A.întrucât, la 27 februarie 2025, procurorul federal al Belgiei a solicitat ridicarea imunității Elisabettei Gualmini, deputată în Parlamentul European aleasă în Italia, în legătură cu procedurile penale care urmează să fie inițiate împotriva sa;

B.întrucât o anchetă în curs în contextul așa-numitului Qatargate ar fi dezvăluit existența unei organizații criminale în cadrul instituțiilor Uniunii, în special la Parlamentul European, al cărei scop era să își folosească rețeaua de influență din cadrul instituțiilor Uniunii, în special în ceea ce privește deputații, asistenții și funcționarii, pentru a influența procesul decizional al Parlamentului în favoarea intereselor geopolitice ale anumitor țări terțe;

C.întrucât, potrivit cererii de ridicare a imunității deputatei Elisabetta Gualmini, în cursul acestei anchete ar fi reieșit că este posibil ca Elisabetta Gualmini să fi fost implicată în acte de corupție prin faptul că a acceptat ca presupusa organizație criminală să își exercite influența pentru ca ea să obțină postul de vicepreședintă a grupului său politic în octombrie 2022, în schimbul unei influențe extinse din postul respectiv în cadrul grupului politic în cauză în interesul presupusei organizații criminale; întrucât procesul de numire a unui vicepreședinte al grupului politic în cauză se bazează, de fapt, pe o procedură detaliată și consacrată, care se încheie cu o decizie adoptată în mod deschis și transparent de plenul grupului politic; întrucât se pare că postul de vicepreședinte al grupului politic în cauză a devenit vacant la 12 octombrie 2022; întrucât, în urma procedurii consacrate, grupul politic a numit-o pe Elisabetta Gualmini în funcția de vicepreședintă la 18 octombrie 2022; întrucât, imediat după numirea sa, Elisabetta Gualmini i-ar fi mulțumit presupusului lider al presupusei organizații criminale pentru sprijinul și consilierea pe care le-ar fi primit în acest context; întrucât presupusul lider al presupusei organizații criminale nu a deținut nicio funcție în cadrul Parlamentului de la 1 iulie 2019 și, în plus, aparținea unui partid politic național diferit de cel al Elisabettei Gualmini, dar, astfel cum se sugerează în cerere, fără ca acest lucru să fie explicat mai detaliat, se presupune că acesta ar fi exercitat o influență amplă asupra întregului proces de numire a unui vicepreședinte a grupului politic respectiv;

D.întrucât presupusa organizație criminală, prin intermediul presupusei sale rețele de influență, ar fi încercat, astfel cum se sugerează în cerere, fără ca acest lucru să fie explicat mai detaliat, să o impună pe Elisabetta Gualmini ca președintă a reuniunii grupului său politic la 16 noiembrie 2022, al cărei scop era să stabilească poziția grupului în ceea ce privește oportunitatea politică de a organiza o dezbatere în plen cu privire la situația din Qatar și să voteze o rezoluție urgentă pe tema respectivă; întrucât aceasta ar fi solicitat și/sau ar fi fost de acord să primească instrucțiuni cu privire la conținutul declarațiilor sale în cadrul reuniunii respective și ar fi utilizat argumente care i-ar fi fost dictate, cu privire la faptul că nu era oportună organizarea unei dezbateri în plen privind Qatarul și cu privire la faptul că nu era oportună adoptarea unei rezoluții pe această temă; întrucât, în cursul procedurii, a devenit cunoscut faptul că, în realitate, Elisabetta Gualmini nu a prezidat reuniunea respectivă, deoarece acest rol a fost asumat de un alt vicepreședinte al grupului politic în cauză, și întrucât se pare că rolul Elisabettei Gualmini în cadrul reuniunii respective a fost doar acela de a prezenta punctul de pe ordinea de zi a reuniunii grupului politic privind pregătirea celei de a doua perioade de sesiune din noiembrie 2022; întrucât, în plus, concluzia pe care Elisabetta Gualmini pare să o fi prezentat după discuția care a avut loc în cadrul reuniunii grupului politic în cauză contrazicea instrucțiunile pe care se presupune că le-ar fi primit de la presupusa organizație criminală;

E.întrucât, potrivit cererii, Elisabetta Gualmini este suspectată că ar fi săvârșit, între 1 iulie 2019 și 10 decembrie 2022, acte ilegale care pot fi calificate, potrivit dreptului belgian, drept participare la activitatea unei organizații criminale și corupție pasivă, acestea constituind infracțiuni în conformitate cu articolele 324 bis și, respectiv, 324 ter și cu articolele 246-250 din Codul penal belgian; întrucât atât cererea, cât și informațiile suplimentare primite de la procurorul federal al Belgiei oferă indicii privind presupusele fapte doar pentru perioada 4 octombrie-2 decembrie 2022, lăsând perioada anterioară datei de 4 octombrie 2022 fără nicio justificare; întrucât, prin urmare, există o neconcordanță între perioada în care ar fi fost săvârșită presupusa infracțiune și justificarea prezentată în motivele cererii de ridicare a imunității;

