1.este îngrijorat că, în 2024, 93,3 milioane de persoane din UE erau încă expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv 20 de milioane de copii, ceea ce înseamnă unul din patru copii din UE, și că 27 de milioane de persoane din UE erau afectate de privare materială și socială severă;

2.evidențiază că sărăcia este un fenomen complex care afectează toate domeniile vieții, este înrădăcinată în inechitate sistemică și structurală și se intersectează cu inegalitățile istorice care au la bază dimensiunea și exprimarea de gen, rasa și etnia, religia, statutul de migrant, vârsta, orientarea sexuală și dizabilitățile;

3.accentuează că politica cea mai sustenabilă de reducere a sărăciei este cea care îi previne în primul rând apariția; solicită o abordare cuprinzătoare a prevenirii, care să abordeze cauzele profunde și aspectele multidimensionale ale sărăciei și ale excluziunii sociale, precum și punctele în care acestea se intersectează, în ceea ce privește accesul la locuri de muncă de calitate, protecția socială și venitul minim, serviciile publice, educația, intervenția în primii ani de viață, asistența medicală, hrana, locuințele, energia și impozitarea; evidențiază că sărăcia poate fi combătută doar prin promovarea unor politici care să asigure caracterul indivizibil și universal al drepturilor politice, economice, sociale și culturale;

4.reamintește că sărăcia afectează disproporționat grupurile marginalizate și vulnerabile ale societății, precum femeile, familiile, persoanele care provin din medii rasiale și etnice diferite, romii și travellers, persoanele fără adăpost, copiii instituționalizați, persoanele LGBTQIA+, persoanele în vârstă și tinerii, persoanele cu dizabilități, persoanele care se confruntă cu discriminare pe motive de religie sau convingeri, persoanele cu boli cronice și dependențe, îngrijitorii informali și părinții unici susținători ai familiilor monoparentale; evidențiază că este nevoie de măsuri specifice pentru a remedia acest aspect, acordând o atenție deosebită persoanelor celor mai vulnerabile la sărăcia extremă;

5.reamintește că UE s-a angajat în planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale să reducă până în 2030 numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială cu cel puțin 15 milioane, dintre care cel puțin 5 milioane de copii; accentuează că, fără o schimbare de paradigmă în abordarea combaterii sărăciei și fără o finanțare adecvată, UE și statele sale membre nu vor atinge aceste obiective de reducere a sărăciei;

6.invită Comisia să prezinte o strategie cuprinzătoare, ambițioasă și finanțată adecvat de combatere a sărăciei, care să includă următoarele obiective și orientări generale:(a)recunoașterea sărăciei ca o încălcare a demnității umane ce subminează exercitarea deplină a drepturilor omului și ca fundament pentru promovarea unei abordări bazate pe drepturi, în conformitate cu cadrele juridice internaționale, în special cu articolul 25 din Declarația universală a drepturilor omului;(b)stabilirea obiectivului de eradicare urgentă a sărăciei până cel târziu în 2035, pe baza standardelor aferente obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și Pilonului european al drepturilor sociale, elaborând, în același timp, indicatori interimari de progres, etape clare și un cadru de monitorizare care să permită o coordonare adecvată a politicilor și a nevoilor de finanțare;(c)o coordonare adecvată între Comisie și statele membre și, acolo unde este cazul, cu autoritățile regionale, respectând principiul subsidiarității, în vederea atingerii acestui obiectiv;(d)o abordare cuprinzătoare, centrată pe oameni și integrată, bazată pe ciclul de viață, a politicilor pe termen lung de combatere a sărăciei, care să combine măsuri universale și specifice începând din copilărie și pe parcursul tuturor etapelor vieții, cu scopul de a eradica sărăcia și de a promova incluziunea socială ca un criteriu transversal în politicile sectoriale;(e)participarea persoanelor care au trecut prin experiența sărăciei la definirea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor care le afectează, într-un mod incluziv, real și transparent, alături de o metodologie și consolidarea capacităților;(f)integrarea unui principiu fundamental și orizontal al nediscriminării în întreaga strategie de combatere a sărăciei pentru a elimina inegalitățile structurale și stigmatizările societale înrădăcinate în discriminare, care exacerbează sărăcia și excluziunea socială;(g)alocarea unor resurse bugetare adecvate și susținute pentru măsurile de combatere a sărăciei prin intermediul CFM și al mecanismelor bugetare naționale pentru a sprijini punerea deplină în aplicare a strategiei de combatere a sărăciei și pentru a-i asigura impactul pe termen lung;

7.invită Comisia să recunoască legăturile structurale dintre sărăcie și violența bazată pe gen și să facă din combaterea violenței bazate pe gen o strategie principală pentru eradicarea sărăciei, în special în rândul femeilor și al copiilor, recunoscând că eliminarea tuturor tipurilor de violență este esențială pentru ca femeile să poată participa pe deplin la comunitățile lor și la economie, să poată avea acces la educație, ocuparea forței de muncă și servicii sociale și astfel să poată să atingă independența financiară; îndeamnă Comisia și statele membre să stimuleze investițiile publice în politicile care se ocupă de violența bazată pe gen; salută ratificarea de către UE a Convenției de la Istanbul și îndeamnă Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania și Slovacia să își finalizeze procesele de ratificare fără întârziere; invită Comisia să asigure punerea în aplicare efectivă a Directivei privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, garantând că femeile care se confruntă cu sărăcia și cu alte tipuri de violență au acces adecvat și necondiționat la adăposturi, la servicii de sprijin pentru supraviețuitori, la asistență juridică și la protecție socială, indiferent de statutul lor de rezidente sau de migrante;

8.invită Comisia și statele membre să includă obiectivul ocupării integrale a forței de muncă cu locuri de muncă decente, al unei protecții sociale adecvate și al serviciilor pentru toți, precum și al unei distribuții echitabile a veniturilor și a bogăției ca direcție pentru politicile economice și sociale; invită, în acest context, Comisia și statele membre să își consolideze politicile active în domeniul pieței forței de muncă, în special pentru persoanele cu cel mai greu acces la locuri de muncă; subliniază că politicile active eficace în domeniul pieței forței de muncă ar trebui să urmărească mai mult decât accesul la locuri de muncă și să includă și servicii care să ajute oamenii să rămână încadrați în muncă;

