–având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din sfeclă de zahăr modificată genetic KWS20-1, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D110122/02),
–având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic JO L 268, 18.10.2003, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2003/1829/oj., în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),
–având în vedere votul din 14 octombrie 2025 al Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, în urma căruia nu s-a emis niciun aviz, și votul Comitetului de apel din 28 noiembrie 2025, în urma căruia, din nou, nu s-a emis niciun aviz,
–având în vedere articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie JO L 55, 28.2.2011, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2011/182/oj.,
–având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 26 martie 2025 și publicat la 12 mai 2025 Avizul științific al Grupului EFSA pentru organisme modificate genetic intitulat „Evaluarea sfeclei de zahăr modificate genetic KWS20-1 (cererea GMFF-2023-14732)”. EFSA Journal 2025;23(5):9381;https://doi.org/10.2903/j.efsa.2025.9381.,
–având în vedere rezoluțiile sale anterioare în care se opune autorizării organismelor modificate genetic (OMG)––––––––––––––––– În cea de a opta legislatură, Parlamentul a adoptat 36 de rezoluții, iar în cea de a noua legislatură, 38 de rezoluții în care se opune autorizării OMG-urilor. În plus, în cea de a zecea legislatură, Parlamentul a adoptat următoarele rezoluții:Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2024 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/2628 a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumbul modificat genetic MON 89034 × 1507 × NK603 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C, C/2025/1798, 4.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1797/oj).Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2024 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/2627 a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbacul modificat genetic COT102, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C, C/2025/1798, 4.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1798/oj).Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2024 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/2629 a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumbul modificat genetic MON 89034 × 1507 × MON 88017 × 59122 și a opt dintre subcombinațiile acestuia, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C, C/2025/1799, 4.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1799/oj).Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2024 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/1828 a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a furajelor care conțin, constau în sau sunt fabricate din produse alimentare și furaje fabricate din porumb modificat genetic MON 810 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/1207 a Comisiei (JO C, C/2025/1800, 4.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1800/oj).Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2024 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/1822 a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumbul modificat genetic DP915635 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C, C/2025/1801, 4.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1801/oj).Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2024 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/1826 a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic DP23211, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C, C/2025/1802, 4.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1802/oj).Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2024 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/2618 a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic DP202216, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C, C/2025/1803, 4.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1803/oj).Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2024 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 94804, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C, C/2025/1804, 4.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1804/oj).Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2025 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic DP910521, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C, C/2025/2246, 29.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/2246/oj).Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2025 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 95275, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C, C/2025/2247, 29.4.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/2247/oj).Rezoluția Parlamentului European din 8 mai 2025 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 87708 × MON 89788, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (P10_TA(2025)0106).Rezoluția Parlamentului European din 8 octombrie 2025 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2025/1898 a Comisiei din 22 septembrie 2025 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic DP51291, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (P10_TA(2025)0222).Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2025 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic DAS1131, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (P10_TA(2025)0288).Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2025 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic MON 88913 (MON-88913-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (P10_TA(2025)0289).Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2025 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (P10_TA(2025)0290).Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2025 referitoare la decizia de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic MON 87708, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (P10_TA(2025)0291).Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2025 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de reînnoire a autorizației de introducere pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic MON 87427, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (P10_TA(2025)0292).,
–având în vedere articolul 115 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,
–având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, climă și siguranță alimentară,
A.întrucât, la 30 mai 2023, Bayer Agriculture B.V., cu sediul în Belgia, în numele Bayer CropScience LP, cu sediul în Statele Unite, și KWS SAAT SE & Co. KGaA, cu sediul în Germania, au depus o cerere la autoritatea națională competentă din Țările de Jos pentru introducerea pe piață a produselor alimentare, a ingredientelor alimentare și a furajelor produse din sfecla de zahăr modificată genetic KWS20-1 („sfecla de zahăr modificată genetic”), în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;
B.întrucât EFSA a emis un aviz științific favorabil la 12 mai 2025, concluzionând că sfecla de zahăr modificată genetic este la fel de sigură ca omologii săi convenționali; întrucât avizul respectiv nu a abordat mai multe efecte mai ample de natură ambientală, socioeconomice și cumulative, despre care EFSA consideră că se află în afara sferei sale de competență;
C.întrucât sfecla de zahăr modificată genetic a fost dezvoltată pentru a conferi toleranță la erbicidele pe bază de glifosat, dicamba și glufosinat de amoniu;
D.întrucât evaluarea riscurilor efectuată de EFSA nu a inclus studii toxicologice pe termen lung sau o analiză detaliată a efectelor cumulative și combinatorii, inclusiv a posibilelor interacțiuni cu reziduurile de pesticide utilizate în mod obișnuit în cultivarea sfeclei de zahăr;
E.întrucât marea majoritate a culturilor MG, inclusiv sfecla de zahăr modificată genetic, au fost modificate genetic astfel încât să fie tolerante la unul sau mai multe erbicide „complementare” care să poată fi utilizate pe tot ciclul de cultură al plantei MG, fără ca aceasta să moară, cum s-ar întâmpla cu o plantă intolerantă la erbicide; întrucât, potrivit mai multor studii, culturile MG cu toleranță la erbicide au ca efect o utilizare pe scară mai largă a erbicidelor complementare, în mare parte din cauza apariției unor buruieni tolerante la erbicide A se vedea, de exemplu: Bonny, S., „Genetically Modified Herbicide-Tolerant Crops, Weeds, and Herbicides: Overview and Impact” (Culturile modificate genetic tolerante la erbicide, buruienile și erbicidele: prezentare generală și impact), Environmental Management, ianuarie 2016; 57(1), p. 31-48, https://doi.org/10.1007/s00267-015-0589-7 și Benbrook, C.M., „Impacts of genetically engineered crops on pesticide use in the U.S. – the first sixteen years” (Impactul culturilor modificate genetic asupra utilizării pesticidelor în SUA - primii 16 ani), Environmental Sciences Europe; 28 septembrie 2012, vol. 24(1), https://doi.org/10.1186/2190-4715-24-24.;
F.întrucât culturile MG tolerante la erbicide fac ca agricultorii să rămână blocați într-un sistem de gestionare a buruienilor care depinde în mare parte sau în totalitate de erbicide, deoarece semințele modificate genetic au un preț mai mare, care poate fi justificat doar dacă agricultorii care cumpără aceste semințe pulverizează pe câmp și erbicidele complementare; întrucât dependența mai mare de erbicidele complementare în fermele care plantează sfeclă de zahăr modificată genetic va accelera apariția și răspândirea unor buruieni rezistente la erbicidele respective, făcând astfel să crească și mai mult cantitatea de erbicid utilizată, cerc vicios cunoscut sub numele de „spirala erbicidelor”; întrucât, în consecință, efectele dăunătoare ale dependenței excesive de erbicide asupra sănătății solului, calității apei și biodiversității din sol și de deasupra solului se vor agrava și vor amplifica expunerea oamenilor și animalelor, eventual și prin creșterea cantității de reziduuri de erbicide în alimente și furaje A se vedea, de exemplu: https://doi.org/10.1002/ps.8105, https://doi.org/10.1016/j.geoforum.2009.03.009.;
