1.salută raportul Draghi, constatările sale și apelul la acțiune; este de acord că Europa se confruntă cu o provocare existențială care necesită un efort instituțional fără precedent, care să-i permită să rămână competitivă și să crească în contextul geopolitic actual în rapidă schimbare; subliniază că un astfel de răspuns trebuie să fie ancorat în guvernanța democratică a Uniunii, în echilibrul puterilor între instituții și în respectarea tratatelor; solicită o strategie europeană reînnoită care să permită Uniunii să ia decizii eficiente și în timp util pentru a-și asigura competitivitatea și sustenabilitatea;

2.subliniază că, după cum menționează raportul Draghi, UE trebuie să își îmbunătățească urgent guvernanța instituțională; subliniază că aceste îmbunătățiri ar trebui să fie însoțite de o strategie de comunicare clară și incluzivă, menită să mențină cetățenii implicați și informați cu privire la beneficiile potențiale, așadar un sprijin public susținut, dublat de un sentiment de apartenență și responsabilitate comună; subliniază că acest lucru, împreună cu necesitatea de a renunța la abordări naționale fragmentate și de a consolida un proces decizional reorientat, accelerat și simplificat la nivelul UE, va permite Uniunii să acționeze mai eficient și mai eficace acolo unde contează cel mai mult, ca un veritabil actor global; recunoaște importanța abordării blocajelor din Consiliu în mai multe domenii; sprijină toate inițiativele care vizează dezvoltarea unui proces decizional mai eficient, esențial pentru competitivitatea UE, respectând totodată pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității, prevăzute la articolul 5 alineatul (3) și alineatul (4) din TUE;

3.subliniază că principalele domenii care necesită o reformă strategică a politicilor pentru a stimula competitivitatea UE sunt finalizarea pieței unice europene, crearea uniunii economiilor și a investițiilor, îmbunătățirile în materie de eficiență a bugetului UE și execuție a acestuia, menținerea unui nivel ridicat de prestații sociale și de protecție a drepturilor sociale și ale lucrătorilor, aprofundarea modelului european al IA și transformarea digitală, precum și dezvoltarea unei uniuni europene a energiei și a unei uniuni europene a apărării;

4.subliniază că reformele strategice ale politicilor și modificările propuse pentru arhitectura instituțională a UE ar trebui considerate aspecte indisolubil conectate, care trebuie introduse în paralel, pentru a stimula competitivitatea UE;

5.salută eforturile de reorientare și simplificare a activității UE prin stabilirea unor priorități strategice și prin eficiență instituțională; solicită să fie consolidată capacitatea de acțiune a UE în cazurile în care aceasta aduce o valoare adăugată clară, bazată pe principiile subsidiarității și proporționalității; subliniază că simplificarea, subsidiaritatea și proporționalitatea trebuie să conducă la adoptarea unor acte legislative mai inteligente și mai eficace și nu la abandonarea domeniilor care necesită o acțiune la nivelul UE; subliniază că intervențiile eficiente în domeniile de politică care conduc la o competitivitate economică crescută necesită adaptarea competențelor conferite Uniunii prin tratate; subliniază că această simplificare și accentul reînnoit trebuie să se reflecte și într-o structură instituțională mai eficientă și mai flexibilă, inclusiv o reorganizare a Comisiei și a colegiului comisarilor pentru a spori eficacitatea și capacitatea UE de a trata situațiile dificile în continuă schimbare și de a-și consolida rolul pe scena mondială;

6.ia act de Busola pentru competitivitate a Comisiei, bazată pe viziunea exprimată în raportul Draghi, și de accentul pus de aceasta pe necesitatea unei autonomii strategice și a unei reziliențe sporite și pe necesitatea stringentă de a stimula competitivitatea UE, pe baza sustenabilității, a inovării, a securității energetice, precum și a coeziunii sociale, economice și teritoriale; admite că accentul pus de Busola pentru competitivitate pe eficiența reglementării este esențial pentru a stimula inovarea, pentru a atrage investiții și pentru a permite creșterea sustenabilă; sprijină introducerea unor instrumente care să evalueze impactul noilor propuneri asupra întreprinderilor mici și mijlocii și asupra competitivității și recomandă monitorizarea periodică a progreselor înregistrate și promovarea unor soluții digitale care să faciliteze procedurile administrative; subliniază că este necesar să se abordeze problema deficitului de forță de muncă și de competențe ca provocare structurală pentru competitivitatea tuturor statelor membre; subliniază însă că Busola pentru competitivitate trebuie îmbunătățită în continuare prin consolidarea structurii instituționale a UE;

