1.ia act de faptul că, în ultimii cinci ani, UE s-a confruntat cu importante probleme - pandemia de COVID-19 și războiul ilegal și nejustificat al Rusiei în Ucraina, cu impact economic major; ia act de eficacitatea și impactul instrumentelor și inițiativelor la nivelul UE de rezolvare a consecințelor economice și sociale ale șocurilor externe, în special eficacitatea MRR și a Instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE);

2.ia act de preconizarea că, potrivit previziunilor economice ale Comisiei din toamna anului 2025, publicate la 17 noiembrie 2025, PIB-ul UE va crește cu 1,4 % în 2025 comparativ cu 2024 și cu 1,4 % în 2026; observă că, pe baza acestor previziuni, UE este încă în urma SUA și a Chinei în ceea ce privește perspectivele de creștere; subliniază că, în pofida problemelor importante, zona euro și UE au dat dovadă de reziliență;

3.observă că în ceea ce privește creșterea potențială, care reprezintă rata de creștere pe care o economie o poate susține fără o inflație excesivă, se preconizează o scădere de la 1,5 % în 2024 la 1,3 % în 2027 în UE și de la 1,4 % la 1,2 % în zona euro, pe măsură ce încetinește creșterea populației în vârstă de muncă; consideră că aceste niveluri potențiale de creștere sunt prea scăzute pentru a face față provocărilor cu care se va confrunta economia europeană în următorii ani;

4.observă că, conform previziunilor economice ale Comisiei din toamna anului 2025, se preconizează că deficitul agregat al zonei euro va crește de la 3,1 % din PIB în 2024 la 3,2 % din PIB în 2025; constată că, pe baza politicilor actuale, se preconizează că deficitul va crește la 3,3 % din PIB în 2026;

5.ia act de faptul că 12 state membre urmează să aibă deficite care depășesc 3 % din PIB în 2027 și că 10 state membre fac obiectul unor proceduri aplicabile deficitelor excesive;

6.ia act de estimarea că ponderea datoriei publice brute în PIB va ajunge în UE la 82,8 % în 2025, preconizată să crească la 83,8 % în 2026 și la 84,5 % în 2027, peste valoarea de referință de 60 % pentru fiecare stat membru, astfel cum este consacrată în tratate; constată că, potrivit previziunilor, datoria publică în zona euro va ajunge la 89,8 % în 2026 și la 90,4 % în 2027; observă că nivelurile datoriei variază mult de la un stat membru la altul;

7.invită statele membre să aplice politici bugetare prudente pentru a proteja sustenabilitatea datoriei publice;

8.reamintește că fenomenele meteorologice extreme au un impact important asupra finanțelor publice; admite că impactul și frecvența fenomenelor meteorologice extreme nu vor face decât să crească în următorii ani;

9.se bucură că inflația din zona euro a revenit la nivelul-țintă al Băncii Centrale Europene după un nivel maxim de 10,6 % în octombrie 2022; constată însă că inflația are niveluri diferite în statele membre, mai ridicate în unele, cum ar fi cele cu industrii mari consumatoare de energie; observă că inflația de bază, precum și anticipările inflației rămân încă peste nivelul-țintă; evidențiază impactul continuu al inflației prețurilor alimentelor și energiei asupra gospodăriilor europene; constată că inflația afectează în mod inegal grupurile de venituri, gospodăriile cu venituri mici fiind cel mai grav afectate;

10.își exprimă îngrijorarea că investițiile private și publice insuficiente ar putea împiedica creșterea durabilă și competitivitatea în Europa și îndeplinirea priorităților comune enunțate în Agenda strategică a UE pentru perioada 2024-2029; subliniază că statele membre trebuie să își intensifice eforturile de eliminare a barierelor și de mobilizare a unor investiții private mai mari, în conformitate cu strategia Comisiei privind uniunea economiilor și a investițiilor; recunoaște obiectivul politic al Comisiei de a simplifica cadrul de reglementare și de a reduce simțitor sarcinile administrative pentru a stimula investițiile private; subliniază că este nevoie urgentă de investiții în infrastructură, cercetare și dezvoltare și inovare pentru a stimula potențialul de creștere al UE; insistă că următorul cadru financiar multianual are un rol esențial nu numai în asigurarea investițiilor publice, ci și în mobilizarea investițiilor private și subliniază, în acest context, că instrumentele financiare și garanțiile bugetare, precum și instrumentele financiare gata de utilizare la nivelul întregii UE, sunt instrumente puternice și eficace pentru atingerea obiectivelor de politică esențiale ale UE;

11.constată că raportul macroeconomic european al Comisiei recunoaște că accesul la locuințe este o problemă macroeconomică și socială, în special prin impunerea unor potențiale restricții asupra mobilității forței de muncă și prin slăbirea creșterii productivității pe termen lung;

