1.consideră că a sosit momentul unui angajament politic reînnoit pentru ca UE să devină un furnizor de securitate credibil, consolidându-și pregătirea pentru apărare prin promovarea unei cooperări mai strânse între statele membre, forțele armate și industriile acestora; invită statele membre să își unească eforturile pentru a realiza un cadru european coerent, ambițios și integrat pentru apărare; subliniază, în acest context, necesitatea ca Comisia și statele membre să pregătească proceduri de urgență pentru proiectele stabilite ca răspuns la crize majore sau războaie, inclusiv alocarea mai rapidă a fondurilor publice și a capitalului privat, ca element integral în asigurarea pregătirii și capacității UE de a răspunde rapid și eficient la amenințările emergente la adresa securității;

2.este preocupat de faptul că, în ciuda obiectivelor planului „ReArm Europe”, până la sfârșitul lunii iulie 2025, doar 10 din cele 27 de state membre au anunțat un obiectiv clar de creștere a cheltuielilor lor pentru apărare la cel puțin 3 % din PIB până în 2030; invită fiecare stat membru să pregătească o viziune strategică detaliată a cheltuielilor sale militare până în 2030, cu o diviziune clară între capabilitățile de apărare solidă și infrastructura cu dublă utilizare, inclusiv jaloane în materie de capabilități, indicatori ai stocurilor, cifre privind participarea IMM-urilor și o țintă pentru achizițiile publice colaborative; subliniază necesitatea ca bugetele naționale de apărare să elimine deficitele în materie de capabilități, să restabilească efectul disuasiv și să asigure un sprijin adecvat pentru Ucraina; subliniază că investițiile viitoare trebuie să acorde prioritate cooperării, interoperabilității și achizițiilor publice comune, făcând din colaborarea la nivelul UE norma în sectorul industrial european al apărării; subliniază, în acest sens, necesitatea de a alinia pregătirea pentru 2030 la obiectivele numerice concrete stabilite în Strategia privind industria europeană de apărare (EDIS), în special prin asigurarea faptului că cel puțin 40 % din echipamentele de apărare sunt achiziționate în comun până în 2030, că cel puțin 35 % din comerțul în domeniul apărării este comerț intra-UE până în 2030 și că cel puțin 50 % din achizițiile publice în domeniul apărării constau în produse fabricate în UE până în 2030 și 60 % până în 2035; felicită statele membre care alocă în mod constant peste 3 % din PIB apărării; reamintește că statele membre ar trebui să își actualizeze frecvent obiectivele în materie de capabilități și doctrinele militare pentru a aborda amenințările noi și emergente;

3.recunoaște deteriorarea puternică a contextului de securitate al UE, care a dus la amenințări tot mai mari la frontierele externe ale UE; solicită, prin urmare, UE și statelor sale membre să adopte o abordare cuprinzătoare în materie de apărare, recunoscând că securitatea depășește sfera mijloacelor militare și include și apărarea împotriva amenințărilor hibride; subliniază că stabilitatea politică internă este o condiție prealabilă pentru o forță militară credibilă și că, fără încrederea cetățenilor în instituții și democrație, securitatea și coeziunea generală a UE ar rămâne fragile; solicită mobilizarea rapidă și solidară a sprijinului financiar al UE, în special pentru statele membre cele mai expuse amenințărilor militare convenționale;

