1.subliniază că realizarea neutralității climatice până în 2050, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european, cu legislația UE și cu Acordul de la Paris al ONU, necesită o tranziție structurată, incluzivă și justă în toate sectoarele pescuitului și acvaculturii din UE;

2.evidențiază că această tranziție trebuie să contribuie în mod semnificativ la obiectivele climatice ale UE, fără a afecta negativ reziliența sau stabilitatea socială și economică a comunităților de pescari, asigurând în același timp protecția mijloacelor lor de subzistență, în conformitate cu cei trei piloni ai dezvoltării durabile;

3.scoate în evidență că este nevoie de o foaie de parcurs realistă și etapizată privind decarbonizarea, bazată pe cele mai bune cunoștințe și date științifice disponibile, care să integreze evoluțiile tehnologice, ameliorările logistice, disponibilitatea combustibililor alternativi și calendarele legislative pentru a asigura o punere în aplicare fezabilă și eficace în toate segmentele de flotă;

4.solicită cadre de politică coordonate și pe termen lung, cum ar fi prioritățile prezentate în Comunicarea Comisiei din 5 iunie 2025 intitulată „Pactul european privind oceanul planetar” (COM(2025)0281), pentru decarbonizarea pescuitului și a acvaculturii și pentru a se asigura că niciun segment de flotă sau nicio regiune nu este lăsată în urmă;

5.recunoaște că decarbonizarea și tranziția energetică reprezintă o provocare semnificativă pentru sectorul pescuitului, în special pentru operatorii mai mici, cu o capacitate financiară și tehnică limitată; reamintește că realizarea unei tranziții incluzive și juste necesită eliminarea barierelor structurale din calea accesului, inclusiv a costurilor ridicate de intrare, a lipsei de formare și a infrastructurii portuare insuficiente; subliniază că o abordare universală nu este adecvată, având în vedere diversitatea flotelor, a regiunilor și a contextelor socioeconomice din întreaga UE; reamintește că flota de pescuit costier de mici dimensiuni a reprezentat 76 % din flota activă a UE în 2021 și aproape întreaga flotă din regiunile ultraperiferice ale UE;

6.evidențiază că există constrângeri și obstacole semnificative în calea investițiilor în modernizare, eficiență energetică și sustenabilitate în cadrul flotei UE; subliniază, prin urmare, că trebuie să se ia în considerare nu numai modernizarea, ci și posibilitățile de reînnoire a navelor, având în vedere vârsta medie ridicată a flotei, de 31,5 ani, pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale UE;

7.propune, prin urmare, să se promoveze stimularea programelor de reînnoire în cooperare cu actorii privați, cu sprijinul fondurilor naționale și ale UE, pentru a facilita reînnoirea flotei cu nave mai moderne, mai sigure și mai ecologice, mărind atractivitatea pentru a realiza mai bine reînnoirea generațiilor și a crește încrederea în rândul industriei pescuitului, al instituțiilor publice, al autorităților și al investitorilor;

8.regretă că actualul cadru oferit de PCP și FEAMPA restricționează drastic posibilitățile de sprijin public, ceea ce descurajează totodată investițiile private în reînnoirea navelor, împiedicând evoluțiile necesare pentru decarbonizarea flotei de pescuit a UE; solicită, prin urmare, modificarea cadrului legislativ actual; regretă că stimulentele financiare actuale sunt insuficiente pentru a răspunde nevoilor sectorului și susține că trebuie dezvoltate și implementate noi mecanisme pentru a oferi stimulente financiare;

9.invită Comisia să identifice și să instituie instrumente de finanțare suplimentare și suficiente în afara FEAMPA, inclusiv modele de finanțare inovatoare, pentru a sprijini nevoile masive de investiții ale sectorului pentru decarbonizare și tranziția energetică;

10.recomandă Comisiei să sprijine cercetarea în domeniul proiectării navelor, inclusiv alte inovații decât sistemele de propulsie, cum ar fi îmbunătățirea hidrodinamicii cocii, materialele compozite ușoare și înlocuirea sistemelor hidraulice și mecanice cu sisteme electrice de propulsie;

11.ia act de posibilitatea ca statele membre, atunci când devin disponibile soluții tehnice și un sprijin financiar suficient, să ia în considerare includerea eforturilor de decarbonizare în criteriile de alocare a cotelor de pescuit operatorilor, în conformitate cu articolul 17 din PCP;

12.subliniază că tranziția energetică trebuie să fie favorabilă incluziunii și accesibilă tuturor segmentelor sectorului și, prin urmare, trebuie abordată pe deplin în elaborarea politicii UE, în special pentru pescarii care practică pescuitul la scară mică și artizanal, și sprijinită prin investiții publice, formare și transfer de cunoștințe;

13.recunoaște că, în prezent, nicio tehnologie de propulsie sau de alimentare nu oferă o soluție definitivă pentru decarbonizarea și tranziția energetică a sectorului pescuitului, din cauza marii diversități a tipurilor de nave, a profilurilor operaționale și a contextelor regionale diferite;

