1.ia act de adoptarea amplă și diversă a IA în sectorul serviciilor financiare din UE, instituții financiare care au utilizat învățarea automată clasică mult timp experimentând acum treptat utilizarea IA generative, inclusiv a modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM) și a altor modele de bază, ca instrument de sprijin; subliniază că majoritatea cazurilor de utilizare actuală a IA urmăresc să simplifice procesele administrative, cele mai multe aplicații fiind lucruri ușor de realizat mai degrabă decât inovații cu grad ridicat de risc; constată totuși că utilizarea IA pentru a evalua bonitatea persoanelor fizice sau pentru a stabili punctajul de credit al acestora, definită în prezent ca având un grad ridicat de risc în Regulamentul privind IA, este predominantă și în creștere; accentuează că implementarea unor sisteme de IA complet autonome în sectorul financiar ar trebui să facă obiectul unei supravegheri umane15 Chestionarul ABE de evaluare a riscurilor, toamna anului 2024; Raportul EIOPA privind digitalizarea sectorului european al asigurărilor; Raportul ESMA privind inteligența artificială în fondurile de investiții ale UE.; observă că instituțiile financiare continuă să exploreze cazuri de utilizare care implică modele de IA de uz general, a căror complexitate mai mare implică un risc operațional și de conformitate mai ridicat, dar constată, de asemenea, că aceste aplicații rămân în mare măsură în faza de testare;

2.consideră că IA constituie o ocazie importantă ca instituțiile financiare ale UE să dezvolte produse mai inovatoare, să își raționalizeze operațiunile și să își consolideze competitivitatea la nivel global; subliniază că utilizarea IA în serviciile financiare are potențialul de a aduce beneficii societale, inclusiv o mai mare eficacitate în ce privește detectarea și prevenirea fraudei, verificările pentru combaterea spălării banilor și verificările sancțiunilor, sprijinul pentru clienți, monitorizarea tranzacțiilor, consilierea financiară personalizată, colectarea, analizarea și raportarea datelor de mediu, sociale și de guvernanță, modelele și strategiile de tranzacționare, asistența pentru respectarea reglementărilor, supravegherea pieței și monitorizarea abuzurilor; consideră că utilizarea IA în sectorul financiar ar trebui să asigure un echilibru între inovare și competitivitate, pe de o parte, și gestionarea riscurilor, protecția consumatorilor și stabilitatea financiară, pe de altă parte; evidențiază că beneficiile utilizării IA în serviciile financiare ar trebui să fie transferate în primul rând clienților finali, de exemplu prin prețuri mai mici, o mai bună acoperire, o consiliere financiară ameliorată, o incluziune și un acces financiar consolidat, precum și o alfabetizare financiară mai ridicată;

3.constată că există, de asemenea, riscuri generate de utilizarea IA în serviciile financiare; evidențiază că, înainte de recenta revoluție a LLM, aceste riscuri decurgeau din calitatea, acuratețea și reprezentativitatea datelor pe baza cărora erau antrenate modelele, deoarece rezultatele IA non-LLM sunt doar atât de fiabile cât datele de intrare; subliniază că calitatea scăzută a datelor ar putea conduce, printre altele, la rezultate discriminatorii, la vânzări inadecvate și la prejudecăți sistemice consolidate, iar modelele opace și complexe ar putea duce la încălcări ale vieții private și la excluderea consumatorilor vulnerabili, de exemplu prin discriminarea prin prețuri, exacerbând astfel riscurile existente sau creând altele noi; accentuează că LLM introduc riscuri suplimentare semnificative care pot fi greu de măsurat, inclusiv halucinații ale modelelor, chiar și când datele de antrenament sunt de înaltă calitate; subliniază că astfel de riscuri și rezultate trebuie atenuate în mod eficace; ia act și de provocările legate de vulnerabilitățile în materie de securitate cibernetică și de capacitatea de explicare a sistemelor de IA; subliniază, prin urmare, necesitatea de a asigura o guvernanță solidă a datelor, testarea riguroasă și documentarea modelelor de IA, alături de menținerea unui control uman și de păstrarea unui standard ridicat pentru utilizarea sistemelor de IA în aplicațiile orientate către consumatori;

