1.subliniază că rezoluțiile sale privind punerea în aplicare a PESC reprezintă o componentă-cheie a contribuției sale la elaborarea politicii externe a UE; evidențiază că aceste rezoluții demonstrează implicațiile practice ale dreptului consolidat de control în domeniul politicii externe conferit Parlamentului prin Tratatul de la Lisabona; reamintește că rezoluția sa din 2025 este a doua de acest tip din legislatura actuală și are ca scop să servească drept ghid pentru executivul UE la stabilirea priorităților de politică externă pentru legislatura actuală; evidențiază că, într-un mediu internațional din ce în ce mai volatil, UE trebuie să abordeze simultan numeroase provocări în materie de politică externă care o afectează direct și indirect, inclusiv războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei, conflictele din Orientul Mijlociu, concurența tot mai intensă dintre marile puteri, încercările constante de subminare a ordinii internaționale multilaterale bazate pe norme și o legătură din ce în ce mai puternică între crizele externe și interne; crede cu tărie că, pentru a-și păstra relevanța pe scena internațională, UE trebuie să urmeze o politică externă hotărâtă, disciplinată și încrezătoare, prin care să își îndeplinească obiectivele strategice și să continue să își definească, să își afirme și să își apere interesele în lume; reamintește că acțiunea externă a UE ar trebui ghidată de valorile și principiile consacrate la articolul 2, la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 21 din TUE, care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea UE, inclusiv în ceea ce privește democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane și principiile egalității și solidarității; consideră, de asemenea, că PESC ar trebui să asigure punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și a obiectivelor de dezvoltare durabilă;

2.împărtășește pe deplin preocupările exprimate în raportul VP/ÎR și este alarmat de evoluția rapidă a instabilităților geopolitice determinate de presiunile militare, politice și economice exercitate ferm de puteri autoritare și actori unilaterali; subliniază că, din Ucraina până în Caucaz, din Orientul Mijlociu până în Sahel, în regiunea arctică și mai departe, în Europa s-a format un arc de instabilitate care ilustrează condițiile de incertitudine radicală în care își desfășoară UE activitatea; evidențiază că actualul context geopolitic este marcat de erodarea accelerată a normelor democratice; constată cu îngrijorare că organizațiile multilaterale sunt profund slăbite, iar ordinea internațională bazată pe norme este grav subminată, creând un context în care concurența și protecționismul înlocuiesc cooperarea și liberul schimb și în care investițiile, informațiile și fluxurile de migrație sunt instrumentalizate pe scară tot mai largă; avertizează că o astfel de fragmentare ne amenință interesele strategice, securitatea, prosperitatea și unitatea; reamintește că UE nu își poate permite să se izoleze și trebuie să rămână deschisă și angajată în lume pentru a-și apăra valorile democratice și interesele, care, la rândul lor, ne impun să ne mobilizăm parteneriatele și alianțele regionale și globale;

3.solicită, în acest context, VP/ÎR să dezvolte în continuare o PESC orientată spre viitor și mai coerentă care:(a)să apere ordinea internațională bazate pe norme;(b)să încurajeze cooperarea în ceea ce privește interesele comune;(c)respectă neutralitatea anumitor state membre și se asigură că acțiunea diplomatică se desfășoară cu respectarea Cartei ONU;(d)să stabilească limite clare și poziții nenegociabile și(e)să crească vizibilitatea și impactul acțiunilor UE în străinătate;

urmărind, prin urmare, obiective ambițioase și abordând fără echivoc principalele provocări geopolitice prezentate la punctele următoare;

4.reamintește că ordinea internațională bazată pe norme asigură suveranitatea țărilor și integritatea lor teritorială, protejează valorile universale ale drepturilor omului, face posibilă soluționarea pașnică a conflictelor și garantează că puterea este supusă legii și nu forței; este alarmat că ordinea internațională bazată pe norme este supusă unei presiuni fără precedent din cauza unei combinații între eroziunea internă și agresiunile externe; avertizează că regresul său conduce la instabilitate și conflicte la nivel mondial, subminându-ne astfel securitatea și prosperitatea;

5.subliniază că războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei constituie o încălcare de netăgăduit a dreptului internațional și a Cartei ONU și un atac fără precedent la adresa ordinii europene a păcii de la cel de al Doilea Război Mondial; reamintește că agresiunile Rusiei împotriva Ucrainei au început în 2014; își reiterează convingerea fermă potrivit căreia agresiunea Rusiei trebuie să eșueze și Ucraina trebuie să învingă, garantând pacea prin putere și semnalând, prin urmare, că forța nu va triumfa în fața legii, pentru a-i descuraja pe alții să încerce să conteste frontiere prin mijloace militare; accentuează că este necesară de urgență o abordare strategică și pe termen lung față de Moscova și aliații săi;

6.omagiază curajul și reziliența poporului ucrainean, care nu numai că își apără suveranitatea și integritatea teritorială, ci și protejează valorile europene fundamentale; solicită încetarea imediată și necondiționată a focului, retragerea Rusiei de pe întregul teritoriu recunoscut internațional al Ucrainei și returnarea tuturor prizonierilor de război ucraineni, civililor răpiți și reținuți și copiilor luați ilegal de Rusia și regimul Lukașenka; cere, de asemenea, să se returneze cadavrele tuturor soldaților ucraineni căzuți; îndeamnă UE să își mențină și să își intensifice sprijinul pentru Ucraina, inclusiv prin asistență politică, economică, financiară și militară, pentru a consolida capacitatea de acțiune a țării; salută decizia Consiliului European din decembrie 2025 de a oferi Ucrainei un pachet de asistență financiară de 90 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi garantate de UE; regretă totuși că Consiliul nu a reușit să ajungă la un acord cu privire la o structură de finanțare mai ambițioasă pe baza activelor rusești înghețate, care ar reduce povara tot mai mare a datoriei Ucrainei; cu toate acestea, reamintește că Regulamentul (UE) 2025/2600 al Consiliului din 12 decembrie 2025 prevede imobilizarea pe termen nedeterminat a activelor suverane ruse; subliniază că investițiile în apărarea teritorială a Ucrainei și în baza sa industrială de apărare sunt necesare și reciproc avantajoase pentru Europa, dar nu constituie garanții de securitate ca atare; salută, în acest context, inițiativa NATO privind Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL) și îndeamnă statele membre ale UE să continue să livreze arme și muniții Ucrainei, în special sisteme de apărare aeriană și capabilități de atac în adâncime, sprijinind, în același timp, o soluție diplomatică la război, în conformitate cu dreptul internațional, cu scopul de a obține o pace justă și durabilă;

7.își reiterează apelul de a elabora un cadru juridic al UE pentru desemnarea statelor care sponsorizează terorismul; invită Consiliul să adauge Federația Rusă pe o astfel de listă a UE privind sponsorii statali ai terorismului;

8.condamnă în termenii cei mai fermi regimul nelegitim Lukașenka pentru că a permis utilizarea teritoriului belarus ca bază pentru operațiuni militare ruse, subminând astfel suveranitatea țării și reprezentând o amenințare directă la adresa securității și a stabilității UE și a statelor sale membre și continuând, în același timp, să își reprime populația; reiterează solicitarea de eliberare imediată și necondiționată a tuturor prizonierilor politici și îndeamnă la consolidarea măsurilor restrictive; denunță atacurile hibride orchestrate de Belarus împotriva unor state membre ale UE, ca de exemplu Lituania, cu incursiuni de vehicule aeriene fără pilot și baloane, constrângeri economice, operațiuni de contrabandă, provocări militare, atacuri cibernetice și dezinformare sponsorizată de stat; evidențiază cu îngrijorare că regimurile din Rusia și Belarus folosesc migrația ca pe un instrument dintr-o strategie mai largă de a submina UE, guvernele statelor membre și NATO; îndeamnă UE și statele sale membre să își intensifice sprijinul politic, financiar și tehnic pentru mass-media independentă, apărătorii drepturilor omului și inițiativele societății civile care își desfășoară activitatea în Belarus și în afara sa;

9.salută concluziile reuniunii „Coaliția voluntarilor”, care a avut loc la Paris în 6 ianuarie 2026, și angajamentele obligatorii din punct de vedere politic și juridic pentru o strategie comună de sprijin pentru Ucraina, de susținere a capacităților sale militare pe termen lung și de restabilire a păcii și a securității în cazul unui viitor atac armat al Rusiei; își exprimă sprijinul pentru propunerea de a înființa o forță multinațională pentru Ucraina și încurajează toate statele membre ale UE să acorde atenția cuvenită modului în care pot sprijini cel mai bine o astfel de forță; salută, totodată, discuțiile privind un mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului condus de SUA; subliniază că orice acord de pace trebuie să conțină garanții solide și credibile de securitate pentru Ucraina, să fie negociat de conducerea aleasă a țării și să fie sprijinit de poporul său; avertizează cu privire la propunerile lipsite de sinceritate ale Rusiei, care urmăresc prelungirea războiului, și avertizează că orice soluționare impusă de Rusia sau de natură să îi recompenseze agresiunea ar submina securitatea europeană; reamintește că o cooperare strânsă între UE și SUA este în continuare esențială pentru a obține și a asigura o pace justă și durabilă în Ucraina și este deci fundamentală pentru securitatea continentului european, împreună cu demersurile UE de a-și asuma o mai mare responsabilitate pentru propria sa securitate;

10.subliniază că, având în vedere evoluția peisajului de securitate și amenințarea tot mai mare reprezentată de Federația Rusă, inclusiv incursiunile repetate care încalcă spațiul aerian european, este imperativ ca statele membre ale UE să își consolideze urgent mecanismele de protecție civilă, ceea ce necesită un răspuns coordonat și rezilient în întreaga Uniune, întărind astfel pregătirea civilă și modernizând sistemele de alertă timpurie; consideră că aceste acte agresive și nechibzuite demonstrează imprudență și constituie o escaladare gravă din partea Rusiei, amenințând securitatea cetățenilor UE, stabilitatea regională și pacea internațională; invită Comisia să examineze soluții, în strânsă coordonare cu NATO, pentru ca astfel de încălcări să fie descurajate în viitor; salută, în acest sens, anunțul Comisiei privind „Menținerea păcii – Foaia de parcurs a UE privind pregătirea pentru apărare 2030”, inclusiv „Inițiativa de apărare împotriva dronelor”; încurajează, în plus, instituirea unor mecanisme de cooperare între instituțiile UE și omologii ucraineni pertinenți pentru a face de bune practici în combaterea războiului hibrid și a operațiunilor de difuzare a informațiilor ale Rusiei și a-și consolida astfel reciproc reziliența în fața acestor amenințări în continuă evoluție;

11.condamnă agresiunea Rusiei pentru destabilizarea gravă a vecinătății estice a UE, obstrucționarea căilor către pace și prosperitate și declanșarea unor efecte de propagare în Balcanii de Vest care amenință să încetinească reformele și să alimenteze discursurile antieuropene; se declară alarmat că mass-media cu legături la Kremlin care operează în Balcanii de Vest și-a intensificat activitatea după izbucnirea războiului de agresiune al Rusiei, inclusiv prin ingerințe agresive în procesele electorale și spațiul informațional, cu scopul de a promova opinii proruse și de a alimenta discursurile antioccidentale; invită Comisia să răspundă mai consecvent la utilizarea discursurilor antieuropene în Balcanii de Vest, în special în Serbia, prin colaborarea activă cu statele din regiune și prin luarea unor măsuri decisive pentru a consolida reziliența societății împotriva amenințărilor hibride; evidențiază că combaterea influenței destabilizatoare a Rusiei este esențială pentru a consolida rolul Uniunii de garant al stabilității, democrației și prosperității;

12.îndeamnă Comisia să sprijine în mod activ mecanismele judiciare internaționale și să asigure tragerea la răspundere pentru crimele de război și crimele de agresiune; încurajează UE și statele sale membre să sprijine înființarea unui tribunal special pentru urmărirea penală a crimei de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei; reamintește că CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin și a Comisarei ruse pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, pentru implicarea lor în răpirea și transferul copiilor ucraineni în Rusia; declară că sprijină toate activitățile întreprinse de CPI și de Curtea Internațională de Justiție pentru urmărirea penală a crimelor comise pe teritoriul Ucrainei; sprijină soluțiile inovatoare de finanțare a eforturilor de apărare ale Ucrainei, precum și a deminării și reconstrucției acesteia, utilizând activele străine rusești imobilizate, inclusiv cele ale statului rus, ale autorităților locale ruse, ale întreprinderilor de stat ruse și ale persoanelor de pe lista de sancțiuni a UE; invită Comisia să propună, iar statele membre să convină asupra unui mecanism suplimentar solid din punct de vedere juridic și financiar, sub forma unui împrumut pentru reparații, care să permită utilizarea acestor active imobilizate, oferind astfel vizibilitate pe termen mai lung Ucrainei și asigurându-se că aceasta primește în cele din urmă despăgubiri de război sau o sumă echivalentă din partea Rusiei, astfel cum se prevede în dreptul internațional; subliniază că Rusia, și nu contribuabilii din UE, trebuie să suporte costul agresiunii Rusiei; se așteaptă ca statele membre să își mențină sancțiunile împotriva Rusiei atât timp cât este necesar pentru a asigura o pace justă și durabilă și până când Rusia este trasă la răspundere; salută, în acest sens, discuțiile UE-G7 în curs privind examinarea interzicerii serviciilor maritime în cazul tuturor exporturilor de petrol din Rusia, ca alternativă la plafonarea prețului petrolului; solicită, între timp, UE și statelor sale membre să consolideze eficiența pachetelor sale de sancțiuni adoptate până în prezent, să crească impactul acestora și să convină altele noi de îndată ce va fi necesar; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să elimine subterfugiile financiare pe care Rusia le folosește pentru a eluda sancțiunile și să impună măsuri restrictive suplimentare țărilor din afara UE care permit războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, fie prin facilitarea eludării sancțiunilor, fie prin furnizarea de asistență militară directă; consideră că ar trebui impuse sancțiuni și întreprinderilor europene care continuă să desfășoare activități interzise cu Federația Rusă; invită Consiliul, Comisia și SEAE să prezinte o strategie privind Rusia la nivelul întregii UE care să coreleze disuasiunea, izolarea, tragerea la răspundere și sprijinul pentru alternativele democratice;

