1.subliniază că suveranitatea europeană constă în capacitatea de a consolida competențele, reziliența și securitatea prin reducerea dependențelor strategice, prevenirea dependenței de actori străini și de furnizori unici de servicii și protejarea tehnologiilor și a infrastructurii critice; solicită elaborarea unui cadru cuprinzător de evaluare a riscurilor pentru a monitoriza și aborda dependențele de-a lungul lanțului valoric digital; subliniază că un astfel de cadru ar trebui să servească drept bază pentru asigurarea pregătirii și rezilienței UE, prin consolidarea politicii industriale europene și prin stimularea capacităților interne de cercetare și dezvoltare și a capacităților de producție în domeniul tehnologiilor strategice;

2.consideră că suveranitatea tehnologică reprezintă capacitatea de a proiecta, dezvolta și extinde tehnologiile digitale necesare pentru competitivitatea economiei noastre, bunăstarea cetățenilor noștri și autonomia strategică deschisă a UE într-o lume globalizată; consideră că aceasta implică asigurarea capacității UE de a lua decizii în mod autonom, colaborarea cu țări și entități de încredere din afara UE, diversificarea și consolidarea lanțurilor de aprovizionare și promovarea conceptului de deschidere și interoperabilitate pentru a garanta că Europa rămâne un pol atractiv pentru investiții;

3.recunoaște concentrarea tot mai mare a puterii în întreprinderi din țări terțe, fapt care limitează capacitatea Europei de a inova, de a concura și de a păstra controlul asupra economiei digitale, societății și democrației sale; își exprimă îngrijorarea cu privire la dependențele excesive de actori din afara UE în domenii critice precum infrastructura de cloud, semiconductorii, IA și securitatea cibernetică – domenii în care concentrarea pieței și controlul străin amenință să submineze competitivitatea, reziliența democratică și securitatea Europei;

4.reafirmă că UE trebuie să rămână suverană în asigurarea respectării legislației sale, în particular în domeniul digital; condamnă cu fermitate și solicită anularea interdicțiilor de călătorie impuse de Statele Unite liderilor societății civile Imran Ahmed, Clare Melford, Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, a căror activitate contribuie la un mediu digital mai sigur pentru toți și trage la răspundere platformele digitale, precum și a interdicției de călătorie impuse de Statele Unite fostului comisar al UE Thierry Breton, care a jucat un rol esențial în stabilirea normelor digitale ale UE; invită Comisia și statele membre să ofere un răspuns ferm la aceste atacuri fără precedent; ia act de măsurile recente de asigurare a respectării legislației luate în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale) (JO L 277, 27.10.2022, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2022/2065/oj). pentru încălcări ale obligațiilor de transparență și de atenuare a riscurilor, precum amenda de 120 milioane EUR aplicată lui X; reamintește că aplicarea legislației digitale a UE urmărește să asigure respectarea legislației UE și protecția drepturilor fundamentale, și nu să reglementeze opiniile politice; subliniază că implementarea de noi funcționalități, inclusiv a celor bazate pe IA generativă, de către platformele online foarte mari trebuie să fie însoțită de garanții adecvate și de măsuri de atenuare a riscurilor pentru a asigura respectarea deplină a legislației UE, în special în prevenirea diseminării conținutului ilegal sau manipulat; denunță sprijinul oferit de anumite partide politice – cum ar fi AfD, Reconquête, Fidesz sau Konfederacja – care repetă narative care-și au originea în afara UE și slăbesc legislația digitală și valorile democratice ale UE

5.consideră că ambițiile UE în materie de tehnologie industrială ar trebui să se concentreze asupra tehnologiilor strategice esențiale ale viitorului, cum ar fi tehnologiile semiconductorilor sau cele cuantice, care contribuie la autonomia strategică deschisă a UE și sunt esențiale pentru tranziția verde, pentru tranziția digitală și pentru cea în domeniul apărării;

6.recunoaște schimbările survenite în peisajul geopolitic și oportunitatea rezultată de creștere a cererii de piață pentru produse și servicii europene; consideră că aceasta este o fereastră de oportunitate pentru a poziționa Europa ca lider mondial în soluții digitale sigure și fiabile;

7.subliniază necesitatea de a promova un cadru de reglementare favorabil, care să încurajeze inovarea, investițiile și dezvoltarea de tehnologii de vârf în Europa, protejând în același timp utilizatorii finali din UE de consecințele extrateritorialității;

8.recunoaște necesitatea unei politici industriale europene cuprinzătoare pentru ecosistemul digital, care să integreze toate domeniile de politică relevante, cum ar fi accesul pe piață, standardizarea, cercetarea și dezvoltarea, investițiile, comerțul și cooperarea internațională; invită Comisia să elaboreze această politică cuprinzătoare cu scopul de a reduce dependențele strategice dăunătoare, de a consolida lanțurile valorice interne și de a asigura un ecosistem digital sigur, fiabil și bazat pe inovare, care să respecte valorile europene;

9.reamintește că piețele de produse de înaltă tehnologie și de servicii digitale depind în mare măsură de lanțuri de aprovizionare externe, ceea ce generează riscuri pentru suveranitate și reziliență; subliniază importanța stimulării capacității industriale și a expertizei tehnologice în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive pentru a sprijini autonomia strategică deschisă a UE;

10.subliniază că sporirea suveranității tehnologice a Europei în era dezvoltării tehnologice rapide necesită stimularea inovării și a comercializării pentru a construi capacitățile necesare; subliniază că Europa trebuie să se transforme într-un mediu de afaceri atractiv și flexibil la nivel mondial prin reducerea birocrației, creșterea previzibilității în materie de reglementare și promovarea spiritului antreprenorial și a asumării de riscuri;

11.recunoaște că autonomia strategică deschisă și reziliența democratică trebuie să fie priorități pe agenda Comisiei și că o abordare cuprinzătoare trebuie să integreze achizițiile, finanțarea și cadrele instituționale pe termen lung pentru a crea și a susține infrastructuri digitale suverane în domenii critice;

12.invită Comisia să analizeze și să stabilească o listă cuprinzătoare a dependențelor critice aferente infrastructurii și tehnologiilor digitale, evaluând cel puțin serviciile de stocare, sistemele de identitate și de plată, platformele de comunicare, precum și software-ul, protocoalele și standardele care le susțin, și să propună măsuri de promovare a accesului pe piață al produselor și serviciilor cu un puternic impact pozitiv asupra suveranității tehnologice, rezilienței și sustenabilității UE; consideră, în acest sens, că utilizarea unor criterii de atribuire specifice în achizițiile publice poate fi promovată în domeniile în care există astfel de dependențe critice; consideră că astfel de criterii pot contribui la stimularea concurenței și la consolidarea suveranității tehnologice europene prin facilitarea achiziționării de produse și servicii digitale europene, acolo unde este posibil;