4.înțelege că instituțiile financiare au adoptat o abordare precaută privind dezvoltarea, testarea și implementarea sistemelor de IA, astfel încât să asigure conformitatea cu legislația transversală și sectorială existentă; reliefează că această abordare prudentă poate fi determinată și de o cerere nedemonstrată din partea clienților, de evoluția așteptărilor lor și de considerentele de risc, care au fost descrise mai sus;

5.subliniază că extinderea IA reprezintă o provocare pentru autoritățile de supraveghere, în special având în vedere lipsa de expertiză specifică IA și de instrumente de supraveghere adecvate pentru a evalua învățarea automată avansată și modelele de IA generativă; invită autoritățile europene și naționale de supraveghere să se adapteze la utilizarea tot mai frecventă a IA în serviciile financiare și să monitorizeze, să evalueze și să atenueze riscurile la adresa consumatorilor și a stabilității financiare, având grijă, în același timp, să nu descurajeze inovarea prin sarcini disproporționate de conformitate sau prin abordări de reglementare excesiv de prescriptive;

6.observă că concentrarea furnizorilor de servicii de IA care oferă consultanță de investiții poate duce la un comportament gregar, determinat de modele similare și de surse de date limitate; îndeamnă autoritățile europene și naționale de supraveghere să monitorizeze aceste riscuri, iar instituțiile financiare să țină cont de ele la dezvoltarea de instrumente de IA;

7.ia act de dependența actorilor financiari din UE de furnizorii terți de tehnologie (TPP) pentru a-și găzdui și dezvolta modelele de IA și subliniază că majoritatea firmelor financiare depind doar de câteva TPP pentru aceste servicii, ceea ce poate conduce la un risc de concentrare și poate reduce puterea de negociere a instituțiilor financiare atunci când negociază sau modifică condițiile contractuale pentru serviciile de IA; atrage atenția că dependența de un număr mic de furnizori pentru un anumit serviciu ar putea duce la riscuri sistemice în cazul unor perturbări, în special dacă nu este fezabilă migrarea rapidă către furnizori alternativi;

8.observă că Regulamentul privind reziliența operațională digitală (DORA), adoptat recent, impune instituțiilor financiare să pună în aplicare măsuri de atenuare a riscului de concentrare care provine de la TPP din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), inclusiv planuri și mecanisme de urgență pentru a asigura continuitatea activității; cere Comisiei și autorităților europene de supraveghere să evalueze, în special, fezabilitatea aplicării strategiilor de ieșire și a dispozițiilor de tranziție prevăzute în DORA în cazul modelelor de IA găzduite de infrastructura TPP, îndeosebi în ceea ce privește dependența considerabilă de TPP din țări terțe pentru serviciile de IA;

9.subliniază că întreprinderile din UE trebuie să poată utiliza infrastructura de cloud existentă pentru dezvoltarea și implementarea IA; solicită explorarea activă a unor căi de consolidare a compatibilității și interoperabilității modelelor de IA și ale cadrelor de conformitate cu cele ale partenerilor internaționali care împărtășesc aceeași viziune, în special cu cele care aspiră să ofere garanții de reglementare la fel de solide, pentru a se asigura că instituțiile financiare ale UE își păstrează accesul la instrumente și furnizori de IA și în vederea elaborării unor standarde globale echilibrate, protejând în același timp securitatea juridică pentru întreprinderile europene;

10.sprijină inițiativele de stimulare a dezvoltării IA și a tehnologiei de tip cloud în UE, mai ales în vederea dezvoltării unor servicii de IA care să respecte pe deplin cadrele UE privind protecția datelor și drepturile fundamentale, consolidând, totodată, autonomia strategică și reziliența;

