1.subliniază că tranziția reușită către surse de energie mai sustenabile, industrii modernizate și o economie mai digitalizată va juca un rol major în competitivitatea pe termen lung a întreprinderilor din Uniune pe piața mondială și trebuie să aibă ca rezultat crearea de locuri de muncă de calitate în Uniune; subliniază că trebuie să se asigure faptul că întreprinderile și lucrătorii sunt bine pregătiți pentru a profita de oportunitățile create de trecerea la soluții noi și inovatoare și evidențiază importanța unei activități profesionale și a unor locuri de muncă decente, acoperite de contracte colective, care sunt indispensabile pentru progresul social și acceptarea tranziției; consideră că este indispensabil un cadru legislativ care să răspundă provocărilor și oportunităților unei tranziții juste la locul de muncă, pentru a se asigura standarde minime corespunzătoare care oferă claritate și structurare atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori în procesul de pregătire pentru schimbări și de gestionare a acestora și, în cele din urmă, pentru a îmbunătăți reziliența, competitivitatea, convergența socială ascendentă și dreptatea socială în Uniune; subliniază că regiunile pot sprijini tranziția justă combinând protecția socială, diversificarea economică și coordonarea teritorială, ceea ce va reduce efectele negative, va consolida economiile locale și va promova dezvoltarea incluzivă;

2.subliniază că impactul decarbonizării asupra ocupării forței de muncă depășește reducerile din sectoarele legate de combustibilii fosili și va avea un impact mai general în ceea ce privește redefinirea locurilor de muncă și tranziția generală a pieței muncii; salută, în acest sens, anunțarea unui act legislativ privind locurile de muncă de calitate, menit să asigure că practicile de ocupare a forței de muncă țin pasul cu evoluțiile din economia modernă; subliniază că acest act legislativ, alături de apropiata actualizare a Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și noua foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate, trebuie să includă o serie de măsuri concrete, care să îmbunătățească în mod palpabil condițiile de muncă, sănătatea și siguranța, democrația la locul de muncă, includerea în negocierile colective și formarea și competențele lucrătorilor și ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă, precum și să asigure o aplicare efectivă a legislației UE privind ocuparea forței de muncă și politica socială; subliniază, de asemenea, că astfel de măsuri reprezintă o oportunitate de a ajuta angajatorii din Uniune, în special IMM-urile, să își mențină și să își îmbunătățească competitivitatea, asigurând un cadru clar, care să includă și orientări practice și instrumente de sprijin, pentru pregătirea pentru schimbări și gestionarea acestora în parteneriat cu lucrătorii, și să investească în educația și formarea profesională (EFP) și în perfecționarea și recalificarea lucrătorilor, pentru a răspunde deficitului de competențe și de forță de muncă, care împiedică productivitatea și creșterea economică, precum și perspectivele de viitor ale lucrătorilor;

3.accentuează că digitalizarea trebuie implementată într-un mod centrat pe factorul uman, prevenind supravegherea excesivă a lucrătorilor și asigurând dreptul de a se deconecta, precum și un program de lucru echitabil;

4.subliniază că pregătirea pentru schimbare și gestionarea acesteia sunt esențiale atât pentru angajatori, cât și pentru lucrători, autorități și comunitățile regionale și locale pentru realizarea cu succes a tranziției verzi și digitale și înfruntarea cu succes a provocărilor economice generate de evenimente geopolitice nefavorabile, transformându-le în oportunități; subliniază că planificarea tranziției poate preîntâmpina în mod proactiv disponibilizările și duce la crearea de locuri de muncă, poate înzestra întreprinderile cu o reziliență de durată și poate valorifica în mod optim resursele disponibile; subliniază că astfel de planuri necesită decizii care pot conduce la schimbări substanțiale în organizarea muncii și, prin urmare, trebuie dezvoltate în cadrul unui parteneriat amplu prin intermediul dialogului social și al negocierilor colective, cu respectarea deplină a dreptului la informare și consultare; invită Comisia, în acest sens, să monitorizeze și să asigure punerea în aplicare deplină a cadrului stabilit în Directiva 2002/14/CE; invită, de asemenea, statele membre să permită dialogul social la nivelurile relevante pentru a facilita tranzițiile de la un loc de muncă la altul, în special pentru ocupațiile care pot dispărea sau pot fi reduse semnificativ; reamintește instrumentele de alertă timpurie prevăzute în Directiva (UE) 2019/1023 și consideră că adaptarea acestor instrumente pentru a include și circumstanțele relevante pentru dubla tranziție ar asigura o mai bună detectare a transformărilor viitoare ale activităților economice și un răspuns mai bun la acestea; subliniază că întreprinderile trebuie stimulate să își elaboreze propriile planuri de tranziție; subliniază că părțile interesate și societatea civilă trebuie să fie implicate încă din primele etape ale planificării tranziției, asigurând o participare semnificativă, mai degrabă decât o consultare târzie;