12.subliniază că o politică industrială consecventă și bine direcționată este vitală pentru a sprijini transformarea tehnologică a UE și a asigura lanțuri de aprovizionare reziliente, menținând în același timp piețe competitive și nedenaturate;

13.constată că, în medie, rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins un nivel record, reflectând o piață a muncii dinamică în majoritatea statelor; pune în lumină integrarea cadrului de convergență socială în semestrul european; subliniază că modelul de educație și formare profesională s-a dovedit a fi un succes în statele membre care l-au ales; regretă diferențele mari existente între statele membre în ceea ce privește ratele șomajului, în special în rândul tinerilor;

14.reafirmă importanța protejării unor condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice și invită statele membre să ia măsuri pentru a aprofunda piața unică prin eliminarea obstacolelor interne;

15.reamintește că scopul reformei cadrului de guvernanță economică este de a-l face mai simplu, mai transparent și mai eficace, cu o mai mare asumare a responsabilității la nivel național și o mai bună aplicare a legii, precum și de a-i permite să integreze mai bine eterogenitatea pozițiilor bugetare, datoria publică și provocările economice, pentru a contribui astfel la soluționarea problemelor pe termen mediu și lung cu care se confruntă UE și statele sale membre, de exemplu prin promovarea unor politici fiscale anticiclice;

16.subliniază că, în temeiul cadrului de guvernanță economică reformat, creșterea cheltuielilor nete este indicatorul operațional unic pentru monitorizarea respectării de către statele membre a recomandărilor respective ale Consiliului; arată că multe state membre se vor confrunta în continuare cu o capacitate bugetară insuficientă pentru a răspunde nevoilor substanțiale de investiții; constată că clauza derogatorie națională a fost deja activată în cazul cheltuielilor pentru apărare la doar un an de la intrarea în vigoare a normelor revizuite, ca răspuns pe termen scurt la evenimente extraordinare care nu pot fi controlate de o țară; subliniază că clauza derogatorie națională este destinată situațiilor de urgență temporare, specifice fiecărei țări, și nu este potrivită pentru a răspunde nevoilor structurale pe termen lung;

17.subliniază că Comisia și-a extins competențele discreționare în cadrul reformat de guvernanță economică, în special prin procesul care stă la baza planurilor fiscal-structurale pe termen mediu; ia act de constatarea Consiliului Fiscal European conform căreia Comisia a recurs la unele decizii discreționare pentru a amâna procedurile de deficit excesiv sau a nu deschide astfel de proceduri; subliniază că o aplicare uniformă a normelor bugetare ale UE este esențială pentru a menține credibilitatea cadrului de guvernanță economică, pentru a asigura tratamentul egal al statelor membre și pentru a susține o abordare coerentă și cu adevărat europeană;

18.ia act de modificările specifice aduse cadrului de guvernanță economică al UE, publicate de Comisie la 2 octombrie 2025, care vizează stabilirea coerenței în urma celei mai recente actualizări a cadrului de guvernanță economică;

19.ia notă cu îngrijorare de constatările Consiliului Fiscal European, anume că jumătate dintre instituțiile fiscale independente nu au participat oficial la pregătirea planurilor fiscal-structurale pe termen mediu; este de părere că o mai intensă participare a instituțiilor bugetare independente ar spori transparența și supravegherea externă într-un moment-cheie al tranziției;

20.accentuează că investițiile publice au crescut vizibil în ultimii ani, aproximativ jumătate din creșterea înregistrată în perioada 2019-2025 fiind finanțată de UE, în principal prin intermediul MRR; constată că se preconizează că aceste beneficii vor continua și după 2026, cu efecte de propagare importante în toate statele membre, și că impactul pe termen lung al reformelor structurale ar putea mări producția potențială a zonei euro cu până la 1,3 % din PIB în perioada 2020-2033, comparativ cu un scenariu care nu include MRR; se declară îngrijorat de faptul că MRR se încheie în 2026 și de impactul pe care acest lucru l-ar putea avea asupra orientării bugetare generale a UE; îndeamnă statele membre să finalizeze punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență până în august 2026; reamintește că datoria emisă pentru a finanța MRR trebuie rambursată până în 2058, astfel încât să se asigure reducerea constantă și previzibilă a obligațiilor;

21.ia act de recomandarea Comisiei ca orientarea bugetară generală a statelor membre să rămână, în linii mari, neutră în 2026, în pofida disparităților semnificative existente între statele membre;

22.accentuează că veniturile publice și cheltuielile publice sunt esențiale pentru a asigura sustenabilitatea bugetelor naționale; reamintește recomandarea Consiliului din 17 februarie 2026 privind politica economică a zonei euro, care solicită reducerea decalajelor fiscale prin îmbunătățirea conformării fiscale, inclusiv prin combaterea evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale, precum și prin combaterea planificării fiscale agresive; subliniază că aplicarea deficitară a legislației în administrarea fiscală și în lupta împotriva evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale subminează sustenabilitatea finanțelor publice și contribuie la dezechilibrele macroeconomice;

