1.reamintește necesitatea de a se asigura faptul că bugetul UE îndeplinește prioritățile de politică ale Uniunii, inclusiv stimularea competitivității, promovarea prosperității sustenabile și incluzive și asigurarea suveranității și a independenței UE ca actor geopolitic; evidențiază faptul că modificările în materie de reglementare sunt la fel de importante ca măsurile de finanțare pentru atingerea acestor obiective; subliniază că cheltuielile UE ar trebui să obțină rezultate tangibile în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare și ar trebui să fie direcționate către domenii în care impactul și valoarea adăugată a acțiunii comune a UE sunt mai mari decât cele aferente măsurilor de politică naționale sau subnaționale;

2.subliniază că măsurile de stimulare a competitivității pot contribui la beneficii societale mai ample, cu condiția ca aceste măsuri să rămână axate pe productivitate, creștere economică și crearea de locuri de muncă; insistă asupra faptului că orice cadru general de performanță pentru bugetul UE ar trebui să ofere în primul rând rezultate economice și rezultate măsurabile ale politicilor, ținând seama, dacă este cazul, de efectele societale pe scară mai largă, fără a submina principiile eficienței și eficacității;

3.consideră că este imperativ ca bugetul UE să se concentreze mai mult pe rezultate și ca fiecare euro cheltuit să aducă o valoare măsurabilă pentru cetățeni și întreprinderi; reafirmă necesitatea de a stabili și de a utiliza indicatori de performanță specifici, măsurabili, realizabili, relevanți și cu termene precise (SMART), asigurând faptul că resursele UE sunt cheltuite în mod eficient, eficace și sustenabil, pentru a monitoriza și a evalua progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de politică ale UE; consideră că toate tipurile de indicatori sunt esențiali pentru evaluarea performanței programelor și că, prin urmare, ar trebui căutat un echilibru între indicatorii de resurse, de rezultat și de impact; subliniază că indicatorii de performanță trebuie să fie derivați în mod explicit din obiectivele fiecărui program; subliniază că sarcina administrativă implicată, costul colectării datelor, precum și comparabilitatea și agregabilitatea ar trebui, de asemenea, luate în considerare atunci când se aleg indicatorii adecvați;

4.observă cu îngrijorare că, în auditurile sale, CCE a constatat în mod repetat că majoritatea indicatorilor de performanță utilizați pentru programele de finanțare ale UE sunt indicatori de resurse și de realizare, care nu oferă informații relevante cu privire la progresele înregistrate în atingerea obiectivelor acțiunilor finanțate de UE; consideră totodată regretabil faptul că, în multe cazuri, s-a constatat că datele de referință pentru indicatori lipseau, iar datele subiacente utilizate pentru indicatori nu erau nici trasabile, nici fiabile; este preocupat de faptul că definițiile indicatorilor de performanță diferă de la un program de finanțare la altul; invită Comisia și statele membre să se asigure că indicatorii utilizați pentru proiectele finanțate de UE sunt măsurabili, verificabili și bazați pe surse de date fiabile, care garantează trasabilitatea datelor subiacente până la nivelul contractelor și al beneficiarilor individuali, cu valori de referință și definiții clare, pentru a preveni interpretările divergente;

5.regretă caracterul excesiv de complex și fragmentat pe care continuă să îl aibă cadrul de performanță a bugetului UE pentru perioada 2021-2027; ia act cu regret de evaluarea Comisiei Raport de evaluare a impactului (SWD(2025)0590) care însoțește propunerea Comisiei de regulament de stabilire a unui cadru de monitorizare a cheltuielilor bugetare și de performanță a bugetului (COM(2025)0545)., care a stabilit că peste 5 000 de indicatori de performanță eterogeni și neagregabili sunt utilizați în cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027, acest lucru făcând mai dificilă evaluarea cuprinzătoare a eficacității cheltuielilor UE la nivelul diferitelor instrumente de finanțare, și de faptul că aproximativ 7 000 de jaloane și ținte au fost stabilite în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), răspunzând unor nevoi diferite, cum ar fi evaluarea performanței în contextul proiectului de buget și monitorizarea și evaluarea programelor, a planurilor statelor membre și a plăților efectuate;