F.întrucât, pe de o parte, Parlamentul nu poate fi asimilat unei instanțe judecătorești și, pe de altă parte, în contextul unei proceduri de ridicare a imunității, deputatul în cauză nu poate fi considerat persoană acuzată Hotărârea Tribunalului din 30 aprilie 2019, Briois/Parlamentul, T-214/18, ECLI:EU:T:2019:266.;

G.întrucât scopul imunității parlamentare prevăzute de Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene este de a proteja Parlamentul și pe deputații săi de proceduri judiciare în legătură cu activitățile desfășurate în exercitarea funcțiilor parlamentare și care nu pot fi disociate de aceste funcții;

H.întrucât articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene prevede că membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor; întrucât articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene constituie o dispoziție specială menită să protejeze libertatea de exprimare și independența deputaților în Parlamentul European Hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI:EU:C:2011:543, punctul 26.;

I.întrucât presupusele infracțiuni nu constituie o opinie sau un vot exprimat de Elisabetta Gualmini în exercitarea funcțiilor sale în calitate de deputată în Parlamentul European în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, iar cererea subsecventă de ridicare a imunității sale nu are legătură cu acestea;

J.întrucât articolul 9 primul paragraf litera (b) din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene prevede că, pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acestuia beneficiază, pe teritoriul oricărui stat membru care nu este propriul stat membru, de exceptare privind orice măsură de detenție sau urmărire penală;

K.întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului European în ansamblu și a deputaților săi;

L.întrucât din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene reiese că Parlamentul dispune de o „foarte largă putere de apreciere în ceea ce privește orientarea pe care dorește să o dea unei decizii adoptate ca urmare a unei cereri de ridicare a imunității [...] din cauza caracterului politic pe care îl prezintă o astfel de decizie” Hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23, punctul 59 și jurisprudența citată.;

M.întrucât orice concluzie cu privire la cererea de ridicare a imunității deputatei Elisabetta Gualmini trebuie să fie formulată pe baza informațiilor și explicațiilor furnizate în acest caz, în special a celor furnizate de procurorul federal al Belgiei; întrucât, în lipsa unor explicații mai detaliate, descrierea presupuselor fapte și concluziile care decurg din acestea, prezentate în cererea de ridicare a imunității, par să fie inconsecvente, să se bazeze pe ipoteze sau insinuări și să nu respecte procesele politice consacrate în cadrul Parlamentului cu privire la numirea vicepreședinților grupurilor politice și la pregătirea și adoptarea pozițiilor interne în cadrul unui grup politic; întrucât nu pare să fi fost demonstrată nicio contraprestație (quid pro quo) clară, și întrucât nu a fost suficient demonstrat niciun beneficiu personal pentru Elisabetta Gualmini care ar rezulta fără echivoc din presupusele fapte prezentate în cerere;

N.întrucât, în plus, presupusele fapte prezentate în cererea de ridicare a imunității deputatei Elisabetta Gualmini nu respectă contextul inseparabil și legătura cu activitățile politice obișnuite ale unui grup politic sau cu activitățile politice obișnuite desfășurate de deputați în cadrul unui grup politic; întrucât grupurile politice din Parlament sunt constituite în temeiul Regulamentului său de procedură și sunt reglementate de acesta, joacă un rol central în organizarea internă și în activitatea Parlamentului ca instituție și sunt esențiale pentru funcția sa democratică fundamentală; întrucât, în special, grupurile politice își îndeplinesc atribuțiile în cadrul activităților Uniunii, inclusiv sarcinile care le sunt încredințate prin Regulamentul de procedură al Parlamentului;

O.întrucât scopul imunității parlamentare nu este de a proteja fapte ilegale, ci de a proteja funcționarea democratică a Parlamentului;

P.întrucât, pe baza celor prezentate mai sus, inconsecvențele în ceea ce privește perioada în care ar fi fost săvârșită presupusa infracțiune și justificarea furnizată, incertitudinile cu privire la elementele pe care se întemeiază cererea de ridicare a imunității deputatei Elisabetta Gualmini și motivele cererii, precum și lipsa unor probe sau explicații suficiente privind pretinsa faptă ilicită, inclusiv în contextul proceselor politice consacrate, ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea ca intenția care stă la baza procedurii să fi fost aceea de a aduce atingere reputației deputatei în cauză și indică faptul că nu există suficiente elemente pentru ca Parlamentul să poată stabili un motiv grav și bine întemeiat pentru ridicarea imunității deputatei Elisabetta Gualmini;

Q.întrucât, prin urmare, se pare că în acest caz se poate presupune existența fumus persecutionis, și anume că există un „element concret” Hotărârea Curții de Justiție din 17 septembrie 2020, Troszczynski/Parlamentul, C-12/19, ECLI:EU:C:2020:725, punctul 26. că intenția care stă la baza procedurii judiciare în cauză este de a submina activitatea politică a deputatei Elisabetta Gualmini și, prin urmare, activitatea politică a Parlamentului în ansamblu, inclusiv procesul decizional politic intern al acestuia exprimat prin activitatea consacrată și regulată a unui grup politic,