14.atrage atenția asupra faptului că o abordare universală nu va fi adecvată, deoarece noile tehnologii, cum ar fi soluțiile bazate pe combustibili alternativi, nu vor putea răspunde nevoilor tuturor flotelor; subliniază necesitatea de a evalua situația energetică a navelor de pescuit pentru a maximiza eficiența acestora și că va trebui să se țină seama de nevoile flotelor individuale;

15.evidențiază că trebuie să se acorde sprijin și investiții adecvate pentru a evita creșterea costurilor combustibililor și subliniază că, până când nu vor fi disponibile la scară comercială tehnologii de propulsie curate sau surse alternative de energie, iar cadrul legislativ nu va fi adaptat la punerea lor în aplicare, nu ar trebui introduse norme la nivelul UE privind impozitarea combustibililor pentru flota de pescuit a UE, deoarece astfel de măsuri ar accentua dificultățile socioeconomice cu care se confruntă deja companiile de pescuit din cauza prețurilor ridicate la energie și a inflației;

16.scoate în evidență că o schimbare a sistemelor de propulsie implică în mod necesar, pe lângă adaptarea navelor, modificări majore ale infrastructurii și instalațiilor portuare;

17.invită Comisia, împreună cu statele membre, să ia în considerare scheme care să faciliteze și să sprijine mai bine investițiile în energia curată, adaptate la realitățile și nevoile locale, pentru a promova tranziția energetică și a asigura o tranziție justă către decarbonizarea și tranziția energetică a flotei;

18.subliniază că măsurile de modernizare, decarbonizare și tranziție energetică trebuie să reflecte necesitatea unor scheme de sprijin adaptate și accesibile pentru a asigura viabilitatea ecologică și economică a flotei; scoate în evidență că este esențial ca finanțarea din partea UE, cum ar fi FEAMPA, împreună cu ajutoarele de stat și fondurile private, să finanțeze investițiile necesare în porturi, infrastructuri energetice și nave, de la proiectare până la livrare, pentru a asigura spațiul necesar pentru decarbonizare și tranziția energetică, pentru a crește tonajul social al navelor, oferind spații de lucru și de odihnă corespunzătoare pentru echipaj și formare adecvată a echipajului, precum și pentru a contribui la exploatarea sustenabilă a resurselor marine;

19.subliniază că pescuitul la scară mică și artizanal funcționează, în general, cu un impact mai scăzut de mediu și privind emisiile de dioxid de carbon și, prin urmare, în funcție de regiune, joacă un rol esențial în configurația ecologică și socială a acestor regiuni; invită Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, să stabilească și să pună în aplicare mecanisme de sprijin pentru pescuitul la scară mică, artizanal și costier, care să permită abordarea problemelor specifice de care se lovește această parte a sectorului;

20.evidențiază că nevoile de finanțare necesită un studiu aprofundat al Comisiei și soluții care să includă totodată produse de economisire pentru cetățenii europeni și bănci specializate, cum ar fi băncile maritime, pentru a oferi finanțare cu sprijinul unei garanții europene pentru produsele financiare în cauză și cu sprijinul Băncii Europene de Investiții;

21.solicită punerea în aplicare deplină a PCP pentru a garanta că activitățile de pescuit și acvacultură sunt gestionate în mod echitabil, generează beneficii socioeconomice, contribuie la disponibilitatea produselor alimentare și reduc la minimum impactul activităților lor asupra habitatelor și ecosistemelor marine, restabilind și menținând în același timp populațiile de specii recoltate peste nivelurile care asigură producția maximă durabilă; consideră că această aplicare trebuie să aibă loc ținând cont de particularitățile diferitelor bazine marine; subliniază importanța mobilizării depline a FEAMPA în sprijinul punerii în aplicare a PCP și al tranziției energetice a flotei; regretă că PCP și FEAMPA impun limite stricte de capacitate bazate pe tonaj, restricționând instalarea de noi sisteme de propulsie și de stocare a combustibilului, și împiedică îmbunătățirea siguranței, a condițiilor de muncă și a confortului de bază pentru pescari;

22.reamintește că evaluarea în curs a PCP și posibila sa revizuire ar trebui să analizeze și să ia în considerare situația flotei UE și îmbunătățirile necesare; scoate în evidență că este responsabilitatea statelor membre să își gestioneze plafoanele naționale pentru capacitatea de pescuit prevăzute în PCP; subliniază că, pentru sectorul pescuitului, aplicarea acestor limite, împreună cu abordarea restrictivă a statelor membre, a ridicat bariere în calea decarbonizării și a tranziției energetice a flotei; evidențiază importanța sprijinului acordat prin PCP și FEAMPA pentru ca flota de pescuit a UE să devină sustenabilă în cele trei dimensiuni ale sale, prin finanțarea necesară corespunzătoare în viitorul cadru financiar multianual;