7.salută ideea consolidării procesului decizional al UE pentru prioritățile specifice și strategice în materie de competitivitate; consideră că orice instrument de coordonare a competitivității ar trebui să servească drept cadru instituțional global, permițând UE nu doar să coordoneze politicile UE și naționale, ci și să acționeze ca o singură entitate; subliniază că un astfel de instrument ar trebui să fie demarat de Comisie, supravegheat de Parlament și de Consiliu și să fie evaluat independent în ceea ce privește eficacitatea, transparența și îndeplinirea obiectivelor; subliniază că cooperarea cu parlamentele naționale și cu autoritățile de reglementare este necesară pentru a asigura legitimitatea democratică; subliniază că implicarea partenerilor sociali și a părților interesate trebuie să fie integrată în guvernanța UE pentru a asigura incluziunea și responsabilitatea;

8.salută obiectivul de accelerare a activității UE și îndeamnă la o eficiență sporită a procesului decizional - trecerea la votul cu majoritate calificată (VMC) și la procedura legislativă ordinară, atunci când este necesar, în domenii-cheie de politică; ia act de faptul că ar trebui avute în vedere praguri de vot mai ridicate în anumite domenii de importanță vitală; constată că, în trecut, s-au identificat soluții care au conferit proceselor decizionale un caracter mai hotărât; subliniază, de exemplu, că Tratatul de la Amsterdam a introdus votul cu majoritate calificată, incluzând totodată și posibilitatea abținerii constructive în anumite domenii de politică;

9.îndeamnă Consiliul European să discute propunerile prezentate în rezoluțiile Parlamentului din 9 iunie 2022 și 22 noiembrie 2023 prin care cere să se convoace o convenție în conformitate cu procedura ordinară de revizuire prevăzută la articolul 48 din TUE și să ia în considerare, acolo unde este posibil, realizarea unor modificări specifice ale tratatelor prin intermediul procedurii simplificate prevăzute la articolul 48 alineatul (6) din TUE pentru a accelera reformele esențiale și urgente; reamintește concluziile Conferinței privind viitorul Europei și îndeamnă Comisia și Consiliul să ia măsuri concrete și în timp util pentru a da curs acestor recomandări; consideră că negocierea unui compromis cu privire la următorul cadru financiar multianual constituie o oportunitate importantă de intensificare a eforturilor de consolidare a structurii instituționale a UE;

10.reamintește concluziile Conferinței privind viitorul Europei, mai ales cele privind nevoia unei reforme a tratatului și îndeamnă Comisia și Consiliul să ia măsuri concrete și în timp util pentru a da curs acestor recomandări;

11. își reiterează angajamentul de a consolida capacitatea UE de a acționa rapid și eficace și de a îmbunătăți eficiența procesului decizional în domenii-cheie de politică; își reiterează apelul pentru extinderea votului cu majoritate calificată și a procedurii legislative ordinare la domenii importante de politică, când este necesar, utilizând clauzele pasarelă, așa cum se prevede în tratate, pentru a îmbunătăți capacitatea UE de a acționa rapid și eficace;

12.invită Consiliul să ia în considerare recurgerea la cooperarea consolidată în temeiul articolului 20 din TUE când votul în unanimitate nu permite luarea unor decizii importante pentru întreaga UE în domenii-cheie de politică; subliniază că cooperarea consolidată se bazează pe nevoile legitime ale statelor membre, atunci când obiectivele unei astfel de cooperări nu pot fi atinse într-un termen rezonabil de către Uniune în ansamblu; subliniază că o cooperare consolidată oferă două garanții importante, și anume aprobarea Parlamentului și controlul jurisdicțional de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), și că deciziile luate prin cooperare consolidată se bazează pe o propunere a Comisiei; subliniază că scopul principal al cooperării consolidate este simplificarea procesului decizional; recomandă statelor membre participante să activeze clauza pasarelă specifică consacrată la articolul 333 din TFUE pentru a trece la votul cu majoritate calificată și la procedura legislativă ordinară în cadrul cooperării consolidate; ia act de faptul că raportul Draghi propune ca, atunci când nu se poate ajunge la un acord unanim privind introducerea votului cu majoritate calificată, statele membre doritoare să aibă în vedere și recurgerea la cooperarea interguvernamentală;