4.salută propunerile prezentate în planul „ReArm Europe” de a oferi statelor membre o mai mare flexibilitate bugetară și a încuraja creșterea cheltuielilor pentru apărare în vederea întăririi EDTIB; ia act, în special, de facilitatea de împrumut din cadrul instrumentului SAFE în valoare de 150 miliarde EUR și de faptul că 19 state membre vor utiliza împrumuturi SAFE; regretă, cu toate acestea, că Comisia a ales drept temei al acestui instrument articolul 122 din TFUE, care exclude consultarea Parlamentului European, fapt ce împiedică monitorizarea și controlul fondurilor și riscă să accentueze disparitățile dintre statele membre; subliniază funcția de control bugetar în conformitate cu articolul 314 din TFUE și, prin urmare, solicită insistent Comisiei să se abțină de la aplicarea articolului 122 la orice altă inițiativă legată de industria de apărare, sau la alte aspecte legate de finanțarea apărării în viitor; consideră, în acest sens, că este esențial ca proiectele din cadrul SAFE să reflecte prioritățile UE în materie de capabilități, astfel cum au fost identificate în Cartea albă privind apărarea europeană, în planul de dezvoltare a capabilităților și în Foaia de parcurs privind pregătirea pentru apărare 2030; regretă, totuși, că achizițiile efectuate de un stat membru sunt admisibile pentru sprijin din SAFE, în cazul în care un contract de achiziții este semnat cel târziu la 30 mai 2026, deoarece în felul acesta nu se stimulează achizițiile publice în comun și defragmentarea pieței, și se riscă, în cele din urmă, exacerbarea disparităților dintre statele membre; subliniază, în acest sens, că finanțarea ar trebui să se bazeze de asemenea pe facilitarea accesului la capitalul privat, la contribuțiile naționale, la marjele bugetare existente sau la mecanisme alternative care asigură responsabilitatea fiscală; invită, în acest scop, Comisia să promoveze achizițiile în bloc pe mai mulți ani pentru a reduce costurile unitare și fragmentarea sistemelor de armament utilizate în prezent în UE;

5.constată că ecosistemul de apărare al Europei este încă fragmentat în dimensiunile sale industrială, financiară și de guvernare; subliniază că bugetul UE rămâne un instrument optim pentru a îmbunătăți planificarea integrată, a asigura finanțare stabilă pe termen lung și implementarea efectivă în domeniul apărării, depășind astfel fragmentarea; reiterează că majorarea bugetelor naționale pentru apărare ar trebui să fie însoțită de o coordonare mărită și de acțiuni comune la nivelul UE; reamintește importanța asigurării unui sprijin larg pentru investițiile publice în apărare și, prin urmare, necesitatea unei distribuții echitabile a costurilor; regretă absența unei clauze de preferință puternică a UE în planul ReArm Europe, în special în ceea ce privește instrumentul SAFE, care ar consolida EDTIB, ar crea noi locuri de muncă în UE, ar spori interoperabilitatea și interschimbabilitatea produselor de apărare în UE și ar reduce dependența de țările din afara UE, întărind astfel capacitatea de disuasiune a Europei și crescând securitatea aprovizionării sale; subliniază că, pentru ca instrumentul SAFE să fie eficient din punct de vedere financiar, acesta ar trebui să fie în primul rând un vehicul pentru achiziționarea, întreținerea și funcționarea în comun a factorilor de sprijin strategic, în special a celor care furnizează servicii de supraveghere și recunoaștere a informațiilor; invită Comisia să își utilizeze pe deplin rolul, în special prin intermediul grupului operativ SAFE, pentru a se asigura că planurile naționale de apărare ale statelor membre respectă obiectivul SAFE de a promova achizițiile publice comune pentru a aborda în mod eficient lacunele în materie de capabilități și să utilizeze toate instrumentele disponibile, inclusiv proiectele europene de interes comun în domeniul apărării și structura pentru un program european de armament;

6.observă utilizarea limitată și neregulată a clauzei derogatorii naționale și constată că, în pofida acestei flexibilități, mai multe state membre se confruntă în continuare cu constrângeri în ceea ce privește capacitatea lor bugetară de a răspunde cererilor și de a răspunde în mod eficace priorităților comune și că alte state membre s-au abținut de la a solicita clauza derogatorie națională din motive de îngrijorare pentru reacția piețelor financiare; recunoaște că clauza derogatorie națională este un instrument temporar pentru situații de urgență specifice fiecărei țări, în timp ce planificarea susținută a investițiilor necesită previzibilitate pe termen lung; subliniază că existența unor condiții fiscale și de reglementare previzibile este esențială pentru a atrage investiții private și pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor publice în întreaga UE; consideră că aceste cadru, după caz, ar trebui întărit prin instrumente de investiții la nivelul UE și mecanisme concepute pentru a reduce la minimum costurile pentru contribuabilii UE și a maximiza eficiența furnizării de bunuri publice ale UE;