13.reafirmă că UE și toate statele sale membre trebuie să conducă prin puterea exemplului în susținerea supremației dreptului internațional; subliniază că credibilitatea și capacitatea sa de a-și proteja cetățenii și interesele vitale depind de angajamentul său față de principiile fondatoare, cum ar fi democrația, statul de drept și drepturile omului, fără a recurge la standardele duble sau la respectarea selectivă; solicită, prin urmare, aplicarea strictă a mecanismului statului de drept dacă aceste principii nu sunt respectate;

14.invită Comisia și Consiliul ca, în relațiile și politicile lor externe, să susțină și să promoveze în mod consecvent dreptul internațional și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea deplină a acestuia de către toate statele, fără distincție în funcție de puterea economică sau militară;

15.evidențiază necesitatea de a combate impunitatea și de a consolida eforturile de tragere la răspundere la nivel mondial, inclusiv prin intermediul CPI; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la sancțiunile SUA împotriva CPI, a procurorilor, judecătorilor și personalului acesteia, care constituie un atac grav la adresa sistemului internațional de justiție; solicită Comisiei să declanșeze de urgență Actul de blocare pentru a proteja și a susține CPI ca element esențial al sistemului internațional de justiție;

16.salută angajamentul recent de a pune capăt războiului din Gaza și ia act de planul de pace în 20 puncte propus de administrația SUA și susținut prin Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU, care trebuie acum pus în aplicare pe deplin și protejat de orice încercare a actorilor regionali de a-l submina; salută eliberarea tuturor ostaticilor israelieni reținuți de Hamas și reluarea distribuirii ajutorului umanitar în Gaza; subliniază că, deși planul constituie un prim pas esențial către încetarea conflictului, rămân încă numeroase aspecte problematice, care țin în particular de asigurarea respectării legii, guvernanță, responsabilitate și menținerea încrederii; evidențiază că dezarmarea deplină a Hamas, excluderea sa de la orice formă de guvernare în Gaza, reformarea și acordarea de puteri Autorității Palestiniene și retragerea forțelor israeliene rămân obiectivele centrale ale tuturor etapelor ulterioare; solicită UE să joace un rol activ în modelarea procesului de pace și reconstrucție, în strânsă coordonare cu principalii actori regionali; sprijină eforturile de stabilizare în curs din Gaza și salută consolidarea misiunilor civile ale UE prin politica de securitate și apărare comună (PSAC) - EUBAM Rafah și EUPOL COPPS; reiterează că obiectivul ar trebui să fie în continuare o soluție negociată bazată pe coexistența a două state, în conformitate cu dreptul internațional, singura cale viabilă către o pace justă și durabilă în Orientul Mijlociu, astfel încât poporul israelian și cel palestinian să coexiste în pace și securitate;

17.ia act cu profundă îngrijorare de situația umanitară gravă și de durată din Gaza, inclusiv de insecuritatea alimentară larg răspândită și de foamete; observă cu mare îngrijorare obstacolele persistente în calea accesului umanitar și semnalul de alarmă tras de VP/ÎR cu privire la deciziile recente de acordare a licențelor care limitează organizațiile umanitare care își desfășoară activitatea în Gaza; invită toate părțile să permită furnizarea rapidă a ajutorului umanitar; subliniază că măsurile care restricționează în mod nejustificat actorii umanitari riscă să distrugă asistența umanitară esențială într-o perioadă de nevoie acută; este preocupat de respectarea dreptului internațional și a rezoluțiilor relevante ale ONU de către toate părțile, precum și de persistența ciclurilor de violență și de atacuri teroriste în Orientul Mijlociu; reamintește obligația tuturor părților de a respecta dreptul internațional și rezoluțiile relevante ale ONU, inclusiv cele ce vizează protecția civililor, a personalului umanitar și a jurnaliștilor;

18.subliniază că conflictul din Gaza destabilizează vecinătatea sudică a UE și riscă să genereze efecte mai ample în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, inclusiv radicalizare, strămutări forțate și tensiuni regionale mai intense; subliniază că această dinamică afectează direct securitatea europeană și gestionarea migrației;

19.declară că nu este de acord cu faptul că guvernul israelian recunoaște Somaliland ca pe un stat independent; reafirmă că este important să se respecte unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Federale Somalia, în conformitate cu constituția sa, cu Carta Organizației Unității Africane și cu Carta Organizației Națiunilor Unite, pentru că acestea sunt fundamentale pentru pacea și stabilitatea întregii regiuni a Cornului Africii;

20.consideră că antisemitismul în creștere în întreaga lume este o consecință inacceptabilă a atacurilor teroriste brutale și fără discriminare ale Hamas asupra Israelului și a răspunsului militar disproporționat la scară largă al Israelului în Palestina;

21.condamnă în termenii cei mai fermi atacul terorist din 7 octombrie 2023 comis de organizația teroristă Hamas împotriva Israelului;

22.reafirmă angajamentul UE față de existența, securitatea și dreptul legitim la autoapărare ale Statului Israel, precum și față de securitatea și demnitatea palestinienilor; reamintește că dreptul Israelului la autoapărare este consacrat în dreptul internațional și limitat de acesta și trebuie exercitat cu respectarea deplină a instanțelor internaționale; observă cu îngrijorare că războiul din Gaza a avut consecințe umanitare devastatoare și a produs suferințe inacceptabile pentru populația civilă, care au fost amplificate în mod deosebit de Hamas prin utilizarea abuzivă deliberată a infrastructurii civile și prin utilizarea populației civile din Gaza drept scut uman, inclusiv a ostaticilor israelieni rămași; își exprimă ușurarea privind eliberarea tuturor ostaticilor în viață și invită Hamas să înapoieze familiei corpul ultimului ostatic decedat care este încă reținut de Hamas; își reafirmă poziția prin care solicită o încetare permanentă a focului, acces umanitar urgent, precum și coridoare de acordare a ajutorului; regretă profund fragilitatea acordului de încetare a focului în Gaza, circumstanță care a pus în pericol un număr prea mare de vieți ale civililor;

23.reamintește că respectarea articolului 2 din Acordul de asociere dintre UE și Israel Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și statul Israel, pe de altă parte (JO L 147, 21.6.2000, p. 3, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2000/384/oj). este un element esențial al parteneriatului și cere să se monitorizeze și să se evalueze constant implementarea acestuia de către guvernul israelian; reamintește că, în contextul situației umanitare din Gaza, la 10 septembrie 2025, Președinta Comisiei Europene a propus suspendarea anumitor dispoziții comerciale din Acordul de asociere și sprijin pentru aplicarea unor măsuri țintite împotriva anumitor miniștri israelieni; ia act de mandatele de arestare emise de CPI la 21 noiembrie 2024; subliniază că orice astfel de măsuri ar trebui analizate cu atenție și formulate într-un mod care să mențină capacitatea UE de a acționa ca partener credibil și de a promova posibilitatea unei soluții negociate bazate pe coexistența a două state; consideră că Consiliul de asociere UE-Israel rămâne un forum esențial pentru un dialog deschis; reafirmă că angajamentul constructiv și dialogul susținut rămân cele mai eficiente instrumente de promovare a păcii, a securității și a stabilității durabile în regiune; insistă ca în centrul strategiei Comisiei pentru Orientul Mijlociu, planificată pentru 2026, să se afle o foaie de parcurs concretă pentru realizarea soluției bazate pe coexistența a două state; regretă consecințele pentru imaginea globală a UE cauzate de absența unui răspuns unitar la situația catastrofală din Fâșia Gaza;

24.scoate în evidență că o pace sustenabilă necesită un proces politic credibil care să vizeze găsirea unei soluții bazate pe coexistența a două state, cu frontierele din 1967, astfel încât cele două state suverane și democratice să trăiască ca vecini pașnici, iar Ierusalimul să fie capitala comună; invită toate părțile să își reînnoiască eforturile de eliminare a obstacolelor din calea acestei soluții; condamnă extinderea coloniilor israeliene în Cisiordania, reamintind poziția de lungă durată a UE că acestea sunt ilegale în temeiul dreptului internațional și constituie o măsură unilaterală care subminează încrederea și perspectivele unei soluții negociate; salută sancțiunile adoptate împotriva coloniștilor israelieni extremiști; subliniază rolul Autorității Palestiniene ca principal interlocutor al UE în Palestina și reafirmă că orice viitoare guvernare în Gaza trebuie să excludă participarea organizațiilor teroriste și să asigure demilitarizarea Fâșiei Gaza; își reiterează opoziția față de orice plan de anexare a Fâșiei Gaza sau a oricărui alt teritoriu palestinian și față de transferurile forțate în masă;

25.insistă că Comisia trebuie să garanteze că fondurile UE nu sunt alocate sau asociate niciunei forme de terorism și/sau de radicalizare religioasă și politică; își reiterează poziția conform căreia toate manualele și materialele școlare finanțate din fondurile UE trebuie să fie aliniate la standardele UNESCO privind pacea, toleranța, coexistența și nonviolența; este preocupat de antisemitismul, discursurile de incitare la ură, promovarea jihadului și incitarea la violență din manualele școlare palestiniene finanțate de UE;

26.încurajează ONU, Liga Arabă, partenerii regionali și UE să coordoneze sprijinul donatorilor, să supravegheze în mod riguros finanțarea și să se asigure că asistența pentru reconstrucție sprijină instituțiile civice și guvernanța eficace; își exprimă, în acest context, profunda îngrijorare cu privire la utilizarea abuzivă de către grupările teroriste a ajutorului umanitar direcționat către teritoriile palestiniene; solicită consolidarea mecanismelor de control pentru distribuirea fondurilor UE;

27.recunoaște eforturile depuse de anumite state arabe și Israel pentru normalizarea relațiilor diplomatice în cadrul Acordurilor Avraam; solicită UE să sprijine inițiativele menite să asigure un sprijin regional și internațional larg pentru un viitor mai bun în relațiile arabo-israeliene;

28.observă că slăbirea semnificativă a Iranului și a aliaților săi – inclusiv căderea regimului Assad și înfrângerea agenților Teheranului, cum ar fi Hezbollah, Hamas, rebelii houthi și alte miliții – ar reprezenta o speranță pentru pace și pentru continuarea normalizării situației din regiune, în spiritul Acordurilor Avraam; este profund îngrijorat de sprijinul semnificativ acordat de Hezbollah operațiunilor militare ale Rusiei în Ucraina și de coordonarea sa cu alte miliții sprijinite de Iran;

29.salută schimbările pozitive din Liban de la începutul anului 2025, reflectate în concluziile celui de al nouălea Consiliu de asociere UE-Liban, în special disponibilitatea de a sprijini în continuare sectorul de securitate libanez prin utilizarea deplină a instrumentelor UE, inclusiv a Instrumentului european pentru pace și a programelor din Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, și de a explora posibilitatea unui angajament viitor în cadrul politicii de securitate și apărare comune; este în continuare preocupat de influența milițiilor armate și a organizațiilor teroriste și regretă, în special, lipsa progreselor în dezarmarea promisă a Hezbollah și a altor grupări armate, o condiție prealabilă pentru stabilitatea regională; reiterează importanța unui „Pact pentru Mediterana” ambițios și a unei puneri în aplicare eficace a acestuia, cu un sprijin tehnic și financiar suficient pentru Liban, care să se axeze pe consolidarea capacităților, infrastructura energetică și sprijinul social; îndeamnă ÎR/VP și Comisia să sprijine guvernul libanez în agenda sa de reforme și în planul său de reintroducere a monopolului asupra armelor; își reafirmă sprijinul deplin pentru suveranitatea, autoritatea statală, integritatea teritorială, independența politică și stabilitatea Libanului, în conformitate cu Rezoluția 1701 a Consiliului de Securitate al ONU;