5.subliniază că deficitul de lucrători calificați poate fi redus în mod semnificativ numai prin asigurarea disponibilității unor posibilități de educație, (re)calificare și formare și a accesibilității acestor posibilități, precum și prin îmbunătățirea condițiilor de muncă; subliniază că dialogul social dintre lucrători și angajatori cu privire la modalitățile de oportunități de formare care sunt aliniate la nevoile pieței muncii și care respectă echilibrul dintre viața profesională și cea privată este esențial și ar trebui facilitat Employment and Social Developments in Europe 2024 (Evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa), Comisia Europeană, p. 20.; este ferm convins că asigurarea dreptului individual la formare pentru lucrători în timpul programului de lucru, care elimină principalele obstacole ce împiedică formarea, poate asigura perfecționarea sau recalificarea de calitate, formarea angajaților și un sprijin pentru dezvoltarea carierei și le poate asigura angajatorilor o sursă de lucrători calificați previzibilă și stabilă; subliniază necesitatea de a aborda obstacolul financiar, garantând gratuitatea formării pentru lucrători prin finanțare, stimulente fiscale și parteneriate; subliniază că instituțiile naționale și partenerii sociali sunt responsabili pentru formarea angajaților și evidențiază rolul esențial al acestora în punerea în aplicare a dreptului la formare; invită, în acest sens, statele membre să acorde prioritate programelor de formare elaborate în comun de lucrători și angajatorii lor și să le promoveze, asigurându-se că perfecționarea și recalificarea răspund cererii reale și contribuie la evoluția carierei;

6.subliniază necesitatea de a implica în mod semnificativ tinerii în elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor legate de o tranziție echitabilă și justă; cere să se depună mai multe eforturi pentru a sprijini implementarea Garanției pentru tineret, având grijă ca statele membre să aloce mai multe fonduri și cel puțin 15 % din resursele lor provenind din FSE+ sprijinului pentru acțiuni focalizate și reforme structurale menite să susțină locurile de muncă de calitate în rândul tinerilor, educația și formarea profesională de calitate, mai cu seamă prin stagii și ucenicii remunerate și de calitate, înlesnind tranziția de la școală la muncă, reintegrarea în educație sau formare și educația de tip „a doua șansă”;

7.subliniază că statele membre trebuie, cu sprijinul regiunilor, să sprijine întreprinderile și lucrătorii prin dezvoltarea de strategii și politici pentru o tranziție justă la nivel național, adaptată contextului local; subliniază că aceste strategii naționale ar trebui să prevadă impactul tranzițiilor asupra regiunilor, a diverselor sectoare și a forței lor de muncă și ar trebui să stabilească un plan cuprinzător prin care să se atenueze acest impact; evidențiază importanța elaborării unei viziuni și a unei strategii pe termen lung pentru tranziția economică la nivel local și regional, fiind implicați actori din sectoarele public și privat, societatea civilă și economia socială; subliniază că investițiile directe în inovare și îmbunătățirea atractivității regiunilor prin furnizarea unei infrastructuri, a unor servicii publice și a unor facilități de înaltă calitate, la prețuri abordabile și accesibile sunt necesare pentru a păstra lucrătorii și a genera locuri de muncă de calitate;