13.consideră cu fermitate că infrastructura digitală reprezintă coloana vertebrală a economiei noastre și că, prin urmare, ar trebui să existe un nivel de bază al infrastructurii publice digitale care să asigure suveranitatea și un mediu de piață favorabil concurenței; constată că piața nu a dezvoltat acest nivel de bază în multe domenii importante, ceea ce a condus la apariția de monopoluri și la dependența de actori străini; subliniază că, pentru a acoperi această lacună, UE ar trebui să își asume rolul de lider în crearea unei baze solide pentru infrastructura digitală publică prin dezvoltarea unor niveluri de tehnologii digitale care să includă semiconductori, soluții de conectivitate, infrastructură de tip cloud, software, date și IA; consideră că infrastructurile digitale publice europene ar trebui să se bazeze pe modele economice echitabile și competitive și, de asemenea, să utilizeze modele de guvernanță în care nici întreprinderile private, nici guvernele nu dețin un control centralizat; consideră că acesta ar trebui să se bazeze pe standarde comune și deschise, să favorizeze interoperabilitatea și interconectarea, astfel încât să prevină blocarea utilizatorilor și a furnizorilor (lock-ins) și să stimuleze inovarea prin facilitarea accesului noilor actori pe piață și, totodată, să garanteze, în mod implicit, respectarea vieții private și securitatea;

14.consideră că implementarea infrastructurii digitale publice ar trebui să se concentreze asupra domeniilor în care există dependențe critice, astfel cum au fost identificate în lista cuprinzătoare a Comisiei; invită Comisia să elaboreze un plan detaliat și cuprinzător pentru stabilirea infrastructurii digitale publice europene prin identificarea tehnologiilor care sunt cele mai potrivite pentru acțiunea europeană și îndeamnă Comisia și statele membre să aloce resurse adecvate pentru implementarea infrastructurii digitale publice europene;

15.subliniază că infrastructura digitală publică europeană ar trebui să fie stimulată prin acțiuni coordonate la nivelul UE pentru a asigura prezența și competitivitatea furnizorilor europeni, precum și un mediu de piață competitiv; subliniază că aceste obiective nu vor fi realizate doar prin reglementare și vor necesita investiții publice semnificative; recunoaște că viitorul CFM ar trebui, prin urmare, să includă fonduri suplimentare în acest scop, punând accentul pe valoarea adăugată a UE și finanțând nivelul de bază al infrastructurii digitale publice europene;

16.recunoaște că, în cadrul viitorului CFM, UE trebuie să se angajeze să majoreze cheltuielile pentru a obține suveranitatea tehnologică; subliniază că acest lucru ar trebui să includă un pachet financiar dedicat pentru dezvoltarea și implementarea nivelurilor de infrastructură digitală publică descrise mai sus, precum și fonduri suplimentare pentru a asigura un mediu de piață favorabil concurenței în alte domenii digitale;

17.consideră că finanțarea prevăzută în viitorul CFM ar trebui să acorde prioritate consolidării active a capacităților în domenii esențiale de hardware, software și servicii, inclusiv calculul de înaltă performanță, calculul cuantic, criptarea și comunicarea, conectivitatea, cloud-ul, datele, ecosistemele web și IA, precum și bibliotecile digitale;

18.consideră că infrastructura digitală publică europeană ar trebui să se bazeze pe valorile UE și să rămână deschisă partenerilor din afara UE care împărtășesc aceeași viziune; invită Comisia și statele membre să depună în continuare eforturi și să dea un nou impuls colaborării cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în privința infrastructurii digitale publice;

19.recunoaște serviciile de guvernare electronică (e-government) ca un factor-cheie pentru furnizarea eficientă, sigură și accesibilă a serviciilor publice, care ar trebui să fie concepute pentru a facilita identificarea digitală, partajarea datelor guvernamentale și plățile din sectorul public, fără a denatura piețele sau a submina soluțiile existente în sectorul privat; subliniază că abordarea UE în materie de servicii de e-guvernare ar trebui să se concentreze pe consolidarea interacțiunilor digitale între administrațiile publice și cetățeni și între administrațiile publice și întreprinderi, asigurând totodată încrederea, interoperabilitatea și accesibilitatea; consideră, prin urmare, că accesul sigur și fără sincope la serviciile publice necesită un cadru fiabil de identificare electronică și salută anunțul privind lansarea unui „portofel digital pentru afaceri”, menit să simplifice semnificativ interconectarea dintre întreprinderi și autoritățile publice;

20.solicită Comisiei să continue dezvoltarea platformelor de date de interes public, care să permită partajarea sigură a datelor între entități publice și private, la nivel transfrontalier, în special pentru cazurile de utilizare în domeniul sănătății, planificării urbane și monitorizării mediului; solicită, de asemenea, Comisiei să promoveze să promoveze interoperabilitatea între platformele de date de interes public și cele specifice industriei, asigurând un flux continuu de date și reducând în același timp la minimum sarcinile administrative; subliniază că acest obiectiv ar putea fi atins prin valorificarea soluțiilor existente, bazate pe piață, care stimulează inovația, mențin încrederea și respectă standardele de protecție a vieții private și de securitate;

21.recunoaște că, în temeiul cadrului juridic actual, cetățenii europeni au dreptul de a-și controla datele cu caracter personal și că datele generate în UE trebuie prelucrate în conformitate cu legislația UE; subliniază că protejarea vieții private și a datelor cu caracter personal este esențială pentru consolidarea încrederii în economia digitală, permițând consumatorilor europeni să aibă încredere, indiferent de locul în care sunt prelucrate datele lor; subliniază că întreprinderile europene – în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) – trebuie să poată utiliza datele într-un mod legal, etic și sigur pentru a stimula creșterea durabilă și competitivitatea;

22.subliniază că infrastructura digitală este coloana vertebrală a economiei și societății europene și că importanța sa va continua să crească; solicită Comisiei ca, în cadrul listei de dependențe critice solicitate, să includă o evaluare cuprinzătoare a componenței infrastructurii digitale europene, pentru a analiza în mod adecvat situația actuală, a evalua riscurile și a coordona acțiunile;

23.consideră că, pentru a consolida infrastructura digitală, este esențială implementarea unor inițiative de consolidare a capacităților în domenii critice, la nivelul UE; consideră că aceste inițiative ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea unui nivel de bază al infrastructurii publice, cum ar fi o rețea de gigafabrici de IA și un model european de indexare a webului; consideră că acest nivel de bază va permite companiilor să își dezvolte modelele de afaceri și să asigure suveranitatea tehnologică; atrage atenția asupra soluțiilor digitale create de UE, cum ar fi identitatea digitală a UE, care pot oferi o infrastructură inovatoare pentru economia digitală a UE;

24.recunoaște importanța strategică a infrastructurii digitale critice și necesitatea de a consolida securitatea și reziliența acesteia; înțelege că infrastructura digitală critică include, fără a se limita la, cabluri (terestre și submarine), turnuri pentru rețele mobile, sisteme de comunicații prin satelit, spectrul de frecvențe și echipamentele radio, servere cloud care stochează informații sensibile și centre de date care procesează informații sensibile, precum și anumite componente software, inclusiv software de securitate care protejează rețelele critice și centrele de date;