6.subliniază, în special, că modul în care a fost conceput MRR nu asigură o trasabilitate, transparență și auditabilitate suficientă a utilizării fondurilor UE și nici comparabilitatea rezultatelor obținute cu cele ale altor instrumente de cheltuieli ale UE; invită Comisia să stabilească un cadru mai cuprinzător, armonizat, transparent și verificabil de indicatori de performanță pentru viitoarele instrumente, asigurându-se că Parlamentul și Curtea de Conturi Europeană își pot exercita pe deplin responsabilitățile de supraveghere; invită Comisia să analizeze punerea în aplicare a instrumentelor bazate pe performanță în alte contexte naționale și regionale, identificând lecțiile învățate;

7.ia act de propunerea Comisiei, conform căreia CFM 2028-2034, inclusiv Fondul european pentru competitivitate (FEC), ar trebui să fie monitorizate printr-un set standardizat de indicatori de performanță aplicabili tuturor programelor bugetare ale UE, astfel cum se prevede în propunerea sa de regulament privind performanța COM(2025)0545.; ia act de faptul că a fost propusă o aplicare simplificată a cadrului de performanță pentru garanțiile bugetare și instrumentele financiare din cadrul FEC;

8.consideră că este necesar să se simplifice cadrul de performanță a bugetului UE, pentru a asigura o abordare armonizată și proporțională în ceea ce privește măsurarea exactă a efectelor cheltuielilor UE în toate statele membre, pentru a raționaliza sarcina administrativă globală și obligațiile de raportare, în special în cazul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și al autorităților locale, și pentru a spori transparența prin reducerea supraîncărcării cu informații, permițând în același timp ca efectele finanțării UE să fie reflectate pe deplin, inclusiv valoarea adăugată a intervențiilor UE, care nu ar putea fi realizată de statele membre acționând individual; invită Comisia să raționalizeze indicatorii, să simplifice modelele, să evite duplicarea cererilor de date și să aplice principiul „doar o singură dată”;

9.consideră că măsurarea impactului poate fi realizată cel mai bine prin evaluări; subliniază că FEC și toate instrumentele viitoare trebuie să includă evaluări intermediare efectuate de către Comisie; invită Comisia să se asigure că sunt introduse fără întârziere măsuri corective, inclusiv cele recomandate de CCE în urma auditurilor sale, în cazul în care rezultatele nu corespund obiectivelor stabilite;

10.subliniază că simplificarea nu ar trebui să se facă în detrimentul transparenței, al responsabilității și al auditabilității, ci ar trebui să contribuie la raționalizarea raportării și să îmbunătățească accesibilitatea și utilitatea informațiilor privind performanța finanțării UE; subliniază, de asemenea, că o reducere a numărului de indicatori ar trebui să fie însoțită de o analiză cost-beneficiu și de o analiză a riscurilor; subliniază necesitatea unor legături mai clare între cheltuieli și rezultatele măsurabile ale politicilor;

11.reamintește că abordările în materie de colectare a datelor variază de la un stat membru la altul și, totodată, în interiorul statelor membre, ceea ce face dificilă agregarea și compararea datelor privind performanța la nivelul UE; își reiterează apelul adresat Comisiei de a dezvolta o infrastructură informatică sigură și interoperabilă, valorificând, în același timp, capacitățile de inteligență artificială, învățare automată și extragere a datelor pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a politicilor și pentru a facilita monitorizarea, raportarea și supravegherea; subliniază că utilizarea inteligenței artificiale în monitorizare și prelucrarea datelor trebuie să fie însoțită de o supraveghere umană solidă și să fie guvernată de principii etice pentru a preveni orice întrebuințare abuzivă și discriminarea sau părtinirea algoritmică și pentru a asigura transparența și responsabilitatea, garantând, în același timp, protecția datelor și respectarea deplină a drepturilor fundamentale;

12.insistă ca datele și metodologiile referitoare la indicatori să fie puse la dispoziția publicului în timp real printr-un sistem interoperabil de monitorizare, raportare și audit, sporind astfel transparența și asigurând trasabilitatea până la nivelul proiectelor și al beneficiarilor finali; evidențiază importanța „transparenței în legătură cu beneficiarul final” pentru fondurile Uniunii; subliniază că finanțarea din partea UE, inclusiv cea care face obiectul gestiunii indirecte, trebuie să fie transparentă și ar trebui să permită un audit eficace și prevenirea dublei finanțări; insistă, de asemenea, că aceste date ar trebui să includă informații cuprinzătoare cu privire la proiectele finanțate;