30.este alături de societatea siriană caracterizată de o mare diversitate religioasă și etnică, care de peste un deceniu suferă din cauza regimului Assad, susținut de Iran și Rusia, și din cauza grupărilor teroriste; sprijină un proces politic incluziv condus și asumat de Siria, care să includă integritatea teritorială, justiția de tranziție și reconcilierea; îndeamnă autoritățile siriene să își intensifice eforturile de a antrena toate componentele societății siriene în procesul decizional, să înregistreze progrese în punerea în aplicare a acordului cu Forțele Democratice Siriene din Nord-Est și să continue să faciliteze anchete rapide, transparente și independente privind actele care vizează comunitățile religioase și etnice, precum și să ia toate măsurile necesare pentru a pune capăt violenței sectare și a combate impunitatea; regretă, în acest context, persecutarea continuă, strămutarea forțată, precum și discriminarea comunităților religioase, precum cea creștină, și atacurile împotriva acestora, și reiterează necesitatea ca UE să protejeze bogata identitate multiculturală a Siriei; recunoaște deficitele imense în materie de resurse financiare și umane pentru a reconstrui țara și sprijină decizia UE de a ridica sancțiunile sectoriale, în acord cu SUA și Regatul Unit, și de a oferi o asistență semnificativă pentru dezvoltare, în plus față de ajutorul umanitar, după cum s-a anunțat în prima parte a Conferinței pentru Siria de la Bruxelles din 2025; salută vizita în Siria din 8 ianuarie 2026 a președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, și a președintelui Consiliului European, António Costa, menită să consolideze legăturile politice și angajamentul economic; ia act cu satisfacție de acordul dintre Siria și Israel din 6 ianuarie 2026, prin care s-a înființat o celulă de comunicare dedicată detensionării militare în mod coordonat;

31.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la luptele în desfășurare din zone precum Alep și nord-estul Siriei, care duc la strămutări suplimentare și la un număr mare de victime în rândul populației civile și creează un risc grav de securitate, în special din cauza evadării luptătorilor Daesh deținuți în nord-estul Siriei; invită coaliția internațională, inclusiv Statele Unite, să ia toate măsurile necesare și imediate pentru a atenua acest risc de securitate fără întârziere;

32.afirmă rolul esențial al organizațiilor multilaterale, în particular al ONU, al Organizației Mondiale a Comerțului, al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și al forurilor regionale ca platforme indispensabile pentru soluționarea conflictelor și guvernanța globală; avertizează că formatele „mini-laterale” riscă să fragmenteze din ce în ce mai mult normele globale și impun UE să privilegieze o concepție largă și incluzivă a multilateralismului, în strânsă cooperare cu partenerii săi care împărtășesc aceeași viziune; invită Comisia și VP/ÎR să își asume leadershipul global al inițiativelor multilaterale; își confirmă angajamentul față de promovarea unor reforme cuprinzătoare menite să întărească rolul, eficiența și reprezentarea democratică a ONU;

33.invită VP/ÎR să reevalueze abordarea UE față de grupul BRICS și partenerii acestuia și să elaboreze o politică separată a UE față de BRICS+; accentuează că grupul BRICS+ asigură Rusia cu mijloacele care îi permit să eludeze măsurile menite să izoleze politic țara și permite Chinei să își extindă și mai mult influența prin finanțarea proiectelor de infrastructură;

34.invită VP/ÎR să acționeze consecvent și să promoveze un discurs democratic eficace și solid, în strânsă cooperare cu statele membre, pentru a contracara presiunea autocratică care urmărește să submineze mecanismele de control al abuzului de putere, să restrângă spațiul civic și să erodeze drepturile omului; solicită să se creeze un sistem de evaluare a democrației europene care să permită detectarea timpurie a semnelor tendințelor autoritare, precum și a unui set de instrumente pentru acțiuni axate pe sprijinirea democrației și combaterea discursurilor autoritare, în special având în vedere închiderea regretabilă a operațiunilor Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID); încurajează, în acest context, creșterea investițiilor în comunicarea strategică și în combaterea manipulării informațiilor și a ingerințelor străine (FIMI); consideră că eforturile UE de a contracara această amenințare ar trebui să se bazeze pe expertiza deja existentă dezvoltată în cadrul SEAE și cere o mai mare coerență între reglementările și eforturile existente și viitoare ale UE; solicită eforturi suplimentare pentru a operaționaliza pe deplin setul de instrumente pentru combaterea FIMI elaborat de SEAE; consideră că UE ar trebui să identifice în mod clar sfera digitală ca domeniu de acțiune și să recunoască diplomația digitală drept un interes strategic;

35.condamnă cu fermitate sancțiunile îndreptate împotriva legiuitorilor responsabili de Regulamentul privind serviciile digitale Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2065/oj). și de alte reglementări digitale, în special împotriva unui fost comisar;

36.încurajează revizuirile strategice anuale ale amenințărilor la adresa ordinii internaționale bazate pe norme, coordonate de SEAE și urmate de măsuri active pentru a preveni erodarea în continuare a normelor multilaterale;

37.reafirmă că acțiunea externă a UE necesită un angajament credibil, bazat pe valori; insistă, cu toate acestea, asupra faptului că utilizarea exclusivă a puterii normative și a principiilor acesteia este insuficientă; încurajează urmărirea mai fermă a obiectivelor strategice ale UE, valorificând parteneriatele și alianțele bazate pe interese comune; subliniază că mobilizarea cu succes a parteneriatelor și a alianțelor, inclusiv pe termen lung, trebuie să se bazeze pe condiții de concurență echitabile între parteneri; subliniază că sprijinul UE ar trebui să fie condiționat de respectarea principiilor democratice fundamentale și a statului de drept; reafirmă, în acest context, că legislația UE nu face obiectul negocierilor cu țările din afara UE;

38.încurajează, în acest context, VP/ÎR să caute politici adaptate care să răspundă așteptărilor statelor membre și ale țărilor partenere și care să pună rapid în aplicare acordurile politice, instituind astfel UE ca o ancoră strategică fiabilă, în special într-un moment în care conflictele se extind, iar utilizarea forței este normalizată tot mai mult ca mijloc de a urmări obiective politice;

39.subliniază că un parteneriat transatlantic puternic cu Statele Unite și Canada în cadrul NATO constituie nucleul arhitecturii europene de securitate; își exprimă îngrijorările, în acest context, legate de faptul că anumite elemente ale noii Strategii de securitate națională a SUA eșuează clar în a aborda adecvat amenințarea reprezentată de Rusia, în special pentru securitatea europeană și, prin urmare, și pentru cea a SUA; regretă totodată evaluarea eronată de către Strategia de securitate națională a UE ca sistem politic, inclusiv descrierile inadecvate ale situațiilor politice interne din statele membre ale UE; reafirmă sprijinul de lungă durată al Parlamentului pentru valorile fundamentale ale UE, și anume democrația și drepturile omului; consideră că Strategia de securitate națională întărește și mai mult imperativul ca Europa să își promoveze autonomia strategică, să reducă dependențele și să diversifice parteneriatele;

40.regretă decizia din 7 ianuarie 2026 a președintelui SUA de a se retrage dintr-un număr important de organizații internaționale, inclusiv din numeroase organisme ale ONU, de a suspenda participarea la acestea sau de a înceta colaborarea cu ele; se declară foarte îngrijorat de faptul că o astfel de acțiune ar putea submina sustenabilitatea financiară a sistemului ONU, ar putea slăbi cooperarea multilaterală într-un moment crucial și încuraja actorii autoritari și revizioniști, care au încercat de-a lungul timpului să exploateze orice retragere sau dezangajare a puterilor occidentale din organizațiile internaționale; încurajează administrația SUA să reflecteze asupra deciziei sale și să își reafirme angajamentul față de ONU și față de cooperarea multilaterală;

41.respinge cu fermitate orice încercare de subminare a suveranității și integrității teritoriale a Regatului Danemarcei, inclusiv a Groenlandei; reamintește, în acest context, că Groenlanda este un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei și are autoritatea de a-și decide dezvoltarea economică, parteneriatele internaționale și politica privind materiile prime; reiterează că numai poporul groenlandez poate decide cu privire la viitorul său; avertizează, în același timp, că astfel de procese politice nu trebuie să fie instrumentalizate sau influențate de actori externi; subliniază, în special, interesul strategic al Chinei în Arctica și folosirea de către aceasta a influenței economice pentru a câștiga influență politică; ia act de faptul că interesul SUA este determinat de preocupările de securitate legate de evoluția mediului strategic din regiunea arctică, dar consideră că acordul privind apărarea din 1951 dintre Regatul Danemarcei și Statele Unite oferă numeroase posibilități pentru o prezență mai puternică a SUA în Groenlanda; reamintește că Danemarca, alături de Groenlanda, este membru al NATO și, prin urmare, beneficiază pe deplin de garanțiile de securitate colectivă ale alianței; salută declarația celor șapte lideri europeni din 6 ianuarie 2026 și reliefează că securitatea în regiunea arctică poate fi realizată numai în mod colectiv, împreună cu NATO; invită Comisia și Consiliul European să definească un sprijin concret pentru Groenlanda și Danemarca, în conformitate cu principiile UE, dreptul internațional și Carta NATO;

42.regretă că Statele Unite urmează acum o abordare mai tranzacțională în politica externă, caracterizată de un angajament redus față de multilateralism și securitatea europeană; evidențiază că este important ca UE să tragă învățăminte din vulnerabilitățile sale și să ia măsurile adecvate la nivelul UE pentru a evita să se afle în viitor într-o poziție în care ar putea fi supusă constrângerilor; consideră că este mai important ca oricând să se continue colaborarea cu omologii americani la nivel federal și statal, asigurând o coordonare susținută în domenii precum securitatea, tehnologia și reziliența economică, demonstrând totodată unitate și angajamentul față de o poziție comună a UE; sprijină pe deplin aprofundarea cooperării în cadrul dialogului transatlantic al legiuitorilor UE-SUA și organizarea periodică de summituri UE-SUA pentru a oferi un impuls la nivel înalt cooperării viitoare; solicită aprofundarea dialogului UE-SUA privind securitatea și apărarea, al cărui potențial nu este suficient exploatat; reamintește că, pentru a fi un partener transatlantic puternic, Europa trebuie să își asigure propria apărare și securitate; reafirmă, în acest context, necesitatea imediată ca UE și statele sale membre să operaționalizeze pe deplin conceptul de autonomie strategică și de stare de pregătire pentru apărare și, în acest scop, să facă investiții colective și bine coordonate în capabilitățile de apărare necesare; subliniază necesitatea urgentă ca UE și statele sale membre să devină mai fiabile și mai autonome în domeniile securității, apărării și tehnologiei, cu obiectivul de a consolida pilonul european în cadrul NATO;

43.își confirmă solidaritatea deplină și de neclintit cu Groenlanda, ca parte a Regatului Danemarcei; denunță utilizarea amenințărilor comerciale unilaterale și a intimidării economice împotriva Danemarcei și a altor state membre ale UE ca formă de constrângere incompatibilă cu dreptul internațional și cu principiile de bază ale cooperării dintre aliații NATO; avertizează cu privire la încercările de a instrumentaliza preocupările în materie de securitate în regiunea arctică pentru a exercita presiuni teritoriale sau politice; sprijină pe deplin poziția Regatului Danemarcei, inclusiv a Groenlandei, potrivit căreia Groenlanda nu este de vânzare; subliniază că Groenlanda nu trebuie utilizată ca instrument de divizare a Uniunii Europene; invită Uniunea să reacționeze ferm, colectiv și decisiv și să se opună oricăror astfel de acțiuni;

44.salută parteneriatul în materie de securitate și apărare UE-Canada, semnat la summitul UE-Canada din 2025, ca prim acord de acest tip cu un partener de pe continentul american; solicită operaționalizarea sa rapidă, inclusiv participarea Canadei la misiunile și operațiunile politicii de securitate și apărare comune (PSAC); sprijină negocierea unei directive care să permită entităților canadiene să participe la achizițiile publice comune ale UE în cadrul instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE);

45.salută parteneriatul puternic și constructiv cu Regatul Unit; salută declarația comună a liderilor Regatului Unit și ai UE din 19 mai 2025 în urma summitului Regatul Unit-UE din 2025, în special instituirea parteneriatului cuprinzător în materie de securitate și apărare; solicită punerea sa rapidă și deplină în aplicare, inclusiv prin (i) dialoguri strategice bianuale periodice în domeniul afacerilor externe și al securității la nivel ministerial între secretarii de externe și de apărare ai Regatului Unit și VP/ÎR pentru a coordona răspunsurile la crize și a alinia prioritățile strategice, (ii) participarea Regatului Unit la misiunile PSAC civile și militare ale UE de gestionare a crizelor, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere juridic, (iii) o cooperare consolidată privind reziliența cibernetică, contracararea amenințărilor hibride, protejarea infrastructurii critice și combaterea finanțării ilicite, (iv) o coordonare îmbunătățită privind aplicarea sancțiunilor și (v) acțiuni comune pentru a contracara flota fantomă a Rusiei și salută angajamentul comun de a consolida cooperarea în Balcanii de Vest, în special pentru a garanta că se respectă principiul de partajare a puterii prevăzut în Acordul de pace de la Dayton-Paris; ia act de acordul politic privind aspectele esențiale ale viitorului acord dintre UE și Regatul Unit cu privire la Gibraltar, anunțat de părți la 11 iunie 2025; așteaptă publicarea textului juridic integral spre examinare;

46.salută relația strânsă cu țările vest-europene care nu sunt membre ale UE și cooperarea strânsă a acestora cu UE în acțiunea externă; salută, în acest context, încheierea negocierilor și aplicarea sectorială provizorie a unui pachet amplu de măsuri ce țin de viitoarele relații UE-Elveția, care marchează o etapă importantă în promovarea și aprofundarea relației deja strânse; încurajează ratificarea sa rapidă; evidențiază importanța parteneriatului cu Norvegia în domeniul apărării și securității și subliniază că este important să se promoveze relații mai strânse cu Norvegia, având în vedere rolul esențial al țării în securitatea energetică a UE; solicită o cooperare consolidată în domeniul rezilienței energetice și al diversificării aprovizionării, ca instrumente esențiale pentru promovarea autonomiei strategice a Uniunii; salută sprijinul public tot mai mare pentru aderarea la UE în Islanda și intenția exprimată de autoritățile islandeze de a organiza un referendum privind reluarea negocierilor de aderarea la UE până în 2027; solicită, între timp, o colaborare proactivă cu guvernul islandez pentru a aprofunda cooperarea în domeniul apărării și securității și a promova beneficiile aderării la UE; solicită ratificarea rapidă a acordurilor de asociere a UE cu Andorra și San Marino;