G.întrucât există în continuare incertitudini serioase în legătură cu potențialul cancerigen al glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar Agenția Europeană pentru Produse Chimice a concluzionat în martie 2017 că nu se justifică o clasificare ca substanță periculoasă; întrucât, dimpotrivă, în 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, agenția specializată în domeniul cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat glifosatul drept substanță probabil cancerigenă pentru oameni; întrucât o serie de studii științifice recente, evaluate inter pares, confirmă că glifosatul are un potențial cancerigen A se vedea, de exemplu:https://doi.org/10.1016/j.mrrev.2019.02.001,https://doi.org/10.1093/ije/dyz017,https://doi.org/10.1371/journal.pone.0219610 șihttps://doi.org/10.1186/s13045-019-0767-9.;
H.întrucât dicamba este extrem de volatil, ceea ce înseamnă că, odată aplicat, sunt șanse mari să se volatilizeze și să circule în aer și apoi să fie purtat de vânt, până ajunge din nou pe pământ, expunând oamenii, animalele și plantele nevizate, vița-de-vie, copacii și arbuștii la daune potențiale și grave, în special dacă expunerea are loc pe parcursul mai multor ani; întrucât faptul că dicamba plutește în aer și provoacă daune culturilor, arborilor și viței-de-vie din apropiere a început să genereze tot mai multe tensiuni, făcându-i pe fermieri să se certe unii cu alții și cu vecinii din mediul rural și să dea naștere la multe litigii importante din cauza culturilor pierdute și a costurilor de replantare;
I.întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere în categoria 1B și îndeplinește astfel criteriile de excludere prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/1107/oj).; întrucât autorizarea utilizării glufosinatului în Uniune a expirat la 31 iulie 2018;
J.întrucât testele pe teren în sprijinul cererii au fost efectuate în condiții geografice și climatice limitate, numai în Statele Unite, care nu reprezintă întreaga diversitate a regiunilor de cultivare a sfeclei de zahăr, inclusiv a celor puternic afectate de factorii de stres legați de schimbările climatice;
K.întrucât tot nu se garantează suficient monitorizarea și supravegherea independentă a potențialelor efecte adverse asupra biodiversității, sănătății solului, polenizatorilor și organismelor nevizate;
L.întrucât principiul precauției, consacrat la articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ar trebui să se aplice în cazurile de incertitudine științifică;
M.întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede că produsele alimentare și furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane și animale sau a mediului;
N.întrucât autorizația Uniunii pentru sfecla de zahăr modificată genetic nu ar fi în concordanță cu angajamentele internaționale privind reducerea pesticidelor În decembrie 2022, a fost convenit un cadru mondial pentru biodiversitate la COP15 a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică, care cuprinde un obiectiv la nivel mondial de a reduce riscul asociat pesticidelor cu cel puțin 50 % până în 2030 (a se vedea: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_22_7834), având în vedere că în țările care cultivă această plantă MG tolerantă la erbicide oamenii, animalele și mediul sunt mai expuși la glifosat, dicamba și glufosinat, expunere asociată cu efecte potențial grave asupra sănătății;
O.întrucât dacă s-ar adopta proiectul de decizie a Comisiei s-ar permite în Uniune importuri care nu respectă standardele respectate de fermierii din Uniune, pe care i-ar pune astfel într-o situație de dezavantaj concurențial;
P.întrucât, în concluziile dialogului strategic privind viitorul agriculturii UE https://commission.europa.eu/topics/agriculture-and-rural-development/strategic-dialogue-future-eu-agriculture_ro., Comisia este invitată să își reevalueze abordarea privind accesul pe piață pentru importurile și exporturile agroalimentare, dată fiind problema standardelor divergente ale Uniunii și ale partenerilor săi comerciali; întrucât, în timpul demonstrațiilor din 2023 și 2024, una dintre principalele revendicări ale fermierilor a fost să se instaureze relații comerciale mai echitabile, la nivel mondial, în concordanță cu obiectivele pentru un mediu sănătos;
Q.întrucât Parlamentul a subliniat în mod repetat că Comisia nu ar trebui să autorizeze OMG-urile în cazurile în care nu se ajunge la o majoritate calificată a statelor membre în Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale sau în comitetul de apel, astfel încât să se rezolve veșnica problemă a deficitului democratic;
R.întrucât, deși ea însăși recunoaște că procesul democratic lasă de dorit, că nu există suficientă susținere din partea statelor membre și că Parlamentul ridică obiecții, Comisia continuă să autorizeze OMG-uri;
S.întrucât abordarea de tip „O singură sănătate” presupune a lua în calcul interdependența dintre sănătatea umană, animală, a plantelor și a mediului atunci când se evaluează sustenabilitatea și siguranța pe termen lung a OMG-urilor,