8.consideră că este esențial să se promoveze viabilitatea economică a întreprinderilor industriale europene și, în măsura posibilului, să se prevină închiderile și disponibilizările forțate; subliniază importanța sprijinirii întreprinderilor, în special a IMM-urilor, pentru a preveni disponibilizările forțate, de exemplu prin programe temporare de sprijin pentru a proteja locurile de muncă în timpul tranzițiilor, cu scopul de a evita pierderea capacității industriale strategice și a forței de muncă calificate; constată că, atunci când este necesară tranziția de la un loc de muncă la altul, este esențial ca lucrătorii să rămână în aceeași regiune, beneficiind totodată de suficient timp pentru reconversie și limitându-se pierderile financiare personale; cere o protecție mai puternică împotriva concedierilor abuzive și solicită ca lucrătorilor afectați de restructurări să li se garanteze accesul la compensații adecvate, oportunități de recalificare și sprijin pentru a obține noi locuri de muncă;

9.subliniază că previziunile regionale ale Eurostat indică pentru anii 2020 și 2030 o scădere continuă a populației în vârstă de muncă în multe teritorii, în special în regiunile deja afectate de îmbătrânirea populației și de mobilitatea geografică; subliniază că aceste tendințe riscă să slăbească oferta de forță de muncă și, în final, să amenințe dezvoltarea pe termen lung într-un moment în care lucrătorii calificați sunt esențiali pentru tranziția verde și cea digitală; subliniază importanța dreptului persoanelor de a rămâne în regiunea sau localitatea lor și necesitatea unor strategii specifice pentru zonele rurale și periferice; invită Comisia și statele membre să sprijine politicile bazate pe necesitățile locale, care creează oportunități economice pentru oamenii și întreprinderile din regiunile rurale, atrag investiții private și generează locuri de muncă la nivel local; subliniază că aceste strategii sunt necesare pentru a consolida oportunitățile economice în zonele rurale, pentru a sprijini crearea de locuri de muncă de calitate, inovarea, reînnoirea industrială locală și, în cele din urmă, pentru a garanta că cetățenii își pot construi viitorul în comunitățile lor;

10.reamintește că IMM-urile sunt principalii generatori de locuri de muncă durabile la nivel local; subliniază că trebuie facilitat un acces mai simplu, proporționat și ușor al IMM-urilor la finanțarea tranziției, inclusiv prin autorizarea unor mecanisme de grupare pentru accesarea fondurilor și obligațiile de raportare, prin ghișee unice digitale și prin asistență tehnică obligatorie, care le vor ajuta la conceperea și asigurarea conformității proiectelor; îndeamnă statele membre și autoritățile regionale să instituie și să consolideze programe de sprijin pentru întreprinderi în regiunile afectate, pentru a ajuta întreprinderile nou-înființate și IMM-urile să se dezvolte și să aibă succes; subliniază că stimulentele pentru investiții, împreună cu condiționalitățile sociale, pot contribui la atragerea întreprinderilor în regiunile vulnerabile, asigurând în același timp dezvoltarea durabilă a economiei locale; evidențiază necesitatea de a ajuta întreprinderile, în special IMM-urile, să compenseze deficitul de personal calificat în Uniune și să promoveze recalificarea și perfecționarea, ajutând oamenii să dobândească competențele potrivite pentru locuri de muncă de calitate; invită Comisia Europeană să se asigure că există un buget dedicat exclusiv IMM-urilor în cadrul viitoarei finanțări pentru o tranziție justă; invită, de asemenea, Comisia Europeană să urmărească participarea IMM-urilor la programele pentru o tranziție justă;

11.subliniază că economia socială, în special întreprinderile sociale de inserție, joacă un rol esențial în asigurarea unor tranziții incluzive și echitabile; subliniază nevoia de sprijin în ceea ce privește accesul la finanțare, consolidarea capacităților și asistența tehnică;

12.invită Comisia și statele membre să faciliteze atât investițiile la scară largă, cât și cele la scară mică și să elaboreze politici care să deblocheze oportunitățile economice pentru sectorul privat, în special pentru IMM-uri, prin reducerea sarcinilor administrative, reducerea cerințelor de cofinanțare și simplificarea accesului la finanțare, respectând în același timp drepturile lucrătorilor și normele de protecție a consumatorilor; subliniază că astfel de investiții sunt esențiale pentru consolidarea bazei industriale și tehnologice a Europei, pentru crearea unor locuri de muncă de înaltă calitate și pentru asigurarea unei forțe de muncă calificate, adaptată la realitățile, resursele și nevoile specifice locale, astfel încât să fie valorificat pe deplin potențialul regional și să fie stimulate competitivitatea, creșterea durabilă și crearea de valoare pe termen lung; subliniază că antreprenorii și întreprinderile mici sunt esențiali pentru investiții, inovare și crearea de locuri de muncă, în special în regiunile rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate, și că oportunitățile de finanțare și de asistență tehnică trebuie să fie adaptate nevoilor acestora, pentru a le putea fi valorificat pe deplin potențialul în economia verde și digitală și pentru a stimula creșterea durabilă și crearea de valoare pe termen lung;