13.invită Comisia să își consolideze raportarea cu privire la performanță prin integrarea informațiilor financiare și de performanță referitoare la fondurile UE și să publice rezumate clare și ușor de utilizat privind performanța și cheltuielile, inclusiv prezentări generale de o pagină și tablouri de bord interactive cu seturi de date care pot fi citite automat, în conformitate cu recomandările OCDE OCDE (2025), „Strengthening performance reporting practices” (Consolidarea practicilor de raportare cu privire la performanță), OECD Papers on Budgeting, nr. 2025/07, OECD Publishing, Paris.;

14.consideră că este esențial să se verifice și să se asigure fiabilitatea datelor utilizate pentru stabilirea indicatorilor de performanță; constată cu îngrijorare că, din cauza introducerii și utilizării din ce în ce mai frecvente a modelelor de realizare, cum ar fi MRR, care se bazează pe finanțare nelegată de costuri – în cazul căreia plățile sunt efectuate în raport cu atingerea jaloanelor și a țintelor stabilite anterior – deficiențele în ceea ce privește fiabilitatea datelor fac mai dificilă protejarea intereselor financiare ale UE; insistă, prin urmare, asupra unei verificări ex ante și ex post obligatorii a jaloanelor și a țintelor, asupra sesizării sistematice a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și a Parchetului European (EPPO) cu privire la cazurile în care se suspectează comiterea unor fraude sau existența unor nereguli grave și asupra posibilității de a suspenda plățile;

15.invită Comisia să includă în raportarea sa privind performanța informații substanțiale privind măsurile de asigurare a calității utilizate pentru indicatorii de performanță; subliniază că o revizuire periodică și transparentă a relevanței și fiabilității indicatorilor este esențială pentru a asigura credibilitatea și încrederea publicului în cheltuielile UE; solicită ca datele privind performanța raportate de statele membre să facă obiectul unei verificări independente, inclusiv de către organismele naționale de audit și de către CCE, și ca rezultatele să fie puse la dispoziția Parlamentului; solicită, de asemenea, ca rapoartele de verificare și seturile de date să fie puse la dispoziția autorităților de supraveghere competente într-un format accesibil, comparabil și verificabil, asigurându-se astfel că cetățenii au acces la rezultatele activității de control al utilizării fondurilor UE, cu respectarea normelor privind protecția datelor și confidențialitatea;

16.subliniază că gestionarea eficace a performanței presupune respectarea statului de drept și protejarea intereselor financiare ale UE; reamintește că, în cazul în care persistă deficiențe grave în sistemele de control, plățile trebuie suspendate și trebuie aplicate corecții financiare;

17.consideră că statul de drept este o condiție prealabilă esențială pentru consolidarea competitivității UE; subliniază că provocările la adresa statului de drept au un impact negativ asupra încrederii investitorilor, a încrederii consumatorilor și a integrității pieței unice, astfel cum se menționează în Raportul din 2025 al Comisiei privind statul de drept; consideră, prin urmare, că cadrul de performanță pentru bugetul UE ar trebui să cuprindă și indicatori referitori la statul de drept, cum ar fi funcționarea sistemului de justiție, combaterea corupției și un sistem eficace de control și echilibru, care să contribuie la securitatea juridică și la un mediu previzibil în care întreprinderile să își desfășoare activitatea;

18.reamintește că raportul Draghi îndeamnă UE să implementeze în continuare reforme profunde pentru a stimula competitivitatea, punând accentul pe inovare, decarbonizare și apărare, și solicită să se realizeze investiții masive în sectoare strategice, cum ar fi energia verde, infrastructura digitală și producția avansată, care să fie sprijinite de simplificarea reglementărilor și de o coordonare mai strânsă la nivelul UE; consideră, în acest sens, că un cadru de performanță solid și un sistem robust de indicatori sunt esențiale pentru urmărirea progreselor și măsurarea impactului asupra competitivității, a puterii economice, a sustenabilității și a rezilienței UE, corelând în mod direct performanța cu principiile economiei, eficienței și eficacității;

19.subliniază că cheltuielile orientate spre competitivitate ar trebui să acorde prioritate creșterii eficienței și productivității pe termen lung, mai degrabă decât redistribuirii pe termen scurt; subliniază că resursele UE ar trebui direcționate către corectarea ineficiențelor pieței, catalizarea investițiilor private și sprijinirea proiectelor cu un impact economic măsurabil și o valoare adăugată clară;

