1.apreciază că, în conformitate cu angajamentele sale obligatorii și în urma apelurilor repetate ale Parlamentului, Comisia a elaborat o metodologie-pilot pentru a urmări și a măsura cheltuielile legate de egalitatea de gen la nivel de program în CFM 2021-2027, cu scopul de a îmbunătăți integrarea perspectivei de gen în procesul bugetar al Comisiei și modul în care elaborarea politicilor și alocarea resurselor promovează obiectivele egalității de gen;

2.constată că, în conformitate cu metodologia actuală, Comisia atribuie programelor diferite punctaje pe baza unei evaluări a contribuției acestora la egalitatea de gen la nivelul cel mai detaliat posibil de intervenție, atribuind punctajul:(a)2 intervențiilor al căror obiectiv principal este îmbunătățirea egalității de gen;(b)1 intervențiilor ce fac din egalitatea de gen un obiectiv care este important și deliberat, dar care nu constituie motivul principal al intervenției;(c)0 intervențiilor nespecifice, cu alte cuvinte intervențiilor care se preconizează că nu vor avea un impact semnificativ asupra egalității de gen;(d)0* intervențiilor cu un impact pozitiv probabil, dar încă neclar asupra egalității de gen;

3.constată că metodologia se bazează pe indicatorul de politică privind egalitatea de gen elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care este un instrument statistic calitativ folosit pentru monitorizarea și înregistrarea activităților de dezvoltare care vizează egalitatea de gen ca obiectiv de politică și care este aplicat de Comisie tuturor programelor de cheltuieli bugetare ale UE aflate sub gestiune partajată, directă și indirectă;

4.subliniază că metodologia Comisiei diferă de indicatorul de politică privind egalitatea de gen elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, deoarece nu include un punctaj care să permită urmărirea efectelor potențial negative ale cheltuielilor UE asupra obiectivelor de integrare a perspectivei de gen și introduce categoria de 0* pentru intervențiile cu un impact pozitiv probabil, dar încă neclar, asupra egalității de gen; subliniază că metodologia Comisiei ar trebui, în orice caz, să evite producerea unor consecințe nedorite, cum ar fi descurajarea sau refuzarea investițiilor în sectoare strategice, dar care sunt dominate în mod tradițional de un singur gen, inclusiv sectorul apărării;

5.constată că metodologia a fost utilizată pentru prima dată în procesul de elaborare a estimărilor pentru bugetul UE pentru exercițiul financiar 2023, fiind aplicată retroactiv și la bugetele pentru exercițiile financiare 2021 și 2022;

6.constată că, pentru exercițiul financiar 2021, la momentul publicării raportului anual aferent privind gestiunea și performanța, din cele 352 de miliarde EUR sub formă de angajamente, 1 % au obținut punctajul 2, 3 % punctajul 1, 1 % punctajul 0 și 95 % punctajul 0*;

7.constată că, pentru exercițiul financiar 2022, la momentul publicării raportului anual aferent privind gestiunea și performanța, din cele 321 de miliarde EUR sub formă de angajamente, 2 % au obținut punctajul 2, 9 % punctajul 1, 16 % punctajul 0 și 73 % punctajul 0*;

8.constată că, pentru exercițiul financiar 2023, la momentul publicării raportului anual aferent privind gestiunea și performanța, din cele 427 de miliarde EUR sub formă de angajamente, 2 % au obținut punctajul 2, 9 % punctajul 1, 69 % punctajul 0 și 20 % punctajul 0*;

9.constată că, pentru exercițiul financiar 2024, la momentul publicării raportului anual aferent privind gestiunea și performanța, din cele 195 de miliarde EUR sub formă de angajamente, 3 % au obținut punctajul 2, 17 % punctajul 1, 65 % punctajul 0 și 16 % punctajul 0*, aceste punctaje fiind rotunjite;

10.înțelege că scăderea ponderii angajamentelor care primesc punctajul 0* de-a lungul anilor este rezultatul unei îmbunătățiri a colectării și disponibilității datelor, precum și a capacității de raportare a Comisiei, ceea ce a permis direcțiilor sale generale să măsoare mai bine contribuția programelor lor la egalitatea de gen la un nivel mai detaliat;

11.înțelege, de asemenea, că, din cauza disponibilității limitate a datelor și a capacității limitate de raportare în cursul primelor exerciții financiare în care s-a aplicat această metodologie, compararea cifrelor de la un exercițiu financiar la altul pe baza rezultatelor anuale sau utilizarea informațiilor obținute din aceste comparații prezintă o valoare adăugată redusă;