13.constată că lipsesc date defalcate exacte privind numărul de locuri de muncă pierdute, create sau afectate de dubla tranziție; subliniază importanța anticipării schimbărilor de pe piața muncii și a tendințelor în ceea ce privește competențele necesare, pentru a se putea răspunde în timp util cu politici eficace; evidențiază necesitatea de a identifica, a promova și a face schimb de bune practici; solicită să se consolideze colectarea de date relevante și să se analizeze impactul politicilor de tranziție; subliniază că indicatorii sărăciei energetice și cei ai sărăciei din perspectiva transporturilor ar trebui integrați în mod sistematic în structurile de monitorizare a tranziției juste, pentru a se asigura că finanțarea și măsurile de creare de locuri de muncă vizează în primul rând gospodăriile vulnerabile;

14.încurajează programele de renovare la nivel de comunitate care acoperă cartiere sau sate, reducând costurile, consolidând coeziunea și accelerând tranziția;

15.regretă că propunerea privind cadrul financiar multianual 2028-2034 nu include un instrument de sine stătător pentru a aborda tranziția justă; subliniază că finanțarea specifică continuă să fie necesară pentru a sprijini regiunile afectate să abordeze provocările generate de tranziția verde; solicită, în acest sens, o versiune extinsă a Fondului pentru o tranziție justă pentru perioada de programare de după 2027, asigurându-se că acesta funcționează pe baza gestiunii partajate și a principiilor parteneriatului, în cadrul politicii de coeziune și cu un buget majorat; subliniază că noul fond ar trebui să sprijine angajatorii în asigurarea dreptului lucrătorilor la formare, precum și în punerea în aplicare a planurilor de tranziție la nivel de întreprindere; accentuează că formarea ar trebui să fie de o calitate ridicată, să fie aliniată la nevoile de pe piața muncii și să aibă ca rezultat calificări și acreditări validate prin sisteme transparente și clare de certificare, care să permită recunoașterea reciprocă între statele membre; insistă ca finanțarea tranziției să conțină condiționalități sociale, pentru a sprijini incluziunea;

16.reamintește că, în pofida ambițiilor sale transformatoare, FTJ s-a confruntat cu provocări semnificative în atingerea obiectivelor sale, în special în ceea ce privește asigurarea unor rezultate echitabile și oferirea accesului la fond pentru întreprinderile mici și mijlocii Just Transition in the World of Work (O tranziție justă în lumea muncii), EPRS, septembrie 2025 https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2025/774668/EPRS_BRI(2025)774668_EN.pdf; solicită un acces simplificat la Fondul pentru o tranziție justă pentru IMM-uri prin furnizarea de asistență tehnică și reducerea sarcinilor administrative;

17.evidențiază importanța dezvoltării competențelor digitale ale lucrătorilor, atât la nivel de bază, cât și la nivel avansat; subliniază că cetățenii trebuie să fie înzestrați cu competențe digitale esențiale, să fie sensibilizați cu privire la date și la utilizarea cu prudență a instrumentelor online, astfel încât să își păstreze capacitatea de angajare și să se poată adapta, fiind promovate în același timp competențe mai avansate;

18.subliniază că instituțiile de învățământ și de formare trebuie să crească relevanța formării lor, astfel încât aceasta să corespundă necesităților unei piețe concurențiale a muncii și să doteze cursanții, formatorii și cadrele didactice cu cunoștințe și competențe relevante, care să le confere rolul de agenți activi ai schimbării în cursul unei tranziții juste către modele economice sustenabile din punctul de vedere al mediului și către o societate pentru toți; evidențiază că eficacitatea formării depinde de disponibilitatea unor formatori și cadre didactice cu cunoștințe actuale despre economia sustenabilă și verde, despre eficiența energetică și despre tehnologiile verzi și digitale; subliniază că rolul acestora este esențial pentru promovarea aptitudinilor și a competențelor potrivite atât în cazul generației de lucrători mai tinere, cât și în cazul generației mai în vârstă, precum și pentru recalificarea și perfecționarea corespunzătoare a persoanelor afectate de tranziția verde; accentuează că instruirea și formarea unor astfel de cadre didactice și formatori ar trebui să fie, prin urmare, o prioritate în orice strategie ce vizează competențele de la nivel european, național, regional și local;