47.subliniază importanța strategică a Balcanilor de Vest și sprijină o cooperare politică și de securitate credibilă pe calea lor bazată pe merite către integrarea în UE; consideră că viitorul Balcanilor de Vest, al Ucrainei și al Moldovei se află în UE, în conformitate cu aspirațiile popoarelor lor; condamnă ingerința Rusiei în procesele democratice ale țărilor candidate la UE, în special în Moldova; ia la cunoștință rezultatele alegerilor parlamentare desfășurate la 28 decembrie 2025 în Kosovo; solicită să se constituie rapid o nouă adunare kosovară și un nou guvern kosovar, pentru a aborda reformele atât de necesare legate de UE, în special cea privind planul de creștere pentru Balcanii de Vest, și pentru a aborda obligațiile de readucere la normal a relațiilor dintre Kosovo și Serbia; salută ridicarea parțială a măsurilor impuse de UE privind Kosovo; reafirmă că negocierile cu Serbia de aderare la UE ar trebui să avanseze numai pe baza unor progrese măsurabile și sustenabile în grupul tematic al elementelor fundamentale, inclusiv alinierea deplină la PESC a UE, în special la sancțiunile împotriva Rusiei; salută reluarea cu succes a dialogului PESC dintre UE și partenerii săi din Balcanii de Vest și subliniază importanța acestor parteneriate pentru pace și securitate; reamintește că extinderea UE constituie o investiție geostrategică în securitatea și stabilitatea regionale, care presupune un angajament atât din partea Uniunii, cât și a țărilor candidate și solicită, în acest context, ca UE să facă procesul de extindere mai previzibil și mai vizibil politic pentru cetățenii din regiune; consideră că, în acest scop, UE trebuie să mențină dinamica extinderii și să ofere țărilor candidate asistență tehnică și financiară suficientă și sprijin politic consecvent pe calea lor spre aderarea completă; subliniază însă necesitatea de a îmbunătăți și mai mult condiționalitatea privind statul de drept și de a se asigura că întreaga finanțare a UE pentru țările în curs de aderare este pe deplin conformă cu propriile obiective și interese strategice ale UE; evidențiază, în același timp, că progresele înregistrate pe calea aderării lor la UE sunt bazate pe merite și condiționate de respectarea deplină a dreptului internațional și a acquis-ului UE, precum și de alinierea lor la PESC, inclusiv aderarea la sancțiuni și la politica UE în domeniul vizelor; reamintește că procesul de extindere ar trebui să se desfășoare în paralel cu reformele instituționale și decizionale menite să protejeze capacitatea de integrare a Uniunii; îndeamnă țările candidate la aderarea la UE să sprijine activ tribunalele și mecanismele judiciare internaționale și să colaboreze cu acestea, pentru ca ele să își poată desfășura activitatea în mod corespunzător, realiza urmăriri penale și asigura tragerea la răspundere pentru crimele de război, crimele împotriva umanității, actele de genocid și crimele de agresiune comise în întreaga lume;

48.subliniază că una dintre prioritățile-cheie ale PESC și PSAC în ceea ce privește țările Parteneriatului estic trebuie să fie sprijinul ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a acestora în interiorul frontierelor recunoscute la nivel internațional; solicită Federației Ruse să-și retragă toate trupele din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, din regiunile georgiene Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud, precum și din zonele ocupate în mod ilegal din Ucraina, respectând pe deplin dreptul internațional și Carta ONU;

49.își reafirmă sprijinul pentru comunitatea politică europeană ca platformă de discuții, dialog și cooperare cu partenerii europeni pe tema provocărilor de politică externă și de securitate cu care ne confruntăm, cu scopul de a întări securitatea și stabilitatea în Europa și de a continua cooperarea politică și în materie de securitate bazată pe interese comune; cere ca Parlamentul să se implice îndeaproape în clarificarea sferei de competență și a activității viitoare a acestei comunități; accentuează că, pentru ca acest format să aibă succes în viitor și să fie coerent, este esențial să aibă un anumit grad de aliniere la valorile și principiile democratice; afirmă din nou că comunitatea politică europeană nu poate în niciun caz să devină un pretext pentru a întârzia aderarea la UE a țărilor implicate în procesul de aderare;

50.subliniază că rolul strategic al Turciei ca membru al NATO și cooperarea sa cu UE, în special prin contribuția la misiunile și operațiunile UE de gestionare a crizelor, sunt importante pentru stabilitatea și securitatea europeană; crede în importanța dezvoltării unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia, într-un mod proporțional, reversibil și etapizat, cu o condiționalitate strictă privind respectarea statului de drept, a drepturilor fundamentale, a dreptului internațional și a relațiilor de bună vecinătate; regretă, în acest context, că Turcia continuă să conteste suveranitatea unui stat membru al UE și subliniază că Turcia nu face eforturi suficiente pentru a se alinia la PESC a UE; își reiterează opinia potrivit căreia Memorandumul de înțelegere Turcia-Libia privind delimitarea jurisdicțiilor maritime în Marea Mediterană încalcă drepturile suverane ale statelor terțe, nu respectă Convenția ONU asupra dreptului mării și nu poate produce niciun efect juridic pentru statele terțe; reamintește, în acest context, semnarea și invocarea memorandumurilor de înțelegere dintre Turcia și Libia privind cooperarea militară și în materie de securitate cuprinzătoare și delimitarea zonelor maritime; regretă, în plus, refuzul Turciei de a desemna Hamas drept organizație teroristă; pune în evidență totodată incompatibilitatea dintre candidatura Turciei la BRICS+ și PESC a UE; invită Turcia să se alinieze pe deplin la sancțiunile UE împotriva Rusiei; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la situația libertăților fundamentale și la regresul democratic din Turcia; îndeamnă la eliberarea imediată a liderului opoziției, Ekrem İmamoğlu, a lui Selahattin Demirtaș, Osman Kavala, și a tuturor celorlalți deținuți politici și solicită să se pună capăt persecutării constante și hărțuirii judiciare a opoziției politice, a membrilor presei și a reprezentanților societății civile; sprijină normalizarea relațiilor dintre Armenia și Turcia în interesul reconcilierii, al bunelor relații de vecinătate, al stabilității și securității regionale, precum și al dezvoltării socioeconomice și salută progresele înregistrate până în prezent;

51.este profund îngrijorat că Turcia continuă să mențină amenințarea cu un casus belli împotriva Greciei și condamnă ocuparea ilegală a unei părți din teritoriul Republicii Cipru de către forțele militare turce; regretă că Turcia nu a pus în aplicare obligațiile asumate față de UE în conformitate cu cadrul de negociere din octombrie 2005; reamintește că respectarea deplină a criteriilor de la Copenhaga și normalizarea relațiilor cu toate statele membre ale UE, inclusiv cu Republica Cipru, reprezintă o componentă necesară a procesului de aderare; consideră că, drept urmare a celor de mai sus, procesul de aderare a Turciei la UE nu poate fi reluat în circumstanțele actuale;

52.solicită reluarea rapidă a discuțiilor privind soluționarea problemei cipriote în cadrul convenit de ONU și descurajează toate acțiunile unilaterale care sunt incompatibile cu o soluționare pașnică; solicită respectarea statutului zonei-tampon și a mandatului forței ONU de menținere a păcii în Cipru; atrage atenția asupra desemnării de către Comisie a lui Johannes Hahn ca trimis special pentru Cipru, ceea ce subliniază angajamentul UE față de o soluționare globală pe baza convenită și disponibilitatea sa de a contribui la procesul de soluționare în cadrul ONU;

53.ia act de faptul că Parteneriatul estic a intrat într-o nouă fază geopolitică, cu parteneri pe calea aderării, cu alți parteneri care urmăresc o cooperare adaptată, precum și cu agresiunea Rusiei care a eliminat echilibrul regional anterior; consideră că UE trebuie, prin urmare, să redefinească scopul strategic al Parteneriatului estic, ancorându-l în reziliență, transformare democratică și securitate; recunoaște Adunarea Parlamentară Euronest ca fiind dimensiunea parlamentară a Parteneriatului estic; invită Consiliul, SEAE și Comisia să integreze deliberările Adunării Parlamentare Euronest în planificarea politicilor;

54.salută abordarea strategică pe termen lung a UE cu privire la Marea Neagră și Agenda sa privind conectivitatea ca piatră de temelie pentru prosperitatea regională, care leagă Europa de Caucazul de Sud și Asia Centrală; solicită punerea în aplicare rapidă și eficace a strategiei în strânsă cooperare cu țările partenere, ținând seama de faptul că promovarea drepturilor omului și a statului de drept trebuie să rămână un element central al angajamentului UE în regiune; scoate în evidență importanța strategică pe care o are finalizarea proiectelor de infrastructură în conformitate cu rețelele transeuropene extinse; reliefează rolul Adunării Parlamentare Euronest în acest context;

55.subliniază importanța strategică a Caucazului de Sud și îndeamnă UE să dezvolte o viziune pe termen lung pentru implicarea sa în regiune;

56.condamnă tendințele autoritare ale partidului „Visul georgian” și orientarea acestuia către interesele Rusiei, în pofida ocupației prelungite a Abhaziei și a regiunii Țhinvali/Osetia de Sud de către Rusia; respinge orice recunoaștere a alegerilor parlamentare și consideră că Georgia este un stat capturat de regimul nelegitim al partidului „Visul georgian”; îndeamnă parlamentul georgian să abroge legile privind „influența străină” și „valorile familiei”; solicită încetarea imediată a persecutării motivate politic a opoziției politice, a societății civile și a mass-mediei independente, precum și eliberarea necondiționată a tuturor deținuților politici; îndeamnă UE să răspundă în sfârșit în mod adecvat și decisiv la această criză democratică dintr-o țară candidată prin mobilizarea tuturor mijloacelor disponibile și își reiterează apelul adresat UE și statelor sale membre de a impune sancțiuni specifice împotriva liderilor și funcționarilor partidului „Visul georgian” responsabili de regresul democratic și de amenințările la adresa pluralismului politic și împotriva personalităților care promovează discursuri susținute de Rusia și recurg la violență în procesele politice; cere Georgiei să revină pe calea europeană, în acord cu alegerea clară a poporului său; reamintește că, în același timp, Georgia ar trebui să se alinieze la PESC, inclusiv să respecte sancțiunile împotriva Rusiei;

57.susține acordul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan din august 2025 și solicită punerea sa în aplicare cu bună-credință, cu respectarea deplină a integrității teritoriale armene, precum și oficializarea și ratificarea tratatului de pace aferent, începând cu retragerea Azerbaidjanului din teritoriul pe care îl ocupă în Armenia; solicită UE să rămână implicată constructiv în normalizarea în continuare a relațiilor bilaterale dintre Armenia și Azerbaidjan; își reiterează apelul adresat autorităților azere de a elibera imediat și necondiționat toți cei 23 de ostatici armeni deținuți în urma atacului împotriva regiunii Nagorno-Karabah; își repetă apelul de a se realiza anchete independente privind abuzurile comise de forțele azere în Nagorno-Karabah și invită autoritățile azere să permită întoarcerea în siguranță a populației armene în Nagorno-Karabah, să se angajeze cu adevărat într-un dialog cuprinzător și transparent cu aceasta și să ofere garanții solide pentru protecția drepturilor ei; solicită respectarea integrității teritoriale a Armeniei și încurajează justiția de tranziție, precum și procesele sustenabile de returnare; regretă deteriorarea și mai mare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Azerbaidjan;

58.salută dinamica pozitivă a relațiilor bilaterale dintre UE și Armenia, care este puternic sprijinită de autoritățile de la Erevan; invită Comisia și statele membre să sprijine în mod activ dorința Armeniei de a intensifica cooperarea cu UE; își exprimă sprijinul puternic pentru activitățile Misiunii Uniunii Europene în Armenia (EUMA) și evidențiază rolul important al acesteia; invită EUMA să monitorizeze în continuare cu atenție evoluția situației securității pe teren, să prezinte rapoarte transparente Parlamentului și să contribuie activ la eforturile de soluționare a conflictului; salută prelungirea mandatului EUMA și creșterea dimensiunii acesteia; invită Consiliul, SEAE și Comisia să exploreze alte modalități de a sprijini Armenia, în special, dar nu numai, în domeniul rezilienței democratice;

59.își exprimă îngrijorarea cu privire la presiunea exercitată de Rusia și de China în Asia Centrală și subliniază necesitatea urgentă de a intensifica prezența politică și economică a UE în regiune; salută rezultatele primului summit UE-Asia Centrală din aprilie 2025, inclusiv în vederea îmbunătățirii situației drepturilor omului în regiune; pune în evidență faptul că statele din Asia Centrală ezită să sprijine războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dat fiind efectul războiului asupra regiunii; invită autoritățile statelor din Asia Centrală, în special Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan, să coopereze îndeaproape cu UE, îndeosebi cu trimisul special internațional pentru punerea în aplicare a sancțiunilor UE; subliniază interesul UE de a amplifica relațiile economice, de a intensifica legăturile politice și a îmbunătăți cooperarea în domeniul infrastructurii energetice cu țările din Asia Centrală, în parte pentru a combate eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei și Belarusului; îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze în continuare reforme politice și economice și dezvoltarea durabilă și să consolideze mai departe statul de drept, democrația, buna guvernanță și respectarea drepturilor omului;