9.invită Comisia și statele membre să promoveze politici de protejare și promovare a drepturilor lucrătorilor, a locurilor de muncă de calitate, a relațiilor de muncă stabile și a protecției împotriva concedierii nejustificate, a salariilor echitabile, inclusiv a remunerației egale pentru muncă egală și a remunerației egale între femei și bărbați, a învățării pe tot parcursul vieții, a perfecționării și recalificării, a sănătății și siguranței la locul de muncă, a nediscriminării și a accesului la protecție socială adecvată; salută, în acest sens, anunțarea unei foi de parcurs privind locurile de muncă de calitate, care urmărește asigurarea unei tranziții juste pentru toți lucrătorii și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, în special prin creșterea acoperirii negocierilor colective; subliniază că această foaie de parcurs reprezintă o ocazie de a institui un drept individual la formare și la învățarea pe tot parcursul vieții; accentuează că sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă este o problemă persistentă pentru unul din doisprezece lucrători din întreaga UE; insistă, în acest context, că în UE nu ar trebui să existe sărăcie în rândul persoanelor încadrate în muncă și îndeamnă Comisia și statele membre să soluționeze cu seriozitate această problemă, eliminând barierele structurale prin concentrarea nu numai asupra calității locurilor de muncă, ci și, printre altele, asupra accesului la servicii de îngrijire a copiilor și asupra sprijinului pentru acestea, îmbunătățind recunoașterea calificărilor și abordând lipsa de orientare profesională adaptată și de sprijin prin formare; accentuează că transpunerea Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate va fi esențială pentru prevenirea și combaterea riscurilor de sărăcie în rândul lucrătorilor, consolidând în același timp stimulentele pentru încadrarea în muncă;

10.accentuează că este necesar să se consolideze participarea democratică la locul de muncă ca instrument de combatere a sărăciei persoanelor încadrate în muncă, prin dreptul la organizare și la acțiune colectivă și negocieri colective consolidate, prin drepturi sindicale, și anume libertatea de a înființa sindicate și de a se afilia la acestea, prin îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și prin asigurarea unor condiții de muncă echitabile, inclusiv în ceea ce privește timpul de lucru, precum și prin adaptarea condițiilor de muncă la nevoile oamenilor;

11.accentuează că este necesar să se consolideze serviciile publice de ocupare a forței de muncă, parcursurile de formare și sistemele de sprijin pentru căutarea unui loc de muncă destinate persoanelor care se confruntă cu sărăcia și grupurilor vulnerabile, în special șomerilor de lungă durată și persoanelor cu un nivel scăzut de calificare; subliniază importanța orientării individualizate, a recunoașterii competențelor informale și a corelării formării cu oportunități de angajare de calitate; invită statele membre să asigure dezvoltarea și extinderea cadrelor naționale pentru validarea învățării nonformale și informale, permițând recunoașterea experienței practice în sectoare precum construcțiile, agricultura, sănătatea și asistența socială, industria ospitalității, industria prelucrătoare și artizanală, sectorul logistic și cel al tehnologiei informației și a comunicațiilor, pe baza Recomandării Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale JO C 398, 22.12.2012, p. 1.;

12.subliniază importanța sprijinirii antreprenoriatului feminin și a posibilităților femeilor de a desfășura activități independente, în special în zonele rurale, insulare și alte zone geografice îndepărtate, ca mijloc de a realiza o mai bună incluziune economică și egalitatea de gen și de a combate sărăcia, creând locuri de muncă la nivel local și promovând dezvoltarea economică și incluzivă; invită Comisia și statele membre să asigure sprijin specific pentru antreprenoare prin îmbunătățirea accesului la finanțare, la formare în domeniul afacerilor, la instrumente digitale și la piețe; invită Comisia să elaboreze politici care să faciliteze accesul femeilor la locuri de muncă de calitate și la cariere în antreprenoriat, stimulând întreprinderile să angajeze și să promoveze femeile, în special mamele singure, și să ofere formule flexibile de lucru;

13.evidențiază că segregarea în ceea ce privește accesul la învățământul de masă pentru copiii cu dizabilități duce la excluziune socială și rămâne o provocare în întreaga UE; solicită ca strategia pentru combaterea sărăciei să asigure accesibilitatea educației pentru copiii cu dizabilități, atât în ceea ce privește infrastructura fizică, cât și resursele educaționale, cu scopul de a garanta egalitatea de șanse pentru toți elevii; evidențiază potențialul tehnologiilor asistive și al inteligenței artificiale (IA) la prețuri accesibile de a îmbunătăți predarea incluzivă pentru elevii cu dizabilități, oferind sprijin personalizat, instrumente adaptabile și o mai bună comunicare; încurajează statele membre să investească în aceste tehnologii și să se asigure că profesorii sunt instruiți pentru a le integra în mod eficace; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să asigure garanții solide împotriva diagnosticării eronate a dizabilităților intelectuale sau a nevoilor educaționale speciale în rândul copiilor romi, care duce la segregare educațională; subliniază importanța practicilor de evaluare nediscriminatorii și a politicilor educaționale incluzive care respectă drepturile și demnitatea tuturor copiilor;

14.recomandă Comisiei și statelor membre să țină seama de abordarea din raportul din 2023 al raportorului special al ONU privind sărăcia extremă și drepturile omului pentru a combate sărăcia prin accesul efectiv la muncă și obiectivul ocupării integrale a forței de muncă și al locurilor de muncă de calitate, și anume prin crearea sau consolidarea unor instrumente specifice care să vizeze în primul rând combaterea șomajului și a subocupării forței de muncă, furnizarea de sprijin personalizat și creșterea capacității de inserție profesională a persoanelor cu cel mai greu acces pe piața muncii, în special a celor din grupuri defavorizate și vulnerabile, cum ar fi romii și persoanele cu dizabilități; consideră că aceste instrumente ar trebui să țină seama atât de rolul sectorului privat, cât și de cel al sectorului public, precum și de responsabilitățile sociale ale statelor membre;

15.consideră că economia socială este o componentă esențială a economiei sociale de piață a UE și un factor care stimulează punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor sale, oferind adeseori locuri de muncă grupurilor vulnerabile și excluse; solicită ca strategia pentru combaterea sărăciei să consolideze economia socială în conformitate cu Planul de acțiune al UE pentru economia socială și cu Foaia de parcurs de la Liège pentru economia socială în Uniunea Europeană; își reia apelul adresat Comisiei de a explora mecanisme de finanțare inovatoare, precum obligațiunile cu impact social, pentru a finanța proiecte care să sprijine dezvoltarea economiei sociale în Europa Rezoluția Parlamentului European din 6 iulie 2022 referitoare la Planul de acțiune al UE pentru economia socială (JO C 47, 7.2.2023, p. 171).;