20.subliniază că punerea în aplicare a recomandărilor raportului Draghi ar trebui monitorizată folosind indicatori de performanță relevanți, robuști și transparenți, care să reflecte progresele UE în procesul de îmbunătățire a competitivității și de stimulare a creșterii sale economice prin inovare, poziția de lider tehnologic și reziliența industrială, garantând totodată echitatea socială; subliniază că indicatorii trebuie concepuți cu atenție și ar trebui să reflecte nu numai realizările (de exemplu, numărul de proiecte finanțate), ci și rezultatele și impactul (de exemplu, creșterea productivității, reducerea emisiilor, crearea de locuri de muncă sustenabile și sigure, îmbunătățirile în ceea ce privește coeziunea socială și teritorială, modificările balanței comerciale, o mai mare diversificare a exporturilor, efectul de pârghie al programelor UE, în special în ceea ce privește mobilizarea investițiilor private, precum și o autonomie strategică consolidată), cu scopul de a măsura eficiența și eficacitatea cheltuielilor UE; reamintește că reformele sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor în materie de competitivitate și trebuie să se reflecte în cadrele de măsurare a performanței;

21.remarcă faptul că indicatorii privind absorbția fondurilor sau rata de execuție bugetară oferă informații cu privire la progresele administrative, mai degrabă decât cu privire la impactul economic sau societal real al cheltuielilor UE; subliniază că astfel de indicatori pot crea o percepție înșelătoare asupra succesului atunci când fondurile sunt cheltuite integral, dar nu reușesc să genereze îmbunătățiri măsurabile în ceea ce privește inovarea, investițiile sau ocuparea forței de muncă; reamintește că CCE a criticat în repetate rânduri dependența excesivă de ratele de cheltuieli și de jaloanele privind plățile din cadrul de performanță aplicabil programelor UE; solicită trecerea la indicatori de rezultat și de impact care să reflecte efectele reale ale cheltuielilor UE asupra competitivității;

22.subliniază că competitivitatea depinde de un set coerent de condiții favorizante, inclusiv de o forță de muncă calificată și sănătoasă, de o infrastructură strategică eficientă, de un sector financiar solid, capabil să ofere finanțare adaptată pentru inovare, precum și de instituții și piețe funcționale care recompensează performanța și antreprenoriatul; invită Comisia să elaboreze indicatori de performanță specifici care să reflecte acești factori structurali și contribuția lor la productivitate și creștere;

23.reamintește că, potrivit raportului Draghi, excelența în cercetare și inovare este fundamentală pentru competitivitatea UE și ar trebui să existe un singur criteriu de selecție, și anume excelența, în cadrul sistemului de cercetare și inovare al UE, inclusiv în cadrul programului Orizont Europa; își reiterează, în acest sens, poziția potrivit căreia finanțarea pentru cercetare și inovare ar trebui să fie ghidată în continuare de principiul excelenței și ar trebui să se bazeze în continuare pe merite;

24.subliniază că datele la nivel de proiect ar trebui să stea la baza unei raportări îmbunătățite cu privire la performanță pentru instrumentele financiare implementate în cadrul gestiunii indirecte, cum ar fi InvestEU; constată totuși că acestea ar trebui să fie prezentate într-un format standardizat și să se limiteze la informațiile esențiale necesare pentru măsurarea succesului programului, cum ar fi mobilizarea investițiilor publice și private care nu ar fi putut avea loc fără program; recunoaște că, având în vedere natura bazată pe piață și pe cerere a instrumentelor financiare, performanța unor astfel de programe depinde de măsura în care ele sunt adoptate de piață, ceea ce limitează capacitatea Comisiei de a stabili obiective de etapă și ținte predefinite;

25.subliniază că stimularea competitivității UE necesită o trecere de la gestionarea crizelor pe termen scurt la o strategie pe termen lung bazată pe inovare, eficiență, sustenabilitate, autonomie strategică și deschidere globală; solicită reînnoirea angajamentului de a consolida piața unică, de a reduce fragmentarea în materie de reglementare și de a se asigura că programele UE sprijină economia reală; subliniază că succesul proiectelor europene în materie de competitivitate depinde de mobilizarea capitalului public și privat; invită Comisia să introducă indicatori specifici pentru a măsura efectul de levier al fondurilor UE în mobilizarea investițiilor publice și private, raportul dintre finanțarea publică și cea privată și randamentul investițiilor realizate;

26.consideră că este necesar să se stabilească un cadru cuprinzător de evaluare ex ante a riscurilor, în special pentru proiectele caracterizate de un profil de risc ridicat și cu randament ridicat, cu scopul de a asigura o evaluare echilibrată a valorii adăugate, a costurilor și a beneficiilor acestora; subliniază că realizarea obiectivelor de politică ale UE în materie de competitivitate necesită un sistem solid de audit și control, susținut de o metodologie coerentă de evaluare a riscurilor; subliniază că o astfel de metodologie ar trebui să permită niveluri proporționale de risc esențiale pentru promovarea inovării, asigurând, în același timp, garanții adecvate pentru protecția bugetului UE, în special împotriva fraudei și a riscurilor nefinanciare;