25.subliniază necesitatea ca această infrastructură să se afle sub jurisdicția Uniunii Europene, ceea ce presupune respectarea deplină a legislației UE; subliniază importanța integrării principiilor de protecție a vieții private și securitate încă din faza de proiectare; invită, prin urmare, Comisia să introducă legislație menită să atenueze riscurile generate de furnizorii cu grad ridicat de risc din afara UE, inclusiv cele legate de furnizorii de resurse energetice aflați sub control străin;

26.solicită Comisiei ca, la elaborarea viitoarelor propuneri legislative și a viitorului CFM, să își concentreze eforturile pe aprofundarea pieței unice, în conformitate cu recomandările formulate în raportul lui Enrico Letta intitulat „Mai mult decât o piață” și în raportul lui Mario Draghi privind „Viitorul competitivității europene”, în scopul deblocării potențialului pieței unice digitale;

27.ia act de recomandările formulate în aceste două rapoarte, potrivit cărora UE are nevoie de o schimbare de paradigmă, de la promovarea conectivității în UE la crearea unei piețe pentru comunicații electronice și conectivitate; sprijină crearea unui cadru în domeniul telecomunicațiilor care să fie simplificat, armonizat și favorabil inovației, asigurând în același timp concurența loială și accesibilitatea infrastructurii;

28.salută cartea albă a Comisiei intitulată „Cum se pot gestiona nevoile Europei în materie de infrastructură digitală?”, care evidențiază trei piloni: Crearea „rețelei 3C” – „Calcul colaborativ conectat”, Finalizarea pieței unice digitale și Infrastructuri digitale securizate și reziliente pentru Europa;

29.consideră cartea albă și procesul de consultare ulterior ca parte integrantă a pregătirii inițiativelor legislative prevăzute pentru actuala legislatură, inclusiv actul legislativ privind rețelele digitale; invită Comisia să adopte o viziune mai holistică asupra infrastructurii digitale pe parcursul acestui proces și să recunoască faptul că infrastructura digitală cuprinde numeroase elemente dincolo de simpla conectivitate; subliniază că orice nouă măsură de politică digitală trebuie să fie însoțită de o evaluare a impactului;

30.îndeamnă Comisia să simplifice și să armonizeze normele în materie de telecomunicații în cadrul viitorului act legislativ privind rețelele digitale și al pachetului digital mai amplu;

31.solicită Comisiei să introducă un act european privind dezvoltarea infrastructurii de cloud și a IA, în vederea consolidării infrastructurii europene de date și promovării furnizorilor europeni de servicii de tip cloud; subliniază că acest act ar trebui să urmărească dezvoltarea activă a unei piețe unice europene pentru cloud și AI;

32.recunoaște că implementarea unei infrastructuri digitale de vârf la nivelul UE necesită investiții substanțiale și că atât finanțarea publică, cât și cea privată sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv; își exprimă îngrijorarea cu privire la deficitul persistent de capital de risc și de finanțare a investițiilor în Europa, care subminează suveranitatea tehnologică; invită Comisia să extindă semnificativ instrumentele de investiții public-privat, inclusiv capitalul de risc, platformele strategice și instrumentele de finanțare dedicate pentru întreprinderile nou-înființate și întreprinderile în curs de extindere din sectoarele tehnologice critice; evidențiază importanța utilizării achizițiilor publice pentru a sprijini implementarea și extinderea soluțiilor digitale deschise și interoperabile și subliniază că, pe termen mediu și lung, capitalul privat, concurența și inovația trebuie să devină principalii factori ai transformării digitale a Europei;

33.consideră că viitorul act legislativ privind rețelele digitale trebuie să sprijine obiectivul de a oferi tuturor consumatorilor din UE conectivitate de înaltă calitate până în 2030, în special în zonele izolate și rurale, precum și de a elimina barierele administrative pentru implementarea rețelelor 5G, 6G și a benzii largi securizate și de mare viteză;

34.recunoaște convergența din ce în ce mai mare a infrastructurii de telecomunicații cu tehnologiile de tip cloud și edge și consideră că rețelele deschise de acces radio au potențialul de a furniza soluții tehnologice avansate, de a reduce costurile și de a spori interoperabilitatea conectivității; consideră că viitorul conectivității constă în complementaritatea diferitelor tehnologii, cum ar fi 5G/6G, Wi-Fi și satelit, a căror integrare fără întreruperi aduce beneficii atât întreprinderilor, cât și consumatorilor;

35.recunoaște că, odată cu trecerea la servicii cloud și edge în centrul transformării digitale, rețelele de conectivitate evoluează rapid spre platforme de inovare, devenind tot mai dependente de tehnica de calcul în cloud, AI, virtualizare și alte tehnologii;

36.solicită stabilirea unor obiective ambițioase pentru dezvoltarea și inovarea rețelelor de comunicații fără fir, recunoscând necesitatea unei abordări cuprinzătoare care să includă tehnica de calcul în cloud, IA, tehnica de calcul la margine și calculul cuantic; subliniază că ecosistemul de inovare pentru comunicațiile electronice, în special pentru operatorii vertical integrați, trebuie să rămână orientat spre piață și insistă ca viitoarele măsuri de reglementare să se bazeze pe evaluări de impact riguroase și fundamentate pe cunoștințe privind reglementările existente;

37.recunoaște că concurența între operatorii de toate dimensiunile rămâne un factor-cheie pentru investițiile în rețelele de conectivitate; invită statele membre să asigure eliminarea treptată a rețelelor pe bază de cupru în favoarea tehnologiilor bazate pe fibră optică sau 5G, în special acolo unde sunt necesare lucrări de întreținere sau modernizare, asigurând astfel o tranziție fezabilă și permițând furnizorilor să planifice în avans acest proces din punct de vedere logistic și financiar;

38.subliniază că toți consumatorii din UE ar trebui să aibă acces la conectivitate de calitate adecvată, fiabilă și accesibilă, contribuind astfel la creșterea cererii pentru servicii de conectivitate; invită Comisia și statele membre să extindă și să modernizeze rețelele digitale, în special în zonele rurale, și să sprijine investițiile public-privat în implementarea rețelelor de bandă largă și 5G/6G, menținând în același timp standardele de securitate cibernetică și principiile de securitate încă din faza de proiectare;

39.este convins că, întrucât infrastructura de conectivitate digitală, cum ar fi rețelele de fibră optică, 5G și 6G, va fi esențială pentru competitivitatea industrială în viitor, viitorul CFM ar trebui să includă fonduri pentru implementarea la scară largă a infrastructurii de rețea, pentru a reduce decalajul existent în materie de implementare cu scopul de a atinge obiectivele deceniului digital 2030, pentru a crea o acoperire 5G paneuropeană pentru toți cetățenii, precum și pentru a asigura implementarea cu succes a instrumentelor Industriei 4.0;