60.subliniază necesitatea unei puneri în aplicare eficace a strategiei UE pentru Golf prin parteneriate multilaterale adaptate cu Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) și cu fiecare țară din regiune; subliniază că cooperarea consolidată ar trebui să considere prioritare migrația, transformarea digitală, cercetarea și inovarea, tranziția verde, energia, securitatea și combaterea terorismului; salută încheierea cu succes a primului summit UE-CCG ca moment esențial în promovarea unui parteneriat cuprinzător pentru securitatea și prosperitatea mondială și regională; salută rolul diplomatic din ce în ce mai important al țărilor din Golf în a contribui la stabilitatea internațională și medierea conflictelor;

61.regretă că, după 30 de ani de la lansarea așa-numitului Proces de la Barcelona, nu a fost finalizat spațiul comun de prosperitate, stabilitate și libertate cu țările mediteraneene; recunoaște importanța strategică a unui dialog consolidat cu țările din regiunea mediteraneeană în vederea îmbunătățirii drepturilor omului și a standardelor democratice, dar și având în vedere rolul acestora în diversificarea aprovizionării cu energie a Uniunii și în gestionarea fluxurilor de migrație din țările de origine sau de tranzit; sprijină noul Pact pentru Mediterana, acesta fiind un cadru cuprinzător pentru progrese în crearea unei regiuni mediteraneene mai sigure, mai stabile și mai prospere; încurajează implicarea susținută, investiții țintite și asistență tehnică pentru a răspunde provocărilor comune, cum ar fi migrația, schimbările climatice și amenințările la adresa securității; subliniază, de asemenea, rolul pe care Uniunea pentru Mediterana îl poate juca ca forum pentru a accelera programele de cooperare între țările europene și cele de pe coasta mediteraneeană;

62.condamnă rolul destabilizator al Iranului în Orientul Mijlociu, în special sprijinul său militar pentru diverși actori nestatali, cum ar fi Hamas și Hezbollah, dar și rebelii houthi, care subminează securitatea regională; își reiterează apelul adresat Consiliului să desemneze Corpul Gardienilor Revoluției Islamice drept organizație teroristă și să aplice sancțiuni UE tuturor membrilor săi, precum și tuturor celor responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran; își exprimă solidaritatea de neclintit cu poporul iranian în lupta sa continuă pentru drepturi și libertăți fundamentale; condamnă utilizarea sistematică și disproporționată a forței de către forțele de securitate iraniene împotriva demonstranților pașnici, care a dus la pierderi de vieți omenești și la răniri grave; condamnă încercările regimului iranian de a cenzura protestele prin întreruperea accesului la internet și rețelele de telefonie în întreaga țară; solicită autoritățile iraniene să înceteze imediat utilizarea violenței împotriva adunărilor pașnice și să respecte pe deplin dreptul la libertatea de exprimare și de întrunire pașnică; se opune cu fermitate diplomației ostaticilor, practicată de Iran, și cere eliberarea tuturor cetățenilor europeni reținuți în Iran, permițându-li-se să părăsească țara; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la progresul programului nuclear iranian dincolo de orice justificare civilă credibilă; atrage atenția că regimul de la Teheran a respins clar o relansare a Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) și a refuzat să coopereze în cadrul litigiului său în curs cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică; regretă că, în prezent, nu există nicio strategie pentru a convinge Iranul să se abțină de la construirea capacității nucleare militare, niciun plan de acțiune în cazul în care Iranul depășește pragul nuclear; invită VP/ÎR să prezinte o strategie revizuită față de Iran, care să pregătească pentru orice situație; sprijină reimpunerea tuturor sancțiunilor și restricțiilor ONU și UE ridicate anterior în domeniul nuclear împotriva Iranului din cauza nerespectării de către acesta a angajamentelor asumate în cadrul JCPOA și solicită acțiuni imediate și decisive în fața represiunii înrădăcinate, sistematice și brutale a regimului împotriva poporului iranian, care include detenții arbitrare în masă, tortură și executarea dizidenților politici; condamnă în termenii cei mai fermi campania reînnoită și în creștere a regimului de violență împotriva protestatarilor, care a dus la uciderea a mii de protestatari, inclusiv prin utilizarea deliberată a muniției de război și prin execuții și acte autorizate de stat care constituie crime împotriva umanității în temeiul dreptului internațional, în timp ce regimul continuă să refuze libertățile fundamentale unei populații care solicită în mod constant demnitate, libertate și dreptul de a trăi într-o țară liberă și democratică;

63.condamnă ferm atacurile destabilizatoare ale rebelilor houthi împotriva navelor comerciale și militare care tranzitează Marea Roșie; subliniază că aceste atacuri au perturbat serios comerțul mondial, deoarece companiile de transport maritim sunt obligate să redirecționeze o mare parte a traficului care trecea prin Marea Roșie și să înconjoare extremitatea sudică a Africii; solicită acțiuni colective și încurajează implicarea sporită a UE și cooperarea internațională; îndeamnă ferm la continuarea acțiunilor pentru a asigura libertatea de navigație pe unul dintre cele mai importante căi navigabile din lume; cere să se pună capăt imediat acestor atacuri ilegale;

64.subliniază că este important ca UE să acorde sprijin continuu și sporit poporului afgan, în special pentru femei și fete, precum și pentru toate persoanele ale căror drepturi sunt încălcate în mod repetat de talibani; insistă asupra menținerii unor relații cu talibanii strict condiționate, care să se bazeze pe cele cinci criterii de referință stabilite de Consiliu și pe recomandările Raportorului special al ONU;

65.reafirmă că o regiune indo-pacifică pașnică, stabilă și bazată pe norme reprezintă un interes european vital nu numai pentru securitatea regională, ci și pentru protejarea rutelor comerciale mondiale, protejarea libertății de navigație și asigurarea rezilienței împotriva constrângerilor economice; este preocupat de faptul că intensificarea concurenței între marile puteri în regiune, în special între Statele Unite și China, impune tot mai mult constrângeri capacității UE de a-și urmări propria agendă de promovare a multilateralismului și a soluțiilor de cooperare în regiune; subliniază, în acest context, că Reuniunea Asia-Europa este încă blocată din cauza tensiunilor geopolitice cu Rusia; încurajează, în acest scop, o coordonare mai strânsă în politica externă, de securitate și de apărare cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, în special Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan și statele membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN); reafirmă că Strâmtoarea Taiwan reprezintă ape internaționale și sprijină dreptul democrațiilor europene și al partenerilor lor care împărtășesc aceeași viziune de a-și exercita libertatea de navigație, subliniind că pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan sunt esențiale pentru securitatea și prosperitatea mondială;

66.reamintește, în acest context, parteneriatul strategic pe care îl are UE cu Japonia, care ar trebui să servească drept model pentru o relație bilaterală fructuoasă care să permită elaborarea eficace de politici în foruri multilaterale; salută intrarea în vigoare a Acordului de parteneriat strategic (APS) UE-Japonia la 1 ianuarie 2025, alături de actualul acord de parteneriat economic, și încurajează punerea în aplicare a dispozițiilor APS pentru o cooperare consolidată în materie de securitate și apărare, inclusiv lansarea unui dialog periodic Japonia-UE privind securitatea și apărarea, colaborarea în aspecte legate de industria apărării, explorarea implicării reciproce în inițiativele din domeniul apărării și lucrările în curs la un acord privind securitatea informațiilor; salută intensificarea cooperării în domenii precum securitatea maritimă, securitatea cibernetică, spațiul și neproliferarea, precum și o activitate comună concretă în cadrul parteneriatului digital și al dialogului privind energia;

67.recunoaște importanța strategică a Coreei de Sud ca partener democratic esențial în Asia de Est, cu care UE a stabilit un parteneriat cuprinzător care cuprinde dialogul politic, comerțul și cooperarea în materie de securitate; reamintește că Acordul de liber schimb UE-Coreea de Sud, primul de acest tip cu un partener asiatic, a aprofundat în mod semnificativ integrarea economică, în timp ce colaborarea în curs se extinde la neproliferare, securitate cibernetică, combaterea terorismului și gestionarea crizelor; evidențiază rolul esențial al Coreei de Sud în stabilitatea regională, în special în abordarea problemelor de securitate din Peninsula Coreeană, și solicită o coordonare consolidată în cadrul forurilor multilaterale pentru a susține pacea, a descuraja provocările și a promova denuclearizarea; salută, în acest context, instituirea Parteneriatului pentru securitate și apărare; subliniază că parteneriatul oferă un cadru structurat pentru dialog și cooperare la nivelul întregului spectru de aspecte legate de securitate și apărare, inclusiv dialoguri strategice anuale la nivel ministerial; sprijină ambiția de a aprofunda cooperarea practică în domenii precum securitatea maritimă, valorificând operațiuni comune inclusiv Atalanta, și explorând noi angajamente în cadrul inițiativei UE privind prezențele maritime coordonate; reliefează, în cele din urmă, că instituționalizarea acestui parteneriat pentru securitate și apărare consolidează poziția Coreei de Sud ca unul dintre cei mai importanți parteneri ai UE în regiunea indo-pacifică și oferă o bază solidă pentru acțiuni comune pe termen lung pentru a face față provocărilor geopolitice comune;

68.subliniază valoarea aprofundării legăturilor cu Noua Zeelandă, un partener de lungă durată care are afinități politice, culturale și normative puternice cu UE; arată că Noua Zeelandă a demonstrat un rol de lider consecvent în diplomația multilaterală, dezarmarea nucleară și acțiunile climatice, fiind un aliat indispensabil în promovarea obiectivelor globale comune; salută încheierea Acordului de liber schimb UE-Noua Zeelandă ca etapă importantă în consolidarea cooperării economice, recunoscând, în același timp, potențialul de a extinde activitățile comune în materie de securitate și conectivitate;

69.subliniază importanța consolidării cooperării strategice cu Australia, un partener cu aceeași viziune, împărtășind angajamentul UE față de democrație, drepturile omului, dreptul internațional și o ordine mondială bazată pe norme; subliniază că poziția geografică și rolul activ al Australiei în securitatea regională fac din aceasta un actor central în protejarea stabilității în regiunea indo-pacifică; salută, în acest sens, anunțul făcut la summitul liderilor G7 de la Alberta de către președintele Consiliului European, António Costa, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul australian Anthony Albanese, de a lansa negocieri privind un parteneriat pentru securitate și apărare; subliniază că această inițiativă reflectă recunoașterea din ce în ce mai mare a interconectării securității europene cu cea indo-pacifică și oferă ocazia de a extinde acțiunile comune privind provocările globale în materie de securitate; scoate în evidență că aceste negocieri, alături de angajamentul reînnoit de a încheia un acord de liber schimb Australia-UE, demonstrează un impuls puternic în relația bilaterală, întărind nu numai legăturile economice și tehnologice, ci și reziliența colectivă și încrederea strategică;

70.subliniază importanța politică și geostrategică sporită a țărilor din Oceania, precum și a organizațiilor precum Forumul insulelor din Pacific; reamintește că, deși sunt unele dintre țările cele mai expuse provocărilor de la nivel mondial și presiunilor geopolitice, națiunile din Pacific joacă un rol de lider în promovarea multilateralismului și rămân parteneri-cheie în cadrul ordinii internaționale bazate pe norme; invită UE și statele sale membre să își intensifice angajamentul diplomatic în regiune, acolo unde este posibil, în strânsă cooperare cu Australia și Noua Zeelandă;

71.este de părere că relațiile UE-China vor fi un factor determinant pentru viitoarea noastră prosperitate economică și securitate internațională; consideră, în acest context, că militarizarea accelerată a Chinei, prezența sa militară tot mai mare și comportamentul său agresiv în Marea Chinei de Sud și provocările sale militare nejustificate împotriva vecinilor săi, precum și parteneriatele sale militare și politice cu Rusia, Coreea de Nord și Iran constituie o provocare geopolitică esențială a secolului 21; își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila schimbare a politicii externe a Chinei de la una puternic asertivă la una deschis agresivă;

72.regretă parteneriatul „fără limite” dintre Rusia și China, în special angajamentul reînnoit de a-și consolida legăturile militare și, prin urmare, de a continua sprijinul acordat mașinii de război a Rusiei, inclusiv prin exportul de materiale cu dublă utilizare;