27.sugerează că, pentru a evalua mai bine impactul finanțării UE asupra competitivității, ar trebui utilizată o modelare macroeconomică mai aprofundată, care să integreze cele mai recente progrese în cercetarea economică; constată că modelele care surprind eterogenitatea gospodăriilor și a întreprinderilor și efectele distributive permit o evaluare ex ante mai cuprinzătoare a impactului finanțării UE asupra productivității, a comportamentului investițional și a competitivității regionale; sugerează ca această abordare să fie completată de utilizarea microdatelor și a indicatorilor de performanță regionali pentru a îmbunătăți baza de dovezi pentru elaborarea politicilor și direcționarea fondurilor;

28.invită Comisia și statele membre să stabilească și să utilizeze în mod consecvent, pe durata următorului CFM, un set armonizat de indicatori de bază, cum ar fi cei care sunt deja incluși în tabloul de bord european privind inovarea, axați pe promovarea competitivității în toate statele membre, cu scopul de a face posibile comparabilitatea, analiza comparativă și agregarea datelor la nivelul UE, permițând, în același timp, utilizarea unor indicatori adaptați la nevoile naționale sau regionale, după caz; subliniază că toate părțile interesate relevante ar trebui să fie consultate în definirea și revizuirea indicatorilor, pentru a se asigura că aceștia reflectă nevoile reale în materie de competitivitate, respectând totodată standarde ridicate în domeniul social și al muncii;

29.consideră că, în cazul proiectelor care promovează inovarea și sprijină tehnologiile strategice, ar putea fi utilizați următorii indicatori de realizare: volumul finanțării UE și al finanțării din sectorul privat mobilizate, numărul de proiecte finanțate per sector (și anume, inteligența artificială, tehnologiile cuantice, biotehnologiile) și numărul de unicorni, de întreprinderi nou-înființate și de întreprinderi în curs de extindere create sau extinse în UE care au primit finanțare din partea Uniunii, măsurând, în același timp, procentul de întreprinderi nou-înființate conduse de femei care au beneficiat de finanțare, dacă este cazul; consideră că indicatorii de rezultat ar putea include numărul de brevete depuse de proiectele finanțate de UE, randamentul investițiilor UE pe sectoare, modificarea ratei de ocupare a forței de muncă, rata de supraviețuire a întreprinderilor finanțate de UE după trei ani, creșterea numărului de oferte publice inițiale (OPI) europene, creșterea numărului de întreprinderi exportatoare și numărul de întreprinderi care ating o intensitate digitală ridicată; consideră că este necesar să se urmărească și să se raporteze modul în care evoluează anumiți indicatori de impact, cum ar fi creșterea capacității (producție pe an) de producție a tehnologiilor profunde și digitale (de exemplu, tipuri specifice de echipamente), creșterea volumului de capital de risc investit în UE, creșterea capitalizării bursiere a întreprinderilor din UE, precum și adoptarea pe piață și creșterea veniturilor care pot fi atribuite inovațiilor finanțate de UE;

30.consideră că relocarea industrială și autonomia în ceea ce privește materiile prime critice ar trebui sprijinite pentru a reduce dependențele strategice ale UE; propune ca progresele să poată fi măsurate cu ajutorul unor indicatori de realizare, cum ar fi numărul de proiecte și de IMM-uri care au fost relocate în UE, numărul de întreprinderi nou-înființate și în curs de extindere create sau extinse – măsurând, în același timp, procentul de întreprinderi nou-înființate și în curs de extindere conduse de femei, dacă este cazul –, precum și crearea de locuri de muncă în sectorul industrial în regiunile vizate; consideră că indicatorii de rezultat ar putea include creșterea ponderii materiilor prime critice importate de la noi parteneri strategici sau obținute din UE și creșterea volumelor (în tone) de materii prime critice reciclate, creșterea productivității și a valorii adăugate brute în lanțurile valorice vizate, o mai mare reziliență a aprovizionării și îmbunătățirea performanței comerciale;