40.subliniază importanța accelerării implementării rețelelor de fibră optică și a sistemelor moderne de comunicații fără fir care pot furniza servicii digitale rapide, sigure și fiabile;

41.recunoaște că necesitatea de a acorda prioritate conexiunilor directe prin fibră optică pentru locuințe, întreprinderi și instituții publice este esențială pentru a asigura o conectivitate ultrarapidă și fiabilă, pe lângă extinderea rețelelor prin lucrări publice, precum drumuri, apă și energie electrică, pentru a eficientiza introducerea fibrei optice;

42.salută introducerea Regulamentului privind infrastructura gigabit, care răspunde nevoilor tot mai mari de conectivitate mai rapidă, fiabilă și cu volume mari de date; recunoaște importanța utilizării în comun a conductelor și stâlpilor pentru implementarea rețelelor de capacitate foarte mare, în vederea optimizării resurselor și a reducerii costurilor; îndeamnă statele membre să eficientizeze procesele de autorizare și să armonizeze reglementările pentru a reduce obstacolele financiare și administrative în vederea extinderii infrastructurii de fibră optică;

43.consideră că investițiile private sunt esențiale pentru implementarea rețelelor de comunicații electronice 5G și 6G, care sunt suficient de avansate în ceea ce privește transmisia, viteza, capacitatea de stocare, puterea de calcul la margine și interoperabilitatea;

44.subliniază că punerea în aplicare și asigurarea respectării Regulamentului privind infrastructura gigabit sunt necesare în continuare pentru crearea unui ghișeu unic pentru autorizații și a unui proces digital centralizat de autorizare astfel încât să se reducă întârzierile în implementarea infrastructurii și pentru asigurarea unor norme uniforme privind accesul la infrastructură, stabilirea prețurilor și evaluarea impactului asupra mediului; solicită, prin urmare, eforturi susținute în acest domeniu;

45.consideră că UE are nevoie de o protecție puternică în materie de securitate cibernetică în toate sectoarele de infrastructură critică, adoptând măsuri mai stricte de reducere a riscurilor în cazul furnizorilor cu grad ridicat de risc în rețelele 5G și 6G, asigurând implementarea unei rețele dense de celule mici și turnuri macro, în special în zonele urbane și rurale cu acoperire inegală, și garantând că infrastructura este sustenabilă și eficientă din punct de vedere energetic pentru a sprijini competitivitatea globală a Europei în economia digitală;

46.invită Comisia și statele membre să depună eforturi pentru o mai bună coordonare a alocărilor de spectru, în special prin identificarea mai rapidă și armonizarea eliberării de noi frecvențe, începând cu frecvențele de 6 GHz; solicită o politică privind spectrul de frecvențe radio care să promoveze investițiile în Europa, inclusiv prin armonizarea politicilor de alocare a spectrului în toate statele membre pentru a accelera implementarea tehnologiei 5G pe baza celor mai bune practici, promovarea unei durate mai lungi a licențelor și accesul la noi frecvențe, cum ar fi banda superioară de 6 GHz, pentru a satisface cererea viitoare și a permite implementarea tehnologiei 6G; consideră că este necesar un efort comun din partea entităților publice și private pentru a crește competitivitatea Europei și pentru a nu rămâne în urma rețelelor cu cea mai rapidă creștere din lume, și anume în China și Coreea de Sud;

47.scoate în evidență importanța comunicațiilor prin satelit pentru dezvoltarea infrastructurii digitale a UE, creșterea rezilienței acesteia, consolidarea capacităților actorilor UE și reducerea dependenței de furnizorii din afara UE, în special în domeniul apărării; subliniază necesitatea de a oferi soluții alternative de conectivitate pentru consumatorii din zonele îndepărtate și rurale;

48.insistă asupra rolului strategic al programului spațial al UE, ca unul dintre pilonii suveranității UE, în furnizarea de servicii de poziționare, navigație și sincronizare de ultimă generație și sigure pentru Galileo și EGNOS și de servicii de comunicații prin satelit eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru GOVSATCOM; constată că acest lucru permite UE și statelor sale membre să aibă o mai mare suveranitate în ceea ce privește capacitățile lor satelitare, inclusiv geopoziționarea, observarea Pământului, supravegherea spațială și conectivitatea; salută în special programele GOVSATCOM și IRIS2 ale UE, care au ca scop să asigure disponibilitatea pe termen scurt și pe termen lung a unor servicii guvernamentale de comunicații prin satelit securizate, fiabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru autoritățile publice de la nivelul UE și de la nivel național care gestionează infrastructuri și misiuni critice în materie de securitate;

49.regretă dependența puternică de date din afara UE pentru urmărirea și supravegherea obiectelor spațiale; subliniază că Europa trebuie să își consolideze urgent propriile capacități și infrastructuri de conștientizare a situației spațiale (SSA) pentru a asigura autonomia strategică deschisă și securitatea; invită Comisia și statele membre să majoreze semnificativ investițiile în activele de supraveghere și urmărire deținute de UE și să dezvolte mecanisme eficace de schimb de informații între statele membre, care să permită Europei să monitorizeze și să își protejeze în mod independent infrastructura spațială critică;

50.subliniază importanța implicării sectorului privat în tehnologiile de lansare pentru a accelera mai mult implementarea IRIS2; subliniază importanța promovării unui sector european al lansărilor spațiale solid și competitiv printr-o mai mare implicare a sectorului privat și prin sprijinirea industriilor din amonte și din aval; invită Comisia să promoveze o politică industrială spațială europeană care să consolideze suveranitatea în ceea ce privește tehnologiile și serviciile spațiale prin reducerea dependențelor strategice și îmbunătățirea guvernanței operaționale a programelor spațiale europene;

51.solicită, în acest scop, măsuri concrete pentru a facilita furnizarea de servicii prin satelit în întreaga Europă, inclusiv prin definirea unor proceduri și condiții comune; îndeamnă, în paralel, la o concurență loială, cu norme clare și aplicabile pentru toate constelațiile de sateliți care accesează piața UE;

52.constată că există în prezent mai multe probleme legate de latența rețelelor prin satelit și recunoaște că integrarea rețelelor prin satelit cu tehnologiile 5G și, în viitor, 6G este esențială pentru a extinde raza de acțiune și fiabilitatea rețelelor terestre;

53.recunoaște progresele înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește îmbunătățirea calculului de înaltă performanță; invită Comisia să continue integrarea și consolidarea puterii de calcul în centrele HPC ale UE, mai precis să îmbunătățească antrenarea modelelor de IA și să se pregătească pentru viitoarele progrese în domeniul supercalculului;