19.subliniază că investițiile publice și private directe în infrastructura ecologică, în proiecte privind energia din surse regenerabile și în activități ale economiei circulare sunt necesare pentru revitalizarea economiilor locale și stimularea creării de locuri de muncă de calitate; subliniază că trebuie valorificate atuurile regionale, investind în sectoare în care regiunile au deja puncte forte sau avantaje comparative; consideră că specializarea regională poate constitui baza unor noduri industriale ecologice; subliniază că sprijinirea cercetării și a inovării și încurajarea colaborării dintre universități și întreprinderi pot stimula noi modele de afaceri sustenabile;

20.subliniază că, pentru realizarea obiectivelor tranziției juste, este necesar un mix coerent și integrat de politici; solicită ca măsurile climatice și industriale ale UE să ia în considerare obiectivele în materie de incluziune, protecție socială și competențe; evidențiază că este important să se garanteze că fondurile europene și naționale sunt folosite pentru a facilita tranziția verde și cea digitală, inclusiv prin promovarea dialogului social și a negocierilor colective; solicită ca finanțarea UE și ajutoarele de stat acordate de statele membre să fie aliniate la o politică industrială europeană, pentru a oferi locuri de muncă de înaltă calitate, a promova negocierea colectivă și respectarea drepturilor lucrătorilor și a standardelor de muncă ale UE, a îmbunătăți competitivitatea întreprinderilor europene și a asigura condiții mai bune de muncă;

21.invită statele membre să asigure o finanțare suficientă pentru competențe și programe de formare profesională de calitate, ca investiție pe termen lung în productivitatea, creșterea și competitivitatea lucrătorilor și întreprinderilor; invită statele membre să valorifice strategic, cu sprijinul Comisiei, instrumentele existente ale Uniunii, în special Garanția de competențe, pentru a realiza Uniunea competențelor; invită statele membre să utilizeze o proporție mai mare din veniturile provenite din sistemul național de comercializare a certificatelor de emisii pentru formarea lucrătorilor și realocarea forței de muncă, în special în regiunile cu un consum ridicat de cărbune; invită Comisia să analizeze modalitățile în care parteneriatele public-privat dintre statele membre și întreprinderi pot finanța formarea, recalificarea și perfecționarea lucrătorilor, în special dreptul la formare pentru lucrătorii individuali, și să emită orientări în acest sens;

22.reamintește importanța integrării aspectelor legate de dizabilități și a unei abordări intersecționale care să vizeze lucrătorii tineri, în vârstă, slab calificați și lucrătoarele în toate măsurile de politică care abordează dubla tranziție, cum ar fi asigurarea unor amenajări corespunzătoare în educație și formare;

23.reamintește rolul pe care îl joacă Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) în ceea ce privește acordarea de sprijin lucrătorilor afectați de tranziția verde și cea digitală în perioada de programare rămasă și încurajează statele membre să utilizeze pe deplin fondul, cu sprijinul Comisiei; salută obiectivul propunerii de revizuire a actualului FEG de a sprijini proactiv lucrătorii afectați de disponibilizări iminente și de a accelera procedura de aprobare a cererilor; subliniază, cu toate acestea, că este important să se asigure faptul că întreprinderile aflate în curs de restructurare care doresc să solicite sprijin din partea fondului fac acest lucru consultându-se riguros cu lucrătorii și cu reprezentanții lor, inclusiv în ceea ce privește conceperea pachetului personalizat de măsuri; constată cu îngrijorare eliminarea FEG din propunerea privind cadrul financiar multianual 2028-2034; subliniază importanța măsurilor active de pe piața muncii și a măsurilor de protecție socială pentru reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați în urma unor evenimente majore de restructurare; invită Comisia să asigure în continuare, în următorul CFM, un sprijin specific pentru lucrătorii expuși riscurilor cauzate de evenimente majore de restructurare sau disponibilizați în urma unor astfel de evenimente;