31.subliniază necesitatea de a investi în rețele inteligente, în stocarea energiei și în coridoarele de hidrogen pentru a facilita un sistem energetic rezilient și competitiv; subliniază că măsurile din acest domeniu sunt esențiale pentru a reduce volatilitatea prețurilor la energie, a consolida competitivitatea industrială și pentru a asigura tranziția Europei către o economie durabilă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

32.consideră că achizițiile industriale comune de energie și decarbonizarea industrială ar trebui urmărite pentru a reduce costurile energiei și a spori securitatea aprovizionării, asigurându-se, în același timp, că măsurile rezultate nu au un impact nejustificat asupra securității energetice a niciunui stat membru; propune ca progresele să poată fi măsurate cu ajutorul unor indicatori de realizare, cum ar fi numărul de întreprinderi participante, volumul achizițiilor de energie, precum și ponderea energiei din surse regenerabile din contractele comune; consideră că ar putea fi utilizați indicatori de rezultat, cum ar fi capacitatea energetică suplimentară instalată în producția de energie electrică (MW); consideră, de asemenea, că indicatorii de impact ar putea include modificările prețurilor medii la energie în industriile vizate, reducerea întreruperii aprovizionării, creșterea consumului de energie curată și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (de exemplu, în tCO2e);

33.consideră că UE ar trebui să investească în talente în sectoare strategice și critice pentru a-și spori competitivitatea pe termen lung printr-o forță de muncă capabilă, inclusiv prin sprijinirea participării la formarea profesională, la învățarea pe tot parcursul vieții și la dezvoltarea competențelor; sugerează că progresele ar putea fi măsurate cu ajutorul unor indicatori de realizare, cum ar fi numărul de persoane formate anual (cu un accent special pe echilibrul de gen și incluziunea socială), numărul de persoane care au obținut diplome universitare în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei sau matematicii (STEM) sau care au finalizat programe de educație și formare profesională axate pe domeniul STEM, rata de participare la programele de învățare pentru adulți și de învățare pe tot parcursul vieții și rata de satisfacție a întreprinderilor partenere și a partenerilor sociali; consideră că indicatorii de rezultat ar putea include aspecte precum apariția unor modificări ale ratei de ocupare a forței de muncă, ale ratei de tranziție de la formare sau locuri de muncă temporare la locuri de muncă permanente, evoluția salariilor și menținerea locurilor de muncă în sectoarele vizate;

34.constată cu îngrijorare că sarcinile administrative și de reglementare excesive continuă să submineze competitivitatea întreprinderilor din UE în comparație cu alte blocuri economice mondiale; subliniază că astfel de sarcini cresc costurile operaționale, reduc productivitatea sectorială și creează bariere la intrarea pe piață a noilor întreprinderi, descurajând astfel concurența și inovarea; remarcă, în plus, că aceste ineficiențe se pot traduce, de asemenea, în prețuri mai mari pentru consumatori;

35.consideră că, pentru a accelera tranziția verde și digitală, ar trebui să se acorde o atenție deosebită IMM-urilor inovatoare, în cazul cărora simplificarea are o importanță critică; subliniază că simplificarea ar trebui să se concentreze pe reducerea birocrației și a costurilor administrative inutile pentru IMM-uri; subliniază că simplificarea trebuie realizată asigurând, în același timp, un cadru de reglementare proporțional și eficient și garantând securitatea în materie de reglementare, precum și o evaluare corespunzătoare a impactului; sugerează că progresele în ceea ce privește reducerea sarcinii administrative ar putea fi măsurate cu ajutorul unor indicatori precum numărul de proiecte aprobate și numărul de proiecte finalizate anual la care participă IMM-urile, scăderea ponderii căilor de atac sau a litigiilor legate de procedurile de depunere a cererilor și reducerea timpului necesar pentru accesarea finanțării UE – de la cerere la plată;

36.invită Comisia să își intensifice în continuare eforturile de reducere a sarcinii de reglementare și să se asigure că legislația UE este proporțională, bazată pe dovezi și oferă o valoare adăugată clară pentru cetățeni și întreprinderi; consideră că actuala abordare bazată pe principiul numărului constant („one in, one out”) este insuficientă în această privință; solicită, prin urmare, aplicarea unui principiu „one in, two out”, conform căruia introducerea oricăror noi costuri prin obligații de reglementare este compensată de reduceri ale costurilor de reglementare care decurg din alte acte legislative ale UE cu cel puțin dublul sumei echivalente, cu scopul de a obține o reducere netă a sarcinii de reglementare, abordând în același timp separat sarcina asupra întreprinderilor și a administrației publice.

37.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.