73.reamintește angajamentul UE față de politica sa „O singură Chină” ca unul dintre principiile relațiilor UE-China; condamnă intimidările și amenințările Chinei la adresa păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan și în apele internaționale înconjurătoare, inclusiv manevrele aeriene și maritime la scară largă, cum ar fi „Misiunea de justiție 2025” și exercițiile „Strait Thunder-2025A” din aprilie 2025, care periclitează stabilitatea în regiune; solicită UE și statelor sale membre să se asigure, printr-o atenționare clară și consecventă, că încercările în desfășurare de a schimba unilateral statu-quoul din Strâmtoarea Taiwan, în special prin forță sau constrângere, nu poate fi acceptată și va avea costuri ridicate; subliniază că Taiwanul este un partener democratic esențial pentru UE în regiunea indo-pacifică și îndeamnă UE și statele sale membre să se angajeze într-o cooperare mai strânsă cu Taiwanul pentru a stimula și mai mult legăturile economice, comerciale și de investiții; solicită, de asemenea, schimburi periodice între UE și omologii săi taiwanezi cu privire la chestiunile de securitate relevante; solicită UE și statelor sale membre să sprijine participarea semnificativă a Taiwanului la organizații multilaterale precum Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Aviației Civile Internaționale și Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice; reamintește că în Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 se exprimă îngrijorarea cu privire la constrângerile impuse de China Taiwanului prin intensificarea măsurilor politice, economice, militare, cibernetice și cognitive; subliniază că revendicările teritoriale ale Chinei asupra Taiwanului nu au niciun temei în dreptul internațional, că niciuna dintre părți nu este subordonată celeilalte părți și că numai guvernul taiwanez ales în mod democratic poate reprezenta poporul taiwanez; se opune denaturării constante de către Republica Populară Chineză a rezoluției 2758 a ONU și eforturilor sale de a bloca participarea Taiwanului la organizațiile multilaterale;

74.denunță sistemul de muncă forțată condus de guvern și încălcările persistente ale drepturilor omului, în special reprimarea sistematică a uigurilor în provincia Xinjiang; observă cu îngrijorare reprimarea intensă a minorităților etnice din Tibet, Hong Kong și Macao și reprimarea transnațională a disidenților chinezi; invită China să respecte toate convențiile obligatorii ale Organizației Internaționale a Muncii;

75.condamnă din nou cu fermitate încălcarea de către China a angajamentelor sale internaționale și a declarațiilor comune sino-britanice și sino-portugheze, a principiului „o țară, două sisteme” și a Legii fundamentale a Hong Kong-ului; invită China să respecte și să garanteze autonomia Hong Kong-ului și să ratifice Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; invită Comisia și Consiliul să reexamineze statutul Biroului economic și comercial al Hong Kong-ului de la Bruxelles, precum și statutul autonom al Hong Kong-ului și al Macao, în lumina Legii privind securitatea națională și a încălcării de către Republica Populară Chineză a angajamentelor sale internaționale; este preocupat de rolul Hong Kong-ului în sprijinirea Rusiei în eludarea sancțiunilor în vigoare și în achiziționarea de componente esențiale pentru producția de arme; regretă, în plus, reprimarea autonomiei regiunii administrative speciale și a personalităților opoziției, inclusiv a membrilor societății civile și a membrilor familiilor acestora; invită SEAE să monitorizeze îndeaproape procesele deținuților politici din Hong Kong și să solicite eliberarea tuturor deținuților politici;

76.este preocupat de pătrunderea economică din ce în ce mai mare a întreprinderilor chineze în UE, inclusiv în sectoare strategice, cum ar fi producția de baterii; reliefează necesitatea urgentă de a continua politica de reducere a riscurilor prin scăderea în continuare a dependenței economice în sectoarele esențiale, în conformitate cu strategia de securitate economică a UE; subliniază că astfel de dependențe limitează capacitatea UE în materie de politică externă și măresc vulnerabilitatea acesteia la constrângeri politice și economice; solicită, prin urmare, măsuri eficace de reducere a riscurilor, diversificarea lanțurilor de aprovizionare și stabilirea de noi parteneriate;

77.subliniază necesitatea ca UE să promoveze dialogul principial și cooperarea reciproc avantajoasă cu China pentru a aborda o serie de provocări globale, de la multilateralism și schimbările climatice la sănătatea globală și dezvoltarea internațională; subliniază, în contextul celor de mai sus, că UE trebuie să adopte o strategie multidimensională care să îmbine diplomația principială menită să susțină dreptul internațional cu angajamentul economic care garantează condiții de concurență echitabile și, prin urmare, protejează interesele UE și care va necesita reducerea riscurilor față de China; confirmă că a considera China în mod simultan drept partener, concurent economic și rival sistemic rămâne un cadru analitic util, dar subliniază că acesta este insuficient ca orientare strategică pe termen lung; solicită o dezbatere structurată între statele membre cu privire la viitorul relațiilor UE cu China pentru a defini obiectivele strategice ale Uniunii; subliniază că numai prin stabilirea unei viziuni pe termen lung pentru relațiile UE-China Uniunea poate elabora o politică coerentă, credibilă și eficace și invită Comisia și Consiliul să prezinte propuneri în acest sens;

78.constată că provocările geopolitice au consolidat interesele comune ale UE și ale Indiei; sprijină un summit UE-India pentru lansarea unei noi agende strategice; salută dialogul strategic privind politica externă și de securitate lansat în iunie 2025 și încurajează crearea unui parteneriat UE-India pentru securitate și apărare, care să includă exerciții navale comune periodice în Oceanul Indian și o cooperare operațională între forțele navale indiene și misiunile navale ale UE; subliniază obiectivul încheierii unui acord privind securitatea informațiilor cu India până în 2026; subliniază oportunitatea strategică de a reduce dependența Indiei de importurile de arme din Rusia prin sprijinirea cooperării industriei de apărare și a transferului de tehnologie cu partenerii europeni și invită India să adopte o poziție clară împotriva războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și să consolideze măsurile eficace de prevenire a eludării sancțiunilor UE; salută crearea coridorului economic India-Orientul Mijlociu–Europa și subliniază că acest proiect ar putea accelera comerțul dintre Europa și India; încurajează UE și India să intensifice investițiile în cadrul strategiei „Global Gateway”, pe baza actualului portofoliu de 15 miliarde EUR al Echipei Europa, cu proiecte prioritare în domeniul energiei din surse regenerabile, al transporturilor sustenabile, al infrastructurii digitale și al securității sanitare; solicită înființarea unui forum de afaceri UE-India pentru a consolida cooperarea din sectorul privat și pentru a asigura pătrunderea pe piață a inițiativelor; sprijină crearea în comun de UE și India a unor centre de inovare și a unor parteneriate pentru start-upuri pentru a promova cooperarea în domeniul semiconductorilor, al inteligenței artificiale și al hidrogenului verde, inclusiv cercetarea comună în cadrul programului Orizont Europa; reiterează importanța dialogurilor ministeriale periodice și a colaborării parlamentare pentru a asigura supravegherea și îndeplinirea angajamentelor comune; invită guvernul indian să îmbunătățească protecția femeilor și a drepturilor minorităților;

79.salută cel de-al 10-lea dialog politic UE-Pakistan desfășurat la Bruxelles la 17 iulie 2025 și subliniază că este important să se pună pe deplin în aplicare Planul de cooperare strategică ca un cadru pentru consolidarea cooperării în chestiuni politice, economice, de securitate și de dezvoltare; invită Comisia și VP/ÎR să valorifice progresele înregistrate în cadrul sistemului generalizat de preferințe Plus (SGP+) și al dialogului cuprinzător privind migrația și mobilitatea; încurajează o cooperare continuă în domeniul migrației, combaterii terorismului și luptei împotriva drogurilor;

80.își exprimă sprijinul și solidaritatea față de mișcările pro-democrație din Asia de Sud, în special din Bangladesh, Sri Lanka și Nepal, și subliniază că acestor ambiții democratice ale populației trebuie să li se răspundă cu reforme concrete și progrese din partea liderilor politici; reamintește sprijinul de durată al UE pentru democrație și societatea civilă în Asia de Sud și subliniază că UE ar trebui să urmărească un parteneriat mai strâns cu toate țările din regiune pentru a oferi un model de implicare alternativ față de cel al Chinei, care își mărește prezența în regiune;

81.condamnă cu fermitate simulacrele de alegeri generale desfășurate de junta militară din Myanmar la 28 decembrie 2025, care nu au nicio legitimitate democratică și s-au desfășurat într-un mediu de intimidare, violență și constrângere sistemice; subliniază că dizolvarea forțată a partidelor de opoziție și detenția continuă a liderilor politici în Myanmar fac ca procesul electoral să devină nul; respinge orice încercare a juntei de a utiliza aceste alegeri frauduloase pentru a solicita recunoașterea internațională; invită VP/ÎR și statele membre să intensifice presiunea asupra regimului militar prin sancțiuni specifice și să sprijine în continuare aspirațiile democratice ale populației din Myanmar și eforturile acesteia către o tranziție reală și incluzivă către regimul civil;

82.îndeamnă VP/ÎR și statele membre să se concentreze pe dezvoltarea unor parteneriate bilaterale mai puternice cu democrațiile africane care împărtășesc aceleași valori, bazate pe egalitate, respect și beneficii reciproce, precum și pe principiul „mai mult pentru mai mult”, respectând în același timp valorile universale ale drepturilor omului și democrației; subliniază că atât UE, cât și Africa se confruntă cu aceleași încercări la nivel mondial; subliniază necesitatea întăririi relațiilor intercontinentale și salută declarația comună a celui de-Al Șaptelea summit UE-Uniunea Africană (UA) Declarația comună a celui de Al 7-lea summit Uniunea Africană (UA) - Uniunea Europeană (UE), 25 noiembrie 2025; reliefează că este important să se instituționalizeze dimensiunea parlamentară a viitoarelor reuniuni la nivel înalt UE-UA ca parte integrantă a cadrului lor, pentru a asigura reprezentarea cetățenilor, supravegherea publică și o contribuție democratică la deliberările și rezultatele parteneriatului; reafirmă că Organizația Statelor din Africa, Caraibe și Pacific (OACP) poate aduce o mare valoare adăugată și salută intensificarea cooperării cu țările OACP prin Acordul din Samoa Acord de parteneriat între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și membrii Organizației statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de altă parte (JO L, 2023/2862, 28.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/2023/2862/oj).; solicită crearea unui pact specific de industrializare UE-Africa, sub auspiciile comune ale UA, ale UE și ale băncilor regionale de dezvoltare, pentru a mobiliza capitalul public și privat, ceea ce ar garanta că Africa nu este doar o sursă de materii prime, ci și un centru de prelucrare, producție și inovare;

83.rămâne profund îngrijorat cu privire la violențele continue și crizele umanitare din mai multe părți ale Africii; este deosebit de alarmat de continuarea violențelor și a insecurității în estul Republicii Democratice Congo, în special în Kivu de Nord și în provincia Ituri; solicită UE să joace un rol activ și coordonat în a sprijini punerea în aplicare a procesului de pace, punând accentul pe consolidarea includerii și a participării femeilor, a accesului umanitar și a protecției civililor; îndeamnă Comisia și Consiliul să suspende imediat memorandumul de înțelegere UE-Rwanda privind lanțurile valorice sustenabile ale materiilor prime până când Rwanda încetează să mai intervină;

84.își exprimă profunda îngrijorare cu privire la conflictul devastator din Sudan, care a dus la victime civile în masă, strămutări și încălcări pe scară largă ale drepturilor omului; condamnă cu fermitate toate crimele de război și încălcările drepturilor omului și solicită accesul umanitar neîngrădit, tragerea la răspundere deplină, aplicarea tuturor embargourilor asupra armelor și sancțiuni specifice împotriva tuturor persoanelor care comit aceste atrocități;

85.ia act cu îngrijorare de recentele provocări electorale din unele părți ale continentului african, inclusiv din Tanzania, Camerun și Côte d’Ivoire, și recunoaște angajamentul public și demonstrațiile care au urmat; încurajează o reexaminare transparentă și aprofundată a oricăror preocupări electorale raportate și invită autoritățile respective să protejeze voința exprimată a populației și să susțină drepturile tuturor actorilor politici; subliniază, în acest context, că este important să se asigure că participarea politică și activitățile opoziției pot avea loc în mod liber și fără restricții nejustificate;

86.regretă regresul democratic și creșterea numărului de lovituri de stat militare, în special în Sahel, de exemplu, în Niger, Burkina Faso și Mali, toate acestea amenințând stabilitatea regională; condamnă încercările tot mai frecvente ale actorilor externi de a submina suveranitatea statală și a alimenta discursurile antieuropene prin utilizarea grupurilor de mercenari și a campaniilor de dezinformare țintite, care este agravată de rolul jucat de Rusia și China în regiune; reamintește că acest lucru are repercusiuni directe asupra securității și prosperității Europei și, prin urmare, subliniază necesitatea urgentă de a întări contribuțiile pozitive ale UE la pace, securitate și dezvoltare; subliniază necesitatea de a utiliza inițiativa „Global Gateway” ca instrument-cheie pentru a oferi parteneriate pozitive în domenii precum infrastructura, sănătatea și transformarea digitală, contribuind astfel la îmbunătățirea vieții populațiilor locale și contracarând prezența tot mai mare a puterilor autoritare pe continent; solicită investiții susținute din partea UE în buna guvernare, consolidarea capacităților și parteneriate menite să prevină colapsul statal, efectele colaterale ale migrației și traficul ilicit, precum și să combată terorismul;

87.reamintește amenințarea pe care o reprezintă terorismul islamic în Africa, în special pentru comunitățile religioase, inclusiv pentru creștini, și ia act de cooperarea consolidată în materie de combatere a terorismului dintre Statele Unite și Nigeria, inclusiv de acțiunile recente împotriva grupurilor afiliate Statului Islamic; avertizează cu privire la consecințele nedorite ale acțiunilor militare externe, inclusiv riscul de a alimenta discursurile extremiste, percepțiile privind intervenția străină și nemulțumirile locale care pot submina stabilitatea și soluționarea conflictelor; subliniază că UE și Statele Unite ar trebui să își intensifice eforturile comune de sprijinire a capacităților de guvernanță și securitate, de prevenire a radicalizării, de combatere a terorismului și de protejare a comunităților religioase;