11.evidențiază că sectorul serviciilor financiare este puternic reglementat și face obiectul mai multor acte legislative sectoriale, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, care le impun actorilor să gestioneze riscurile într-o varietate de domenii, cum ar fi protecția datelor, genealogia datelor, calitatea datelor, guvernanța datelor, reziliența operațională, externalizarea, riscul de model, rezultatele discriminatorii și riscul de piață și de credit, care formează împreună cadrul pentru implementarea și guvernanța IA în sectorul serviciilor financiare16 Printre exemplele notabile de legislație sectorială relevantă se numără, fără a se limita la acestea, Regulamentul privind cerințele de capital, Directiva privind cerințele de capital, Directiva Solvabilitate II, Directiva privind distribuția de asigurări, Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare, Directiva privind piețele instrumentelor financiare, Regulamentul privind reziliența operațională digitală, Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative, Directiva OPCVM și Directiva privind serviciile de plată, precum și orientările însoțitoare și standardele tehnice de reglementare ale autorităților europene de supraveghere.; subliniază totuși importanța monitorizării continue a lacunelor în materie de reglementare și a evoluției cazurilor de utilizare a IA în sectorul financiar, în special în scopul protejării drepturilor consumatorilor și a dreptului la viață privată;

12.constată că UE a adoptat o abordare bazată mai mult pe riscuri în ceea ce privește reglementarea IA decât alte jurisdicții; subliniază că, deși acest lucru poate crea provocări pentru adoptarea și dezvoltarea IA în serviciile financiare, el oferă, de asemenea, o oportunitate de a consolida încrederea și de a sprijini inovarea, cu condiția ca acest cadru să fie clarificat și pus în aplicare într-un mod care să promoveze securitatea juridică, proporționalitatea și încrederea pieței; recunoaște că Regulamentul privind IA nu a fost încă pus în aplicare pe deplin și că implicațiile sale practice nu au fost încă evaluate;

13.reamintește că Regulamentul privind IA ține seama explicit de acquis-ul actual în domeniul serviciilor financiare și urmărește să evite suprapunerea cerințelor, îndeosebi în ceea ce privește guvernanța internă și procesele de management al calității, permițând derogări limitate pentru instituțiile financiare în măsura în care legislația UE privind serviciile financiare prevede cerințe echivalente; își exprimă îngrijorarea că există totuși suprapuneri în materie de reglementare și o lipsă de orientări suficiente cu privire la interpretarea acestor suprapuneri și interacțiuni în materie de reglementare, ceea ce cauzează o complexitate nejustificată, sarcini de conformitate și insecuritate juridică, împiedicând astfel adoptarea IA în sectorul serviciilor financiare; subliniază importanța de a garanta un cadru juridic, administrativ și de reglementare întemeiat pe certitudine, previzibilitate și stabilitate; observă că o interpretare extensivă a Regulamentului privind IA, mai degrabă decât una proporțională, poate risca să conducă la cerințe nejustificate de conformitate pentru instituțiile financiare și să provoace insecuritate juridică; recunoaște provocarea generată de așteptările și interpretările juridice diferite ale agențiilor de supraveghere cu privire la aplicarea acquis-ului, ceea ce conduce la fragmentarea pieței unice; cere Comisiei și autorităților naționale competente să identifice și să abordeze orice inconsecvențe în cursul punerii în aplicare a Regulamentului privind IA și ca parte a viitorului pachet omnibus în domeniul digital;

14.sprijină recomandarea Regulamentului privind IA de a desemna autoritățile financiare competente ca organisme de supraveghere a pieței pentru sistemele de IA utilizate în serviciile financiare considerate ca prezentând un grad ridicat de risc; constată, cu toate acestea, că alte autorități naționale competente vor fi responsabile pentru supravegherea sistemelor de IA care nu prezintă un grad ridicat de risc; recunoaște provocările ce decurg din existența mai multor agenții de supraveghere cu competențe în ceea ce privește aplicarea acquis-ului; recunoaște, de asemenea, provocările generate de interpretările juridice și așteptările diferite ale diverselor agenții de supraveghere, care ar putea duce la fragmentarea pieței unice;

15.încurajează autoritățile de supraveghere să consolideze coordonarea, cooperarea și schimbul de informații pentru a evita suprapunerea competențelor; îndeamnă, în plus, Comisia și autoritățile de supraveghere să consolideze cooperarea cu partenerii internaționali în forurile mondiale de standardizare pentru a asigura alinierea și a evita fragmentarea abordărilor în materie de reglementare, precum și pentru a se asigura că UE ține pasul și se aliniază la evoluțiile în materie de reglementare la nivel mondial;