12.constată că, potrivit Comisiei, intervențiile cu un punctaj atribuit de 2 sau 1 pot fi considerate ca promovând egalitatea de gen și că, având în vedere acest lucru, intervenții în valoare de 37,99 miliarde EUR au promovat egalitatea de gen în 2024, această cifră ridicându-se la 10,76 miliarde EUR în 2021, la 37,83 miliarde EUR în 2022 și la 47,99 miliarde EUR în 2023;

13.constată că scăderea, în valoare absolută, a intervențiilor considerate ca promovând egalitatea de gen între 2023 și 2024 este o consecință directă a scăderii valorii totale a angajamentelor între aceste două exerciții financiare, care se explică în mare parte prin eliminarea progresivă a angajamentelor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;

14.constată că, pe lângă rezultatele furnizate pentru fiecare exercițiu financiar, în raportul anual pe 2024 privind gestionarea și performanța bugetului UE, Comisia a publicat o reevaluare a tuturor rezultatelor anterioare pe baza unor evaluări mai recente și mai cuprinzătoare ale programelor sale, ceea ce a scos în evidență tendințe agregate care indică faptul că, pentru intervențiile din perioada 2021-2024, 2 % au primit punctajul 2, 10 % punctajul 1, 83 % punctajul 0 și 5 % punctajul 0*; constată, de asemenea, că, potrivit reevaluării Comisiei, în total, în exercițiile financiare 2021-2024, 12 % din cheltuielile de la bugetul UE au contribuit la promovarea egalității de gen (cu punctaje de 1 și 2), reprezentând 158,4 miliarde EUR;

15.subliniază că nu toate programele bugetare ale UE au performanțe egale în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen ca prioritate orizontală, unele programe având rezultate mult mai bune datorită modului în care au fost proiectate la nivel de politică, cum ar fi programele de la rubrica 6 „Vecinătate și întreaga lume”, unde genul a fost stabilit ca prioritate transversală cu obiective și criterii clare, și programele specifice din cadrul altor rubrici, cum ar fi Orizont Europa, care, datorită cerinței sale de a pune în aplicare integrarea dimensiunii de gen în buget, nu numai că promovează egalitatea de gen, ci are și un impact pozitiv asupra practicilor statelor membre prin efectul de contaminare încrucișată în etapa de punere în aplicare la nivel național;

16.regretă că, întrucât metodologia utilizată este un instrument de urmărire conceput special pentru bugetele operaționale, ea nu permite evaluarea corectă a bugetelor administrative ale instituțiilor și organelor UE;

17.constată că domeniul de aplicare al metodologiei este limitat, deoarece nu reflectă în mod adecvat efectele secundare sau indirecte ale programelor asupra egalității de gen, potențialele efecte negative sau dimensiunile intersecționale necesare pentru o evaluare cuprinzătoare a impactului politicilor;

18.constată, de asemenea, că potențialele efecte negative ale programelor asupra egalității de gen nu sunt luate suficient în considerare, în special în domenii precum competitivitatea, apărarea și pregătirea; subliniază că promovarea egalității de gen nu ar trebui să conducă la limitarea sau reducerea investițiilor în sectoarele critice; invită Comisia să propună măsuri concrete pentru a îmbunătăți egalitatea de gen, asigurându-se totodată că deciziile de investiții nu sunt afectate în mod negativ;

19.regretă că, din cauza caracterului său ex post, această metodologie nu permite exercitarea unei influențe structurale asupra elaborării politicilor într-o etapă ex ante sau asupra colectării și alocării resurselor financiare, aspect esențial pentru integrarea corespunzătoare a egalității de gen în programele UE;

20.constată că, pe lângă metodologia de integrare a perspectivei de gen aplicată bugetului UE, anumite programe ale UE integrează egalitatea de gen în temeiurile lor juridice, în timp ce altele nu;

21.constată că, deși abordarea dublă a Comisiei privind integrarea egalității de gen, care constă, pe de o parte, în monitorizarea bugetului UE și, pe de altă parte, în stabilirea obiectivelor enunțate în temeiul juridic al programelor, este un cadru util, această abordare este fragmentată și nu are același impact asupra tuturor programelor, ceea ce slăbește coerența abordării UE în materie de egalitate de gen;