16.invită Comisia și statele membre, având în vedere criza costului vieții, să asigure accesul la bunuri și servicii esențiale la prețuri accesibile, cum ar fi alimentele, energia, apa, locuințele, transporturile și comunicațiile;

17.îndeamnă Comisia și statele membre să combată sărăcia prin promovarea unor politici publice care să asigure caracterul indivizibil și universal al drepturilor politice, economice, sociale și culturale; insistă asupra importanței unei abordări multidisciplinare și a combaterii sărăciei și a excluziunii sociale, în special prin promovarea accesului la locuințe, spații și servicii publice, asistență medicală, bunăstare și calitatea vieții; invită statele membre să elaboreze metodologii de evaluare a barierelor structurale sau sistemice care împiedică eradicarea sărăciei și a excluziunii sociale și participarea deplină în societate, indiferent dacă aceste bariere se regăsesc în sistemele lor juridice, în politicile publice sau în punerea lor în aplicare la nivel teritorial;

18.solicită includerea unor indicatori calitativi în strategia UE de combatere a sărăciei, pentru a reflecta mai bine aspectele multidimensionale ale sărăciei;

19.invită Comisia și statele membre să crească semnificativ investițiile publice în politicile care garantează drepturile sociale, prin asigurarea accesului universal la servicii publice de înaltă calitate și la bunuri și servicii de interes economic și social general, cum ar fi locuințe decente, alimente, apă, salubritate, energie, transport, comunicații și activități culturale și recreative; subliniază că accesul la o alimentație sănătoasă și la prețuri accesibile este o necesitate esențială, în special pentru persoanele și familiile care se confruntă cu sărăcia extremă, pentru copii, pentru persoanele în vârstă care locuiesc singure și pentru comunitățile marginalizate; subliniază că aceste investiții contribuie la ruperea ciclurilor intergeneraționale ale sărăciei și la facilitarea incluziunii sociale și a ocupării forței de muncă, în special în domenii precum îngrijirea copiilor, educația, inclusiv educația și îngrijirea copiilor preșcolari, asistența medicală, inclusiv îngrijirile de sănătate mintală, și protecția socială;

20.invită Comisia să sprijine statele membre în promovarea unei politici în domeniul locuințelor care să asigure accesul universal la locuințe decente și la prețuri accesibile, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu Declarația universală a drepturilor omului, și anume cu articolul 25, și care să includă acțiuni specifice de combatere a lipsei de adăpost; invită Comisia să se asigure că planul european privind locuințele la prețuri accesibile răspunde nevoilor în materie de locuințe ale tuturor țărilor UE, respectând în același timp principiul subsidiarității, acordând o atenție deosebită persoanelor care se confruntă cu sărăcia, copiilor vulnerabili, tinerilor și comunităților marginalizate; subliniază rolul esențial al locuințelor accesibile și la prețuri abordabile în sprijinirea dezinstituționalizării și prevenirea instituționalizării din cauza sărăciei, a locuințelor necorespunzătoare sau a lipsei de sprijin Eurofound, Paths towards independent living and social inclusion in Europe (Strategii pentru o viață independentă și incluziune socială în Europa), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2024.; solicită ca acest plan să aloce o finanțare solidă din partea UE pentru extinderea și renovarea fondului locativ public și social; solicită revizuirea normelor privind ajutoarele de stat pentru a permite investiții mai mari din partea statelor membre în locuințe publice și sociale, măsuri de sprijinire a sistemelor de locuințe sociale și cooperative din sectorul non-profit și din economia socială, precum și măsuri de protecție a chiriașilor, de asigurare a stabilității locuințelor, de prevenire a evacuărilor fără culpă și de combatere a practicilor speculative;

21.îndeamnă Comisia să sprijine statele membre, respectând în același timp principiul subsidiarității, în punerea în aplicare și extinderea programelor și a măsurilor, cum ar fi „Locuință înainte de toate”, pentru a aborda și a preveni lipsa de adăpost, acordând o atenție deosebită lipsei de adăpost în rândul copiilor, recunoscând lipsa de adăpost ca fiind una dintre cele mai grave și mai vizibile forme de sărăcie și excluziune socială; îndeamnă Comisia să prezinte un plan de acțiune solid, cu obiective specifice, pentru a pune capăt lipsei de adăpost în întreaga UE până în 2030, care trebuie să includă măsuri specifice de prevenire a lipsei de adăpost în general, a lipsei de adăpost în rândul copiilor și al familiilor, a lipsei de adăpost din cauza pierderii locului de muncă și a condițiilor de muncă nesigure în special, și pentru a combate lipsa de adăpost în rândul femeilor – adesea cauzată de violența familială și domestică – precum și măsuri de îmbunătățire a accesibilității locuințelor pentru persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă;

22.invită statele membre să înființeze și să sprijine centrele pentru persoanele fără adăpost, care să ofere asistență medicală de bază și specializată adaptată nevoilor persoanelor fără adăpost, inclusiv servicii de sănătate fizică și mintală, completate cu programe educaționale menite să prevină abuzul de droguri, inclusiv consiliere, și inițiative de dezvoltare a competențelor pentru a sprijini reintegrarea în societate; invită Comisia Europeană să ofere orientări și să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre pentru a asigura funcționarea eficace și umană a acestor centre;

23.îndeamnă Comisia și statele membre să adopte măsuri și politici eficiente care să vizeze punerea în aplicare a principiului remunerației egale pentru muncă egală, combătând inegalitățile și discriminarea la locul de muncă, în special pe cele bazate pe gen, origine rasială sau etnică, dizabilitate, vârstă, mediu socioeconomic, orientare sexuală, identitate de gen sau statutul de migrant; subliniază importanța unei puneri în aplicare rapide a Directivei (UE) 2023/970 privind egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă și a campaniilor de informare și a formărilor privind prejudecățile conștiente și inconștiente pentru a preveni astfel de inegalități și discriminări;

24.solicită noi eforturi accelerate de eliminare a disparității de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și în materie de pensii, precum și creșterea investițiilor în servicii publice și în infrastructura socială; îndeamnă Comisia să încurajeze statele membre să dezvolte acțiuni specifice pentru a asigura niveluri adecvate ale pensiilor;