16.constată limitările impuse utilizării IA în serviciile financiare prin Regulamentul general privind protecția datelor și prin cerințele sale privind reducerea la minimum a datelor, limitarea scopului, consimțământul clienților și prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile financiare; consideră că este necesar un echilibru adecvat între valorificarea beneficiilor utilizării IA în serviciile financiare și protecția datelor consumatorilor;

17.regretă că UE a rămas în urmă în ceea ce privește inovarea și investițiile în IA, după cum arată finanțarea de risc în valoare de 33 de miliarde EUR primită între 2018 și 2023 de întreprinderile din UE care dezvoltă modele de bază, față de cele peste 120 de miliarde EUR primite de omologii lor din SUA17 Christine Lagarde, „The transformative power of AI” (Puterea transformatoare a IA), 2025, https://www.ecb.europa.eu/press/key/date/2025/html/ecb.sp250401_1~d6c9d8df11.en.html .; consideră că sectorul serviciilor financiare, primul ca volum de cheltuieli pentru produse și servicii TIC, are potențialul de a acționa drept catalizator în mobilizarea investițiilor private în IA; solicită, în contextul investițiilor lente în IA din sectorul financiar al UE, o propunere ambițioasă de a impulsiona scena europeană a capitalului de risc ca parte a uniunii economiilor și investițiilor;

18.invită Comisia să ofere orientări clare și practice, elaborate în consultare cu autoritățile europene și naționale de supraveghere și cu părțile interesate, cu privire la aplicarea legislației existente privind serviciile financiare în legătură cu utilizarea IA; consideră că astfel de orientări ar trebui să urmărească să permită utilizarea IA în sectorul serviciilor financiare, inclusiv într-un mod etic, responsabil și transparent; solicită definiții coerente și simplificarea cadrului de reglementare pentru a evita duplicarea cerințelor, inclusiv a cerințelor de raportare privind evaluarea riscurilor, și avertizează cu privire la o abordare universală care impune o sarcină disproporționată instituțiilor financiare mici și mijlocii; subliniază necesitatea unui bun echilibru între utilizarea responsabilă a IA și asigurarea unei marje suficiente pentru inovare;

19.invită Comisia să analizeze cum pot instrumentele bazate pe IA să fie utilizate pe piețele financiare, de exemplu în intermediere, gestionarea portofoliului și automatizarea conformității, pentru a contribui la obiectivele uniunii economiilor și a investițiilor, inclusiv prin sprijinirea investitorilor de retail în luarea unor decizii de investiții în cunoștință de cauză, prin îmbunătățirea educației financiare, prin încurajarea inovării în rândul întreprinderilor, prin reducerea fragmentării pieței și prin garantarea unui mediu sigur pentru consumatori; evidențiază că realizarea acestor obiective necesită un cadru de reglementare neutru din punct de vedere tehnologic;

20.consideră că legislația sectorială care reglementează utilizarea IA în serviciile financiare este suficientă în principal pentru a acoperi implementarea IA în forma sa actuală; subliniază că ar trebui să existe o monitorizare continuă pentru a stabili dacă există suprapuneri sau deficiențe în legislația actuală privind serviciile financiare aplicabilă implementării IA; accentuează că o legislație suplimentară ar spori complexitatea și incertitudinea și, în cele din urmă, ar risca să priveze sectorul de beneficiile utilizării IA; subliniază că dependența de cadrele actuale necesită o atenție continuă în materie de supraveghere, o aplicare eficace și o alocare clară a responsabilității pentru asigurarea conformității, în special în scenariile transfrontaliere sau externalizate de implementare a IA, precum și monitorizarea și evaluarea posibilelor lacune viitoare create de noile evoluții ale IA când acestea creează riscuri substanțiale pentru consumatori și stabilitatea financiară; recomandă insistent Comisiei și statelor membre să se coordoneze pentru a evita suprareglementarea la elaborarea legislației aferente și pentru a preveni crearea unor bariere noi pe piețele transfrontaliere; observă că, în conformitate cu Regulamentul privind IA, Comisia poate evalua lista aplicațiilor cu grad ridicat de risc în temeiul anexei III la Regulamentul privind IA;