22.ia act de evaluarea de către Comisie a implementării metodologiei de integrare a perspectivei de gen în bugetul UE Raport de evaluare a impactului care însoțește propunerea Comisiei de regulament de instituire a unui cadru de monitorizare a cheltuielilor bugetare și de performanță a bugetului și de stabilire a altor norme orizontale pentru programele și activitățile Uniunii (COM(2025)0545). și împărtășește opinia potrivit căreia, pentru anii rămași din CFM 2021-2027, prioritatea ar trebui să fie aceea de a continua evaluarea programelor pentru a evalua mai bine contribuția acestora la egalitatea de gen și pentru a trage învățăminte din punerea lor în aplicare, valorificând pe deplin raportarea îmbunătățită a datelor defalcate în funcție de gen, în vigoare din 2023; subliniază că este necesară o cooperare consolidată cu toate statele membre pentru armonizarea metodologiilor și evitarea oricărei fragmentări la nivelul abordărilor lor, precum și pentru îmbunătățirea colectării, agregării și raportării datelor;

23.recunoaște că, deși metodologia elaborată de Comisie este un instrument util pentru a evalua contribuția bugetului UE la egalitatea de gen, ea se confruntă cu limitări care îi restrâng capacitatea de a avea un efect transformator; subliniază că este important să se asigure disponibilitatea datelor și utilizarea unor indicatori de performanță specifici, măsurabili, abordabili, relevanți și încadrați în timp (SMART) în acest sens;

24.subliniază că, întrucât bugetul UE este afectat de crize multiple și de schimbări ale priorităților politice, este esențial ca integrarea dimensiunii de gen în buget să fie plasată în mod proporțional în centrul ciclului bugetar al programelor încă din etapa ex ante, inclusiv în noi domenii prioritare, precum competitivitatea, apărarea și pregătirea;

25.invită Comisia să elaboreze o abordare completă și globală a integrării dimensiunii de gen în buget și o metodologie specifică și cuprinzătoare pentru bugetul UE, care să fie pe deplin operațională încă de la începutul următoarei perioade de programare, și care să aibă un potențial transformator datorită capacității sale de a influența întregul ciclu bugetar și de a soluționa problemele identificate în prezenta rezoluție, pentru a garanta buna gestiune financiară a fondurilor UE;

26.insistă că, pe lângă CFM, orice instrument adoptat în temeiul articolului 122 din TFUE ar trebui, după caz, să aplice, de asemenea, dispozițiile privind integrarea perspectivei de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget, fără a modifica obiectivele programelor, criteriile de eligibilitate sau criteriile de atribuire deja stabilite în legislația sectorială, cu scopul de a urmări contribuția UE la promovarea egalității de gen în toate instrumentele de finanțare, într-un mod cuprinzător și consecvent;

27.invită Comisia să efectueze evaluări sistematice ex ante ale impactului, care să analizeze, de asemenea, impactul specific asupra egalității de gen al politicilor și al măsurilor de politică bugetară ale UE, inclusiv al regimurilor fiscale și al programelor de ajutor de stat, în conformitate cu Orientările pentru o mai bună legiferare, cu scopul de a identifica și a atenua disparitățile de gen; subliniază că ar trebui să se acorde o atenție deosebită și impactului social și economic al îmbunătățirii egalității de gen, ținând seama, în același timp, de costurile administrative pentru întreprinderile mici și mijlocii;

28.reamintește că toate propunerile legislative ale UE trebuie să respecte dreptul primar al UE, inclusiv principiul egalității de gen; invită Comisia ca, atunci când elaborează propuneri legislative, să consolideze evaluările ex ante ale impactului acestora, pentru a analiza cu atenție și a reduce la minimum orice efecte negative potențiale asupra egalității de gen în cadrul UE;

29.îndeamnă Comisia să instituie un „mecanism de salvgardare a egalității de gen” ca parte standard a procedurilor legislative ale UE, care ar necesita revizuirea oricărei propuneri care, prin analiza Curții de Conturi, se dovedește că subminează strategia și obiectivele UE privind egalitatea de gen;

30.regretă reprezentarea dezechilibrată a genurilor în rândul funcționarilor și al responsabililor politici atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, care, la rândul său, subminează principiul egalității de gen în reprezentare;

31.invită Comisia să examineze în ce măsură pot fi introduse măsuri suplimentare care să vizeze egalitatea de gen la nivel de conducere pentru a garanta implicarea suficientă a tuturor genurilor în procesul de elaborare a politicilor, prin intermediul unor programe de sprijin specifice;

32.invită Comisia să se asigure că o cotă minimă din bugetul UE este dedicată egalității de gen ca obiectiv principal (corespunzând punctajului 2 din metodologia actuală);