88.accentuează că țările din UE, America Latină și zona Caraibilor au aceeași viziune și împărtășesc valori, limbi, istorie, cultură și religie, ceea ce ar trebui să le facă parteneri naturali în contextul geopolitic actual; observă că implicarea UE în regiune a scăzut în ultimele decenii, ceea ce a creat un vid pentru influența tot mai mare a Chinei și a Rusiei; îndeamnă Comisia și VP/ÎR să se asigure că parteneriatul cu America Latină și zona Caraibilor trece de la vorbe la fapte prin prezentarea unei foi de parcurs care să întărească capacitatea ambelor regiuni de a acționa într-o ordine mondială contestată; salută declarația comună Declarația comună a summitului CELAC-UE din 2025, Santa Marta, Columbia, 9 noiembrie 2025. adoptată la summitul de la Santa Marta din noiembrie 2025; accentuează că această agendă reînnoită trebuie să răspundă aspirațiilor cetățenilor prin promovarea creșterii incluzive, prin eliminarea problemelor de inegalitate și prin sprijinirea integrării regionale, de exemplu asigurând că strategia Global Gateway generează beneficii concrete pentru comunitățile locale prin investiții transparente; reamintește că credibilitatea UE ca partener depinde de oferirea unui model de cooperare care să contrasteze clar cu abordările exploatatoare ale altor actori mondiali și cu corporațiile multinaționale conduse de practici comerciale nesustenabile; îndeamnă Comisia și VP/ÎR, în spiritul consolidării influenței geopolitice a UE în regiune, să întărească relațiile și să intensifice acțiunile diplomatice internaționale ca răspuns la ascensiunea regimurilor autoritare; salută în acest sens recenta reuniune la nivel înalt UE-CELAC; reiterează apelul său pentru o creștere substanțială a cooperării bilaterale în lupta împotriva criminalității organizate, îndeosebi a traficului de droguri;

89.este profund îngrijorat de tacticile desfășurate de regimurile autoritare în Cuba și Nicaragua, în special de reprimarea personalităților opoziției, de restricțiile impuse mass-mediei independente și de restrângerea spațiilor civice; subliniază, în special, reprimarea Bisericii Catolice din Nicaragua; invită toate țările din America Latină și comunitatea internațională să evite conflictele și să coopereze pentru a exercita presiuni diplomatice asupra acestor regimuri; invită VP/ÎR și Comisia să utilizeze toate instrumentele disponibile necesare, fără excluderea niciuneia, pentru a asigura respectarea clauzelor privind democrația și drepturile omului din acordurile de cooperare cu aceste țări, care ar putea implica revizuirea acestora, în special în ceea ce privește Cuba, care este, în plus, un partener apropiat al regimurilor de la Moscova și Minsk, oferindu-le sprijin politic și contribuind în mod negativ la securitatea europeană, printre altele prin facilitarea implicării a sute de mercenari cubanezi în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; subliniază că astfel de regimuri nu pot continua să beneficieze de o cooperare privilegiată cu UE, cum ar fi cea din cadrul Acordului de dialog politic și de cooperare; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la erodarea principiilor democratice și la eludarea deliberată a garanțiilor constituționale în El Salvador, în special în ceea ce privește lipsa de independență a sistemului judiciar și lipsa de transparență a acțiunilor guvernamentale, utilizarea excesivă a forței, militarizarea nejustificată și restricțiile tot mai mari impuse libertății de întrunire și libertății presei;

90.atrage atenția asupra pozițiilor anterioare adoptate de Parlament și de Consiliu cu privire la criza politică din Venezuela; reamintește că UE a afirmat în mod constant că Nicolás Maduro nu are legitimitatea unui președinte ales în mod democratic și, prin urmare, nu a fost recunoscut ca atare; se așteaptă ca evoluțiile recente să creeze oportunități de progres democratic pentru poporul și societatea civilă din Venezuela; subliniază, cu toate acestea, că modul în care au loc schimbările politice este de o importanță fundamentală și constată, cu profundă îngrijorare, că acțiunea militară unilaterală a SUA desfășurată în afara cadrelor multilaterale legale ridică probleme semnificative în temeiul dreptului internațional și riscă să submineze legitimitatea și sustenabilitatea unei tranziții democratice autentice, incluzive și pașnice; subliniază că, în toate circumstanțele, principiile dreptului internațional și ale Cartei Organizației Națiunilor Unite – inclusiv respectarea suveranității, a integrității teritoriale și interzicerea utilizării forței – trebuie respectate, observând că membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU au o responsabilitate deosebită în această privință; sprijină o tranziție rapidă, pașnică și condusă de Venezuela către democrație pentru a stabiliza țara și a permite întoarcerea populației exilate; salută începerea eliberării deținuților politici ca pe un semnal pozitiv; reamintește că aceștia au fost deținuți pe nedrept în condiții inumane și crude; solicită eliberarea necondiționată a tuturor deținuților politici și a altor persoane deținute în mod arbitrar; subliniază că UE împărtășește prioritatea combaterii criminalității organizate transnaționale și a traficului de droguri, care prezintă provocări semnificative în materie de securitate, dar subliniază că aceste provocări trebuie să fie abordate printr-o cooperare susținută, cu respectarea deplină a dreptului internațional; subliniază că petrolul și resursele naturale ale Venezuelei ar trebui să fie utilizate într-un mod bine administrat de un nou guvern venezuelean ales în mod democratic, într-un fel care să aducă beneficii poporului venezuelean, să îl scoată din sărăcie și să promoveze dezvoltarea durabilă a țării;

91.subliniază că poporul venezuelean trebuie să își stabilească propriul viitor prin alegeri libere și corecte;

92.consideră oportune apelurile telefonice pozitive dintre președintele Trump și președintele Petro și, respectiv, dintre președintele Trump și președinta Sheinbaum pentru că sunt o cale către cooperarea constructivă și diplomatică;

93.subliniază relevanța geostrategică sporită a regiunii arctice și reiterează necesitatea unei politici coerente și actualizate a UE privind regiunea arctică; își exprimă îngrijorarea crescută cu privire la consolidarea prezenței militare a Rusiei în Arctica și la restricțiile ilegale impuse libertății de navigație pe ruta maritimă nordică; ia act cu îngrijorare crescândă de interesul ridicat al Chinei față de Arctica și subliniază că UE trebuie să caute un răspuns adecvat la acest lucru; subliniază că Arctica trebuie să rămână o zonă de pace, stabilitate și cooperare constructivă; subliniază necesitatea de a consolida dialogul și coordonarea regională cu partenerii noștri din regiunea arctică, inclusiv cu Norvegia, Statele Unite și Canada, pentru a asigura securitatea, dezvoltarea economică sustenabilă și reziliența la provocările geopolitice și climatice; subliniază importanța integrării previziunilor privind schimbările climatice din regiunea arctică în planificarea externă, de securitate și de protecție civilă a UE; solicită ca mandatul și resursele trimisului special al UE pentru chestiunile legate de regiunea arctică să fie consolidate pentru a coordona mai bine politicile, a monitoriza evoluțiile și a colabora cu partenerii din regiunea arctică; solicită ca activitățile UE și ale statelor membre din Arctica să contribuie la nivelul de trai și drepturile comunităților indigene și să nu le submineze, în conformitate cu Declarația de la Ottawa din 1996; salută orice posibilă inițiativă a Guvernului Groenlandei de a-și consolida legăturile politice, instituționale și economice cu UE; solicită punerea în aplicare a Memorandumului de înțelegere UE-Groenlanda semnat în 2023, cu scopul de a consolida în continuare un parteneriat egal și reciproc avantajos; subliniază că această cooperare ar trebui să se bazeze pe investiții substanțiale ale UE în proiecte de infrastructură sustenabilă de-a lungul lanțului valoric al materiilor prime, precum și în alte domenii, cum ar fi educația, creând valoare pe termen lung atât pentru UE, cât și pentru Groenlanda, sprijinind în același timp prioritățile Groenlandei, dezvoltarea economică și bunăstarea poporului său;

94.invită Comisia și SEAE să intensifice colaborarea structurată cu organizațiile regionale – inclusiv ASEAN, UA, CELAC și CCG – pentru a dezvolta arhitecturi regionale de securitate care favorizează includerea și a coordona răspunsurile politice multilaterale, cum ar fi:(a)parteneriate transversale privind securitatea sanitară;(b)diversificare în comun și lanțuri valorice reziliente cu parteneri de încredere;(c)cooperare consolidată privind gestionarea migrației, respectarea drepturilor omului și a demnității umane și protejarea dreptului la azil;(d)cooperare consolidată privind abordarea implicațiilor schimbărilor climatice asupra păcii și securității; subliniază că schimbările climatice reprezintă una dintre provocările semnificative pentru PESC a UE; solicită UE să trateze protecția climei și diplomația în domeniul climei ca o parte semnificativă a politicii sale externe;(e)o revitalizare rapidă a eforturilor globale în vederea atingerii celor 17 obiective de dezvoltare durabilă până în 2030;(f)apărarea drepturilor femeilor în întreaga lume, întrucât observăm un regres la nivel mondial în ceea ce privește egalitatea de gen;(g)furnizarea de sprijin colectiv ONU, în special Curții Internaționale de Justiție și tuturor celorlalte organizații internaționale vitale pentru susținerea ordinii internaționale bazate pe norme;

95.reiterează că, în acțiunea sa externă, UE este ghidată de valorile și principiile consacrate la articolul 2, la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 21 din TUE, care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea UE;

96.reamintește că credibilitatea UE depinde de capacitatea sa de a acționa în mod coerent, în special în ceea ce privește reprezentarea sa externă, precum și de capacitatea sa de a acționa în mod decisiv atunci când vine vorba de protejarea cetățenilor săi și de apărarea intereselor sale; subliniază că pragul pentru acțiuni decisive ar trebui comunicat în mod consecvent și trebuie să includă răspunsuri lipsite de ambiguitate la încălcările grave ale drepturilor omului, represiunea sistematică, inclusiv împotriva parlamentarilor și a opoziției politice, a corupției grave, precum și a cleptocrației; sprijină extinderea regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (regimul de sancțiuni în materie de drepturi ale omului de tip Magnițki) pentru a acoperi represiunea sistemică și corupția; subliniază că corupția permite și exacerbează încălcările drepturilor omului, abuzurile și erodarea principiilor democratice și a statului de drept; solicită UE să elaboreze o legislație echivalentă cu Legea SUA privind practicile de corupție în străinătate;

97.încurajează o coordonare mai strânsă cu G7 și cu alți parteneri democratici, inclusiv în cadrul G20, pentru a alinia răspunsurile la încălcările normelor globale;

98.subliniază că este important să se asigure că PESC a UE este ghidată de principii care sprijină egalitatea de gen și Agenda privind FPS; îndeamnă ca acestea să fie menținute ca principii de bază ale PESC a UE; îndeamnă SEAE și Comisia să mențină rolul de lider al UE în promovarea drepturilor femeilor la nivel mondial prin punerea în aplicare temeinică și ambițioasă a Planului de acțiune pentru egalitatea de gen III; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la atacurile tot mai pronunțate împotriva drepturilor persoanelor LGBTIQ+ în diferite părți ale lumii;

99.solicită o abordare care să țină seama de nevoile copiilor în politica externă și de securitate a UE și evidențiază necesitatea unei coordonări întărite UA-UE-ONU pentru a-i proteja pe copii și pe adolescenții afectați de război, de strămutări și/sau de crize umanitare;

100.solicită să se acorde mai multă atenție persecutării tuturor minorităților, inclusiv a minorităților religioase, precum creștinii; condamnă cu fermitate toate actele de violență împotriva minorităților religioase și își exprimă solidaritatea cu victimele și cu familiile acestora; reiterează că libertatea religioasă sau de convingere este inseparabilă de alte drepturi fundamentale și ar trebui promovată într-un mod care să le consolideze reciproc; solicită ca protecția libertății de gândire, de conștiință, religioase și a diversității să fie integrată în acțiunea externă a UE; invită Comisia să reinstituie funcția de trimis special pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE;

101.subliniază necesitatea de a sprijini apărarea libertății de exprimare la nivel mondial, inclusiv online, precum și pluralismul mass-mediei și ziaristica bazată pe valori, în special ziaristica de investigație;

102.invită SEAE și Comisia să elaboreze criterii de referință clare și transparente pentru a evalua eficacitatea și impactul general al sancțiunilor UE și să informeze periodic Parlamentul în acest sens; subliniază necesitatea de a consolida aplicarea sancțiunilor și reiterează importanța comunicării scopului și efectelor sancțiunilor atât către cetățenii UE, cât și către țările partenere, pentru a menține încrederea publică și credibilitatea internațională; reamintește că aplicarea consecventă și uniformă a măsurilor restrictive în toate statele membre este necesară pentru eficacitatea și credibilitatea acțiunii externe a UE;

103.subliniază importanța unor răspunsuri prompte și coordonate în situații de criză, subliniind că gestionarea eficace a crizelor se bazează mai degrabă pe un proces decizional rapid, pe mobilizarea rapidă a resurselor și pe capacitatea de adaptare la situațiile în continuă evoluție decât doar pe planificare sau pe discursuri;