23.salută faptul că actualul FEAMPA introduce posibilitatea de a contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă, de viață și de siguranță pe navele UE, fără a crește capacitatea de pescuit a acestora, acordând o atenție deosebită navelor de pescuit costier și de mici dimensiuni; subliniază că FEAMPA contribuie la sustenabilitatea pescuitului și la economia albastră, contribuind la punerea în aplicare a obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 14 al ONU; este îngrijorat că aceste posibilități nu au fost utilizate pe scară largă de statele membre și consideră că normele excesiv de restrictive au creat obstacole în acest sens;

24.consideră că reducerea dependenței de combustibilii fosili nu ar trebui să facă UE dependentă de țări din afara UE pentru dezvoltarea, construirea și modernizarea flotei UE; subliniază că autonomia strategică a UE trebuie să fie esențială în toate politicile, inclusiv decarbonizarea, tranziția energetică și modernizarea flotei, în special ca parte a viitoarei strategii industriale maritime;

25.solicită ca strategia industrială maritimă să includă flota de pescuit în obiectivul său de a sprijini economia albastră și de a asigura sau recâștiga poziția de lider mondial a Europei în domeniul tehnologiilor maritime;

26.evidențiază că, pentru a găsi modalități specifice și realiste de modernizare și decarbonizare a flotei, este necesară o abordare cuprinzătoare de-a lungul întregului lanț valoric maritim (inclusiv armatorii, porturile, furnizorii de energie, șantierele navale, firmele de proiectare, furnizorii de echipamente, societățile de clasificare, finanțatorii, cercetătorii etc.) și colaborare prin inițiative și programe de promovare a navelor și a infrastructurii portuare cu emisii zero;

27.afirmă, în acest sens, că sunt importante măsuri de încurajare a cererii de combustibili maritimi durabili, cum ar fi utilizarea instrumentelor și a obiectivelor de politică ale UE, precum și măsuri de stimulare și facilitare a instalării infrastructurii necesare;

28.salută, în această privință, activitatea Parteneriatului pentru tranziția energetică pentru pescuitul și acvacultura din UE, lansat de Comisie în 2023, care are scopul de a funcționa ca platformă de colaborare pentru a accelera tranziția energetică în sectoarele pescuitului și acvaculturii din UE; subliniază importanța colaborării și a dialogului în interiorul acestui parteneriat, dar evidențiază că el trebuie să determine îmbunătățiri concrete ale condițiilor necesare pentru decarbonizare, astfel încât să se atingă obiectivele;

29.atrage atenția că trebuie stimulată competitivitatea sectorului și sprijinită tranziția lui sustenabilă, oferind un viitor sustenabil întreprinderilor și comunităților costiere, prin stabilirea unui nou pact strategic între UE și sectoarele pescuitului și acvaculturii;

30.scoate în relief că este nevoie de stimulente pentru cercetarea aplicată și inovarea tehnologică în domeniul economiei circulare în sectorul pescuitului, inclusiv pentru uneltele de pescuit, prin promovarea unor inițiative-pilot și a unor proiecte teritoriale care să stimuleze sinergiile dintre întreprinderile din sectorul pescuitului, grupurile de acțiune locală în domeniul pescuitului, operatorii implicați în tratarea deșeurilor, întreprinderile de reciclare și alți actori economici, cu scopul de a crește eficiența utilizării resurselor, de a îmbunătăți competitivitatea sectorului și de a genera noi locuri de muncă al nivel local;

31.subliniază că depărtarea geografică, insularitatea și dimensiunea redusă a regiunilor ultraperiferice necesită o abordare diferențiată a decarbonizării sectoarelor lor de pescuit, având în vedere dificultățile întâmpinate de flotele lor pentru a se conforma procesului de decarbonizare și modernizare pe care îl implică tranziția tehnologică și sustenabilă; scoate în evidență că instrumentele de finanțare anterioare, cum ar fi programul de opțiuni specifice zonelor depărtate și insulare pentru pescuit, au ținut seama de caracteristicile specifice ale acestor regiuni, recunoscute la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; subliniază că, în viitor, trebuie să se țină întru totul cont de aceste aspecte la elaborarea și punerea în aplicare a instrumentelor de finanțare, a cadrelor de reglementare și a strategiilor de inovare;

32.constată că flotele de pescuit din regiunile ultraperiferice sunt predominant de mici dimensiuni și îmbătrânite și sunt afectate de riscuri tot mai mari privind siguranța și de deteriorarea condițiilor de muncă și de viață; observă totodată că condițiile lor structurale și costurile suplimentare cauzate de depărtare sunt agravate și mai mult de impactul tot mai mare al condițiilor meteorologice extreme; subliniază că această situație restricționează accesul la resurse și amenință securitatea alimentară și economiile locale ale acestor teritorii;

33.solicită adaptarea criteriilor de eligibilitate și a priorităților de investiții din cadrul FEAMPA și al altor instrumente ale UE pentru a reflecta constrângerile structurale și vulnerabilitățile de mediu ale regiunilor ultraperiferice, garantând că tranziția energetică nu exacerbează inegalitățile și nu împiedică sustenabilitatea socioeconomică a acestor teritorii;