54.invită Comisia să elaboreze o strategie coordonată pentru a reduce decalajul dintre tehnologia HPC de vârf a Europei și implementarea sa practică și scalabilă în toate sectoarele industriale, inclusiv prin crearea unei rețele publice de supercalcul; remarcă faptul că această strategie ar trebui să încurajeze colaborarea între instituțiile publice și partenerii din sectorul privat, inclusiv IMM-urile, pentru a asigura că capacitățile HPC ale Europei devin un motor esențial al competitivității economice și al suveranității tehnologice;

55.ia act de faptul că centrele HPC trebuie să asigure accesibilitatea pentru dezvoltatorii și operatorii de modele de bază de IA, de IA generativă și de IA aplicată; consideră că centrele EuroHPC ar trebui să fie disponibile pentru aceste utilizări și, în special, pentru IMM-uri, întreprinderile nou-înființate și întreprinderile în curs de extindere; consideră că acest lucru trebuie completat armonios de inițiative care să permită dezvoltarea și implementarea IA în UE;

56.salută crearea de noi fabrici de inteligență artificială; subliniază că fabricile de IA vor moderniza supercalculatoarele EuroHPC ca să ofere capacitate de calcul pentru IA și ca să sprijine întreprinderile nou-înființate și întreprinderile în curs de extindere în formarea și dezvoltarea pe scară largă de modele de IA de uz general fiabile;

57.consideră că sunt necesare măsuri urgente pentru a stimula producția internă de semiconductori în UE, îmbunătățind reziliența lanțului de aprovizionare prin formarea de parteneriate strategice la nivel mondial, prin încurajarea întreprinderilor nou-înființate și a inovării, prin promovarea colaborării transfrontaliere în dezvoltarea semiconductorilor avansați și prin furnizarea de stimulente financiare, sprijin în materie de reglementare și acces pe piață;

58.subliniază necesitatea securității juridice pentru a sprijini dezvoltarea semiconductorilor, asigurând lanțuri de aprovizionare sigure pentru materiile prime critice și evitând perturbările cauzate de incertitudinile privind investițiile;

59.insistă să se acorde cea mai mare importanță politică furnizării suficiente de cipuri de IA în UE, aceasta urmând să devină un punct central al politicilor UE privind industria digitală; constată creșterea cererii de cipuri de IA, determinată de extinderea aplicațiilor în cloud computing, dispozitivele marginale, sistemele autonome și IA generativă;

60.invită Comisia să reacționeze la noile realități geopolitice și la utilizarea lanțurilor de aprovizionare digitale pentru a pune presiune; îndeamnă Comisia să găsească o soluție negociată la interdicția SUA de a exporta cipuri de IA către 16 state membre ale UE;

61.invită Comisia să includă cipurile avansate de IA, inclusiv proiectarea și producția acestora, în centrul revizuirii Regulamentului privind cipurile; solicită Comisiei să prezinte anul acesta regulamentul revizuit, care să includă o strategie pe termen lung ancorată în realitățile geopolitice actuale, care să consolideze indispensabilitatea strategică europeană printr-o poziție de lider tehnologic, prin capacități de producție adecvate și printr-un ecosistem puternic de cercetare și dezvoltare, care sunt esențiale pentru a garanta suveranitatea europeană în vremuri din ce în ce mai tulburi; consideră că este esențial, de asemenea, să se consolideze interacțiunile dintre cercetare, formare, furnizori și o infrastructură publică robustă pentru a accelera trecerea de la cercetare la dezvoltare, la testare și, în cele din urmă, la producția la capacitate maximă;

62.consideră că UE ar trebui să își intensifice eforturile de dezvoltare a cipurilor cuantice dacă dorește să accelereze termenul de lansare pe piață a inovațiilor industriale ale UE în domeniul tehnologiei cuantice;

63.invită Comisia să sprijine fabricarea în cadrul UE a cipurilor utilizate pe scară largă, de exemplu pentru dispozitive electronice și mașini; solicită sprijin pentru dezvoltarea de cipuri care reduc consumul de energie al sectorului digital;

64.subliniază necesitatea de a sprijini performanța economiei circulare și reamintește că produsele din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și alte produse electronice fac parte din grupurile de produse prioritare ale planului de lucru care urmează să fie adoptat până în aprilie 2025 în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1781 Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru produsele sustenabile, de modificare a Directivei (UE) 2020/1828 și a Regulamentului (UE) 2023/1542 și de abrogare a Directivei 2009/125/CE (JO L, 2024/1781, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1781/oj).;

65.consideră că, în cadrul viitorului CFM, trebuie alocate fonduri suplimentare pentru dezvoltarea capacităților de producție a semiconductorilor, precum și pentru alte tehnologii și procese în domeniul semiconductorilor din noua generație (de exemplu, cipuri fotonice, cipuri de bandă largă interzisă, precum și proiectarea, fabricarea, testarea, asamblarea și ambalarea avansată), pe teritoriul UE;

66.admite că pe piață există o nevoie de soluții suverane care să ofere niveluri sporite de control asupra datelor pentru anumite categorii de date sensibile și recunoaște riscurile asociate dependenței de un singur furnizor care deține o poziție dominantă; solicită o strategie de reducere a dependenței de furnizorii străini de servicii de cloud, promovând în același timp alternativele europene;

67.ia act de faptul că discuțiile privind sistemul UE de certificare de securitate cibernetică pentru serviciile de cloud nu au dat niciun rezultat; subliniază că există considerente legate de suveranitate, în special legate de extrateritorialitatea regimurilor juridice obligatorii, care nu pot fi soluționate prin discuții tehnice; invită Comisia să propună o definiție a noțiunii de cloud suveran și a domeniului său de aplicare în proiectul de lege privind dezvoltarea tehnologiei de tip cloud și a IA;

68.remarcă necesitatea de a garanta stocarea datelor și puterea de calcul, precum și infrastructurile de calcul distribuit; invită Comisia să se asigure că utilizatorii serviciilor de cloud au posibilitatea de a alege soluții care să răspundă nevoilor lor, prin eliminarea urgentă a barierelor din calea schimbării furnizorilor și a diversificării acestora cu ajutorul unor strategii multicloud, precum și prin promovarea unei piețe europene competitive de cloud, reducând astfel dependența de un singur furnizor și consolidând suveranitatea digitală;

69.invită Comisia să valorifice inițiative precum 8ra și PIIEC-ISC pentru a promova infrastructura descentralizată de cloud și la marginea rețelei, care favorizează suveranitatea și contribuie la reducerea dependenței de furnizorii străini și la asigurarea rezilienței, sporind totodată flexibilitatea operațională în Europa;

70.salută inițiativa InvestAI, inclusiv gigafabricile de IA; subliniază că Europa trebuie să se poziționeze ca lider mondial în domeniul antrenării modelelor de inteligență artificială, al cercetării științifice și al progreselor în domeniul calculului cuantic; se angajează să sprijine în continuare dezvoltarea IA prin lansarea unor inițiative precum fabricile de IA, pentru a oferi putere de procesare întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor în faza de extindere și cercetătorilor;

