din domeniul combustibililor fosili au fost acreditați de statele membre ale UE la COP29 și solicită tuturor statelor membre să nu acrediteze niciun lobbyist din domeniul combustibililor fosili la COP30 sau la orice COP viitoare;

104.consideră că COP30 este o etapă esențială la 10 ani de la încheierea Acordului de la Paris și subliniază că lupta împotriva schimbărilor climatice ar trebui să fie un motor puternic al creșterii economice, să reducă sărăcia energetică și să stimuleze reziliența, sustenabilitatae și competitivitatea industriilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); invită factorii de decizie politică din toate părțile la convenție să pună în aplicare măsuri ambițioase, prompte și specifice într-un cadru de tranziție stabil, previzibil și favorabil, în conformitate cu principiul responsabilităților comune, dar diferențiate;

105.subliniază că politicile favorabile bine concepute și care pot fi puse în aplicare pot garanta că obiectivele în materie de decarbonizare și climă merg mână în mână cu creșterea industrială, crearea de locuri de muncă și inovarea; reamintește că investițiile în tehnologii sustenabile și curate contribuie la obiectivele de mediu, economice și sociale;

106.consideră că este extrem de important ca UE să asigure o tranziție echitabilă către neutralitatea climatică până în 2050, să mențină sprijinul public pentru acțiunile climatice și să conducă prin puterea exemplului, ceea ce ar trebui să asigure avantajul pionieratului în domeniul tehnologiilor curate și al industriilor sustenabile; solicită măsuri ferme și specifice pentru a proteja industria UE de riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon și de concurența neloială la nivel mondial, asigurând condiții de concurență echitabile la nivel mondial; subliniază că este urgent să se abordeze problema prețurilor constant ridicate la energie, care subminează competitivitatea industriei UE, inclusiv prin investiții în energia curată și din surse regenerabile, în eficiența energetică, în rețele și în flexibilitate;

107.recunoaște că obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, consolidându-și în același timp competitivitatea, implică o transformare industrială profundă, care necesită investiții publice și private masive și specifice, adaptate la circumstanțele diferite ale statelor membre și ale industriilor, precum și intensificarea sprijinului pentru tehnologii curate, inovare, competențe și infrastructură; subliniază că investițiile în lanțuri valorice industriale pentru tehnologii curate sunt, de asemenea, esențiale pentru reindustrializarea UE și stimularea autonomiei strategice;

108.îndeamnă la sprijinirea întreprinderilor industriale din UE, inclusiv a IMM-urilor și a întreprinderilor mici cu capitalizare medie, pentru a-și menține poziția de lider mondial, realizând totodată decarbonizarea și tranziția către o economie cu zero emisii nete; subliniază necesitatea de a oferi soluții eficace pentru a le sprijini în această etapă de tranziție, pentru a le stimula capacitatea de inovare și a asigura competitivitatea, pentru a le oferi proceduri administrative previzibile și simplificate, de exemplu procesele de autorizare online și accesul la finanțare, precum și pentru a facilita participarea lor la achizițiile publice;

109.solicită accelerarea decarbonizării împreună cu consolidarea competitivității; salută Regulamentul privind industria „zero net” Comunicarea Comisiei din 26 februarie 2025 intitulată „Pactul pentru o industrie curată: O foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare” (COM(2025)0085)., Pactul pentru o industrie curată Ibid. și Planul de acțiune pentru o energie la prețuri accesibile Comunicarea Comisiei din 26 februarie 2025 intitulată „Plan de acțiune pentru energie la prețuri accesibile” (COM(2025)0079). ca etape-cheie către o economie rezilientă și neutră din punct de vedere climatic, precum și viitorul act legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale; salută extinderea Fondului pentru inovare al UE, care sprijină extinderea noilor inovații și tehnologii în Europa care vizează decarbonizarea și dezvoltarea lanțului de aprovizionare;

110.sprijină gestionarea carbonului ca parte a măsurilor de atenuare a emisiilor industriale și subliniază rolul esențial jucat de captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon în decarbonizarea emisiilor industriale greu de redus și în producția de produse cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv hidrogen cu emisii scăzute de dioxid de carbon; reamintește strategia industrială de gestionare a carbonului Comunicarea Comisiei din 6 februarie 2024 intitulată „Către o gestionare industrială ambițioasă a carbonului de către UE” (COM(2024)0062). pentru a extinde captarea, stocarea, utilizarea și eliminarea de CO2; salută progresele înregistrate în ceea ce privește crearea unei piețe mondiale a carbonului, care ar trebui să contribuie la decarbonizarea industriilor la nivel mondial și să asigure condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din întreaga lume; reamintește, în acest sens, poziția sa privind EU ETS și CBAM Rezoluția Parlamentului European din 3 aprilie 2025 referitoare la industriile energointensive (JO C, C/2025/4369, 9.9.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/4369/oj); Rezoluția Parlamentului European din 19 iunie 2025 referitoare la Pactul ecologic european, Texte adoptate, P10_TA(2025)0137., salutând simplificarea propusă a CBAM în primul pachet omnibus ca un pas important pentru a-i spori și mai mult eficacitatea în abordarea relocării emisiilor de dioxid de carbon și solicitând o soluție de export viabilă pentru a aborda riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru mărfurile CBAM exportate din UE către țări din afara UE;