34.subliniază că pescuitul costier la scară mică, în special în regiunile insulare și ultraperiferice, este un element fundamental pentru securitatea alimentară și țesutul economic, social și cultural al multor comunități locale, în care accesul la surse de proteine proaspete și sănătoase este strâns legat de viabilitatea activității de pescuit locale; invită Comisia să se asigure că obiectivele de mediu sunt pe deplin aliniate la sustenabilitatea economică a pescuitului costier la scară mică;

35.solicită o cooperare consolidată cu țările din afara UE care își desfășoară activitatea în aceleași regiuni maritime și bazine maritime, în special în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului, după caz și dacă acestea există, pentru a face schimb de bune practici, a coordona investițiile și a stabili obiective comune pentru decarbonizarea, tranziția energetică și sustenabilitatea de mediu a pescuitului, pentru a asigura aplicarea normelor comune, respectând în același timp principiul reciprocității și condiții echitabile pentru toți operatorii;

36.ia act de faptul că flotele de pescuit în ape îndepărtate operând în țările în curs de dezvoltare și în marea liberă se confruntă cu un obstacol insurmontabil: infrastructuri precum porturile, șantierele navale și centrele de depozitare a noilor combustibili și sisteme de propulsie din aceste țări nu sunt pregătite sau adecvate pentru a răspunde nevoilor navelor decarbonizate;

37.sugerează Comisiei să revizuiască impactul de mediu și privind emisiile de dioxid de carbon al tuturor importurilor din sectorul pescuitului și acvaculturii, pentru a evita condițiile de concurență inechitabile cu concurenții de la nivel mondial care nu sunt supuși unor cadre de reglementare la fel de stricte sau unor standarde de mediu, de sănătate și sociale echivalente;

38.subliniază că modernizarea flotei de pescuit a UE este o componentă-cheie a tranziției către un sector mai sustenabil și mai rezilient și ar trebui să abordeze atât provocările tehnologice, cât și pe cele umane, asigurându-se că eficiența energetică, capacitatea digitală și siguranța operațională sunt urmărite în paralel cu îmbunătățirea condițiilor de muncă la bord;

39.reafirmă că mărirea tonajului brut sau reconfigurarea proiectării navelor pentru a permite sisteme de propulsie alternative sau îmbunătățiri ale siguranței nu ar trebui considerate ca factori ce contribuie la creșterea capacității de pescuit și, prin urmare, la riscul de pescuit excesiv; evidențiază că decuplarea capacității de pescuit de tonajul brut în scopul decarbonizării, al tranziției energetice sau al ameliorării siguranței este necesară pentru un cadru de politică echitabil și bazat pe dovezi;

40.solicită sprijin public pentru a acorda prioritate modernizărilor navelor care asigură atât beneficii pentru mediu, cât și progres social și o capacitate majorată de conservare corespunzătoare a capturilor la bord, inclusiv sisteme de depozitare la rece și de conservare, în limitele plafoanelor naționale de capacitate;

41.invită statele membre să utilizeze sprijinul financiar al UE și cel național pentru a acorda prioritate strategiilor de modernizare care consolidează sustenabilitatea pe termen lung a întreprinderilor de pescuit, promovează lanțurile valorice locale și garantează că pescarii își pot desfășura în continuare activitatea în condiții echitabile, previzibile și viabile din punct de vedere economic;

42.subliniază că, în opinia sa, reînnoirea generațiilor poate fi compatibilă cu obiectivele Pactului verde european și cu necesitatea de a asigura o tranziție digitală în cadrul economiei albastre; constată că acest lucru necesită nu numai atragerea tinerilor în sectorul pescuitului, ci și îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață la bord, asigurând condiții de cazare și dotări mai bune pentru a contribui la bunăstarea echipajului, furnizarea unei formări și informări adecvate, precum și oferirea unor perspective de carieră atractive și a posibilității de a-și îmbunătăți situația personală, în special prin oportunități de venituri echitabile și stabile și prin asigurarea sustenabilității;

43.scoate în evidență faptul că generațiile tinere de pescari contribuie la coeziunea comunităților locale din care fac parte, în special în regiunile de coastă cele mai izolate și în cele cu mai puține oportunități de angajare, fiind capabili să aducă îmbunătățiri economice, sociale și de mediu în cadrul sectorului; subliniază, de asemenea, necesitatea de a consolida rolul femeilor în acest sector prin creșterea mobilității și a oportunităților de angajare în întreaga UE, eliminând dificultățile sau restricțiile în ceea ce privește recunoașterea competențelor și a formării lor; constată că acest lucru ar contribui la îmbunătățirea imaginii industriei și la creșterea atractivității acesteia;

44.consideră că reînnoirea generațiilor nu trebuie să conducă la un conflict între generații și că ar trebui să includă pescarii de toate vârstele, garantând o abordare echilibrată a dublei tranziții ecologice și digitale, pentru a se asigura că experiența acumulată nu se pierde;