25.îndeamnă statele membre să elaboreze politici de consolidare a drepturilor legate de maternitate, paternitate și a drepturilor parentale și ale altor îngrijitori, promovând echilibrul dintre viața profesională și viața de familie, inclusiv formulele flexibile de lucru, facilitând accesul femeilor la un venit garantat în timpul concediului de maternitate și sprijinind reintegrarea femeilor la locul de muncă după sarcină și concediul de maternitate și asigurând condiții adecvate pentru alăptarea la locul de muncă; încurajează statele membre să introducă și să promoveze politici pentru un concediu de paternitate accesibil și plătit în mod adecvat, care să le permită taților să stabilească legături puternice cu copiii lor, să împartă în mod egal responsabilitățile de îngrijire și să acorde timpul necesar pentru a sprijini dezvoltarea copiilor în primii ani de viață și bunăstarea familiei;

26.subliniază că activitățile de îngrijire neremunerate au un impact disproporționat asupra femeilor și a securității lor economice; invită statele membre să își consolideze sistemele publice naționale și regionale de îngrijire pentru a se asigura că toate persoanele, atât cele mai în vârstă, cât și cele mai tinere, indiferent de mediul din care provin, au acces la servicii profesionale de îngrijire care garantează condiții bune de muncă pentru profesioniștii din domeniul îngrijirii; subliniază că serviciile de îngrijire la domiciliu sunt esențiale pentru a oferi persoanelor care au nevoie, inclusiv persoanelor în vârstă, o îngrijire de calitate, centrată pe persoană, precum și servicii de îngrijire a copiilor de înaltă calitate; încurajează statele membre să analizeze posibilitatea de a adopta practici și măsuri care să ofere sprijin persoanelor care asigură servicii informale de îngrijire, în special celor care îngrijesc persoane care provin din gospodării cu venituri mici, care, în urma unei evaluări profesionale, sunt considerate incapabili să trăiască independent, ca un mijloc de a sprijini îngrijirea demnă și bazată pe comunitate;

27.invită statele membre să elaboreze politici și să asigure accesul la sprijin pentru revenirea pe piața muncii a lucrătorilor, în special a femeilor, care nu au putut lucra timp de mai mulți ani din cauza responsabilităților familiale;

28.îndeamnă statele membre să asigure accesul universal la asistență medicală publică accesibilă și de înaltă calitate pentru toți, inclusiv la asistență medicală prenatală, maternă, neonatală și pediatrică – inclusiv prevenire primară, programe de vaccinare și asistență medicală primară – accesul la diagnosticare, tratament și reabilitare, precum și accesul la o gamă diversă de tratamente medicale și terapeutice specializate, garantând tuturor femeilor dreptul la asistență medicală sexuală și reproductivă, pe lângă măsuri specifice pentru a asigura identificarea și intervenția timpurie pentru persoanele expuse riscului de probleme de sănătate și de dezvoltare, precum și să îmbunătățească serviciile specifice de intervenție timpurie, menite să promoveze dezvoltarea, bunăstarea și incluziunea socială a copiilor;

29.recunoaște sărăcia menstruală ca reprezentând o formă structurală de sărăcie și de inegalitate de gen în UE, care afectează aproximativ 10 % din populația menstruantă; subliniază impactul său disproporționat asupra femeilor și fetelor cu venituri mici, precum și asupra segmentelor de populație cum sunt refugiații, solicitanții de azil, tinerii, persoanele fără adăpost, persoanele cu dizabilități și alte persoane aflate în situații vulnerabile; subliniază că sărăcia menstruală limitează grav participarea la viața socială, educațională și profesională; invită Comisia să elaboreze un plan de acțiune cuprinzător ca parte a strategiei UE de combatere a sărăciei, asigurând accesul gratuit sau la prețuri accesibile la produsele menstruale, informații și instalații sanitare adecvate, în special în locurile publice, cum ar fi instituțiile de învățământ, locurile de muncă, clădirile publice și centrele de primire;

30.îndeamnă statele membre să consolideze sistemele de securitate socială publice, universale și bazate pe solidaritate pentru a garanta o protecție socială deplină și eficace pentru toți, inclusiv pentru lucrători, persoanele care desfășoară o activitate independentă și pensionari și pentru a preveni și a aborda cauzele profunde ale sărăciei și ale sărăciei persoanelor încadrate în muncă, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă; insistă că este important să se abordeze provocările cu care se confruntă persoanele cu locuri de muncă precare sau atipice, în special tinerii care se confruntă cu discriminarea pe criterii de vârstă și care nu dispun de evidențe suficiente ale contribuțiilor pentru a avea acces la prestațiile de securitate socială, inclusiv artiștii și lucrătorii din sectoarele culturale și creative; invită statele membre să abordeze sărăcia în rândul persoanelor în vârstă prin măsuri specifice, acordând o atenție deosebită femeilor, care sunt afectate în mod disproporționat; invită statele membre să ia în considerare în mod adecvat, în sistemele lor de pensii, perioadele de absență de la locul de muncă din cauza concediului pentru creșterea copilului;

31.subliniază că economia informală ar trebui abordată în strategia de combatere a sărăciei, având în vedere că aceasta rămâne larg răspândită în întreaga UE, având ca rezultat locuri de muncă fără acces la drepturi, salarii adecvate, protecție socială sau standarde de sănătate și siguranță la locul de muncă; încurajează statele membre să creeze căi de incluziune între economia informală și cea formală, de exemplu prin introducerea unor proceduri simplificate de înregistrare pentru lucrătorii sezonieri, manuali și casnici;