111.îndeamnă la îmbunătățirea accesului la finanțare pentru ca întreprinderile industriale europene să decarbonizeze în conformitate cu Acordul de la Paris; subliniază că sunt necesare resurse financiare adecvate pentru a sprijini decarbonizarea în contextul următorului cadru financiar multianual, inclusiv prin instrumente de finanțare specifice care să răspundă în mod eficient nevoilor de finanțare ale industriilor europene;

112.recunoaște rolul esențial al IMM-urilor, în special al microîntreprinderilor și al întreprinderilor nou-înființate, în stimularea și realizarea inovației, a creării de locuri de muncă și a creșterii economice, precum și în deschiderea de drumuri pentru tranziția digitală și cea verde prin inovare și soluții tehnologice de ultimă generație; subliniază necesitatea unor norme previzibile și a unui acces mai bun la finanțare în acest sens;

113.subliniază că este necesar ca toate părțile să aibă în permanență acces sigur și competitiv la materiile prime critice, inclusiv la cele secundare; salută Regulamentul privind materiile prime critice Regulamentul (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 (JO L, 2024/1252, 3.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1252/oj). și intenția Comisiei de a propune un nou act legislativ privind economia circulară și solicită lanțuri de aprovizionare diversificate, cu standarde echivalente la nivelul UE; consideră că este necesar un cadru de reglementare previzibil care să deblocheze modelele de afaceri circulare, în special cele bazate pe prevenirea generării de deșeuri, reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate pentru a asigura accesul la materii prime critice;

114.subliniază urgența recalificării/perfecționării forței de muncă, cu investiții în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) și academii de competențe care contribuie la obiectivul zero emisii nete, pentru a elimina deficitul de forță de muncă și lacunele în materie de competențe în decarbonizarea industriei europene; solicită colaborarea cu partenerii sociali pentru a aborda lacunele în materie de competențe și viitoarele cereri de forță de muncă în domeniul tehnologiilor curate;

115.subliniază importanța eliminării treptate a combustibililor fosili cât mai curând posibil, reiterând, în același timp, necesitatea de a elabora măsuri pentru a asigura aprovizionarea cu gaze la un cost atenuat pentru sectoarele care nu se pot baza în mod substanțial pe electrificare pe termen scurt și mediu; constată că, deși depune eforturi pentru a ajunge la un consens global cu privire la o astfel de eliminare treptată în cadrul COP30, UE ar trebui să continue să își reducă dependența de combustibilii fosili, să sporească diversitatea furnizorilor săi de energie și să dezvolte o economie eficientă din punct de vedere energetic și decarbonizată, pentru a-și consolida securitatea energetică și competitivitatea industrială și pentru a oferi gospodăriilor și întreprinderilor acces la energie la prețuri accesibile; solicită ca UE să pună capăt de urgență importurilor de combustibili fosili din Rusia în UE, inclusiv importurilor de gaze naturale, care finanțează războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; salută, în acest sens, recenta foaie de parcurs REPowerEU privind încetarea importurilor de energie din Rusia Comunicarea Comisiei din 12 mai 2025 intitulată „Foaie de parcurs pentru încetarea importurilor de energie din Rusia” (COM(2025)0440).; invită țările din G7 să conducă tranziția energetică prin exemplu și solicită tuturor părților la COP să își decarbonizeze sistemul energetic și să oprească orice nouă investiție în extragerea de combustibili fosili;

116.subliniază potențialul neexploatat al energiei geotermale în atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și ale politicii energetice a UE, în special în ceea ce privește încălzirea și căldura produsă prin procese industriale; îndeamnă la schimbul de bune practici, inovații și tehnologii;