45.scoate în evidență rolul strategic al digitalizării în modernizarea, decarbonizarea și tranziția energetică a flotei de pescuit, ceea ce va îmbunătăți, de asemenea, eficiența operațională, siguranța pe mare și condițiile de muncă ale pescarilor; subliniază că sprijinirea instrumentelor și sistemelor digitale care îmbunătățesc navigația, prognozele meteorologice, comunicarea și trasabilitatea, în special în cazul flotelor de mici dimensiuni, va sprijini, de asemenea, reducerea costurilor combustibililor și va contribui la un proces de decarbonizare mai viabil din punct de vedere economic; insistă că tranziția digitală trebuie să fie însoțită de o formare adecvată, de consolidarea capacităților și de proiectarea de tehnologii favorabile incluziunii, ținând seama de diversitatea utilizatorilor și asigurându-se că soluțiile digitale contribuie la medii de lucru mai bune și distribuie în mod echitabil beneficiile tehnologice în întregul sector;

46.subliniază necesitatea de a efectua audituri energetice ale navelor de pescuit prin intermediul FEAMPA; insistă că operațiunile de optimizare și modernizare trebuie încurajate ori de câte ori este posibil, cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică a navelor și de a promova utilizarea tehnologiilor, în special a IA, pentru a optimiza rutele de pescuit, astfel încât decarbonizarea pescuitului să fie mai accesibilă din punct de vedere financiar;

47.susține că este important să se îmbunătățească colectarea, accesibilitatea și utilizarea datelor de mediu, socioeconomice și operaționale în sectorul pescuitului, inclusiv prin instrumente digitale și metode de monitorizare participativă; subliniază că fiabilitatea și oportunitatea datelor sunt esențiale pentru un proces decizional bazat pe date științifice și pentru adaptarea politicilor la evoluția condițiilor ecologice și economice; solicită o integrare mai strânsă a sistemelor de cunoaștere, inclusiv a cercetării științifice, a cunoștințelor ecologice tradiționale și a datelor operaționale în timp real, pentru a sprijini o guvernanță a pescuitului mai reactivă, echitabilă și sustenabilă;

48.solicită alocarea de fonduri specifice, pe lângă eforturile de decarbonizare și de tranziție energetică, pentru a sprijini adaptarea navelor care îndeplinesc standardele minime pentru bunăstarea lucrătorilor – în conformitate cu cerințele de sănătate și siguranță la locul de muncă și cu convențiile internaționale privind munca din domeniul maritim, cum ar fi Convenția din 2007 a Organizației Internaționale a Muncii privind munca în domeniul pescuitului – inclusiv accesul la apă potabilă, cazare în condiții de siguranță, alimentație adecvată, protecție împotriva extenuării și asistență medicală; consideră că aceste îmbunătățiri sunt esențiale pentru a asigura demnitatea la locul de muncă, pentru a preveni accidentele și pentru a promova sustenabilitatea socială a sectorului;

49.subliniază că modernizarea, decarbonizarea și tranziția energetică ar trebui, de asemenea, să contribuie la viabilitatea economică, la oportunitățile de ocupare a forței de muncă și la competitivitatea sectorului pescuitului din UE și nu trebuie să compromită profitabilitatea sectorului sau autonomia alimentară strategică a UE;

50.susține că investițiile în adaptarea navelor, în instrumentele digitale și în capacitățile de conservare a produselor pescărești la bord pot contribui la reducerea costurilor operaționale și a emisiilor, la îmbunătățirea calității produselor și la creșterea valorii de piață a capturilor, cu condiția ca eforturile de îndeplinire a obiectivelor stabilite să fie sprijinite de o guvernanță coordonată și bazată pe date științifice în toate regiunile regiuni, precum și de finanțare publică și privată și de instrumente de piață bine aplicate;

51.reiterează faptul că modernizarea, decarbonizarea și tranziția energetică a pescuitului trebuie considerate ca făcând parte dintr-o strategie mai amplă de dezvoltare a zonelor costiere și maritime, care include amenajarea spațiului marin, conservarea biodiversității, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și utilizarea energiei din surse regenerabile; subliniază că este necesară o abordare echilibrată și coordonată pentru a evita marginalizarea comunităților de pescari; scoate în evidență potențialul unor sinergii pozitive între pescuitul sustenabil, conservarea oceanelor, energia curată și dezvoltarea locală atunci când sunt gestionate prin cadre cuprinzătoare, favorabile incluziunii, bazate pe date științifice și adaptate din punct de vedere teritorial;

52.subliniază că un raport recent, elaborat în urma atelierului organizat de Parlament Parlamentul European, atelier pe tema „Viitorul flotei de pescuit a UE – Prima evaluare a programelor FEAMPA ale statelor membre pentru perioada 2021-2027”, Departamentul tematic pentru politici structurale și de coeziune, 19 noiembrie 2024., sugerează că viitoarele instrumente de sprijin pentru sectorul pescuitului ar trebui să ia în considerare condiții mai puțin restrictive în cazul sprijinului acordat pentru prima achiziție a unei nave de pescuit, pentru reînnoirea sau înlocuirea motoarelor și pentru îmbunătățirile aduse navelor care necesită tonaj suplimentar, aplicând, în același timp, restricții pentru a evita capacitate de pescuit excedentară sau pescuitul excesiv la nivelul segmentelor individuale ale flotei sau al întregii flote naționale; afirmă insistent că navele de pescuit individuale ar trebui să aibă totodată posibilitatea să se adapteze la nevoile economice, de mediu și sociale;

