A.întrucât dreptul de proprietate, inclusiv proprietatea intelectuală, este consacrat ca drept fundamental la articolul 17 din cartă și a fost calificat în mod neechivoc în jurisprudență; întrucât respectarea acestui drept trebuie garantată în toate etapele transformării digitale și ale dezvoltării inteligenței artificiale generative (GenAI);

B.întrucât UE se confruntă cu provocarea strategică de a rămâne în urma evoluțiilor internaționale în domeniul inteligenței artificiale (IA); întrucât, în cadrul Summitului privind acțiunea în domeniul IA din februarie 2025 de la Paris, Comisia a anunțat Planul de acțiune pentru continentul IA, având ca obiectiv transformarea Europei într-un lider mondial în domeniul IA; întrucât, prin urmare, este esențial să se promoveze, și nu să se împiedice, progresul tehnologiilor și serviciilor de IA generativă în interesul public în cadrul Uniunii, pentru a proteja suveranitatea tehnologică, competitivitatea, cultura multilingvă și capacitatea de inovare a Europei, rămânând totodată fidelă valorilor sale și asigurându-se că dezvoltarea tehnologică sprijină creșterea economică durabilă, competitivitatea și inovarea, facilitând, în același timp, accesul larg la tehnologiile IA în întreaga UE; întrucât menținerea competitivității în cursa pentru îmbunătățirea IA generative necesită, de asemenea, accesul la conținut de înaltă calitate, ceea ce subliniază importanța unui sector creativ remunerat echitabil, ca sursă de date de antrenament de înaltă calitate în domeniul IA;

C.întrucât sectorul creativ și cultural joacă un rol esențial în protejarea valorilor europene și a diversității culturale, reprezentând aproximativ 4 % din valoarea adăugată a UE și 6,9 % din produsul intern brut al UE; întrucât în acest sector lucrează aproximativ 8 milioane de persoane, ceea ce stă la baza diversității culturale, a coeziunii sociale, a valorilor și a dialogului democratic din Europa;

D.întrucât Declarația privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital a stabilit obiectivul de a asigura un mediu digital just, sigur și securizat, în care toată lumea, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), să aibă posibilitatea de a concura echitabil și inovator; întrucât acest lucru implică măsuri de promovare a trasabilității, siguranței și conformității produselor și serviciilor oferite pe piața unică digitală; întrucât semnatarii se angajează să promoveze sisteme IA centrate pe factorul uman, de încredere și etice, care sunt utilizate transparent și în conformitate cu valorile UE; întrucât declarația insistă că transformarea digitală ar trebui să contribuie la o societate și o economie echitabile și favorabile incluziunii, la promovarea diversității culturale și lingvistice, precum și a tehnologiilor și standardelor deschise, ca modalitate de a consolida și mai mult încrederea în tehnologie, precum și capacitatea consumatorilor de a face alegeri autonome și în cunoștință de cauză;

E.întrucât se pare că obiectivele deceniului digital al UE nu vor fi atinse fără o schimbare transformatoare a peisajului său investițional;

F.întrucât Busola pentru competitivitatea UE intenționează să stimuleze inovarea, în special prin crearea unui mediu favorabil creării și extinderii întreprinderilor tinere din Europa, cu o strategie specifică a UE privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora, lansată la 28 mai 2025; întrucât aceasta ar trebui să fie însoțită de o inițiativă de „aplicare a IA” pentru întreprinderile de toate dimensiunile, pentru a accelera integrarea tehnologiilor IA în toate sectoarele strategice și pentru a consolida suveranitatea tehnologică a UE; întrucât sectoarele culturale și creative creează locuri de muncă noi și calificate și contribuie la creșterea economică a Europei, la puterea diplomatică și la apariția talentelor; întrucât IMM-urile reprezintă majoritatea covârșitoare a întreprinderilor din sectorul creativ;

G.întrucât dreptul de autor și drepturile conexe iau naștere automat, fără a fi necesară nicio formalitate de înregistrare; întrucât, prin urmare, sunt conferite drepturi exclusive extinse unei varietăți de titulari (autori, artiști interpreți sau executanți, producători, editori și radiodifuzori), inclusiv dreptul de a reproduce opere și alte obiecte protejate și de a le adapta, distribui și comunica publicului;