71.invită Comisia să sprijine în continuare proiectarea și dezvoltarea de IA europeană și să adopte politici și măsuri care să permită sectoarelor industriale europene să beneficieze de datele lor și de implementarea IA;

72.subliniază că implementarea întârziată a inovațiilor bazate pe IA împiedică progresul tehnologic, competitivitatea pieței și transformarea digitală în UE;

73.se așteaptă ca modelul de finanțare public-privat să deblocheze investiții private fără precedent în IA, ceea ce va permite accesul întreprinderilor nou-înființate și al industriei la supercalculatoare;

74.recunoaște nevoia urgentă de a stabili o foaie de parcurs clară pentru dezvoltarea tehnologiei cuantice, inclusiv a calculului cuantic și a criptării cuantice, asigurând că investițiile publice și private contribuie la aplicații comerciale concrete;

75.invită Comisia să realizeze o evaluare a cadrelor naționale existente privind mediile de testare pentru tehnologia cuantică și a modului în care li se aplică legislația în vigoare, pentru a preveni fragmentarea pieței; salută anunțul referitor la strategia privind tehnologiile cuantice și la actul legislativ privind tehnologiile cuantice din Busola pentru competitivitate a Comisiei;

76.îndeamnă Comisia să se asigure că actul legislativ privind tehnologia cuantică, însoțit de o evaluare a impactului, plasează Europa pe un loc fruntaș pentru excelență și inovare în domeniul tehnologiilor cuantice prin investiții în cercetare, dezvoltare și inovare, prin mobilizarea de fonduri pentru extinderea ecosistemului, a capacităților și a producției de tehnologii cuantice europene și prin asigurarea comercializării în Europa a cercetării de top din domeniul tehnologiilor cuantice; subliniază că acesta ar trebui să ofere aplicații tehnologice concrete prin încurajarea politicilor care accelerează maturitatea tehnologică și facilitează tranziția de la cercetare la succesul comercial;

77.solicită investiții specifice, colaborare în cadrul industriei și cadre de reglementare care să sprijine dezvoltarea, extinderea și adoptarea pe piață a tehnologiilor cuantice în sectoare-cheie;

78.solicită o strategie coordonată a UE în domeniul criptografiei postcuantice pentru a proteja datele de viitoarele amenințări cibernetice;

79.solicită Comisiei să sprijine ecosistemele pentru schimbul de date specifice industriei în cadrul sectoarelor industriale, încurajând colaborarea și stimulând inovarea, dar menținând totodată suveranitatea datelor și asigurând conformitatea cu legislația UE, astfel cum se prevede în Regulamentul privind datele; îndeamnă Comisia să asigure o respectare strictă a legii pentru a garanta că actorii care au o poziție dominantă pe piață nu impun condiții neloiale IMM-urilor atunci când accesează și partajează date;

80.consideră că este necesar să se asigure o infrastructură interconectată care să permită centrelor de date să colaboreze în mod eficient, în conformitate cu standarde comune, beneficiind de o conectivitate de mare viteză și menținând totodată flexibilitatea, securitatea și scalabilitatea; consideră că acest sistem interconectat ar contribui la asigurarea unei redundanțe distribuite, astfel încât datele și serviciile să rămână disponibile chiar și în cazul în care un centru de date nu mai funcționează;

81.solicită Comisiei să acorde prioritate interoperabilității între platforme, permițând integrarea fără sincope a datelor între întreprinderi și sectoare, în conformitate cu cerințele Regulamentului privind datele, care prevăd obligații privind portabilitatea și interoperabilitatea datelor pentru serviciile de cloud și serviciile la marginea rețelei; subliniază necesitatea asigurării respectării stricte a acestor dispoziții pentru a preveni dependența de furnizor și pentru a garanta că ecosistemele industriale europene pot valorifica inovarea bazată pe date fără bariere tehnice sau contractuale;

82.reamintește planul Comisiei prin care centrele de date ar urma să devină neutre din punct de vedere climatic și foarte eficiente din punct de vedere energetic până în 2030; consideră că este necesar să se îmbunătățească integrarea centrelor de date cu sistemul energetic, punându-se accentul pe reutilizarea căldurii și pe furnizarea de servicii de flexibilitate pentru a răspunde nevoilor rețelei de electricitate; recunoaște necesitatea de a stimula cercetarea în domeniul răcirii și al procesoarelor eficiente din punct de vedere energetic, fiind nevoie totodată să se acorde o atenție deosebită sprijinirii centrelor de date din UE; îndeamnă Comisia să asigure punerea în aplicare clară și coerentă a cerințelor juridice existente pentru operatorii de centre de date în legislația UE și în statele membre;

83.solicită Comisiei și statelor membre să majoreze și să orienteze investițiile publice specifice, precum și să mobilizeze investițiile private în infrastructura digitală pentru a permite extinderea și modernizarea centrelor de date;

84.invită Comisia să ia măsuri coordonate pentru a proteja cablurile submarine și pentru a consolida securitatea cablurilor și capacitățile de reparare; subliniază că trebuie continuate investițiile în construcția de noi cabluri submarine pentru a asigura redundanța; salută rolul UE în cofinanțarea unor astfel de proiecte pentru îmbunătățirea infrastructurii digitale și a conectivității în toate statele membre; invită Comisia să exploreze sinergiile potențiale dintre întreținerea infrastructurilor submarine digitale și energetice;

85.subliniază importanța îmbunătățirii capacităților de reparare și a mecanismelor de răspuns ale UE și ale statelor membre pentru gestionarea distrugerii cablurilor submarine, care sunt esențiale pentru menținerea unor comunicații securizate și neîntrerupte; evidențiază importanța cooperării internaționale pentru repararea cablurilor sabotate și facilitarea investițiilor necesare și solicită instituirea unei flote de reparații cu reacție rapidă la nivelul UE, pentru a asigura redresarea rapidă și continuitatea operațională în caz de perturbări; solicită Comisiei să facă o evaluare a măsurilor de reglementare pentru a asigura accesul echitabil și securitatea, indiferent dacă infrastructurile sunt private sau publice;

86.salută adoptarea Planului de acțiune privind securitatea cablurilor, care va fi organizat în jurul a patru piloni: prevenire, detectare, răspuns și reparare și descurajare; subliniază importanța punerii sale în aplicare integrale și prompte; îndeamnă, în contextul geopolitic actual, la creșterea investițiilor în tehnologii pentru a consolida securitatea și reziliența infrastructurii submarine și offshore;

87.invită Comisia să promoveze cercetarea și inovarea pentru a permite inovații tehnologice avansate în domeniul securității cablurilor, inclusiv sisteme de avertizare timpurie și evaluări ale amenințărilor bazate pe IA;

88.îndeamnă Comisia să revizuiască instrumentele disponibile concepute pentru a mobiliza mai bine investițiile private în sprijinul proiectelor de interes european privind cablurile (PIEC); invită Comisia să includă proiectele de cabluri submarine în lista PIIEC; recunoaște necesitatea de a eficientiza și a simplifica cererile și procesul administrativ care reglementează PIIEC;