53.solicită, prin urmare, o revizuire a dispozițiilor privind eligibilitatea prevăzute în prezent la articolele 13, 17, 18 și 19 din FEAMPA cu scopul de a permite acordarea unui sprijin public pentru modernizarea sau înlocuirea navelor, care să urmărească strict îmbunătățirea siguranței, a condițiilor de muncă și de viață și a eficienței energetice, precum și adoptarea unor tehnici de pescuit sustenabile; subliniază că un astfel de sprijin nu ar trebui să ducă la creșterea capacității sau a efortului de pescuit și ar trebui să fie condiționat de respectarea unor standarde sociale și de mediu ridicate, asigurând în același timp viabilitatea economică și reînnoirea generațiilor, în special în regiunile ultraperiferice și în zonele de coastă în care evaluările flotelor arată că efortul de pescuit este în echilibru cu resursele disponibile;

54.insistă asupra necesității unei evaluări la jumătatea perioadei a FEAMPA și a unei revizuiri specifice a normelor PCP și a orientărilor relevante, pentru a ține seama de cerințele în materie de spațiu și de proiectare ale sistemelor alternative de stocare a combustibililor, de energie și de propulsie și pentru a face cadrul pentru ajutoarele de stat mai flexibil în ceea ce privește construirea și modernizarea navelor; solicită crearea unui fond de urgență specific pentru a accelera reînnoirea flotei, permițând astfel o tranziție realistă către tehnologii energetice curate;

55.subliniază necesitatea urgentă de a remedia problema lipsei spațiilor de lucru acoperite, a instalațiilor sanitare, a spațiilor de odihnă adecvate și a echipamentelor de siguranță, care afectează în prezent multe nave artizanale și de mici dimensiuni; ia act de faptul că definițiile actuale ale UE privind capacitatea de pescuit nu fac distincție între zonele operaționale ale navei și cele dedicate îmbunătățirii condițiilor sociale și de siguranță la bord; subliniază că acest lucru descurajează investițiile în modernizări esențiale, cum ar fi spațiile de lucru acoperite, spațiile de odihnă și instalațiile sanitare, care sunt importante pentru asigurarea unor condiții de muncă și de viață decente; invită Comisia să găsească o soluție care să echilibreze nevoile lucrătorilor din sectorul pescuitului cu necesitatea de a se asigura că nu crește capacitatea de pescuit a flotei UE, în special prin excluderea tonajului legat de „aspectele sociale și de siguranță” din calculul capacității de pescuit;

56.invită Comisia, în acest scop și menținând totodată un cadru și limite care să împiedice pescuitul excesiv, să efectueze o revizuire aprofundată a indicatorilor care măsoară capacitatea de pescuit și impactul pescuitului;

57.subliniază că tranziția energetică a sectorului pescuitului necesită investiții semnificative, ceea ce nu este întotdeauna fezabil pentru întreprinderile mici care se bazează exclusiv pe resurse obișnuite; invită Comisia să facă din decarbonizare un mijloc de susținere a viabilității pescuitului costier în UE și să ia în considerare creșterea temporară și individualizată a plafonului pentru ajutoarele de minimis în sectorul pescuitului și acvaculturii, cu scopul de a sprijini adoptarea tehnologiilor cu emisii scăzute, reînnoirea sustenabilă a flotei și/sau adaptarea și eficiența energetică de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, care să fie realizate în colaborare cu profesioniștii din acest segment al flotei, în vederea stimulării investițiilor;

58.subliniază că inovarea în ceea ce privește uneltele și tehnicile de pescuit ar trebui să se bazeze pe cele mai bune dovezi științifice disponibile și să fie ghidată de obiective de mediu clare, contribuind la îmbunătățirea selectivității, la reducerea capturilor accidentale, la reducerea la minimum a riscurilor de pierdere și abandonare a uneltelor de pescuit, la optimizarea rutelor navelor, la obținerea de beneficii economice și la reducerea impactului asupra habitatelor marine; insistă asupra necesității unor investiții publice și private specifice și a unui sprijin în materie de reglementare pentru a promova dezvoltarea, testarea și implementarea la scară largă a uneltelor de pescuit care să îmbunătățească atât rezultatele ecologice, cât și viabilitatea operațională a flotelor sustenabile;

59.invită Comisia să sprijine inovarea prin investiții în creșterea selectivității uneltelor de pescuit, în îmbunătățirea infrastructurii portuare și în modernizarea navelor de pescuit, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea, siguranța și condițiile de muncă, precum și de a crește eficiența energetică, de a reduce emisiile și de a crește calitatea capturilor;