13.subliniază că îmbunătățirea procesului decizional al UE necesită consolidarea competențelor Parlamentului, plasându-l pe picior de egalitate cu Consiliul, și solicită un rol mai activ pentru Parlamentul European în procesul legislativ; își reiterează apelul de a se conferi Parlamentului dreptul deplin de inițiativă legislativă; subliniază că este important ca dreptul de anchetă al Parlamentului să fie modernizat, pentru a consolida controlul democratic asupra executivului UE;

14.consideră că articolul 122 din TFUE reprezintă un potențial instrument de reacție rapidă a UE strict în situații de criză, dar subliniază că utilizarea acestuia necesită o supraveghere strictă, nu numai din partea CJUE, ci și din partea Parlamentului; subliniază că este necesar să se asigure o cooperare strânsă între Comisie, Parlament și alte instituții și organisme relevante ale UE; solicită ca procedurile de activare a articolului 122 din TFUE să fie clarificate și să devină mai sistematice, în special prin abilitarea ambilor colegiuitori în a decide activarea sa;

15.subliniază necesitatea urgentă de a îmbunătăți cadrul instituțional și financiar al UE pentru a se asigura că acesta rămâne funcțional, democratic și competitiv și că este în măsură să absoarbă noi membri și să promoveze integrarea cu succes a acestora, în perspectiva viitoarelor extinderi; reafirmă, prin urmare, că orice extindere trebuie să meargă mână în mână cu consolidarea guvernanței UE; încurajează dialogul dintre UE și guvernele, parlamentele și societatea civilă din țările candidate cu privire la orice propuneri de modificare a structurii instituționale a UE avute în vedere; recunoaște importanța unor inițiative precum comunitatea politică europeană, care favorizează cooperarea politică și contribuie la dialogurile regionale și care ar putea facilita integrarea treptată a țărilor candidate în Uniune și în politicile acesteia, fără a reprezenta alternative la aderarea la UE; subliniază că Parlamentul ar trebui să fie informat și consultat periodic cu privire la evoluțiile comunității politice europene, pentru a asigura responsabilitatea democratică și coerența cu cadrul instituțional al Uniunii;

16.solicită finalizarea pieței unice europene, astfel cum este consacrată la articolele 26 și 114 din TFUE și la articolul 3 alineatul (3) din TUE, pentru a valorifica întregul său potențial și pentru a depăși barierele rămase, inclusiv concurența internațională neloială, în vederea combaterii prețurilor ridicate la energie, a deficitului de competențe și de forță de muncă, a dificultăților în ceea ce privește accesul la capital, a punerii în aplicare fragmentate a normelor UE, a sprijinului insuficient pentru tranziția digitală și tranziția verde și a sarcinilor administrative ridicate pentru cetățeni și întreprinderi, precum și pentru promovarea creșterii economice, a coeziunii sociale, economice și teritoriale și a schimburilor culturale în cadrul UE; solicită dezvoltarea unei piețe europene integrate de capital, astfel cum se prevede la articolele 26 și 63 din TFUE, prin intermediul unei noi uniuni a economiilor și a investițiilor, în continuarea proiectului uniunii piețelor de capital; solicită consolidarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (în temeiul articolului 114 din TFUE), pentru a crește nivelul de convergență în materie de supraveghere și de coordonare transfrontalieră în cadrul uniunii economiilor și a investițiilor; constată și că raportul Letta a recunoscut importanța puterii economice a pieței unice pentru ambițiile mondiale și comerciale ale UE, inclusiv în relațiile economice cu partenerii strategici;