21.invită autoritățile de supraveghere naționale și europene să sprijine adoptarea responsabilă a IA prin promovarea unor interpretări coerente și prin aplicarea proporțională a reglementărilor existente; consideră că reglementarea adecvată a implementării IA în sectorul serviciilor financiare sprijină adoptarea și încrederea societății în IA; accentuează că atitudinea și abordarea autorităților de supraveghere sunt la fel de importante ca normele; recomandă ca eforturile de supraveghere să acorde prioritate riscurilor concrete, operaționale, acolo unde au fost identificate, mai degrabă decât preocupărilor abstracte sau teoretice, menținând, în același timp, o abordare activă și proporțională a supravegherii, prin echilibrarea inovării și a protecției consumatorilor, pentru a gestiona riscurile neprevăzute ce decurg din adoptarea pe scară mai largă a tehnologiilor IA; subliniază rolul monitorizării și abordării eficace a riscurilor legate de IA, inclusiv a celor legate de opacitate, concentrarea pieței și pierderea răspunderii, care ar putea avea un impact asupra stabilității financiare;

22.invită Comisia și statele membre să elimine barierele la intrare din UE pentru întreprinderile financiare inovatoare bazate pe IA, inclusiv prin simplificarea acordării de licențe, extinderi transfrontaliere și includerea în centrele de inovare în materie de supraveghere;

23.sprijină cercetarea impactului asupra mediului al utilizării IA, cu accent pe intensitatea consumului de resurse și sustenabilitatea pe termen lung, pentru a spori transparența și a ajuta instituțiile financiare să evalueze aceste aspecte și propria amprentă de mediu;

24.consideră că utilizarea tot mai frecventă a IA, care poate avea implicații pentru piața locurilor de muncă din domeniul serviciilor financiare, necesită o alfabetizare solidă în privința IA, competențe digitale și implicarea talentelor, cu sprijinul atât al inițiativelor de perfecționare din sectorul public, cât și al soluțiilor bazate pe piață; sprijină eforturile industriei și inițiativele specifice, inclusiv parteneriatele public-privat și programele de recalificare, pentru a dezvolta competențe tehnice și etice în domeniul IA, în special în ceea ce privește drepturile și riscurile, în cadrul forței de muncă financiare; subliniază că este important să se elaboreze strategii privind IA care să sporească productivitatea, sprijinind în același timp adaptarea, perfecționarea și realocarea lucrătorilor și asigurând o supraveghere și un control uman semnificativ; solicită mai multă claritate în ceea ce privește cerințele Regulamentului privind IA ca instituțiile financiare să respecte obligațiile de alfabetizare în domeniul IA; evidențiază, de asemenea, că este important să se asigure și să se promoveze accesul egal la instrumente și servicii de IA, inclusiv pentru categorii ale populației cu mai puține competențe digitale;

25.invită Comisia și autoritățile europene și naționale de supraveghere să evalueze valoarea adăugată a spațiilor de testare în materie de reglementare specifice IA, a centrelor de inovare și a mediilor de testare transfrontaliere pentru serviciile financiare, care permit experimentarea inovării financiare bazate pe IA, atât pentru a ajuta întreprinderile nou-înființate să își testeze produsele, cât și pentru a permite instituțiilor tradiționale să exploreze noi utilizări într-un cadru controlat, garantând în același timp protecția consumatorilor și integritatea pieței; consideră că valorificarea adecvată a spațiilor de testare în materie de reglementare a IA ar putea oferi mediul de testare structurat și supravegheat necesar pentru a facilita inovarea și implementarea responsabilă a IA în sectorul serviciilor financiare; încurajează autoritățile europene și naționale de supraveghere să consolideze instrumentele și tehnologia de supraveghere (SupTech) prin utilizarea IA și să le integreze în activitățile zilnice de supraveghere pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea supravegherii financiare; observă că aceste instrumente sunt menite să sprijine, nu să înlocuiască supraveghetorii umani;

26.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.