H.întrucât există o mare diversitate în industriile culturale și creative europene, ale căror practici contractuale, lanțuri valorice și tipuri de conținut protejat prin drepturi de autor și drepturi conexe diferă semnificativ; întrucât, în unele sectoare, titularii de drepturi se organizează în mod colectiv pentru a-și apăra interesele; întrucât operele produse de această gamă diversă de actori sunt la fel de diverse și, prin urmare, pot avea valori diferite;

I.întrucât dreptul de autor trebuie să țină pasul cu dezvoltarea noilor tehnologii, atât din punct de vedere juridic, cât și tehnic; întrucât armonizarea regimurilor naționale ale drepturilor de autor ar fi esențială într-o lume digitală;

J.întrucât IA generativă este un tip de IA care, spre deosebire de alte sisteme de IA concepute în principal pentru a clasifica sau a prevedea, generează conținut nou, cum ar fi text, imagini, muzică, materiale video și cod, pe baza antrenării utilizând seturi de date foarte mari din care învață modele și structuri; întrucât rezultatele IA generative sunt create prin previziuni bazate pe modele statistice, imitând adesea creativitatea umană, și se bazează pe conținut preexistent, care ar putea include materiale protejate de dreptul de autor; întrucât această utilizare digitală a conținutului protejat prin dreptul de autor face necesară adaptarea protecției conținutului protejat prin dreptul de autor în format digital;

K.întrucât dezvoltarea, implementarea și utilizarea IA trebuie să respecte pe deplin cadrul juridic existent; întrucât este inacceptabil ca aceste evoluții tehnologice să încalce drepturile consacrate deja existente; întrucât sistemele actuale de rezervare a drepturilor („opt-out”) asupra conținutului protejat prin drepturi de autor sunt adesea nepractice, este posibil să nu acopere toate actele relevante de extragere a textului și a datelor și să nu dispună de transparența necesară pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării efective; întrucât dezvoltarea de noi tehnologii, cum ar fi IA, și menținerea drepturilor consacrate, inclusiv a celor consacrate în legislația privind dreptul de autor, nu ar trebui să se excludă reciproc, ci să fie mai degrabă promovate împreună;

L.întrucât există dovezi privind încălcarea pe scară largă a normelor privind dreptul de autor de către furnizorii de IA generativă, inclusiv colectarea neautorizată de opere de pe internet, nerespectarea rezervărilor privind drepturile de extragere a textului și datelor ale titularilor de drepturi, utilizarea surselor piratate pentru a obține opere, precum și lipsa demersurilor pentru obținerea licențelor; întrucât acest tipar, care constituie o încălcare clară a drepturilor fundamentale ale creatorilor și o însușire ilegală a valorii în detrimentul sectorului cultural și informațional al UE, demonstrează necesitatea unor măsuri ferme pentru a se asigura că ecosistemul IA din UE este echitabil și etic;

M.întrucât principalele întrebări juridice cu privire la interacțiunea dintre IA generativă și dreptul de autor și drepturile conexe sunt dacă utilizarea operelor protejate prin dreptul de autor și a altor obiecte protejate în seturile de date de antrenare este legală în temeiul dreptului UE și intern al statelor membre, care ar trebui să fie statutul juridic al conținutului generat de IA și cum se poate asigura transparența, consimțământul și remunerarea echitabilă a creatorilor și a titularilor de drepturi atunci când operele lor protejate și alte obiecte protejate sunt utilizate pentru generarea, diseminarea și distribuirea rezultatelor IA;

N.întrucât IA generativă, creând masiv și la costuri reduse conținut care imită ceea ce a fost produs prin creativitate umană, concurează direct cu activitatea creatorilor, în special în ceea ce privește conținutul cultural și mediatic; întrucât această concurență ar putea duce la o scădere a calității conținutului online ca urmare a dezimplicării creatorilor și, prin urmare, la un declin general al producției culturale și creative umane;

O.întrucât acest risc de dispariție treptată a dimensiunii umane a creației în favoarea conținutului generat de IA, pe lângă faptul că subminează viabilitatea economică a sectorului creativ, prezintă un risc existențial pentru societatea și democrația europeană, deoarece estompează granițele dintre adevăr și fals, percepția discursului și a autorilor săi și perturbă facultățile cognitive și gândirea critică; întrucât Regulamentul privind inteligența artificială ia în considerare aceste riscuri, dar nu poate fi complet fără o protecție solidă a dreptului de autor și a drepturilor conexe;