7.salută propunerile Comisiei de a simplifica, a facilita și a accelera achizițiile publice în domeniul apărării; solicită întărirea principiului preferinței UE, asigurându-se că beneficiarii au capacitatea de a decide cu privire la definirea, adaptarea și evoluția conceptelor și sistemelor pe parcursul ciclurilor lor de viață și că nicio componentă nu provine din țări sau entități din afara UE care contravin intereselor de securitate și apărare ale UE și ale statelor sale membre; solicită, de asemenea, ca criteriile de eligibilitate din cadrul planului „ReArm Europe” să fie pe deplin aliniate la cele stabilite în programul privind industria europeană de apărare (EDIP), pentru a reduce fragmentarea, a reduce costurile și a crește eficiența, a promova interoperabilitatea și interschimbabilitatea și a stimula competitivitatea EDTIB; evidențiază că normele privind achizițiile și participarea ar trebui să fie proporționale și favorabile IMM-urilor și solicită introducerea unei cote minime obligatorii din valoarea proiectului care să fie alocată participării IMM-urilor în lanțul de aprovizionare, asigurând accesul egal al întreprinderilor nou-înființate și al furnizorilor mai mici, alături de contractanții principali, și evitând sarcinile administrative care descurajează participarea IMM-urilor; cere, de asemenea, să se întărească rezistența lanțurilor de aprovizionare europene, promovând standarde comune și lanțuri de aprovizionare mixte care să reducă dependențele esențiale; recunoaște necesitatea unei cooperări transatlantice puternice ca fundament pentru apărarea europeană, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la anunțarea unei creșteri substanțiale a achizițiilor publice de produse din domeniul apărării din Statele Unite, deoarece acest lucru va contracara ambiția definită în EDIS și va cauza incertitudine pentru investițiile în EDTIB; solicită o cooperare industrială transatlantică în domeniul apărării bazată pe condiții de concurență echitabile, care să aducă beneficii ambelor părți; subliniază că participarea la programele de apărare ale UE trebuie să fie pe deplin coerentă cu valorile fundamentale ale UE, cu interesele de securitate și cu obiectivele politicii externe și de securitate comune (PESC) și ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC);

8.subliniază că industria de apărare a UE are nevoie de o cerere previzibilă, multianuală și de cerințe comune pentru a asigura viteza, amploarea și valoarea; subliniază că interoperabilitatea și standardizarea trebuie integrate încă de la început în achizițiile și investițiile în domeniul apărării în Uniune, prin teste și certificări comune și acceptare transfrontalieră, pentru a reduce proliferarea variantelor și fragmentarea pieței, în conformitate cu rapoartele Draghi, Letta și Niinistö; încurajează statele membre să își completeze angajamentele bugetare cu perspective transparente de investiții în domeniul apărării pe termen mediu, care să acopere obiectivele în materie de capabilități, calendarele achizițiilor publice și ponderea cheltuielilor alocate programelor de cooperare. invită AEA să compileze aceste perspective naționale într-o imagine de ansamblu comparativă anuală, pentru a înlesni coordonarea și a identifica oportunitățile de proiecte comune;

9.subliniază necesitatea de a consolida EDTIB prin agregarea cererii, simplificarea și armonizarea normelor și promovarea concurenței deschise și loiale între industriile europene, având ca rezultat o industrie europeană de apărare mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și mai competitivă și un acces îmbunătățit la echipamente de apărare în întreaga UE; regretă lipsa datelor complete privind achizițiile colaborative de echipamente ale UE, ceea ce face imposibilă realizarea unei analize cuprinzătoare a achizițiilor colaborative de echipamente de apărare ale UE și evaluarea adecvată a situației actuale a apărării UE în acest domeniu; îndeamnă Comisia și Consiliul să abordeze obstacolele persistente din calea comerțului intra-UE cu produse din domeniul apărării, inclusiv barierele în materie de acordare a licențelor și de certificare, și invită colegiuitorii să acorde prioritate adoptării și punerii efective în aplicare a propunerii omnibus a Comisiei privind apărarea pentru a raționaliza transferurile și achizițiile publice în întreaga UE în sprijinul unei EDTIB mai reziliente și mai competitive;

