1.reamintește că articolul 127 din TFUE prevede că „obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale, denumit în continuare «SEBC», este menținerea stabilității prețurilor. Fără a aduce atingere obiectivului privind stabilitatea prețurilor, SEBC susține politicile economice generale din Uniune cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii, definite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană. SEBC acționează în conformitate cu principiul unei economii de piață deschise în care concurența este liberă, favorizând alocarea eficientă a resurselor și respectând principiile stabilite la articolul 119”;

2.subliniază că independența statutară a BCE prevăzută în tratate este indispensabilă pentru îndeplinirea mandatului care i-a fost încredințat, acela de a menține stabilitatea prețurilor;

3.evidențiază că BCE răspunde în fața Parlamentului; reliefează că în îndeplinirea mandatului său BCE trebuie să ia decizii fără ingerințe politice; observă că băncile centrale ar trebui să fie independente, dar nu izolate;

4.observă cât este de importantă transparența pentru responsabilizare și că este nevoie de o arhitectură instituțională solidă și de mecanisme solide de responsabilizare; consideră binevenite în acest sens acordurile sub forma unui schimb de scrisori între Parlamentul European și BCE privind structurarea practicilor de interacțiune în domeniul activităților de bancă centrală;

5.invită BCE să se străduiască să îmbunătățească instrumentele care măresc transparența, cum ar fi indicii de referință, informațiile privind ipotezele bazate pe modele și evaluările evoluției inflației realizate de Consiliul guvernatorilor;

6.salută independența BCE, consacrată la articolul 130 din TFUE; subliniază că independența reclamă ca acțiunile BCE să rămână apolitice;

7.reiterează declarația de solidaritate cu Rezervele Federale ale SUA făcută de BCE și de băncile centrale din întreaga lume, subliniind importanța menținerii independenței băncii centrale, cu respectarea deplină a statului de drept și a responsabilității democratice;

8.pune în evidență obiectivul principal al BCE, acela de a menține stabilitatea prețurilor, acesta reprezentând una dintre condițiile necesare ale creșterii economice, competitivității și stabilității economice în Uniune;

9.se declară îngrijorat de inflația ridicată din anii de după pandemia de COVID-19, inflație provocată de șocurile de la nivelul ofertei; constată că în această perioadă ar fi fost justificată o revenire rapidă la stabilitatea prețurilor prin decizii ale BCE; invită BCE să analizeze temeinic în raportul său anual cauzele acestei inflații ridicate și să prezinte un set de recomandări de politică cu ajutorul cărora să se tragă concluziile corecte din viitoarele crize inflaționiste;

10.consideră oportună scăderea inflației față de ratele din 2022-2023, precum și recenta stabilizare a acesteia; constată că BCE a redus rata de dobândă pasivă cu 200 de puncte de bază între iunie 2024 și iunie 2025; recunoaște că persistă riscul unei noi creșteri bruște a inflației; subliniază că alți pași către relaxarea politicii monetare ar trebui făcuți cu prudență, pe baza datelor și ar trebui ghidați de stabilitatea prețurilor;

11.se declară îngrijorat de costul ridicat al vieții, deoarece prețurile la alimente și energie au crescut în Europa de la pandemia de COVID-19; constată că, în medie, prețul unei mese în zona euro în 2025 este cu o treime mai mare decât înainte de pandemia de COVID-19 Blogul Băncii Centrale Europene, „When groceries bite, the role of food prices for inflation in the euro area” (Când alimentele ne ustură la buzunar, rolul prețurilor la alimente în inflația din zona euro), 25 septembrie 2025., și că acest lucru a afectat îndeosebi gospodăriile cu venituri mici;

12.scoate în evidență mai cu seamă efectul de denaturare pe care l-ar putea avea incertitudinea geopolitică, riscurile pentru securitatea energetică și perturbările comerțului asupra evoluției prețurilor;

13.invită BCE să aprecieze dacă obiectivul său simetric este adecvat luând în considerare și factori calitativi; ia cunoștință de evaluarea strategiei de politică monetară pentru 2025 și încurajează BCE să facă periodic astfel de evaluări;

14.subliniază că programele de achiziționare ale BCE sunt instrumente neconvenționale de politică monetară care au efecte secundare; constată îndeosebi că programele de achiziționare a activelor pot denatura semnalele referitoare la prețuri; observă că BCE a început să își reducă doar foarte treptat bilanțul; susține BCE în demersul de a-și reduce rolul direct în achiziționarea de titluri de valoare; încurajează BCE să renunțe treptat la programele sale de achiziționare de titluri de stat; regretă impactul poziției bugetare asupra modului în care BCE își îndeplinește mandatul principal;

15.regretă că de la criza financiară din 2008 schemele de creditare pe termen scurt ale BCE au înlocuit în mare măsură piața de finanțare interbancară privată; invită BCE să nu plătească băncilor rate ale depozitelor care depășesc ratele pieței, deoarece acest lucru se opune principiului unei economii cu o piață deschisă și cu concurență liberă, și să elimine orice obstacol care îngreunează redresarea piețelor interbancare negarantate pe termen scurt;

16.evidențiază că este important ca cerințele de calitate pentru garanțiile reale din acordurile de împrumut încheiate cu BCE să fie la standarde înalte; recunoaște că standardele pentru garanțiile reale pot fi folosite ca un instrument pentru transmisia politicii monetare;

17.susține BCE în eforturile sale de a include locuințele ocupate de proprietari în monitorizarea indicilor prețurilor, atât din motive de reprezentativitate, cât și de comparabilitate între țările din zona euro, cu condiția unei abordări armonizate și solide din perspectivă metodologică;