32.invită statele membre să abordeze sărăcia în rândul tinerilor și inegalitatea socioeconomică, recunoscând că tinerii sunt afectați în mod disproporționat de șomaj, de locurile de muncă precare, de excluziunea locativă și de vulnerabilitatea socială; subliniază că tinerii sunt suprareprezentați în sectoare caracterizate de munca cu fracțiune de normă, sezonieră, precară și nedeclarată și că ratele tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare rămân constant ridicate în mai multe state membre și de peste două ori mai mari decât rata globală a șomajului din UE; subliniază necesitatea de a consolida Garanția pentru tineret ca instrument-cheie pentru promovarea incluziunii tinerilor pe piața muncii, precum și necesitatea de a utiliza strategia pentru a dezvolta mai multe sinergii între acest instrument și Garanția europeană pentru copii și de a consolida ambele instrumente prin adoptarea de măsuri specifice, prin promovarea unor soluții locative la prețuri accesibile pentru tineri în cadrul viitorului plan privind locuințele la prețuri accesibile și prin consolidarea sprijinului adaptat pentru sănătatea mintală și a serviciilor de incluziune socială concepute special pentru tineri; solicită un sprijin consolidat pentru tinerii care trec de la îngrijirea alternativă, pentru a asigura o cale stabilă și demnă către vârsta adultă, și anume prin asigurarea unui acces îmbunătățit la oportunități de formare și de angajare sau sprijin pentru educația și formarea universitară sau profesională, pentru a reduce riscul de sărăcie, excluziune socială și lipsă de adăpost în această perioadă critică;

33.invită Comisia și statele membre să ia în considerare fenomenele ascunse ale sărăciei, să combată stigmatizarea persoanelor care trăiesc în sărăcie și neutilizarea prestațiilor sociale disponibile;

34.accentuează că este important să se depășească obstacolele administrative care ar putea împiedica grupurile vulnerabile, cum ar fi romii, să aibă acces la servicii esențiale și la protecție socială, deoarece aceste bariere perpetuează și adâncesc sărăcia și excluziunea; subliniază că numerele naționale de identificare ar putea facilita accesul egal la servicii esențiale, menținând totodată claritatea administrativă și asumarea răspunderii;

35.invită Comisia și statele membre să revizuiască legislația pertinentă pentru a interzice în mod explicit discriminarea bazată pe statutul socioeconomic, recunoscând că aceasta se intersectează cu alte forme de discriminare; subliniază că este necesar un temei juridic clar pentru a asigura drepturi opozabile și protecție pentru persoanele care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială; invită, de asemenea, Consiliul să își adopte poziția cu privire la directiva orizontală privind combaterea discriminării, pentru a lansa negocieri interinstituționale;

36.invită statele membre să revizuiască politicile și măsurile care penalizează persoanele care se confruntă cu sărăcia extremă și sancțiunile împotriva persoanelor care oferă sprijin; subliniază că astfel de măsuri subminează adesea demnitatea, agravează excluziunea și sunt contraproductive pentru obiectivele de incluziune socială pe termen lung;

37.îndeamnă statele membre să exploreze și să pună în aplicare mecanisme proactive pentru a se asigura că toate persoanele eligibile pentru prestații sociale, în special cele din grupurile vizate de asistența socială, sunt informate în mod eficace cu privire la acestea și că li se acordă acces la ele, reducând astfel neutilizarea, inclusiv prin reducerea sarcinii administrative a cererilor de prestații, asigurând o mai mare transparență și asigurându-se că personalul este instruit pentru a ajunge la persoanele care se confruntă cu sărăcia și a le acorda asistență, pentru a consolida încrederea în instituțiile relevante;

38.regretă că obiectivul Cadrului strategic al UE privind romii 2021-2030 de a reduce cu cel puțin jumătate deficitul mediu de venituri dintre comunitățile rome și populația generală este încă departe de a fi atins; subliniază că strategia UE pentru combaterea sărăciei ar trebui să împărtășească obiectivul comun de a promova drepturile fundamentale, de a reduce inegalitățile și de a soluționa problema discriminării structurale cu Cadrul strategic al UE pentru romi și cu Garanția europeană pentru copii; subliniază că este important să se garanteze că aceste inițiative sunt puse în aplicare în sinergie, în special în ceea ce privește combaterea sărăciei în rândul copiilor și ruperea cercului vicios al dezavantajelor intergeneraționale în rândul familiilor rome și al comunităților de nomazi;

39.subliniază decalajul digital tot mai mare, care poate adânci sărăcia prin limitarea accesului la informații, și necesitatea unor măsuri de combatere a excluziunii digitale pentru grupurile cu venituri mici și marginalizate, inclusiv persoanele în vârstă; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să promoveze incluziunea digitală a grupurilor vulnerabile prin măsuri și programe de sprijin care să le asigure accesul la tehnologii, infrastructuri și conectivitate digitale, precum și prin formare în domeniul competențelor digitale de bază; recomandă includerea unor indicatori clari pentru monitorizarea incluziunii digitale, în special în rândul copiilor, continuând, în același timp, să se protejeze activitatea lor online și cea a adolescenților;

40.consideră că obiectivul digitalizării complete a serviciilor publice esențiale stabilit în programul de politică al UE privind deceniul digital poate accentua inegalitățile, în special între zonele urbane și cele rurale, grupele de vârstă și grupurile socioeconomice, renunțând la sprijinul individualizat; subliniază, în acest sens, că trebuie să se găsească un echilibru între procesul de digitalizare a serviciilor publice și a administrației și nevoile grupurilor vulnerabile; invită Comisia și statele membre să abordeze această problemă în contextul strategiei de combatere a sărăciei și al planurilor naționale de acțiune, asigurând resursele necesare, sprijin în persoană și formare adecvată pentru personalul din principalele servicii ale administrației publice, pentru a asigura accesul egal la serviciile publice și pentru a preveni adâncirea decalajului digital;

41.reamintește că utilizarea tot mai frecventă a algoritmilor și a sistemelor de IA în serviciile publice esențiale poate prezenta riscuri considerabile de a accentua formele existente de discriminare, în special față de persoanele care se confruntă cu sărăcia; îndeamnă Comisia, în acest sens, să promoveze sisteme de IA etice încă din faza de proiectare și să asigure principiul orizontal al nediscriminării în toate reglementările UE referitoare la IA;

42.subliniază că sărăcia și sănătatea mintală sunt strâns legate între ele și că fiecare dintre acestea poate avea un impact negativ asupra celeilalte; recomandă statelor membre să consolideze sprijinul acordat persoanelor, inclusiv familiilor și copiilor aflați în situații vulnerabile, prin intermediul serviciilor de sănătate mintală și de sprijin psihosocial și să asigure utilizarea unor resurse suficiente și a unor profesioniști formați în mod corespunzător pentru a furniza aceste servicii în mod eficace;

43.evidențiază că este important să se garanteze dreptul tuturor de a accesa cultura, de a participa la aceasta și de a crea, și să se elimine discriminarea economică, socială și teritorială în ceea ce privește accesul la cultură;