60.reamintește necesitatea de a respecta principiul precauției atunci când se dezvoltă și se utilizează unelte și tehnici de pescuit inovatoare; insistă că este esențial să se promoveze o abordare ecosistemică atunci când se dezvoltă și se utilizează unelte și tehnologii de pescuit inovatoare pentru a reduce capturile nedorite, pentru a minimiza capturile accidentale, pentru a reduce impactul asupra fundului mării, precum și pentru a îmbunătăți eficiența consumului de combustibil; subliniază că proiectele-pilot și pescuitul experimental ar trebui să rămână limitate ca durată și ca număr de nave, pentru a testa noi unelte și tehnologii de propulsie și pentru a se asigura că nu are loc nicio implementare pe scară largă până când impactul lor de mediu, social și economic nu a fost integral evaluat din punct de vedere științific și în mod independent și până când nu s-a demonstrat că sunt sigure și sustenabile;

61.atrage atenția asupra necesității urgente de a investi în și de a implementa tehnologii de pescuit care să reducă capturile nedorite, să îmbunătățească selectivitatea și să reducă la minimum perturbarea ecosistemelor; insistă că tranzițiile tehnologice din acest sector trebuie să fie facilitate în continuare și desfășurate cât mai rapid și trebuie să fie ghidate de neutralitatea tehnologică și de dovezi științifice solide, incluzând toate aspectele de sustenabilitate; solicită ca procesele decizionale privind aprobarea uneltelor de pescuit, eligibilitatea finanțării și flexibilitatea în materie de reglementare să se bazeze pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile, să fie aliniate la toate politicile și reglementările relevante și să contribuie la toți cei trei piloni ai sustenabilității;

62.invită Comisia să țină seama de caracteristicile specifice ale fiecărui bazin maritim și de diferențele regionale, să intensifice regionalizarea și adaptarea planurilor de gestionare multianuale în conformitate cu aceste obiective de selectivitate și să acorde prioritate utilizării uneltelor care au un impact mai mic asupra ecosistemelor, în strânsă colaborare cu comitetele consultative și cu flotele locale, ținând seama de efectele socioeconomice și de schimbările climatice;

63.insistă asupra necesității de a dispune de linii bugetare specifice pentru a finanța cercetarea în domeniul decarbonizării și al tranziției energetice în viitorul cadru financiar multianual, de exemplu în cadrul Fondului european pentru competitivitate și al programului „Orizont Europa”;

64.subliniază că măsura în care inovațiile științifice pot fi transferate pescarilor poate fi afectată de riscul de pierdere a veniturilor în timpul fazelor experimentale; invită Comisia să ia în considerare acordarea de sprijin financiar pentru a atenua acest risc și pentru a accelera utilizarea unor unelte de pescuit mai selective și cu un impact mai redus;

65.recunoaște contribuția tot mai însemnată a pescarilor la acțiunile climatice și la protecția mediului prin activități precum colectarea deșeurilor marine, inclusiv a uneltelor de pescuit pierdute sau abandonate; insistă că acest rol ar trebui încurajat și sprijinit prin stimulente specifice, o infrastructură portuară adecvată și crearea unor fluxuri de venituri complementare legate de obiectivele economiei circulare; subliniază că promovarea contribuției ecologice a pescarilor ajută la consolidarea acceptabilității sociale a ocupației, întărește rolul pescarilor de „gardieni ai mării” și contribuie la obiective mai ample legate de sustenabilitate și de refacerea mediului marin;

66.invită Comisia să asigure implicarea incluzivă a tuturor părților interesate relevante, inclusiv a micilor pescari, a organizațiilor de producători și a comunităților costiere, în proiectarea, dezvoltarea și evaluarea uneltelor de pescuit inovatoare, în loc să adopte o abordare universală; subliniază că guvernanța participativă întărește legitimitatea normelor și îmbunătățește aplicabilitatea și acceptarea lor, permițând, în același timp, includerea cunoștințelor ecologice și a experienței practice locale;

67.solicită ca politicile publice și instrumentele de finanțare să acorde prioritate sprijinului pentru pescarii și comunitățile care adoptă unelte și practici sustenabile, care contribuie la conservarea biodiversității și la stabilitatea pe termen lung a resurselor; subliniază că recunoașterea și sprijinirea tehnicilor sustenabile și abordarea ecosistemică a pescuitului sunt esențiale pentru a asigura reziliența comunităților costiere, a conserva cunoștințele tradiționale și a promova o tranziție echitabilă și favorabilă incluziunii în acest sector;

68.solicită integrarea sistemelor tehnologice de detectare bazate pe IA pentru a sprijini practicile de pescuit selectiv, a îmbunătăți informațiile privind capturile și a reduce capturile nedorite; consideră că asocierea tehnologiilor inteligente cu unelte inovatoare poate îmbunătăți selectivitatea și performanța de mediu;