P.întrucât, pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a legii și condiții de concurență echitabile în întreaga UE și între furnizorii de IA, normele UE și ale statelor membre privind dreptul de autor și drepturile conexe trebuie să se aplice în mod uniform tuturor furnizorilor de IA care implementează produse sau oferă servicii în UE, indiferent de locul lor de stabilire și de jurisdicția în care au loc actele relevante pentru dreptul de autor care stau la baza antrenării acestor modele de IA și de locul în care este utilizat în UE rezultatul produs de sistemul de IA; întrucât aceeași cerință ar trebui să se aplice mutatis mutandis oricărei utilizări ulterioare a conținutului în scopuri de inferență, generare augmentată prin recuperare sau perfecționare, nu doar furnizorilor de modele de inteligență artificială, așa cum este prevăzut în prezent la articolul 53 din Regulamentul privind IA, ci și furnizorilor sau operatorilor de sisteme de IA; întrucât încheierea de noi acorduri de licență nu ar trebui interpretată greșit ca o reparație pentru utilizările neautorizate anterioare ale conținutului protejat prin drepturi de autor;

Q.întrucât orice furnizor de IA care introduce un model de IA de uz general pe piața Uniunii trebuie să rămână responsabil de verificarea faptului că măsurile incluse în politica sa privind drepturile de autor, astfel cum se subliniază în Codul de bune practici în materie de IA de uz general, respectă punerea în aplicare de către statele membre a legislației Uniunii privind drepturile de autor și drepturile conexe, înainte de a efectua orice act relevant pentru drepturile de autor pe teritoriul statului membru în cauză, deoarece nerespectarea acestui lucru poate da naștere răspunderii în temeiul dreptului Uniunii privind drepturile de autor și drepturile conexe;

R.întrucât Codul de bune practici este doar voluntar și nu toți furnizorii de IA l-au semnat, în special capitolul privind drepturile de autor;

S.întrucât natura globală și rata exponențială a antrenării, implementării și ofertelor de IA, pe de o parte, și aplicarea teritorială a normelor privind dreptul de autor și drepturile conexe, pe de altă parte, creează obstacole în calea obținerii de licențe pentru drepturile relevante și a punerii la dispoziție pe piața Uniunii a produselor și serviciilor de IA care respectă aceste drepturi, într-un mod similar cu era digitală non-IA, dar cu o creștere spectaculară;

T.întrucât jurisprudența privind utilizarea ilicită a conținutului protejat de dreptul de autor pentru antrenarea modelelor de IA este încă limitată, însă se așteaptă pronunțarea mai multor hotărâri judecătorești într-un viitor apropiat, deoarece au fost introduse unele acțiuni în justiție de către diferiți titulari de drepturi din UE și din alte părți ale lumii împotriva unor furnizori de IA;

U.întrucât antrenarea IA generative, o formă specifică de utilizare, necesită o clarificare a condițiilor juridice în care se poate desfășura o astfel de antrenare;

V.întrucât seturile de date de antrenare de înaltă calitate, furnizate de om (nesintetice) și cuprinzătoare sunt esențiale atât pentru cercetare, cât și pentru dezvoltarea comercială eficace a sistemelor de IA generativă și pentru a asigura rezultate fiabile și de înaltă calitate ale acestor sisteme; întrucât permiterea creării și a utilizării legale a unor astfel de seturi de date în interiorul UE, care exclude materialele piratate, neautorizate sau care încalcă în alt mod legea, este, prin urmare, esențială pentru stimularea inovării, asigurarea suveranității tehnologice și culturale, menținerea competitivității Uniunii în peisajul global al IA care evoluează rapid și protejarea industriei culturale și creative europene;

W.întrucât lansarea Centrului de cunoștințe privind dreptul de autor al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) ar reprezenta o inițiativă oportună și lăudabilă, menită să furnizeze informații utile și fiabile privind drepturile de autor și să consolideze interfața dintre dreptul de autor și titularii de drepturi, reprezentanții acestora și părțile interesate conexe care activează în domeniul tehnologiilor emergente, în special IA generativă;

X.întrucât titularii de drepturi ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza instrumente care să le permită să excludă efectiv utilizarea operelor lor în antrenarea IA într-un număr limitat de formate standardizate care pot fi citite automat, care ar putea fi gestionate și incluse într-un registru de către EUIPO, permițând astfel excluderea efectivă a operelor înregistrate de la extragerea automată a datelor și oferind securitate juridică atât titularilor de drepturi, cât și furnizorilor de IA;