44.subliniază că persoanele expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială sunt afectate în mod disproporționat de schimbările climatice; reiterează că tranziția verde și cea digitală trebuie să fie echitabile din punct de vedere social și favorabile incluziunii; cere ca strategia UE de combatere a sărăciei să includă măsuri adecvate și specifice care să consolideze și să completeze eforturile pentru o tranziție justă, asigurând o abordare cuprinzătoare a combaterii inegalităților sociale și economice; îndeamnă Comisia să aloce fonduri suficiente în CFM 2028-2034 pentru investiții în sprijinirea persoanelor în timpul acestor tranziții, acordând o atenție deosebită gospodăriilor cu venituri mici;

45.subliniază că persoanele care locuiesc în zone rurale, în comunități îndepărtate și în zone cu o densitate scăzută a serviciilor publice sunt mai vulnerabile la sărăcie și se confruntă cu excluziunea socială din cauza lipsei oportunităților de angajare, a serviciilor publice (inclusiv a educației și a transportului public), a conectivității digitale și a prețurilor ridicate la energie și transport; solicită ca nevoile specifice ale persoanelor care trăiesc în aceste zone să fie luate în considerare în strategia de combatere a sărăciei;

46.regretă că numărul copiilor care se confruntă cu riscul de sărăcie și de excluziune socială a crescut; invită Comisia să se asigure că strategia de combatere a sărăciei contracarează în mod activ sărăcia în rândul copiilor printr-o abordare bazată pe ciclul de viață, având în vedere că primii ani de viață ai copiilor sunt esențiali pentru dezvoltarea lor fizică, mentală, cognitivă, socială și emoțională și pentru împlinirea lor pe tot parcursul vieții, pentru a întrerupe ciclul sărăciei intergeneraționale;

47.reamintește angajamentul asumat în 2019 de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, de a garanta că fiecare copil din Europa expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială beneficiază de cele mai elementare drepturi, cum ar fi dreptul la îngrijiri medicale sau dreptul la educație; reamintește, în plus, că angajamentul respectiv a fost urmat de adoptarea, în 2021, a unei recomandări a Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii; subliniază că obiectivele Garanției europene pentru copii nu pot fi realizate fără un buget specific ambițios, atât la nivelul UE, cât și la nivel național; își reiterează, în acest context, solicitarea de a aloca Garanției europene pentru copii un buget specific considerabil de cel puțin 20 de miliarde EUR; accentuează necesitatea urgentă ca acest buget specific să se aloce în următorul cadru financiar multianual, pentru a răspunde provocării tot mai mari reprezentate de sărăcia în rândul copiilor și excluziunea socială;

48.invită Comisia să sprijine statele membre în consolidarea și punerea deplină în aplicare fără întârziere a Garanției europene pentru copii, pentru a asigura accesul la asistență medicală, învățământ, educație și îngrijire timpurie eficace și gratuită, accesul efectiv la locuințe adecvate și decente și la o alimentație sănătoasă pentru toți copiii aflați în dificultate; subliniază, în acest context, importanța accesului efectiv și universal la mese la prețuri accesibile în școli; evidențiază rolul central al Garanției europene pentru copii în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în rândul copiilor și recomandă o coordonare și o legătură adecvate între acest instrument și strategia de combatere a sărăciei; subliniază importanța punerii sale în aplicare depline și în timp util de către statele membre; invită Comisia și statele membre să pună la dispoziție și să utilizeze pe deplin toate resursele, inclusiv FSE+ și Mecanismul de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare în mod eficace Garanția europeană pentru copii, asigurând, în același timp, fonduri majorate pentru a promova incluziunea educațională;

49.salută recenta actualizare a cadrului de monitorizare pentru Garanția europeană pentru copii Comitetul pentru protecție socială, „Update of the monitoring framework for the European Child Guarantee (Autumn 2025)” [Actualizarea cadrului de monitorizare pentru Garanția europeană pentru copii (toamnă, 2025)], 4 februarie 2026, https://webgate.ec.europa.eu/circabc-ewpp/ui/group/bab664d7-1188-47b2-9fa6-869902320ba2/library/d7064b47-8a07-47b6-8d9f-0dc08849f2b7/details. și includerea în acest cadru a unor noi indicatori pentru a îmbunătăți eficacitatea monitorizării progreselor înregistrate în punerea în aplicare a acestui instrument în statele membre; subliniază rolul important al sistemelor de colectare și monitorizare a datelor în înțelegerea obstacolelor de care se lovesc copiii vulnerabili și în facilitarea intervențiilor adaptate și a alocării resurselor; invită Comitetul pentru protecție socială să își continue activitatea de îmbunătățire a cadrului de monitorizare pentru a-i menține relevanța și a elimina lacunele rămase în materie de date și invită statele membre să folosească acest cadru comun de monitorizare, adaptându-l în același timp la circumstanțele lor specifice în ceea ce privește sărăcia în rândul copiilor;

50.subliniază importanța îngrijirii după orele de școală și a combaterii părăsirii timpurii a școlii; consideră că strategia de combatere a sărăciei reprezintă o oportunitate de a promova îmbunătățirea calității serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari prin resurse financiare și umane adecvate, formare pentru personal, sisteme îmbunătățite de alertă timpurie și măsuri de evaluare și îmbunătățire continuă a calității pedagogice, cum ar fi alfabetizarea și competențele numerice, pentru a asigura dezvoltarea generală a copiilor; subliniază că este important să se elimine lacunele persistente în ceea ce privește alfabetizarea funcțională și competențele numerice, prin intervenții specifice în mediile de educație formală și informală, pentru a reduce barierele semnificative din calea depășirii sărăciei;

51.invită Comisia să se asigure alocarea unui buget specific substanțial pentru Garanția europeană pentru copii dispune de un buget specific de cel puțin 20 de miliarde EUR în CFM 2028-2034, pus în aplicare prin FSE+, pentru a răspunde provocărilor tot mai mari legate de sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor, iar statele membre să aloce cel puțin 5 % din fondurile FSE+ pentru proiecte specifice și investiții structurale de combatere a sărăciei în rândul copiilor, cel puțin 10 % fiind alocate statelor membre cu niveluri de sărăcie și excluziune socială în rândul copiilor care depășesc media UE; subliniază că această investiție în generația următoare, pe lângă asigurarea bunăstării copiilor, este o investiție solidă care ar preveni viitoarele costuri societale Comisia Europeană, „Actualizarea cadrului UE pentru monitorizarea punerii în aplicare a Garanției europene pentru copii”, 2 iunie 2025.; evidențiază că utilizarea acestor fonduri ar trebui să fie transparentă și să implice participarea organizațiilor sociale în planificarea, executarea și evaluarea acestora;