10.subliniază că sinergiile cu programele de inovare civilă, cum ar fi Orizont Europa și Consiliul European pentru Inovare, ar trebui întărite pentru a maximiza impactul și a evita suprapunerile; subliniază, în același timp, că progresul tehnologic trebuie să fie însoțit de capacitățile umane necesare; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că numărul personalului activ a crescut doar marginal în 2024 și avertizează că creșterea investițiilor fără eforturi paralele de recrutare și păstrare riscă să creeze lacune în materie de capabilități în ceea ce privește operarea și întreținerea noilor echipamente; invită statele membre să acorde prioritate politicilor de recrutare și de păstrare a personalului în sectorul apărării, inclusiv programelor de schimburi și de formare sprijinite de UE, pentru a se asigura că creșterea cheltuielilor se traduce într-o pregătire operațională reală;

11.repetă apelurile adresate Comisiei în trecut de a cerceta toate opțiunile de sprijinire a investițiilor statelor membre în domeniul apărării și de a maximiza sinergiile dintre mecanismele existente, pentru a sprijini UE să se pregătească de apărare; reamintește apelul său de a se asigura că următorul CFM sprijină o abordare cuprinzătoare în materie de securitate prin investiții adecvate și coordonate; salută consolidarea pachetului financiar pentru apărare propus în CFM 2028-2034; critică totuși faptul că Comisia nu a prezentat, în propunerea sa privind CFM 2028-2034, o defalcare suficient de detaliată a acestui pachet; reamintește că este necesară o defalcare bugetară detaliată pentru ca autoritatea bugetară să fie în măsură să ia decizii judicioase și în cunoștință de cauză; subliniază că investițiile bine cumpănite la nivelul UE în domeniul apărării în următorul CFM, având la bază o guvernanță transparentă, pot reduce suprapunerile, pot genera economii de scară și pot îmbunătăți interoperabilitatea; reamintește natura specifică a sectorului apărării și consideră că următorul CFM trebuie să păstreze toate criteriile și procedurile instrumentelor de finanțare ale industriei europene de apărare, în special criteriile legate de Fondul european de apărare și EDIP;

12.consideră, în acest sens, că ar trebui explorate toate opțiunile pentru a sprijini investițiile statelor membre în domeniul apărării, în special prin intermediul mecanismelor existente, fără a crește contribuțiile naționale sau sarcina fiscală globală asupra cetățenilor; subliniază că astfel de instrumente nu trebuie să se bazeze exclusiv pe emiterea de împrumuturi garantate de UE, de exemplu prin intermediul SAFE;

13.subliniază că finanțarea UE ar trebui să completeze, și nu să înlocuiască, eforturile statelor membre de a-și majora cheltuielile naționale pentru apărare; subliniază că instrumentele UE ar trebui să ofere valoare adăugată prin promovarea cooperării, a interoperabilității și a eficienței, în timp ce planificarea capabilităților și cerințele trebuie să rămână în cadrele instituționale adecvate; reiterează faptul că, pentru a răspunde nevoilor urgente ale PSAC, trebuie asigurate resurse suplimentare pentru prioritățile în materie de apărare; își reiterează, prin urmare, apelul adresat Comisiei și Consiliului de a se asigura că UE dispune de mijloacele necesare pentru a-și acoperi nevoile globale mai mari în materie de cheltuieli, inclusiv prin adoptarea de noi resurse proprii;

14.reamintește că obiectivul BEI este de a stimula integrarea UE, de a promova dezvoltarea UE și de a sprijini politicile UE în conformitate cu articolul 309 din TFUE; salută abordarea proactivă a BEI în intensificarea finanțării pentru securitatea și apărarea europeană; cu toate acestea, ia act de faptul că politica sa de investiții exclude în continuare „armele și munițiile” și că intervențiile sale de până acum au lăsat de dorit ca viteză, apetit pentru risc și amploare, fiind insuficiente pentru a răspunde nevoilor urgente de pregătire pentru apărare; observă că BEI dă dovadă de mai multă deschidere în privința criteriilor aplicate, dar consideră că tot nu este destul pentru a atinge obiectivele pregătirii pentru apărare 2030, astfel cum au fost exprimate de părțile interesate din industrie prin studii și consultări publice; pentru a asigura coerența cu planul „ReArm Europe”, invită statele membre, în calitate de organism de conducere al BEI, să adapteze mandatul BEI pentru a-i consolida capacitatea de a sprijini industria europeană de apărare și a-și revizui orientările în materie de investiții, astfel încât să permită finanțarea proiectelor legitime de producție de arme și muniții care sunt în conformitate cu dreptul internațional și cu interesele de securitate ale UE; solicită Grupului BEI să își sporească apetitul pentru risc și ambiția de a realiza atragerea investițiilor; avertizează totuși că orice ajustare a criteriilor de eligibilitate sau a finanțării Grupului BEI pentru a se alinia la noile priorități trebuie să protejeze poziția financiară a Grupului și să asigure finanțarea efectivă a altor priorități strategice ale UE; invită BEI să efectueze și să furnizeze Parlamentului o evaluare cantitativă aprofundată a politicii sale de investiții în domeniul apărării, fără a compromite, după caz, acordurile sale de confidențialitate cu investitorii săi;