17.sprijină adăugarea unei „a cincea libertăți” la cele patru existente, astfel cum se propune în raportul Letta, pentru a consolida cercetarea, inovarea, cunoștințele și educația pentru cercetători, inovatori și lucrători pe piața unică;

18.invită Comisia să se asigure că viitoarele inițiative de consolidare a competitivității UE și de aprofundare a pieței unice sunt ancorate în măsuri care consolidează coeziunea economică, socială și teritorială, astfel cum sunt consacrate în tratate; subliniază că mecanismele instituționale pentru egalitatea de șanse, solidaritate și reducerea inegalităților trebuie să fie pe deplin integrate în sistemul de guvernanță al UE; reiterează apelul ca punerea în aplicare și monitorizarea Pilonului european al drepturilor sociale să fie consolidate prin structurile de guvernanță ale UE, integrând astfel progresul social ca element central al procesului decizional al UE;

19.reafirmă că obiectivele pieței unice ar trebui să se alinieze nu numai la dreptul la liberă circulație, ci și la „libertatea de a rămâne”, astfel cum se subliniază în raportul Letta; invită, prin urmare, Comisia să atribuie responsabilitatea pentru „libertatea de a rămâne” unuia dintre comisari, cu un portofoliu care să includă politica de coeziune și serviciile de interes general și, pentru a se asigura că politicile privind „libertatea de a rămâne” sunt adaptate cu atenție la caracteristicile unei regiuni și pentru a respecta diversitatea socioeconomică și culturală a regiunilor din UE, să stabilească un dialog structurat și continuu între comisar și autoritățile regionale ale statelor membre; recunoaște că promovarea dezvoltării infrastructurii, a creării de comunități, de locuri de muncă, a accesului la serviciile publice și a unui mediu adecvat pentru industrii și investiții este esențială pentru respectarea dreptului persoanelor de a rămâne în regiunile lor și contribuie la dezvoltarea economică și la competitivitatea UE; subliniază că este important să se mențină politica de coeziune, ca parte importantă a bugetului UE, asigurând că aceasta răspunde mai eficient nevoilor specifice ale regiunilor și orașelor, inclusiv printr-un acces mai direct la fondurile UE; subliniază că este necesar ca proiectele din politica de coeziune să fie puse în aplicare mai eficient și mai vizibil pe teren, oferind rezultate tangibile care să consolideze sentimentul de apartenență al cetățenilor și sprijinul pentru integrarea în UE;

20.subliniază că Uniunea ar trebui să acționeze mai eficient în domenii strategice, completând eforturile naționale, sprijinite printr-o combinație de resurse proprii ale UE și de contribuții coordonate, aceste acțiuni ar trebui să sprijine competitivitatea Europei, inovarea, reziliența economică, coeziunea socială și teritorială a Europei, sustenabilitatea mediului și a energiei și securitatea colectivă; subliniază, având în vedere constatările din raportul Draghi, necesitatea de a menține o dezbatere deschisă și orientată spre viitor, ținând seama de lecțiile învățate din experiența NextGenerationEU; subliniază importanța creării unor instrumente europene de investiții și pentru a finanța investițiile comune strategice în bunuri și servicii publice europene, precum și importanța ajustării programelor de finanțare pentru a ține seama de dinamica în schimbare a comerțului și a inovării; subliniază că noi resurse UE, cu adevărat proprii, sunt esențiale pentru a permite Parlamentului și Consiliului să adopte bugete flexibile care să permită Uniunii să acționeze mai autonom și să își reducă dependența de contribuțiile bugetare naționale; subliniază, de exemplu, că mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon poate deveni o nouă resursă proprie a UE, cu sprijin larg în rândul statelor membre; reamintește poziția Parlamentului din propunerea sa privind cadrul financiar multianual 2028-2034 cu privire la necesitatea de a depăși regula autoimpusă, prin care bugetul pe termen lung al UE nu trebuie să depășească 1 % din produsul național brut agregat al statelor membre;