117.reamintește principalele rezultate ale primului bilanț la nivel mondial în cadrul Consensului EAU din cadrul COP28, inclusiv triplarea surselor regenerabile de energie și dublarea eficienței energetice până în 2030, precum și accelerarea investițiilor în energia curată; salută faptul că 2023 a fost un an record pentru creșterea capacității de energie electrică din surse regenerabile AIE, „Renewables”, https://www.iea.org/energy-system/renewables#tracking. și solicită monitorizarea și urmărirea continuă a progreselor, atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial; constată cu îngrijorare că tendințele actuale în materie de investiții nu sunt aliniate la nivelurile necesare pentru ca lumea să atingă aceste obiective AIE, World Energy Investment 2024: Overview and key findings, 2024. (Investițiile în energie la nivel mondial în: situația generală și principalele constatări), 2024. și subliniază că eliminarea acestui decalaj necesită măsuri de politică și o coordonare mai strânsă între sectorul public și cel privat;

118.subliniază importanța reducerii globale a emisiilor de metan din lanțurile de aprovizionare cu combustibili fosili în cursul tranziției către sisteme de energie curată pentru a atinge nivelul global de reducere cu 75 % a emisiilor de metan până în 2030, astfel cum se reflectă în scenariul AIE privind obținerea unui nivel zero de emisii nete până în 2050; invită semnatarii Angajamentului mondial privind metanul să își intensifice eforturile, deoarece ratele actuale de reducere rămân insuficiente AIE, „Tracking prodges, targets and action” (Monitorizarea angajamentelor, a țintelor și a acțiunilor), https://www.iea.org/reports/global-methane-tracker-2024/tracking-pledges-targets-and-action.., iar emisiile globale continuă să depășească 120 milioane de tone metrice anual; salută Foaia de parcurs a Parteneriatului pentru reducerea metanului, lansată de Comisie în cadrul COP29, și îndeamnă la punerea sa rapidă în aplicare, inclusiv prin prezentarea unor exemple de succes în cadrul COP30;

119.sprijină un obiectiv global de creștere de șase ori a capacității de stocare a energiei, până la 1 500 GW până în 2030 și, în sens mai larg, de creștere a flexibilității sistemului în conformitate cu obiectivele G7; subliniază necesitatea inovării în domeniul tehnologiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; avertizează că schimbările climatice perturbă sistemele energetice, inclusiv energia hidroelectrică și eficiența centralelor termice; subliniază că sunt necesare flexibilitatea în materie de combustibili nefosili și dezvoltarea de soluții de stocare pentru o mai bună integrare și gestionare a surselor regenerabile de energie;

120.subliniază revizuirea aprofundată a legislației UE în domeniul energiei în cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55”, care l-a aliniat la obiectivul extins al UE de reducere a emisiilor de GES cu cel puțin 55 % până în 2030, pentru a atinge neutralitatea climatică cel târziu până în 2050 și care trebuie acum pus în aplicare în mod eficace; consideră că alte părți ar trebui să facă eforturi similare și relevante;

121.subliniază rolul energiei curate și al surselor regenerabile de energie, al eficienței energetice și al diversificării sistemului în realizarea neutralității climatice; salută, în acest sens, recenta reformă a organizării pieței energiei electrice din UE Directiva (UE) 2024/1711 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024 de modificare a Directivelor (UE) 2018/2001 și (UE) 2019/944 în ceea ce privește îmbunătățirea organizării pieței energiei electrice a Uniunii (JO L, 2024/1711, 26.6.2024, ELI:  http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1711/oj)., care urmărește să stimuleze generarea de energie din surse regenerabile și să capaciteze și să protejeze consumatorii; consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a pune în aplicare normele de organizare a pieței energiei electrice; subliniază necesitatea adoptării unor condiții pragmatice, clare și favorabile pentru a mări utilizarea hidrogenului cu emisii scăzute de dioxid de carbon și din surse regenerabile, astfel încât să se promoveze tranziția energetică, în special în sectoarele greu de decarbonizat;

122.reamintește angajamentul UE față de principiul „eficiența energetică înainte de toate”, care ia în considerare eficiența din punctul de vedere al costurilor, eficiența sistemului, capacitatea de stocare, flexibilitatea cererii și securitatea aprovizionării; subliniază rolul său în reducerea emisiilor, reducerea facturilor la energie, îmbunătățirea securității energetice și protejarea consumatorilor vulnerabili;

123.subliniază necesitatea unor investiții publice și private la scară largă în rețeaua energetică a UE și în infrastructura aferentă, pentru a permite modernizarea acestora, inclusiv digitalizarea și extinderea, inclusiv interconectarea transfrontalieră, și o mai mare integrare flexibilă a surselor de energie curate și regenerabile, a măsurilor de eficiență și a soluțiilor de stocare pentru a furniza energie curată, suficientă, sigură și la prețuri accesibile cetățenilor și industriei UE; subliniază, în special, necesitatea unei modernizări a rețelei de energie electrică a UE ca parte a viitorului pachet european privind rețelele;