Y.întrucât orice furnizor sau operator de modele și sisteme de IA generativă ar trebui să asigure transparența în ceea ce privește întregul conținut protejat prin dreptul de autor utilizat pentru a antrena modelele și sistemele respective, indiferent de jurisdicția în care au loc actele relevante pentru dreptul de autor care stau la baza antrenării modelelor lor IA generativă; întrucât această transparență trebuie să constea într-o listă detaliată care identifică fiecare element de conținut protejat de dreptul de autor utilizat pentru antrenare; întrucât aceeași cerință ar trebui să se aplice mutatis mutandis oricărei utilizări ulterioare a conținutului în alte scopuri, inclusiv de inferență, generare augmentată prin recuperare sau perfecționare, nu doar furnizorilor de modele de inteligență artificială, așa cum este prevăzut în prezent la articolul 53 din Regulamentul privind IA, ci și furnizorilor sau operatorilor de sisteme de IA; întrucât utilizări precum inferența și generarea augmentată prin recuperare au loc, în esență, în mod continuu și în timp real; întrucât, în astfel de cazuri, transparența ar trebui să includă actul de extragere în sine, prin care, pe de o parte, păianjenii web sunt obligați să se identifice cu operatorii web și, pe de altă parte, furnizorii sau operatorii de IA sunt obligați să păstreze evidențe detaliate ale activităților lor de extragere; întrucât ar trebui să se aplice o prezumție potrivit căreia conținutul a fost extras, inclusiv în scopuri de inferență și de generare augmentată prin regăsire, în cazul în care sistemele de IA gestionează interogările utilizatorilor; întrucât simpla informare cu privire la conținutul terților utilizat de furnizorii și operatorii de IA și GenAI nu constituie secrete comerciale în temeiul dreptului UE;

Z.întrucât o astfel de transparență ar putea fi facilitată printr-un intermediar de încredere, cum ar EUIPO, care ar fi responsabil de notificarea titularilor de drepturi cu privire la utilizarea conținutului lor, permițându-le astfel să formuleze revendicări în legătură cu utilizarea acestuia în scopuri de antrenare; întrucât un astfel de intermediar ar trebui să dispună de competențele și resursele necesare pentru a evalua dacă furnizorii și operatorii respectă pe deplin obligațiile lor în materie de transparență;

AA.întrucât transparența ar putea fi obținută și prin oferirea posibilității titularilor de drepturi de a aplica un filigran (watermark) operelor lor și altor materiale protejate, precum și prin obligarea furnizorilor de IA să mențină neschimbate astfel de filigrane și să pună la dispoziție instrumente de căutare care să permită detectarea acestor filigrane în materialele utilizate pentru antrenarea IA;

AB.întrucât, pe lângă obligația de transparență în ceea ce privește operele protejate de dreptul de autor și alte obiecte protejate, este necesar să se instituie un mecanism prin care, în anumite condiții, neasigurarea unei transparențe depline de către furnizorii sau operatorii de modele și sisteme de IA să dea naștere unei prezumții refutabile că orice operă protejată de dreptul de autor sau alt obiect protejat relevant a fost utilizat în scopuri de antrenare, inferență și generare augmentată prin recuperare, declanșând astfel toate consecințele juridice aplicabile în temeiul dreptului Uniunii și al dreptului național pentru încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe; întrucât, în cazul în care o instanță se pronunță în favoarea unui titular de drepturi sau a organizațiilor care îi reprezintă fie pe baza unei astfel de prezumții, fie pe baza probelor prezentate, toate cheltuielile de judecată rezonabile și proporționale și celelalte cheltuieli ar trebui suportate de furnizorul de IA;

AC.întrucât sectorul presei joacă un rol esențial în protejarea democrației și a structurilor democratice în cadrul UE; întrucât este esențial să se garanteze că modelele și sistemele de IA generativă nu recurg la procesări selective care favorizează anumite publicații în detrimentul altora, păstrând astfel pluralismul și imparțialitatea informațiilor; întrucât modelele și sistemele de IA generativă trebuie concepute astfel încât să integreze și să ia în considerare întregul spectru al publicațiilor de presă pentru a susține valorile democratice fundamentale ale diversității și echității în discursul public; întrucât este necesar să se stabilească standarde clare de calitate pentru modelele și sistemele de IA generativă;