15.sugerează că BEI ar trebui să analizeze și să evalueze în permanență rolul său, precum și sfera investițiilor eligibile, având în vedere nevoia urgentă de a extinde sectorul european al apărării și de a asigura securitatea și autonomia strategică pe termen lung; sugerează extinderea oficială a mandatului BEI pentru a include sprijin pentru EDTIB printr-o filială specializată, susținută de garanții ale Comisiei și asistată de o rețea de experți; consideră că o astfel de structură ar fi o soluție mai eficientă decât crearea unei noi bănci de apărare, securitate și reziliență;

16.subliniază că este important să se amelioreze accesibilitatea și coerența fondurilor UE de sprijin al investițiilor pentru companiile din sectorul EDTIB, în special start-upuri și IMM-uri, prin adaptarea progresivă a criteriilor de eligibilitate raportat la obiectivele îndrăznețe enunțate în EDIS și EDIP, simplificarea procedurilor de depunere a cererilor și armonizarea obiectivelor programelor de lucru; subliniază că este important să se adapteze calendarele și cerințele unor astfel de fonduri la diferitele cicluri și ritmuri de inovare ale diferitelor tipuri de categorii de capabilități; invită statele și regiunile membre să consolideze rolul camerelor lor de comerț și industrie în sprijinirea IMM-urilor din EDTIB în cercetare și accesarea finanțării din partea UE;

17.invită Comisia să ofere orientări și modele clare privind noile tipuri de acorduri, coordonarea și implementarea în comun între concurenții din sectorul apărării, pentru ca întreprinderile din sectorul EDTIB să poată investi mai mult în C&D;

18.propune să se dezvolte un instrument care să sprijine investițiile publice și private în apărare pe bază de garanții de la bugetul UE, urmând exemplul InvestEU; salută, pe termen scurt, propunerea Comisiei de act delegat la orientările în materie de investiții ale Fondului InvestEU privind investițiile strategice în domeniul apărării Regulamentul delegat (UE) 2025/1774 al Comisiei din 28 august 2025 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2021/1078 în ceea ce privește investițiile strategice în domeniul apărării prevăzute în orientările în materie de investiții pentru Fondul InvestEU (JO L, 2025/1774, 18.12.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2025/1774/oj)., care cere să se elimine sarcinile administrative inutile asociate cu utilizarea garanțiilor bugetare și a instrumentelor financiare pentru a sprijini investițiile în domeniul apărării, venind astfel cu o simplificare în plus și respectând totodată necesitatea de a proteja securitatea UE și a statelor membre; consideră că, luate împreună, aceste măsuri ar asigura atât mobilizarea rapidă a finanțării, cât și instituirea unui cadru de investiții stabil și scalabil pentru industria europeană de apărare;

19.consideră că alocarea de fonduri bancare pentru împrumuturi, garanții și portofolii de lichiditate de înaltă calitate sunt esențiale pentru scadențe pe termen lung în domeniul cheltuielilor pentru apărare care vor oferi previzibilitate și stabilitate; reiterează că accelerarea finalizării uniunii economiilor și investițiilor ar contribui la mobilizarea capitalului privat și la îmbunătățirea accesului la finanțare;

20.invită Observatorul UE al plăților să realizeze un studiu privind respectarea termenelor de plată în cadrul EDTIB în comparație cu restul industriei, precum și un clasament al celor mai riguroase companii în acest sens;

21.invită BEI să atingă, cu sprijinul statelor membre, un volum de 4 miliarde EUR pentru împrumuturile pe termen scurt, cu garanții de risc de până la 50 %, și solicită relaxarea și simplificarea criteriilor de angajament ale BEI în domeniul apărării, precum și extinderea eligibilității la subcontractanții indirecți;