24.reamintește că este important să se asigure un nivel ridicat de securitate și sănătate în muncă pentru lucrători; subliniază că este important să se răspundă în mod proactiv riscurilor în continuă evoluție în materie de securitate și sănătate în muncă ce afectează sarcinile de muncă, modurile de organizare a muncii și locurile de muncă, în special riscurile de mediu și psihosociale, în contextul dublei tranziții; invită Comisia să efectueze o analiză cuprinzătoare a actualului cadru strategic privind securitatea și sănătatea în muncă și a cadrului legislativ în vigoare privind acest subiect, cu scopul de a identifica lacunele rămase și de a asigura faptul că acquis-ul UE corespunde în continuare scopului urmărit și pentru a contribui la elaborarea cadrului strategic pentru perioada de după 2027;

25.subliniază că transformările și restructurările la locul de muncă în timpul dublei tranziții pot declanșa riscuri psihosociale, cum ar fi stresul, nesiguranța și pericolul pierderii locului de muncă; evidențiază că este nevoie să se protejeze sănătatea mintală și starea de bine psihosocială a lucrătorilor în timpul tranzițiilor, inclusiv prin evaluări ale riscurilor la locul de muncă și servicii de sprijin; solicită ca în planurile de tranziție la nivel de întreprindere să fie integrate programe de sprijin pentru sănătatea mintală, inclusiv consiliere, gestionarea stresului și sisteme de echilibrare a vieții profesionale cu cea privată;

26.evidențiază că este important ca lucrătorii să fie sprijiniți în consolidarea competențelor lor transformatoare, de bază și cognitive, cum ar fi gândirea creativă și critică, competențele de analiză prospectivă, reziliența, flexibilitatea și agilitatea, motivația și conștiința propriei identități, curiozitatea și învățarea pe tot parcursul vieții, ca recunoaștere a importanței capacității lucrătorilor de a se adapta la locuri de muncă marcate de perturbări, de a da dovadă de eficiență personală și de a genera soluții noi necesare pentru transformarea verde și cea digitală;

27.salută sinteza politică a Cedefop privind elaborarea unei hărți europene a calificărilor, care consolidează transparența, comparabilitatea și portabilitatea calificărilor în întreaga Europă; subliniază că o astfel de hartă trebuie să reprezinte mai mult decât un exercițiu academic și să servească drept instrument practic pentru competitivitate, relevanța pentru piața forței de muncă și mobilitate; invită Comisia și statele membre să se asigure că cadrul european al calificărilor este strâns legat de nevoile economice, de politica industrială și de investițiile în competențe, să cartografieze cu rigurozitate și sistematic lacunele existente în materie de competențe la nivel regional și să ofere previziuni privind cererea viitoare de competențe; subliniază că o astfel de cartografiere ar trebui să includă o analiză a impactului și să conducă la măsuri sectoriale și teritoriale pentru a profita de potențialul tranziției verzi în toate regiunile;

28.subliniază că pentru a sprijini lucrătorii și pentru a asigura coeziunea socială în perioadele de tranziție, este esențial să existe plase de siguranță socială și sisteme de protecție socială puternice; invită statele membre să își modernizeze și consolideze, în consultare cu partenerii sociali și cu organizațiile relevante ale societății civile, sistemele de protecție socială și serviciile publice esențiale, asigurând sustenabilitatea lor pe termen lung și fără a mări sarcinile financiare asupra IMM-urilor, punând un accent deosebit pe serviciile de sănătate, transporturi, educație, politicile de incluziune socială, sprijinul pentru venit și locuințele la prețuri accesibile, precum și pe sprijinul pentru furnizorii de servicii sociale fără scop lucrativ, pentru a asigura reziliența la șocurile generate de dubla tranziție care afectează piața muncii și faptul că angajații afectați de pierderea locului de muncă își pot menține nivelul de trai cât mai mult posibil;