89.reamintește activitatea legislativă desfășurată în cursul legislaturii anterioare, care a vizat îmbunătățirea semnificativă a securității cibernetice în UE; salută, în special, adoptarea Regulamentului privind reziliența cibernetică, a Regulamentului privind solidaritatea cibernetică și a Directivei NIS2; subliniază necesitatea de a pune în aplicare și de a asigura respectarea acestor măsuri în mod uniform și în timp util;

90.invită Comisia să prezinte un raport de evaluare referitor la Regulamentul privind securitatea cibernetică și să propună un act legislativ pentru a-l revizui în vederea consolidării cadrului de securitate cibernetică al UE, cu un accent deosebit pe interacțiunea dintre suveranitate și securitate; invită, de asemenea, Comisia să consolideze protecția infrastructurii strategice și critice și să prevină ingerințele externe din partea entităților care fac obiectul legislației extrateritoriale, precum și să accelereze procesul de adoptare a sistemelor UE de certificare a securității cibernetice; solicită consolidarea mandatului Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) pentru a include coordonarea răspunsului în situații de criză, supravegherea certificării securității cibernetice pentru infrastructura critică și asigurarea punerii în aplicare uniforme a standardelor de securitate cibernetică pe întreaga piață unică;

91.subliniază importanța viitoarei strategii europene de securitate internă în consolidarea securității cibernetice și a protejării infrastructurilor critice;

92.constată cu îngrijorare că, potrivit celui de Al doilea raport referitor la progresele statelor membre în punerea în aplicare a setului de instrumente al UE privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G, 14 state membre încă nu au pus în aplicare nicio restricție privind furnizorii cu un grad ridicat de risc, ceea ce creează vulnerabilități de securitate semnificative; solicită punerea în aplicare integrală a setului de instrumente al UE pentru securitatea rețelelor 5G, pentru a reduce dependența de furnizorii cu grad ridicat de risc; invită Comisia să facă setul de instrumente obligatoriu, în special în ceea ce privește furnizorii cu grad ridicat de risc din infrastructurile critice;

93.consideră că, pentru o veritabilă suveranitate tehnologică, UE trebuie să dispună de alternative comerciale viabile; subliniază că UE trebuie să urmărească urgent o agendă globală de simplificare și reducere a birocrației pentru a promova un mediu favorabil inovării, capabil să sprijine alternativele europene competitive la actorii digitali dominanți la nivel mondial; insistă că sarcinile administrative excesive, cadrele de reglementare fragmentate, o piață unică digitală incompletă și procedurile prea complexe de conformitate afectează în mod disproporționat întreprinderile nou-înființate, întreprinderile în curs de extindere și IMM-urile europene, limitându-le capacitatea de a concura la nivel mondial; recunoaște, prin urmare, că UE ar trebui să acorde prioritate raționalizării reglementărilor și aprofundării pieței unice digitale, asigurându-se că legislația este proporțională, bazată pe inovare și nu împiedică dezvoltarea de soluții tehnologice europene;

94.subliniază necesitatea ca noile propuneri legislative să fie aliniate la principiile unei mai bune legiferări, asigurându-se că orice nouă măsură de politică digitală care afectează competitivitatea este însoțită de evaluarea impactului, inclusiv de verificarea competitivității, a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie care evaluează dacă instrumentul legislativ este necesar, proporțional și nu creează sarcini inutile pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, și nici asupra efectelor sale competitivității, posibilităților de investiții și bunăstării consumatorilor;

95.subliniază că simplificarea legislației UE nu trebuie să pună în pericol niciunul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale întreprinderilor și, prin urmare, să pună în pericol securitatea în materie de reglementare; consideră că nicio propunere de simplificare nu ar trebui prezentată în grabă, fără o analiză, consultare și evaluare a impactului adecvate;

96.salută angajamentul Comisiei de a aplica pe deplin, în legislația UE, principiul reducerii sarcinii pentru întreprinderi; invită, prin urmare, Comisia să își intensifice eforturile urmărind să elimine mai multe costuri și sarcini administrative pentru întreprinderi în comparație cu beneficiile care ar rezulta din orice noi cerințe de reglementare introduse la nivelul UE în același domeniu de politică, astfel încât barierele la intrarea pe piață să fie eliminate pentru a ajuta întreprinderile europene să se extindă și să se dezvolte;

97.invită Comisia să asigure simplificarea, punerea în aplicare și respectarea consecventă a legislației UE în domeniul digital prin pachetul digital care simplifică definițiile și procedurile de raportare, evaluează modalitățile de relaxare a obligațiilor de raportare și reduce decalajul dintre industrie și guvern;

98.consideră că sprijinirea întreprinderilor și a inovatorilor pentru a rămâne în Europa prin dezvoltarea UE ca mediu de afaceri atractiv și flexibil este esențială pentru consolidarea suveranității tehnologice; subliniază, în acest sens, că reglementarea excesivă și sarcina administrativă ar trebui evitate, iar normele UE ar trebui să fie clare, coerente, previzibile, proporționale și neutre din punct de vedere tehnologic, menținând astfel un mediu de reglementare competitiv la nivel mondial; consideră că noile metode de achiziții publice și dezvoltarea de spații de testare în materie de reglementare și de standuri de încercare ar trebui să contribuie, de asemenea, la crearea unui cadru propice inovării;

99.salută propunerea Comisiei privind un al 28-lea regim juridic, recunoscând că un set unic și armonizat de norme la nivelul UE va schimba radical situația investițiilor și inovării în domeniul digital; consideră că reducerea fragmentării în materie de reglementare în 27 de regimuri juridice naționale va stimula investițiile private, va reduce costurile pentru asigurarea conformității și va accelera implementarea infrastructurii, produselor și serviciilor digitale din noua generație; încurajează Comisia să se asigure că acest cadru abordează în mod specific barierele de reglementare din sectorul digital, cum ar fi autorizarea și fluxurile transfrontaliere de date, pentru a crea o veritabilă piață unică digitală;

100.îndeamnă Comisia să stabilească un punct de contact unic pentru a simplifica procesul de depunere a cererilor pentru accesul sectorului privat la mecanismele de finanțare ale UE, asigurându-se că întreprinderile private, IMM-urile și întreprinderile nou-înființate pot participa mai ușor la programele de investiții digitale;

101.subliniază că centrele de date vor exercita o presiune suplimentară asupra rețelelor electrice, ceea ce face imperios necesară consolidarea acestora prin investiții anticipative; subliniază că centrele de date pot contribui, de asemenea, la stabilizarea rețelei prin participarea la flexibilitatea părții de consum; solicită măsuri de stimulare a acestor contribuții pe baza punerii în aplicare a reformei revizuite a pieței europene a energiei electrice;