18.observă că în temeiul articolului 127 alineatul (1) din TFUE, BCE trebuie să susțină politicile economice generale din Uniune cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii prevăzute la articolul 3 din TUE, atâta timp cât angajamentul său privind stabilitatea prețurilor nu este lezat;

19.reamintește că Eurosistemul a fost construit pe principiul dominanței monetare;

20.accentuează, în contextul uniunii economice și monetare și al cadrului de guvernanță economică al UE, că este important ca finanțele publice să fie sănătoase și viabile pentru a rezista într-un mediu cu rate mari ale dobânzii, pentru a completa eforturile BCE de a menține inflația la un nivel scăzut, pentru a păstra economia stabilă și a rămâne reziliente la șocurile economice și financiare viitoare;

21.ia act de soldurile TARGET2 divergente care decurg din tranzacții transfrontaliere; remarcă eventualele riscuri ca soldurile TARGET2 să devină structurale și sugerează că ar trebui avute în vedere ajustări ale altor politici decât cea monetară;

22.subliniază că BCE ar trebui să ia în considerare efectele potențiale ale schimbărilor climatice numai din perspectiva stabilității prețurilor și în limitele mandatului său;

23.constată că noțiunea de neutralitate a pieței este legată de principiul „unei economii de piață deschise în care concurența este liberă”; invită BCE, respectându-i independența, să remedieze disfuncționalitățile pieței și să asigure alocarea eficientă a resurselor pe termen lung, rămânând totodată cât se poate de apolitică și respectând neutralitatea pieței; subliniază că astfel de decizii nu trebuie luate în detrimentul îndeplinirii mandatului BCE;

24.constată că politicile monetare ale BCE care vizează îndeplinirea mandatului său principal sunt supuse unei evaluări a proporționalității;

25.reamintește că accesul egal la serviciile de plată este esențial pentru participarea la viața economică; subliniază că digitalizarea tot mai mare a plăților, dacă este lăsată exclusiv la latitudinea actorilor privați și din afara UE, riscă să creeze noi forme de excludere pentru utilizatori și pentru comercianți; subliniază că o monedă euro digitală online și offline ar trebui să contribuie la garantarea accesului universal la sistemele de plăți și a acceptării pe scară largă de către comercianții din întreaga UE, respectând totodată pe deplin standardele de confidențialitate și de protecție a datelor;

26.salută discuțiile în curs privind moneda euro digitală; subliniază că, în contextul unei incertitudini geopolitice sporite și al dependenței excesive de infrastructurile de plăți din afara UE, introducerea unei monede euro digitale, concepută pentru a completa numerarul și serviciile bancare private, este esențială pentru a consolida suveranitatea monetară a UE, a reduce fragmentarea plăților de retail și a sprijini integritatea și reziliența pieței unice;

27.salută inițiativele în curs pe termen scurt (Pontes) și pe termen lung (Appia) privind proiectele de tehnologie a registrelor distribuite pentru decontările interbancare aferente bazei monetare;

28.accentuează că este important să se păstreze rolul numerarului; ia act de discuțiile în curs despre propunerea privind statutul de mijloc legal de plată;

29.invită BCE să întărească monitorizarea criptoactivelor, cum ar fi criptomonedele stabile;

30.susține BCE în eforturile sale de a lua în considerare rolul internațional al monedei euro prin suficiente linii de swap valutar și linii repo, printre altele;

31.urează bun-venit Republicii Bulgaria în rândul membrilor zonei euro, în calitate de al 21-lea membru, de la 1 ianuarie 2026;

32.se declară îngrijorat de indisponibilitatea temporară a sistemelor de decontare pe bază brută în timp real T2 și T2S ale BCE în februarie 2025; invită BCE să monitorizeze îndeaproape și să asigure buna funcționare a sistemelor de decontare;

33.se declară îngrijorat de pierderile consecutive suferite de BCE în 2023 și 2024 din cauza riscului ratei dobânzii; constată că aceste pierderi nu au compromis capacitatea operațională a Eurosistemului de a-și pune în aplicare politica monetară;

34.susține rolul BCE în promovarea stabilității financiare în cadrul mecanismului unic de supraveghere și funcția BCE de creditor de ultimă instanță al instituțiilor solvabile, în schimbul unor garanții bune și la rate de penalizare, pentru a proteja lichiditatea și încrederea pe timp de criză;

35.susține BCE în eforturile sale de a îmbunătăți alfabetizarea financiară în UE;

36.consideră oportun angajamentul BCE de a face eforturi de simplificare, cum ar fi, de pildă, prin crearea Grupului operativ la nivel înalt al BCE privind simplificarea; evidențiază că activitatea grupului operativ și acțiunile subsecvente pe care le întreprinde trebuie să fie foarte ambițioase și consideră binevenite discuțiile în profunzime ale BCE cu Parlamentul;

37.invită BCE să promoveze un dialog intern deschis și constructiv; cere să se îmbunătățească mai departe cadrele de reprezentare a personalului și cadrul intern de avertizare în interes public al BCE;

38.reiterează că ar trebui să existe un echilibru de gen al numirilor în Comitetul executiv al BCE, că acestea ar trebui făcute pe baza meritelor și a abilităților, Parlamentului prezentându-i-se liste scurte, și că persoane de toate genurile ar trebui să aibă șanse egale de a fi guvernatori ai băncii lor centrale de la nivel național;

39.invită SEBC să continue și să își consolideze dialogul cu parlamentele naționale, ceea ce, în opinia sa, ar întări legitimitatea și politicile SEBC;

40.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.