104.recunoaște că cerința privind unanimitatea obligă statele membre să facă în permanență eforturi pentru a ajunge la compromis și la unitate, ceea ce constituie o sursă principală a influenței politice a UE pe scena mondială; subliniază, cu toate acestea, că ar trebui evaluat cu atenție compromisul dintre idealul de unitate și costurile substanțiale ale unanimității;

105.regretă că, în practică, fiecare stat membru și-a folosit uneori dreptul de veto pentru a dilua acordurile, a întârzia procesul decizional sau a obstrucționa politicile comune; regretă că potențialul pentru acțiuni externe, de securitate și apărare rapide, eficiente și eficace, astfel cum este prevăzut, printre altele, în clauzele-pasarelă din TUE, a rămas neutilizat;

106.își reiterează apelul adresat Consiliului de a trece treptat la votul cu majoritate calificată pentru deciziile din domeniile PESC care nu au implicații militare sau de apărare, îndeosebi în contextul regimului nostru de sancțiuni; recunoaște preocupările unor state membre cu privire la o reducere percepută a influenței lor asupra politicii externe și de securitate la nivelul UE; reamintește că VP/ÎR este însărcinată, astfel cum se prevede în scrisoarea sa de misiune, să declanșeze utilizarea dispozițiilor tratatului care permit votul cu majoritate calificată în cadrul PESC și, în consecință, se așteaptă ca VP/ÎR să se angajeze într-un dialog constructiv cu statele membre în acest scop; încurajează utilizarea deplină a tuturor posibilităților existente în prezent pentru a crește capacitatea de decizie în acest sens și invită statele membre să recurgă într-o măsură mai mare și mai transparentă la abținerea constructivă, în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) din TUE, în cazurile în care nu pot aproba o decizie, dar nu doresc să blocheze acțiunea colectivă a Uniunii; evidențiază că această abordare întărește capacitatea UE de a răspunde rapid și coerent la crizele internaționale, respectând, totodată, suveranitatea națională, și demonstrează că o mai mare eficacitate a PESC este deja posibilă fără o modificare a tratatelor; recunoaște că progresele către adoptarea votului cu majoritate calificată pot fi doar treptate, bazate pe formarea unei culturi strategice europene;

107.regretă că vizibilitatea mondială și influența politică a UE sunt adesea inferioare amprentei sale comerciale, financiare și diplomatice; regretă că această lipsă de vizibilitate este uneori rezultatul unei lipse de claritate în reprezentarea externă a UE; subliniază că trebuie definite clar competențele VP/ÎR, ale Președintelui Comisiei și ale Președintelui Consiliului European în raport cu acțiunea externă și reprezentarea UE, astfel încât poziția UE să fie coerentă și percepută ca atare de partenerii săi; invită Comisia să se coordoneze mai strâns cu SEAE în acțiunea externă, având grijă inclusiv să respecte întru totul dispozițiile articolului 3 alineatele (2) și (9) din Decizia SEAE Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2010/427/oj)., care probabil ar trebui actualizate;

108.invită Consiliul și Comisia să se exprime cu o singură voce; observă că se pot realiza unele progrese în ceea ce privește PESC prin utilizarea dispozițiilor din tratatele existente, cum ar fi „clauza pasarelă”; subliniază că tratatele ar trebui să prevadă în mod specific posibilitatea instituirii unei uniuni europene a apărării și că VP/ÎR ar trebui să fie sprijinită în eforturile ei de a deveni principalul reprezentant extern al UE în forurile internaționale;

109.salută eforturile Academiei Diplomatice Europene de a contribui la crearea unui corp diplomatic și a unei culturi diplomatice ale UE; solicită ca Academia să includă cetățeni europeni care nu sunt exclusiv diplomați ai statelor membre; subliniază că este important să se asigure că Academiei i se alocă resurse suficiente, inclusiv resurse umane;

110.invită VP/ÎR să prezinte cu celeritate propuneri pentru viitoarea structură operațională a acțiunii externe a UE și în acest scop să țină seama pe deplin de Recomandarea Parlamentului din 15 martie 2023 prin care se face bilanțul funcționării SEAE și se pledează pentru consolidarea rolului UE în lume Recomandarea Parlamentului European din 15 martie 2023 adresată Consiliului și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate prin care se face bilanțul funcționării SEAE și se pledează pentru consolidarea rolului UE în lume (JO C, C/2023/410, 23.11.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/410/oj).;

111.invită VP/ÎR să propună o strategie de comunicare strategică coerentă, care să evidențieze beneficiile acțiunii externe a UE și să sprijine obiectivele UE, combătând în același timp campaniile de dezinformare orchestrate de țări din afara UE; încurajează SEAE să întărească prezența politică a UE în țările noastre partenere și să facă acțiunea noastră externă mai accesibilă publicului din aceste țări, inclusiv prin campanii multilingve, diplomație culturală și colaborarea cu părțile interesate locale și mass-media locală; sprijină includerea comunicării ca criteriu de performanță în programarea SEAE; subliniază că această strategie ar trebui, de asemenea, să întărească vizibilitatea proiectelor finanțate de Uniune, cu un indicator clar care să includă cuvintele „Uniunea Europeană” și drapelul UE, în special în țările candidate, pentru a contracara orice încercări de a submina inițiativele UE;

112.pledează pentru o prezență mai proeminentă a UE la summiturile mondiale, forumurile regionale și platformele de mediere a conflictelor, nu numai prin intermediul statelor membre, ci și sub un steag vizibil al UE;

113.solicită o convergență sporită între serviciile diplomatice ale UE și ale statelor membre pentru a îmbunătăți sinergiile dintre marca națională și mesajele UE, în conformitate cu abordarea „Echipa Europa”;

114.subliniază că constrângerile bugetare reprezintă un obstacol major în calea creșterii vizibilității și a impactului acțiunii externe a UE; subliniază că, fără o acordare de prioritate geografică și tematică clară, resursele limitate riscă să fie distribuite insuficient pentru a avea un impact strategic; invită Comisia și SEAE să efectueze un exercițiu real de stabilire a priorităților, pentru a identifica domeniile în care acțiunea externă a UE poate aduce cea mai mare rentabilitate politică și strategică; reamintește, în acest context, că Comisia trebuie să fie în măsură să se asigure că fondurile aduc beneficii reale beneficiarului vizat și nu sunt utilizate în mod abuziv;

115.solicită ca SEAE – atât sediul său central, cât și delegațiile UE – să fie consolidat, dotându-l cu resurse financiare și umane adecvate, astfel încât UE să poată preîntâmpina mai bine provocările globale actuale și emergente; dorește ca SEAE să își poată selecta și recruta personalul diplomatic permanent propriu al UE, inclusiv pe cei care absolvă Academia Diplomatică Europeană, și să asigure un echilibru geografic și de gen mai echitabil între statele membre la toate nivelurile în cadrul SEAE;

116.subliniază potențialul strategic al inițiativei Global Gateway de a servi nu numai ca platformă de investiții, ci și ca instrument de întărire a prezenței și vizibilității UE la nivel mondial; salută că Comisia a acordat prioritate punerii în aplicare a proiectelor Global Gateway; este îngrijorat de rapoartele potrivit cărora o serie de proiecte Global Gateway sunt puse în aplicare de companii chineze, încălcând în mod direct obiectivele inițiativei de a prezenta o alternativă la inițiativa chineză „Belt and Road” („O centură, un drum”) și de a crea o valoare națională autentică în țările partenere; solicită, prin urmare, o investigare imediată a tuturor întreprinderilor chineze implicate în Global Gateway; reiterează că Global Gateway ar trebui să contribuie la stabilitatea și securitatea la nivel mondial, consolidând în același timp reziliența Europei; subliniază, de asemenea, că, pentru a alinia angajamentul politic și ambițiile geopolitice, sunt necesare un angajament reînnoit pentru realizarea la timp, o mai mare asumare a responsabilității la nivel local în identificarea proiectelor, și o implicare bine definită a sectorului privat; invită Comisia să accelereze realizarea proiectelor și să raționalizeze numărul proiectelor emblematice, cu scopul de a maximiza impactul inițiativei; consideră, în plus, că proiectele Global Gateway necesită o mai bună comunicare publică, în special în cazul gestiunii indirecte cu partenerii de implementare, cum ar fi operațiunile de finanțare mixtă din cadrul Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus care implică mai multe părți interesate; invită, prin urmare, Comisia și SEAE să consolideze în mod sistematic comunicarea cu privire la acțiunile finanțate de UE, asigurând transmiterea de mesaje coerente, atribuirea clară și vizibilitatea efectivă a rolului de lider și a valorii adăugate a Uniunii; observă că bugetul de 300 de miliarde EUR alocat acestei inițiative reprezintă mai puțin de o treime din dimensiunea proiectelor aflate deja în desfășurare în cadrul inițiativei comparabile a Chinei „O centură, un drum”, în egală măsură orientată spre conectivitate și infrastructură; recomandă întărirea rolului de supraveghere al Parlamentului pentru a asigura o mai mare responsabilitate și transparență în procesul de finanțare a proiectelor Global Gateway, inclusiv informarea periodică de către Comisie și SEAE, un control parlamentar consolidat al selectării și punerii în aplicare a proiectelor și evaluarea sistematică a rezultatelor și a impactului;

117.reafirmă rolul reprezentanților speciali ai UE (RSUE), care promovează politicile și interesele UE în anumite regiuni și țări și joacă un rol important în dezvoltarea unei PESC mai solide și mai de succes, permițând UE să aibă o prezență politică activă în țări și regiuni cheie, constituind „vocea” și „imaginea” Uniunii; subliniază că este important ca RSUE să aibă un mandat amplu și flexibil, capabil să se adapteze la circumstanțele geopolitice în continuă evoluție, pentru a promova politicile și interesele UE în anumite regiuni și țări; insistă pe ideea că noii RSUE ar trebui numiți numai după ce sunt audiați în Parlamentul European;

118.solicită o abordare reînnoită a diplomației preventive ca instrument proactiv de politică externă pentru prevenirea, medierea și soluționarea pașnică a conflictelor dintre părți; invită SEAE să integreze instrumentele diplomației preventive ale UE în mecanismele și acțiunile structurale de prevenire, cum ar fi acordurile politice dintre diferiții actori implicați în conflicte, dialogurile naționale pentru reconciliere, consolidarea păcii și justiția de tranziție, precum și comisiile pentru adevăr și reconciliere;

119.reamintește că exercitarea de către Parlament a funcției sale bugetare este indisolubil legată de funcția sa de control democratic și de consultare; subliniază că, în cadrul PESC, care cuprinde PSAC, Parlamentul își exercită funcția bugetară împreună cu Consiliul; reamintește că Parlamentul exercită, de asemenea, funcția de control politic și de consultare cu privire la aceste politici, astfel cum se menționează la articolul 36 din TUE;

120.subliniază necesitatea unei nomenclaturi bugetare mai detaliate în bugetul PESC, precum și în Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională și în Instrumentul de asistență pentru preaderare, care să permită autorității bugetare să stabilească priorități politice și geografice în cadrul procedurii bugetare anuale;

121.își reiterează îndemnul să se promoveze instituirea unui sistem de flux automat și continuu de informații de la statele membre către SEAE cu privire la chestiuni externe și de securitate care apar în afara Uniunii; solicită, în acest sens, consolidarea Centrului de informații și situații al UE, a Centrului de răspuns la crize al SEAE și a Centrului Satelitar al UE prin creșterea personalului și a resurselor financiare ale acestora, precum și a capacităților lor; îndeamnă să se îmbunătățească protocoalele de securitate ale serviciilor de informații și/sau cele care lucrează cu informații sensibile;

122.reamintește că Parlamentul joacă un rol distinct în completarea vizibilității și a impactului acțiunii externe a UE, completând astfel eforturile serviciilor diplomatice ale UE și ale statelor membre;

123.consideră că este necesară o supraveghere parlamentară mai strictă a acțiunii externe a UE, inclusiv accesul regulat și rapid, dar securizat, la informații confidențiale și la dialoguri structurate, în concordanță cu articolul 36 din TUE; subliniază că VP/ÎR și SEAE trebuie să dea feedback mai des cu privire la acțiunile pe care le întreprind și la efectele lor, pentru a da curs recomandărilor Parlamentului făcute în rezoluțiile referitoare la aspecte de afaceri externe; subliniază că controlul democratic nu poate fi eficace fără un acces real la informații și evaluări clasificate și îndeamnă la îmbunătățirea acordului instituțional din 2002 pentru a-l adapta realităților actuale în materie de securitate;

124.subliniază că fiecare solicitare menționată mai sus necesită un răspuns adecvat din partea VP/ÎR; invită VP/ÎR să răspundă rapid și în scris apelurilor, solicitărilor și preocupărilor Parlamentului; consideră că declarațiile orale în comisie sau în plen pot constitui un răspuns suficient numai în cazuri excepționale sau urgente; subliniază că, în actualul context geopolitic dificil, cooperarea strânsă și parteneriatul dintre Parlamentul și VP/ÎR au o importanță strategică; subliniază că deciziile PESC sau PSAC care implică cheltuieli constituie întotdeauna opțiuni de bază pentru aceste politici și deci trebuie supuse controlului parlamentar; se așteaptă la schimburi mai sistematice înainte de adoptarea mandatelor și a strategiilor PESC și la un flux îmbunătățit de informații privind negocierile și punerea în aplicare a acordurilor internaționale, precum și memorandumuri de înțelegere;

125.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.