33.invită Comisia să analizeze posibilitatea de a stabili un obiectiv cantitativ în următoarea perioadă de programare pentru ca o parte din bugetul UE să contribuie la promovarea egalității de gen (corespunzând punctajului 2 sau 1 în metodologia actuală), constatând că obiective similare s-au dovedit utile în promovarea obiectivelor UE în materie de climă și biodiversitate;

34.invită Comisia și Consiliul să respecte dispozițiile prevăzute în Regulamentul financiar revizuit în cursul negocierilor privind următoarea generație de programe, și anume că programele și activitățile ar trebui, atunci când este fezabil și adecvat în conformitate cu normele sectoriale aplicabile, să fie puse în aplicare ținând seama de principiul egalității de gen și în conformitate cu o metodologie adecvată de integrare a perspectivei de gen;

35.consideră că este esențial, în conformitate cu Regulamentul financiar revizuit, să se asigure că următoarea generație de programe include obiective care permit, după caz, colectarea de date defalcate în funcție de gen și agregarea acestor date în toate programele relevante; solicită Comisiei să-și dezvolte și să-și îmbunătățească în continuare metodologia de urmărire a contribuției bugetului UE la realizarea egalității de gen, inclusiv prin utilizarea sistematică a instrumentelor digitale, precum inteligența artificială, pentru a îmbunătăți colectarea, agregarea și analiza datelor între programe;

36.invită toți actorii relevanți, inclusiv Consiliul, Comisia, organizațiile societății civile și alți parteneri relevanți, să depună eforturi pentru ca integrarea dimensiunii de gen în buget să devină o realitate în următoarea perioadă de programare;

37.invită Comisia să aloce o parte mai mare din bugetul pentru acțiunile externe ale UE intervențiilor care contribuie la egalitatea de gen și la capacitarea femeilor și să dedice în continuare 25 % din instrumentele de finanțare externă ale UE în viitorul CFM promovării egalității de gen ca obiectiv principal; invită, de asemenea, Comisia să instituie un fond specific pentru a promova egalitatea de gen la nivel mondial și să se asigure că acțiunile pe care le sprijină se axează pe accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și la drepturile aferente, pe creșterea participării femeilor la procesul decizional, pe sprijinirea organizațiilor neguvernamentale locale conduse de femei și pe ajutorul acordat apărătoarelor drepturilor femeilor de la nivel local;

38.invită Comisia să stabilească obiective clare pentru următorul CFM în ceea ce privește contribuția la reducerea disparităților de gen în materie de salarii și pensii și la soluționarea problemei sărăciei în rândul femeilor, inclusiv îmbunătățind serviciile de îngrijire a copiilor;

39.invită Comisia să se asigure că programele finanțate de UE protejează și promovează drepturile femeilor, acordând o atenție deosebită accesului la asistență medicală publică, la servicii de îngrijire a copiilor și la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente;

40.invită instituțiile UE, în conformitate cu principiile Directivei privind transparența salarială Directiva (UE) 2023/970 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii (JO L 132, 17.5.2023, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/970/oj)., să analizeze și să raporteze eventualele disparități salariale de gen și să ia măsurile adecvate acolo unde este necesar; reiterează apelul său adresat instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor UE de a îmbunătăți echilibrul de gen, în special la nivelul conducerii superioare; invită instituțiile, organismele, oficiile și agențiile UE să efectueze o analiză pentru a identifica domeniile din ciclul resurselor umane – de la recrutare până la accesul la promovări – în care astfel de îmbunătățiri sunt cele mai necesare și să analizeze posibilitatea implementării unor măsuri suplimentare pentru a realiza echilibrul de gen cât mai curând posibil;

41.recunoaște disparitățile de gen care persistă în mai multe sectoare dominate în mod tradițional de un singur gen; invită Comisia să aplice integrarea dimensiunii de gen în buget pentru a asigura și a monitoriza accesul nediscriminatoriu pentru toate genurile la competențele și programele educaționale necesare și pentru a îmbunătăți egalitatea de gen în aceste sectoare specifice, cu scopul de a spori competitivitatea industriei; solicită să se acorde o atenție deosebită antreprenoarelor, în special în întreprinderile mici și mijlocii și în întreprinderile nou-înființate, inclusiv prin monitorizare specifică în cadrul programelor precum InvestEU sau Orizont Europa; solicită mecanisme mai solide de monitorizare și raportare pentru a garanta că fondurile aduc beneficii reale femeilor și grupurilor marginalizate;

42.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.