52.își reiterează apelul adresat Comisiei de a monitoriza cu atenție punerea în aplicare a Garanției europene pentru copii în toate statele membre, ca parte a semestrului european și a recomandărilor specifice fiecărei țări; consideră că recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să reflecte conformitatea bugetară a statelor membre cu cerința minimă de alocare pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor prevăzută în Regulamentul FSE+;

53.îndeamnă statele membre să asigure furnizarea de servicii de calitate de îngrijire a copiilor, accesibile tuturor, cu scopul de a sprijini educația și îngrijirea copiilor preșcolari ca factor esențial pentru ruperea ciclului sărăciei și creșterea participării părinților pe piața muncii, recunoscând că responsabilitățile de îngrijire le revin în mod disproporționat femeilor;

54.invită statele membre să asigure o orientare axată pe copii a sistemelor lor de protecție socială și să le consolideze prin furnizarea de beneficii specifice pentru copiii aflați în dificultate, cu scopul de a sprijini dezvoltarea și bunăstarea acestora, cum ar fi alocații pentru copii, mese școlare și programe de reducere a costurilor pentru activitățile culturale, sportive, recreative și extrașcolare;

55.subliniază că copiii afectați de sărăcie și excluziune socială întâmpină dificultăți în diferite zone ale dezvoltării lor; accentuează, în acest sens, că este importantă o abordare multisectorială, în cadrul căreia toate părțile interesate relevante să lucreze în parteneriat pentru a elabora o strategie integrată de identificare a dificultăților și de combatere a inegalităților în timpul copilăriei, oferind servicii de protecție a copilului și de sprijinire a familiei; subliniază că unii copii și familiile lor afectate de sărăcie pot avea nevoie de sprijin specific, de exemplu din partea logopezilor, a oftalmologilor, a psihologilor, a terapeuților ocupaționali și a nutriționiștilor; cere ca strategia de combatere a sărăciei să promoveze activ parteneriatele între serviciile educaționale, de sănătate și sociale cu scopul de a facilita accesul la îngrijire și transferul de informații între servicii, astfel încât să se amelioreze mecanismele integrate de sprijin și coordonare pentru copiii aflați în dificultate;

56.invită Comisia și statele membre să asigure respectarea dreptului la viața de familie al oricărui copil, acest lucru însemnând că sărăcia, situațiile caracterizate de nesiguranța locuințelor sau lipsa accesului la servicii publice adecvate nu trebuie să constituie niciodată singurul motiv pentru plasarea copiilor în centre de plasament; recomandă statelor membre să dezvolte strategii naționale de prevenire și politici sociale proactive pentru a preveni separarea copiilor de mediul lor familial; invită statele membre să se asigure că recurgerea la instituționalizarea copiilor și a tinerilor este considerată a fi o soluție de ultimă instanță și să investească în sisteme sigure de plasament familial pentru copii și tineri, cu scopul de a facilita tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea în familie și în comunitate; recomandă ca statele membre să conceapă și să aplice mecanisme de monitorizare pentru a depista cazurile de separare a membrilor familiilor din cauza sărăciei;

57.reamintește obiectivul UE de a trece de la îngrijirea instituționalizată la îngrijirea în comunitate sau în familie; recunoaște oportunitatea pe care o oferă Strategia de combatere a sărăciei de a construi punți cu Garanția europeană pentru copii, în special prin măsuri de sprijinire a grupului-țintă de copii aflați în centre de plasament; invită statele membre să facă uz pe deplin de fondurile FSE+ și alte fonduri europene și naționale relevante pentru a finaliza procesul de dezinstituționalizare, garantând astfel că copiii pot trăi într-un mediu familial sau într-o comunitate;

58.condamnă toate formele de violență, abuz, exploatare și neglijență față de copii; invită Comisia și statele membre să se asigure că se realizează investiții în sistemele de protecție a copiilor, inclusiv în mecanismele de combatere a violenței împotriva și în rândul copiilor, spre exemplu a violenței și a hărțuirii cibernetice, în special atunci când aceasta are cauze socioeconomice și afectează copiii vulnerabili, cu scopul de a încuraja schimbul de bune practici în acest domeniu în vederea eradicării violenței și a hărțuirii;

59.invită Comisia și statele membre să asigure mecanisme adecvate, eficace și transparente pentru a facilita participarea semnificativă și continuă a persoanelor care au trăit în sărăcie la toate etapele elaborării politicilor, inclusiv la conceperea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor care au un impact asupra persoanelor care trăiesc în sărăcie, prevăzând în acest scop și o metodologie și măsuri de consolidare a capacităților care să permită o astfel de participare, ceea ce ar face posibil un proces de co-creare și nu doar consultarea celor vizați, în conformitate cu principiul „nimic despre noi fără noi”;

60.recomandă organizarea unei conferințe anuale pentru a evalua punerea în aplicare a strategiei de combatere a sărăciei, cu o gamă largă și diversă de participanți, incluzând persoane care au trăit în sărăcie, în special femei; subliniază că această conferință ar trebui să contribuie la monitorizarea oficială de către UE a strategiei de combatere a sărăciei, oferind spațiu pentru revizuirea progreselor în funcție de criterii de referință și indicatori clari; solicită, în acest sens, ca participarea directă a persoanelor care au trăit în sărăcie să fie sprijinită activ și recunoscută ca fiind esențială pentru evaluarea impactului real al strategiei de combatere a sărăciei;

61.recunoaște importanța diferitelor organizații sociale, inclusiv a celor non-profit, implicate în combaterea și prevenirea sărăciei, precum și rolul pe care aceste organizații îl joacă în combaterea sărăciei și subliniază necesitatea de a le implica în mod semnificativ și de a consolida resursele alocate pentru sprijinirea activității lor;

62.subliniază că succesul strategiei de combatere a sărăciei va depinde, de asemenea, de o abordare intersecțională și de o finanțare adecvată, precum și de o coordonare orizontală și pe mai multe niveluri adecvată între toate nivelurile de guvernanță și de luare a deciziilor implicate în punerea sa în aplicare; reiterează necesitatea integrării cuprinzătoare a strategiei de combatere a sărăciei în toate politicile relevante, astfel încât să se asigure coerența și impactul adecvat, precum și sustenabilitatea pe termen lung;