124.subliniază necesitatea unei coordonări globale însoțite de sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare și țărilor cel mai puțin dezvoltate pentru a atinge un nivel net al emisiilor egal cu zero și pentru a consolida capacitățile prin cooperare transfrontalieră în domeniul elaborării politicilor și al transferului științific și tehnologic;

125.subliniază că trebuie încurajate parteneriatele cu țări fiabile din afara UE în ceea ce privește dimensiunile externe ale politicilor energetice; ia act de eforturile UE de a construi alianțe energetice dintr-o perspectivă de dezvoltare durabilă, inclusiv prin luarea în considerare a intereselor populațiilor și comunităților locale;

126.ia act de Declarația Declaration to Triple Nuclear Energy, (Declarația de a tripla capacitatea mondială de energie nucleară) decembrie 2023. de a tripla capacitatea mondială de energie nucleară până în 2050, care a fost lansată în cadrul COP28 și a fost semnată de 31 de țări începând cu COP29, inclusiv 12 de state membre ale UE și Ucraina; reamintește, în acest sens, lansarea alianței nucleare prezentate de mai multe state membre ale UE și de Alianța industrială europeană pentru reactoarele modulare mici;

127.subliniază rolul central al comunităților locale și al cetățenilor într-o tranziție energetică justă și incluzivă; subliniază cadrul juridic al UE care permite crearea comunităților energetice și potențialul său ca model pentru partenerii internaționali;

128.recunoaște importanța programului Copernicus și a Centrului de cunoștințe al UE privind observarea Pământului în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și în observarea acestora; subliniază importanța monitorizării prin satelit pentru politica climatică, inclusiv urmărirea emisiilor de metan, a pădurilor și a absorbanților de carbon; solicită cercetarea comună în domeniul tehnologiilor spațiale și climatice, consolidarea parteneriatelor public-privat și creșterea investițiilor în economia spațială a UE pentru autonomie strategică;

129.subliniază rolul esențial al cercetării și inovării (C&I) în realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și ale Pactului verde; regretă că UE nu a reușit încă să își îndeplinească obiectivul de a investi 3 % din PIB în cercetare și dezvoltare (C&D) și solicită strategii pentru stimularea C&D industriale;

130.salută rolul programului Orizont Europa și al parteneriatelor sale, precum întreprinderile comune și comunitățile de cunoaștere și inovare ale Institutului European de Inovare și Tehnologie, în stimularea colaborării public-privat în direcția neutralității climatice, asigurând inovarea durabilă, accesibilă și la prețuri rezonabile;

131.subliniază că UE trebuie să colaboreze în domeniul cercetării axate pe tehnologie, industrie și știință inovatoare, care aduce contribuții importante la Acordul de la Paris, și solicită adoptarea rapidă a noii strategii în domeniul științelor vieții din Europa și revizuirea strategiei în domeniul bioeconomiei; salută inițiativa „Alegeți Europa pentru știință”, care îmbunătățește oportunitățile de finanțare pentru cercetare în UE; invită Comisia să încurajeze parteneriate strategice de cercetare pentru a asigura condiții de concurență echitabile în Europa; sprijină continuarea acțiunilor de asigurare a accesibilității pe termen lung a datelor legate de climă pentru comunitatea internațională de cercetare;

132.subliniază rolul esențial al digitalizării în integrarea energetică, conectivitatea pieței și reducerea emisiilor; subliniază importanța tehnologiilor digitale și a instrumentelor bazate pe IA pentru realizarea transformării industriale curate, deoarece acestea oferă oportunități, printre altele, în ceea ce privește electrificarea, flexibilitatea și eficiența energetică; așteaptă cu interes foaia de parcurs strategică a UE pentru digitalizare și IA în sectorul energetic; este preocupat de amprenta de carbon a sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor și solicită practici sustenabile în centrele de date; reamintește obiectivul strategiei digitale a UE de a crea centre de date și rețele și servicii de comunicații electronice neutre din punct de vedere climatic și cu un grad ridicat de eficiență energetică până în 2030;

133.consideră că Parlamentul ar trebui să facă parte integrantă din delegația UE la COP30, dat fiind că trebuie să aprobe acordurile internaționale și că joacă un rol central în punerea în aplicare la nivel intern a Acordului de la Paris, în calitate de colegiuitor al UE; se așteaptă, prin urmare, să i se permită să participe la reuniunile de coordonare ale UE din cadrul COP30 de la Belém și să i se garanteze accesul la timp la toate documentele pregătitoare; se angajează să acționeze independent și fără conflicte de interese;

134.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și secretariatului CCONUSC, cu rugămintea de a fi adusă la cunoștința tuturor părților la convenția respectivă care nu sunt membre ale UE.