22.constată că, în ciuda eforturilor depuse de la începutul războiului din Ucraina, mulți investitori rămân reticenți la finanțarea domeniului apărării, inclusiv din cauza incertitudinilor cu privire la aplicarea standardelor de mediu, sociale și de guvernanță și a faptului că EDTIB este în continuare discriminată pe piețele financiare din cauza unui risc de imagine perceput în mod eronat; reamintește că multe tehnologii de apărare au, prin natura lor, o dublă utilizare și, prin urmare, generează beneficii de propagare semnificative pentru inovarea civilă și economia UE în general; subliniază necesitatea de a aborda percepțiile negative persistente legate de finanțarea apărării, în special în sectorul bancar; îndeamnă Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de informare și de sensibilizare cu privire la finanțarea EDTIB, astfel încât să permită actorilor financiari să își îmbunătățească cunoștințele de specialitate în analiza și tratarea finanțării în domeniul apărării; încurajează Comisia să amelioreze informarea și sensibilizarea cu privire la finanțarea EDTIB;

23.ia act de Regulamentul delegat (UE) 2025/1775 al Comisiei din 28 august 2025 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2020/1818 în ceea ce privește definiția armelor interzise JO L, 2025/1775, 30.12.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2025/1775/oj., care înlocuiește conceptul de „arme controversate” cu cel de „arme interzise” și a fost adoptat ca parte a pachetului omnibus privind pregătirea pentru apărare; evidențiază faptul că această definiție se limitează la armele interzise în mod expres de convențiile internaționale obligatorii; salută clarificările juridice incluse în pachetul omnibus privind pregătirea pentru apărare și recunoaște importanța acestora pentru atingerea obiectivelor UE în legătură cu finanțarea apărării; solicită actorilor financiari privați să își limiteze excluderile la această listă consolidată și să își publice politicile de investiții; propune ca includerea în finanțarea UE a actorilor a căror politică de investiții depășește această excludere să fie revizuită de la caz la caz;

24.reamintește că cadrul UE privind finanțarea sustenabilă este conceput pentru a direcționa fluxurile de capital către activități sustenabile fără a limita finanțarea sectorului apărării, astfel cum a reafirmat Comisia în comunicarea sa din 18 august 2025, care confirmă că excluderea activităților din domeniul apărării din taxonomia UE nu împiedică investitorii privați sau publici să investească în sectorul apărării; invită Comisia să reafirme public și fără echivoc că taxonomia verde a UE nu interzice, nu restrânge și nu descurajează investițiile în apărare; subliniază că apărarea și securitatea sunt condiții prealabile pentru dezvoltarea durabilă;

25.consideră că este esențial să se sprijine o piață europeană a investitorilor specializați care să ofere finanțare continuă (credite bancare și nebancare și participare la capitaluri proprii) companiilor, în special start-upuri, IMM-uri și companii medii, din sectorul EDTIB și din DTIB ucraineană; salută inițiativa Comisiei și a BEI de a crea un fond denumit „Defence Equity Facility” (Mecanismul de participare la capitaluri proprii în domeniul apărării), în valoare de 175 de milioane EUR pentru perioada 2024-2027; consideră totuși că fondul respectiv este cu totul insuficient având în vedere nevoile de finanțare și invită BEI să respecte dorințele statelor membre, astfel cum au fost reiterate în concluziile Consiliului, prin majorarea acestui buget la 1 miliard EUR pentru a răspunde mai bine nevoilor de capital propriu ale EDTIB și ale lanțului său valoric, acordând o atenție deosebită actorilor mai mici care se confruntă cu cel mai mare deficit de finanțare; încurajează BEI să extindă acest instrument la DTIB ucraineană și să îl conceapă astfel încât să promoveze parteneriate și întreprinderi comune între EDTIB și companiile DTIB ucrainene;