63.consideră că sfera responsabilităților la nivelul UE, al statelor membre și al regiunilor pentru realizarea obiectivului de eradicare a sărăciei ar trebui definită corespunzător, respectându-se principiul subsidiarității;

64.îndeamnă Comisia să introducă în strategia de combatere a sărăciei un principiu orizontal care să impună tuturor politicilor sectoriale relevante ale UE să efectueze o analiză ex-ante a impactului asupra sărăciei și inegalității, inclusiv prin utilizarea evaluărilor impactului distributiv Comunicarea Comisiei din 28 septembrie 2022 intitulată „O mai bună evaluare a impactului distributiv al politicilor statelor membre” (COM(2022)0494)., acordând o atenție deosebită efectelor asupra persoanelor celor mai expuse riscului de a se confrunta cu excluziunea socială și sărăcia extremă;

65.subliniază necesitatea ca UE să se concentreze în continuare pe combaterea lipsei de adăpost, a sărăciei extreme și a excluziunii sociale, printr-un sprijin financiar adecvat, prin promovarea unui proces de învățare reciprocă în rândul statelor membre pe baza strategiilor și a experiențelor acestora și prin stabilirea unei abordări sistematice pentru monitorizarea progreselor și a eficienței măsurilor luate;

66.reamintește că indicatorul pentru riscul de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE) nu surprinde cauzele profunde ale sărăciei, în special prin omiterea persoanelor care trăiesc în afara gospodăriilor private, a aspectelor calitative ale sărăciei și a experiențelor de marginalizare trăite; subliniază că sărăcia este un fenomen mai larg și nu se referă doar la veniturile insuficiente sau lipsurile materiale; invită Comitetul pentru protecție socială să colaboreze cu părțile interesate relevante pentru a reînnoi procesul de măsurare aferent statisticilor legate de AROPE, pentru a extinde sfera sa de cuprindere, astfel încât acesta să reflecte o viziune mai puternică, dezagregată și mai multidimensională a sărăciei și a excluziunii sociale;

67.subliniază că strategia de combatere a sărăciei va produce rezultate numai dacă va fi însoțită de o finanțare adecvată la nivelul UE și la nivel național; insistă asupra necesității de a proteja și de a consolida politica de coeziune pentru a sprijini în continuare coeziunea economică, socială și teritorială și pentru a combate asimetriile dintre statele membre ale UE și de pe teritoriul acestora în următorul cadru financiar multianual (CFM); solicită, în acest sens, o alocare adecvată și delimitată de fonduri pentru a consolida politicile care contribuie la eradicarea sărăciei, inclusiv sprijin specific pentru grupurile marginalizate și vulnerabile; subliniază rolul esențial jucat de FSE+ în promovarea incluziunii sociale și în combaterea sărăciei, în special prin acordarea de ajutor celor mai defavorizate persoane, precum și de Garanția europeană pentru copii și, în acest context, de Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și de Fondul pentru azil, migrație și integrare; subliniază că este important să se optimizeze utilizarea fondurilor UE, inclusiv a Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a finanța măsuri concrete de combatere a sărăciei, cum ar fi locuințele la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, accesul la educație și îngrijire timpurie de calitate, recurgând, de exemplu, la programul UE pentru școli, precum și transportul public accesibil și sprijinul energetic țintit pentru gospodăriile cu venituri mici; evidențiază necesitatea de a garanta că băncile de alimente care oferă sprijin material, inclusiv ajutoare alimentare, beneficiază de o alocare a fondurilor specifică și dotată cu resurse suficiente, astfel încât să aibă o capacitate operațională adecvată și să fie în măsură să răspundă rapid la nivelurile tot mai ridicate de insecuritate alimentară și de privațiune materială; reliefează că un astfel de sprijin trebuie completat de măsuri de însoțire care să promoveze incluziunea socială și căile de ieșire din sărăcie, în conformitate cu normele FSE+;

68.reamintește condițiile favorizante tematice aplicabile FEDR, FSE+ și Fondului de coeziune și prevăzute în anexa IV la Regulamentul (UE) 2021/1060 Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1060/oj). al Parlamentului European de stabilire a dispozițiilor comune privind aceste fonduri, în special condiția favorizantă 4.4, denumită „Cadru de politică strategic național pentru incluziune socială și reducerea sărăciei”; subliniază importanța corelării strategiei de combatere a sărăciei și a finanțării acesteia cu obiectivele specifice definite anterior; invită Comisia și Consiliul să se asigure că dispozițiile comune ale FEDR și ale FSE+ reflectă mai bine aceste obiective specifice și să includă strategia de combatere a sărăciei în următorul CFM, asigurând în același timp integrarea perspectivei de gen;

69.reamintește că energia și transporturile, printre alte elemente, sunt servicii esențiale la care toată lumea ar trebui să aibă acces și, prin urmare, insistă să se acorde o atenție suplimentară planurilor sociale pentru climă pe care statele membre trebuie să le conceapă și să le pună în aplicare în cadrul Fondului social pentru climă, investind în eficiența energetică, renovarea locuințelor și accesibilitatea și prețul abordabil al surselor regenerabile de energie și al sistemelor de transport; invită statele membre să implice în mod activ persoanele aflate în situații vulnerabile, astfel încât sprijinul să poată ajunge efectiv la cei care au cea mai mare nevoie de el; invită statele membre să facă schimb de bune practici în lupta împotriva sărăciei energetice, inclusiv prin cupoane pentru energie și reglementarea prețurilor la energie;

70.subliniază că fondurile UE sunt dificil de accesat la nivel local și pentru organizațiile cu mai puține resurse tehnice din cauza complexității lor; subliniază necesitatea de a simplifica punerea în aplicare a mecanismelor de finanțare ale UE și modalitățile de a pune la dispoziția beneficiarilor finali aceste fonduri, precum și de a forma personalul autorităților publice și al organizațiilor relevante; subliniază că, în conformitate cu Regulamentul FSE+, rata de cofinanțare pentru sprijinirea persoanelor celor mai defavorizate trebuie să rămână stabilă, pentru a se menține la 90 % sau a atinge un nivel similar, ceea ce ar trebui să faciliteze accesul la această finanțare pentru programele și activitățile menite să contribuie la eradicarea sărăciei;

71.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.