69.insistă că gestionarea uneltelor și tehnicilor de pescuit ar trebui să se bazeze pe cadre de guvernanță favorabile incluziunii și adaptabile, care să reflecte diversitatea flotelor, a bazinelor maritime și a practicilor de pescuit din întreaga UE, și subliniază că este important să se asigure că acest cadru de reglementare este clar, previzibil și cu obiective politice pe termen lung; subliniază necesitatea de a consolida cooperarea dintre oamenii de știință, pescari și autorități în ceea ce privește dezvoltarea, testarea și evaluarea noilor unelte, promovând încrederea reciprocă și responsabilitatea comună pentru rezultate sustenabile; solicită procese decizionale cât mai rapide, transparente, participative și capabile să integreze realitățile socioecologice schimbătoare de pe teren;

70.subliniază necesitatea de a îmbunătăți măsurarea efortului de pescuit utilizând instrumente de gestionare care nu se bazează exclusiv pe numărul de zile pe mare, ci iau în calcul timpul efectiv în care uneltele sunt utilizate pentru capturare, așa-numitul „timp de scufundare” sau „pescuit activ”; solicită, prin urmare, revizuirea, după caz, a definițiilor pentru „activități de pescuit” din legislația UE, astfel încât acestea să reflecte mai bine diferitele caracteristici operaționale ale uneltelor de pescuit și să contribuie la o gestionare mai echitabilă și mai eficace a efortului de pescuit;

71.încurajează realizarea de proiecte-pilot și subliniază importanța acestora atât pentru a demonstra că inovațiile funcționează corect, cât și pentru a permite atingerea unui nivel adecvat de maturitate tehnologică pentru a obține autorizațiile necesare și pentru a fi pregătite de comercializarea și implementarea la scară mai largă; solicită monitorizarea celor mai eficiente proiecte-pilot pentru a evita duplicarea proiectelor depuse sau pentru a preveni eșecul unor proiecte care sunt totuși eficace;

72.subliniază că pescarii se pot confrunta cu pierderi de capturi și de venituri atunci când participă la proiecte-pilot; scoate în evidență că aplicarea normelor FEAMPA în cazul proiectelor-pilot limitează unele experimentări în practică; invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale să promoveze utilizarea de „laboratoare vii” pentru a reconcilia inovarea cu inițiativele locale, astfel încât prin experimentare să se asigure că noile inovații funcționează în practică și că nu impun sarcini inutile sectorului;

73.solicită dezvoltarea unui cadru comun al UE privind etichetarea și trasabilitatea, care să permită consumatorilor și cumpărătorilor să identifice produsele pescărești care respectă standarde înalte de mediu, sanitare și sociale;

74.subliniază că succesul dublei tranziții ecologice și digitale în sectorul pescuitului, inclusiv al decarbonizării sale și al tranziției sale energetice, depinde de disponibilitatea unor lucrători calificați și bine pregătiți; solicită o mai bună utilizare a programelor existente ale UE, cum ar fi Erasmus+, FSE+ și FEAMPA, pentru a sprijini formarea de tip formal și informal în legătură cu securitatea în muncă, instrumentele digitale, sensibilizarea cu privire la mediu și tehnicile de pescuit sustenabile; subliniază că este important să se recunoască și să se finanțeze formarea profesională necesară pentru implementarea și utilizarea de noi tehnologii și motoare, precum și competențele practice dobândite prin experiență și să se faciliteze transmiterea cunoștințelor între generații; insistă că formarea ar trebui să fie continuă, incluzivă și adaptată la nevoile în continuă evoluție ale pescarilor și ale comunităților costiere, în special în zonele îndepărtate și dezavantajate din punct de vedere structural;

75.scoate în evidență potențialul sectoarelor precum acvacultura, conchiliocultura și cultura algelor de a reduce amprenta de carbon a sistemului nostru alimentar; salută utilizarea tot mai frecventă de practici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi hrana sustenabilă și utilizarea barjelor decarbonizate, și solicită, prin urmare, ca astfel de tehnologii să fie implementate la scară mai largă în ferme, dacă este cazul; subliniază că viitoarele evoluții ar trebui să acorde prioritate producătorilor din domeniul acvaculturii sustenabile care evită să provoace daune biodiversității marine în timp ce aduc beneficii socioeconomice comunităților costiere;

76.este de părere că instituirea unei politici comune în domeniul acvaculturii pe picior de egalitate cu PCP, cu adoptarea unor obiective cuantificate pentru dezvoltarea acvaculturii, poate contribui în mod adecvat la un proces bine gândit de decarbonizare și de tranziție energetică pentru economia albastră a UE;

77.subliniază importanța unui cadru juridic clar și coerent, cu criterii și indicatori de sustenabilitate măsurabili, care să ghideze și să urmărească dezvoltarea acvaculturii în UE, inclusiv o mai bună amenajare a spațiului maritim; solicită, prin urmare, consolidarea investițiilor și a politicilor pentru a sprijini sustenabilitatea acvaculturii marine și în ape dulci, a conchilioculturii și a culturii algelor ca parte integrantă a strategiei europene pentru o economie albastră cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a spori reziliența acvaculturii la impactul schimbărilor climatice;

78.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.