26.invită Comisia și Grupul BEI să operaționalizeze sprijinul pentru proiectele cu dublă utilizare prin îmbunătățirea accesului întreprinderilor aflate în fază incipientă și al IMM-urilor la acest sprijin, prin simplificarea procedurilor, prin comunicarea unor orientări clare investitorilor și prin raportarea periodică cu privire la absorbție și la distribuția geografică; solicită punerea în aplicare efectivă prin cereri de propuneri specifice și orientări clare adresate autorităților de management, astfel încât regiunile cu ecosisteme de apărare mai puțin dezvoltate să poată avea acces la aceste oportunități; invită statele membre să reflecte aceste posibilități în modul de concepere a programelor și să se coordoneze cu Comisia și BEI pentru a dezvolta platforme regionale de investiții, asigurând complementaritatea și evitând dubla finanțare;

27.invită Comisia să ia în considerare, în politica sa în domeniul concurenței, pregătirea pentru apărare, securitatea aprovizionării, potențialul de stimulare a inovării și reducerea dependențelor de țările din afara UE; invită, în același timp, statele membre să se asigure că achizițiile lor de produse din domeniul apărării sunt deschise și competitive pentru EDTIB în ansamblu; invită statele membre să își înăsprească controalele asupra investițiilor directe realizate de operatori din țări terțe;

28.invită Comisia să întărească programele de cooperare industrială și parteneriatele transnaționale, inclusiv platformele de lanțuri de aprovizionare și proiectele de co-dezvoltare pentru a integra lanțurile de producție, a oferi expertiză la nivel național, a promova economiile de scară și a mări competitivitatea la nivel mondial a sectorului EDTIB;

29.reliefează importanța unor piețe de capital funcționale pentru finanțarea apărării; invită Comisia și statele membre să accelereze progresele în legătură cu uniunea piețelor de capital și uniunea economiilor și a investițiilor, în special prin îmbunătățirea accesului la capital propriu, capital de risc și finanțare pentru IMM-urile din sectorul apărării; subliniază că uniunea piețelor de capital și uniunea economiilor și a investițiilor sunt esențiale pentru majorarea finanțării apărării;

30.subliniază importanța accelerării progreselor în ceea ce privește finalizarea uniunii economiilor și investițiilor, cu scopul de a sprijini un sistem financiar al UE mai profund, mai lichid și mai integrat, care să canalizeze mai eficient economiile către investiții productive, cum ar fi cele în industria de apărare a UE; accentuează că industria de apărare a UE trebuie să își sporească substanțial capacitatea pentru a face față creșterii uriașe a cererii de produse militare;

31.salută lansarea etichetei „Finance Europe”; constată că această etichetă, care urmărește să direcționeze economiile private către investiții în economia reală europeană, favorizează finanțarea prin capitaluri proprii a companiilor; încurajează Comisia să sprijine această inițiativă propunând o etichetă europeană în cadrul uniunii economiilor și investițiilor, asigurându-se, în același timp, că aceasta nu creează sarcini administrative suplimentare;

32.salută Recomandarea Comisiei privind conturile de economii și de investiții Recomandarea (UE) 2025/2029 a Comisiei din 30 septembrie 2025 privind creșterea disponibilității conturilor de economii și de investiții care beneficiază de tratament fiscal simplificat și avantajos (JO L, 2025/2029, 8.10.2025, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2025/2029/oj).; subliniază faptul că respectivele conturi urmăresc să stimuleze participarea investitorilor cu amănuntul pe piețele de capital ale UE, contribuind astfel la consolidarea piețelor și permițând o creștere a bazei de investitori din UE care ar contribui la finanțarea priorităților strategice ale UE, inclusiv în domeniul apărării; încurajează Comisia să sprijine în continuare această inițiativă; invită statele membre să urmeze Recomandarea Comisiei privind creșterea disponibilității conturilor de economii și de investiții;

33.salută activitatea în desfășurare care vizează utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța eforturile de apărare ale Ucrainei, abordând în același timp preocupările legate de stabilitatea financiară și de litigii;

34.solicită un angajament unificat în rândul statelor membre de a crește cheltuielile pentru apărare în conformitate cu rezultatele summitului NATO de la Haga din 2025, în cadrul căruia aliații NATO s-au angajat să investească anual 5 % din PIB în nevoile de bază în domeniul apărării și în cheltuielile de securitate aferente până în 2035; îndeamnă statele membre să promoveze inițiativele europene în domeniul apărării, să sporească interoperabilitatea și să investească în achiziții publice comune aliniate la prioritățile strategice comune, inclusiv în producția de muniții;

35.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.