AD.întrucât transparența în ceea ce privește rezultatele generate de sistemele de IA este esențială pentru clasificarea adecvată a conținutului ca fiind „generat de IA” sau „creat de om”, în funcție de îndeplinirea sau nu de către rezultate a criteriilor stabilite pentru protecția dreptului de autor; întrucât o astfel de clasificare are consecințe juridice importante, inclusiv în ceea ce privește aplicabilitatea protecției oferite de dreptul de autor și stabilirea drepturilor și a răspunderii; întrucât încrederea cetățenilor în IA poate fi obținută doar într-un cadru de reglementare, care să garanteze că orice sistem de IA dat în folosință respectă pe deplin tratatele, Carta drepturilor fundamentale și dreptul secundar al UE;

AE.întrucât, în ceea ce privește regimul juridic al rezultatelor IA generative, legislația UE privind dreptul de autor se bazează în continuare pe principiile autorului uman; întrucât, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, conceptul de „operă” implică două condiții cumulative: în primul rând, trebuie să fie un obiect original care reflectă propria creație intelectuală a autorului și, în al doilea rând, această creație trebuie să fie exprimată într-un mod care să o facă identificabilă cu suficientă precizie și obiectivitate;

AF.întrucât IA generativă este utilizată din ce în ce mai mult ca instrument pentru a contribui la asigurarea respectării dreptului de autor și a drepturilor conexe; întrucât Comisia ar trebui să se asigure că utilizarea IA generative pentru a asigura respectarea dreptului de autor face obiectul unor garanții eficace, inclusiv al unor garanții împotriva utilizării abuzive, asigurând respectarea deplină a drepturilor fundamentale, în special a libertății de exprimare și a libertății presei;

AG.întrucât normele internaționale neuniforme privind eligibilitatea conținutului generat de IA pentru protecția oferită de dreptul de autor reprezintă un risc pentru coerența globală a dreptului proprietății intelectuale și pot conduce la arbitraj de reglementare sau pot submina competitivitatea sectoarelor creative și a sectorului IA din UE; întrucât convergența internațională și instituirea unui cadru de reglementare global ar oferi o alternativă mai eficientă și mai coerentă la fragmentarea actuală a abordărilor juridice; întrucât reglementările UE privind IA și drepturile de autor nu ar trebui să fie afectate de presiuni politice externe; întrucât, în acest context, UE trebuie să ofere un răspuns ferm și unit pentru a asigura funcționarea pieței sale interne, pentru a-și proteja forța de muncă și competitivitatea, pentru a-și consolida autonomia tehnologică și pentru a stabili standarde mondiale în domeniul proprietății intelectuale;

AH.întrucât, pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a legislației UE în legătură cu toate serviciile de IA generativă și pentru a împiedica furnizorii cu sediul în afara UE să obțină un avantaj competitiv neloial prin neconformitate, este esențial ca normele care protejează și asigură respectarea drepturilor autorilor la nivelul UE și la nivel național să se aplice efectiv tuturor serviciilor care își desfășoară activitatea pe piața UE; întrucât concentrarea din ce în ce mai mare a puterii în mâinile câtorva mari întreprinderi din afara Europei sporește dependența strategică a UE și slăbește capacitatea creatorilor europeni și a presei europene de a-și exercita și de a-și face respectate drepturile; întrucât, în măsura permisă de dreptul UE și de dreptul internațional, principiul teritorialității protecției dreptului de autor trebuie adaptat la antrenarea sistemelor de IA generativă, astfel încât să se asigure că utilizarea conținutului european face obiectul dreptului UE chiar și atunci când o astfel de antrenare are loc în afara UE, ceea ce este fundamental pentru garantarea unei remunerații echitabile pentru creatorii și titularii de drepturi europeni și pentru protejarea vitalității culturale și creative a UE, precum și pentru asigurarea unei concurențe loiale între furnizorii europeni și non-europeni de sisteme de IA generativă; întrucât sistemele de IA generativă care nu respectă aceste cerințe ar trebui împiedicate să funcționeze în UE, iar aceste principii ar trebui aplicate cu fermitate;

AI.întrucât progresul rapid al IA generative a sporit în mod semnificativ posibilitățile de a crea și de a disemina imagini, conținuturi audio sau video digitale manipulate și realiste, inclusiv opere și spectacole ale unor artiști, care seamănă sau imită persoane reale, cunoscute sub numele de „deep fake”, care par a fi autentice sau veridice; întrucât utilizarea abuzivă a unui astfel de conținut prezintă un risc pentru identitatea și personalitatea acestor persoane, inclusiv pentru corpul, caracteristicile faciale și vocea lor,