102.invită Comisia și statele membre să propună și să pună în aplicare instrumente care să asigure planificarea ordonată a cererii tot mai mari de energie din partea centrelor de date, facilitând amplasarea lor strategică în apropierea surselor de energie disponibile și reducând astfel la minimum dependența de infrastructura de rețea mai largă;

103.recunoaște că fibra optică este mai eficientă din punct de vedere energetic decât rețelele tradiționale de cupru; admite importanța reducerii consumului de energie în transmiterea datelor și a asigurării stabilității și eficienței pe termen lung;

104.invită Comisia să asigure aprovizionarea fiabilă și suficientă cu energie și tehnologie „zero net” pentru a sprijini infrastructura digitală a viitorului;

105.recunoaște nevoia urgentă de profesioniști mai calificați în domeniile digitale pentru a îndeplini obiectivele strategice ale UE; invită statele membre să elaboreze strategii și stimulente naționale pentru a păstra talentele europene și a atrage cei mai buni profesioniști din domeniul digital din lume, consolidând astfel capacitatea de inovare și poziția de lider tehnologic a UE;

106.subliniază că este important să se elimine decalajul în materie de competențe digitale și STIM pentru a consolida reziliența tehnologică, capacitatea de inovare și autonomia strategică deschisă; invită statele membre să consolideze investițiile în educația digitală, perfecționare și recalificare, în special în domeniile esențiale pentru dubla tranziție verde și digitală; susține că este necesar să se acorde prioritate investițiilor care abordează deficitul de competențe digitale, în special în domeniul IA, al securității cibernetice, al analizei datelor și al tehnologiilor curate, pentru a sprijini inovarea și suveranitatea tehnologică;

107.solicită strategii coordonate la nivel național pentru a îmbunătăți accesul la o educație STIM de înaltă calitate, pentru a promova învățarea pe tot parcursul vieții și pentru a atrage talente în TIC și în domenii conexe; încurajează parteneriatele dintre instituțiile publice, industrie și furnizorii de servicii educaționale pentru a se asigura că programele de învățământ sunt aliniate la evoluția nevoilor pieței;

108.solicită intensificarea eforturilor de îmbunătățire a alfabetizării digitale și a competențelor digitale în toate sectoarele demografice, punând accentul pe educația STIM timpurie, pe educația și formarea profesională și pe învățarea pe tot parcursul vieții în domeniul tehnologiilor digitale; recomandă alinierea strategiilor naționale de educație și formare la obiectivul deceniului digital al UE ca 80 % din populație să dețină competențe digitale de bază până în 2030, punând accentul pe politici favorabile incluziunii din punctul de vedere al genului pentru a crește participarea femeilor în domeniile TIC și STIM; invită instituțiile UE să ia măsuri concrete pentru a respecta angajamentele menționate în Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital, atât în cadrul UE, cât și în cooperarea Uniunii cu țările terțe;

109.sprijină instituirea unui cadru comun al UE de certificare a competențelor digitale și tehnice pentru a îmbunătăți recunoașterea și portabilitatea calificărilor între statele membre;

110.încurajează Banca Europeană de Investiții (BEI) și instituțiile naționale de dezvoltare să sprijine reținerea talentelor în domeniul digital prin coinvestiții în întreprinderi nou-înființate europene de tehnologie profundă, asigurând că inovarea finanțată de UE rămâne în regiune și contribuie la suveranitatea tehnologică a Europei;

111.recunoaște importanța reducerii decalajului dintre cercetare și comercializare și solicită Comisiei să consolideze valorificarea inovării în cadrul UE;

112.consideră că capacitatea Europei de a transforma cercetarea în soluții gata de comercializare este esențială pentru crearea capacităților necesare și pentru reducerea dependenței de tehnologiile din afara UE;

113.subliniază că fondurile trebuie alocate strategic pentru a accelera dezvoltarea și introducerea pe piață a unor soluții care să consolideze reziliența tehnologică a Europei și să stimuleze inovarea; subliniază importanța unei structuri de finanțare mai flexibile, bazate pe excelență, în special pentru îmbunătățirea transpunerii cercetării în aplicații industriale; solicită creșterea investițiilor în cercetare și inovare pentru a consolida cunoștințele și capacitățile tehnologice ale Europei și insistă ca finanțarea UE pentru cercetare, dezvoltare și inovare să se bazeze pe concurență deschisă și excelență;

114.subliniază necesitatea unor politici care să sprijine inovarea industrială, inclusiv a unor investiții specifice în tehnologii strategice esențiale în care Europa poate juca un rol de lider la nivel mondial, cum ar fi calculul cuantic, pentru a construi un ecosistem de inovare;

115.consideră că investițiile private în cercetare, dezvoltare și inovare sunt extrem de importante și solicită UE să creeze stimulente care să mobilizeze în mod eficace finanțarea privată pentru dezvoltarea tehnologiilor critice, inclusiv prin parteneriate public-privat;

116.subliniază nevoia urgentă de stimulente mai puternice pentru a mobiliza capitalul sectorului privat pentru inovarea bazată pe tehnologie; încurajează statele membre să introducă stimulente fiscale specifice, simplificări ale reglementărilor și instrumente de partajare a riscurilor concepute să atragă capital privat în sectorul tehnologiei și cel digital; subliniază necesitatea de a raționaliza fluxurile transfrontaliere de capital în cadrul pieței unice pentru a facilita accesul la finanțare pentru întreprinderile nou-înființate europene inovatoare;

117.este ferm convins că promovarea interoperabilității și a standardelor UE este esențială pentru stimularea competitivității în sectorul tehnologic, deoarece acest lucru garantează că produsele pot fi conectate și pot funcționa împreună, ceea ce încurajează inovarea și piețele deschise; reamintește că atât interoperabilitatea, cât și standardele tehnologice comune deschid calea pentru funcționarea pieței unice;

118.subliniază că Comisia trebuie să își intensifice angajamentul în cadrul structurilor globale de standardizare existente și să se concentreze pe adoptarea la nivel internațional a standardelor europene printr-o abordare ascendentă, evitând centralizarea;

119.salută angajamentul UE de a negocia acorduri în domeniul comerțului digital care să faciliteze dezvoltarea de infrastructuri digitale securizate și competitive cu țările partenere; încurajează Comisia să își intensifice eforturile de negociere a acordurilor în domeniul comerțului digital cu alte țări partenere;

120.invită Comisia să accelereze cooperarea tehnică în cadrul forurilor multilaterale, cum ar fi G7, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Organizația Mondială a Comerțului (OMC), pentru a elabora standarde globale pentru guvernanța digitală, reglementarea IA, fluxurile transfrontaliere de date și tehnologiile emergente;

121.îndeamnă Comisia să facă progrese în negocierile privind o soluție permanentă la moratoriul OMC privind comerțul electronic pentru a preveni introducerea tarifelor digitale, asigurându-se că comerțul digital internațional rămâne deschis, previzibil și favorabil inovării;

122.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.