21.subliniază că, în vederea menținerii și consolidării competitivității globale a UE, bugetul UE ar trebui simplificat pentru a reduce sarcinile administrative inutile, pentru a facilita accesul beneficiarilor la fonduri și pentru a îndeplini mai bine obiectivul de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale, asigurându-se că finanțarea ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de finanțare, în special întreprinderile mici și mijlocii, comunitățile locale și actorii economiei sociale, inclusiv în zonele rurale, periferice sau dezavantajate economic; reamintește totuși că eforturile de simplificare nu trebuie să aducă atingere principiilor fundamentale care stau la baza cadrului financiar multianual al Uniunii și a programelor sale și nici să slăbească controlul democratic asupra punerii lor în aplicare; subliniază că simplificarea trebuie să fie însoțită de garanții solide pentru un acces egal, de nediscriminare și de responsabilitate efectivă, Parlamentul asigurând supravegherea democratică pe tot parcursul ciclului de finanțare;

22.subliniază că realizarea obiectivelor UE în materie de competitivitate necesită integrarea obiectivelor de neutralitate climatică și sustenabilitate în cadrul instituțional și de guvernanță al UE; subliniază că reformele trebuie să respecte dispozițiile tratatului, inclusiv articolul 194 din TFUE, și să facă obiectul unei solide legitimități democratice prin implicarea Parlamentului în conceperea, finanțarea și supravegherea acestora; subliniază că este important să se consolideze coordonarea interinstituțională și să se asigure că deciziile în acest domeniu fac obiectul unui control parlamentar eficace, consolidând astfel bazele democratice ale Uniunii;

23.invită Comisia și statele membre, în contextul situației geopolitice actuale, să instituie o veritabilă uniune europeană a apărării și să stimuleze investițiile industriale europene în domeniul apărării, în special prin recurgerea la instrumente cu adevărat europene, cu noi finanțări, împreună cu un program complet de apărare, și împotriva atacurilor hibride, asigurându-se că planificarea, dezvoltarea, achizițiile publice și gestionarea capabilităților se realizează împreună, în grupuri formate dintr-un număr reprezentativ de state membre; invită Comisia să îmbunătățească coerența dintre instrumentele existente și cele viitoare, inclusiv la nivel de guvernanță, pentru a asigura un control democratic efectiv al noii uniuni a apărării; solicită UE să rezolve problema fragmentării pieței, după cum o cer rapoartele Draghi, Letta și Niinistö, prin crearea unei piețe unice pentru apărare, în care să se aplice norme comune obligatorii; constată că astfel de norme comune ar garanta concurența loială și ar facilita certificarea încrucișată a produselor din domeniul apărării, asigurând totodată caracterul interoperabil și interschimbabil, ar aduce economii de scară și ar consolida capabilitățile și resursele; invită Comisia și statele membre să integreze investițiile în domeniul apărării într-un concept de securitate mai larg, care să includă și inițiative europene comune, în special proiecte europene de interes comun în domeniul apărării, consolidarea infrastructurii critice și promovarea proiectelor de cercetare și dezvoltare, creând și păstrând astfel locuri de muncă de calitate; invită Consiliul European să convină asupra activării articolului 42 alineatul (2) din TUE pentru instituirea politicii de apărare comune a Uniunii; subliniază că noua uniune a apărării trebuie să completeze NATO, fără să o înlocuiască; ia act de faptul că statele membre s-au angajat în definirea progresivă a politicii europene de apărare, înființând Agenția Europeană de Apărare (AEA) și demarând cooperarea structurată permanentă (PESCO); invită statele membre să lucreze în continuare la definirea progresivă a unei uniuni europene a apărării cu o apărare comună; reamintește că instituirea fondului de lansare, AEA și PESCO, precum și utilizarea bugetului UE sunt decise prin vot cu majoritate calificată; reamintește că un grup de state membre pot decide, în conformitate cu articolul 44 din TUE, să recurgă la votul cu majoritate calificată;

24.subliniază că consolidarea guvernanței IA trebuie să se bazeze pe transparență, pe protecția drepturilor fundamentale și pe protejarea interesului public, în conformitate cu abordarea bazată pe norme a UE; invită Comisia să consolideze rolul actualului Oficiu european pentru IA; salută Planul de acțiune continental privind IA pentru dezvoltarea unui „model de IA” al UE, bazat pe cooperarea dintre actorii publici și privați;

25.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Consiliului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.