29.îndeamnă statele membre să pună în aplicare pe deplin recomandarea Consiliului privind protecția socială a lucrătorilor și a persoanelor care desfășoară o activitate independentă; invită Comisia să monitorizeze riscurile și progresele în sensul unor astfel de acțiuni prin intermediul tabloului de bord social și al cadrului de convergență socială; subliniază că este important să se asigure relevanța ofertelor serviciilor publice naționale de ocupare a forței de muncă pentru evoluțiile de pe piața forței de muncă, pentru a asigura sprijin destinat persoanelor care își schimbă locul de muncă ca urmare a tranzițiilor și pentru a le facilita această schimbare;

30.evidențiază importanța unor politici specifice prin care să fie sprijinite persoanele cele mai afectate de dubla tranziție, în special persoanele aflate în situații de vulnerabilitate; subliniază că este nevoie de sprijin activ și de intervenții timpurii pentru a evita ca persoanele aflate în situații de vulnerabilitate să intre în perioade lungi de șomaj sau să se descurajeze ca lucrători; invită statele membre să majoreze semnificativ sprijinul activ pentru locurile de muncă de calitate, în special susținând accesul la locuri de muncă de calitate și menținerea acestora, promovând spiritul antreprenorial și stimulând crearea de locuri de muncă de calitate; evidențiază rolul programelor de integrare, al achizițiilor publice specifice și al lucrărilor publice locale în crearea de locuri de muncă de tranziție; accentuează că este necesar să se consolideze capacitățile autorităților locale și regionale pentru a mobiliza cu succes investițiile, pentru a colabora cu grupurile-țintă în cadrul dezvoltării și punerii în aplicare a schemelor de sprijin social și pentru a măsura efectele distributive;

31.subliniază că trebuie sprijinite schemele de reducere a timpului de muncă și evidențiază importanța unui sprijin specific pentru lucrătorii afectați de tranziții, pe baza experienței pozitive cu instrumentul SURE; solicită Comisiei să propună un mecanism SURE consolidat care să vizeze tranziția verde și pe cea digitală, deoarece sprijinirea unor astfel de măsuri temporare de protecție a locurilor de muncă în perioade de criză poate stabiliza cheltuielile publice destinate politicilor de ocupare a forței de muncă și măsurilor de tranziție justă menite să atenueze impactul imediat asupra locurilor de muncă al transformării necesare a economiei UE, în conformitate cu obiectivele unei tranziții juste;

32.subliniază că impactul asupra ocupării forței de muncă va fi diferit de la o regiune la alta și de la o populație la alta; subliniază, în acest sens, că cetățenii și părțile interesate locale, inclusiv organizațiile societății civile relevante, trebuie implicate și dotate cu instrumentele necesare, astfel încât să poată juca un rol activ în procesul de tranziție; accentuează că autoritățile locale și regionale ar trebui să fie direct implicate în conceperea, selectarea și monitorizarea proiectelor, pentru a se asigura că finanțarea răspunde nevoilor locale specifice și sprijină diversificarea economiilor regionale; subliniază că autoritățile publice trebuie să inițieze consultări strategice și o cooperare cu partenerii sociali în timpul gestionării tranziției; subliniază că o participare efectivă poate fi asigurată prin consultări într-un stadiu timpuriu și prin acordarea unor mandate clare și a drepturilor de vot partenerilor sociali, IMM-urilor, societății civile, economiei sociale și tineretului, în cadrul organismelor de coordonare regionale;

33.subliniază că negocierea colectivă este esențială pentru salarii echitabile, dreptate socială și democrație la locul de muncă, însă acoperirea este în continuare inegală; reamintește că statele membre în care negocierile colective au o acoperire mai mică de 80 % au obligația de a elabora planuri naționale de acțiune cu calendare clare și măsuri specifice pentru creșterea acoperirii; invită Comisia să ofere orientări și sprijin statelor membre pentru ca acestea să își consolideze sistemele de negociere, în special la nivel sectorial, cu participarea deplină a partenerilor sociali; accentuează că UE și statele membre ar trebui să sprijine finanțarea pentru consolidarea capacității partenerilor sociali, mai ales la nivel regional, în cadrul punerii în aplicare a recomandării Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică, pentru ca aceștia să se implice într-un dialog social structurat și în negocieri colective privind planurile de tranziție la nivel de întreprindere;

34.consideră că implicațiile financiare ale propunerilor solicitate ar trebui să fie acoperite prin alocările bugetare existente;

35.încredințează Președintei sarcina de a transmite Comisiei și Consiliului prezenta rezoluție și recomandările din anexă.