23.ia act de reorientarea programatică la nivel de politici a Comisiei în cadrul actualului ciclu al semestrului european, pachetul semestrului fiind acum ghidat de Busola pentru competitivitate, în loc de analiza anuală a creșterii durabile; reliefează că această schimbare consolidează orientarea cadrului semestrului european într-o direcție clară; accentuează importanța continuității în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări, concepute ca angajamente de reformă multianuale și pe termen lung, precum și în ceea ce privește eforturile statelor membre de a îndeplini obiectivele pe termen lung; invită Comisia să asigure o viziune globală asupra competitivității europene și să garanteze că prioritățile pe termen lung în materie de tranziție continuă să se reflecte în mod consecvent și coerent în recomandările specifice fiecărei țări de-a lungul ciclurilor succesive ale semestrului european;

24.observă că recomandările specifice fiecărei țări conțin pentru fiecare stat membru o recomandare privind politica bugetară, inclusiv reformele bugetar-structurale, acolo unde este cazul; ia act de angajamentul Comisiei de a utiliza semestrul european pentru a promova competitivitatea, stabilitatea, creșterea economică, sustenabilitatea și echitatea socială și de a integra obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și Pilonul european al drepturilor sociale în semestrul european; reliefează că semestrul european este un instrument esențial pentru coordonarea politicilor macroeconomice și bugetare solide la nivelul statelor membre, protejând astfel stabilitatea macroeconomică a uniunii economice și monetare; scoate în evidență importanța recomandărilor specifice fiecărei țări ca element central al coordonării politicilor economice europene; reamintește că aceste recomandări sunt măsuri de politică ce fac parte integrantă din planurile bugetar-structurale pe termen mediu, din planurile naționale de redresare și reziliență, precum și din propunerea anunțată privind planurile de parteneriat național și regional;

25.reamintește rolul recomandărilor specifice fiecărei țări în coordonarea priorităților UE; observă că nu s-au făcut progrese în aplicarea efectivă a recomandărilor; constată că, între 2019 și 2023, 25,1 % dintre recomandările specifice fiecărei țări nu au înregistrat niciun progres sau au înregistrat progrese limitate; invită Comisia să regândească modul în care sunt elaborate și urmărite recomandările specifice fiecărei țări, în special având în vedere rolul lor viitor în accesul la fondurile UE; reamintește solicitarea sa ca recomandările specifice fiecărei țări să fie mai puține, dar mai bine direcționate;

26.ia act de obiectivul ambițios al Comisiei de a integra în continuare în recomandările specifice fiecărei țări acele acțiuni esențiale pentru uniunea economiilor și a investițiilor, așa cum a anunțat în comunicarea sa din 19 martie 202510 Comunicarea Comisiei din 19 martie 2025 intitulată „Uniunea economiilor și a investițiilor - O strategie de stimulare a prosperității cetățenilor și a competitivității economice în UE” (COM(2025)0124).;

27.constată că recomandările specifice fiecărei țări vor avea un rol mai important în următorul cadru financiar multianual pentru orientarea investițiilor și a reformelor la nivel național și regional; este de părere că selectarea reformelor și a investițiilor ar trebui să fie ghidată de eficacitatea acestora în respectarea recomandărilor relevante pentru realizarea unei tranziții juste către o economie europeană verde și competitivă; subliniază că acest proces trebuie însoțit de un control democratic mai solid și de o mai mare asumare a responsabilității de către statele membre;

28.accentuează importanța tot mai mare a recomandărilor specifice fiecărei țări legate de planurile de parteneriat național și regional; atrage atenția că în prezent nu există o metodologie de elaborare și selectare a recomandărilor specifice fiecărei țări care să garanteze transparența sau trasabilitatea, nici claritate cu privire la motivele pentru care unele sunt propuse, iar altele nu, ceea ce generează îngrijorări privind răspunderea și egalitatea de tratament între statele membre; invită Comisia să clarifice procedurile și criteriile de selecție care stau la baza procesului; subliniază că orice creștere a puterii discreționare a Comisiei în general trebuie să fie însoțită de mecanisme corespunzătoare de tragere la răspundere ex post și de o îmbunătățire substanțială a fluxului de informații către Parlament;

29.constată că recomandările specifice fiecărei țări pentru 2025 s-au axat mai mult pe competitivitate și simplificare, în concordanță cu prioritățile identificate în Busola pentru competitivitate, subliniind totodată necesitatea de a stimula excelența științifică, cercetarea și inovarea și dezvoltarea tehnologică, ca factori-cheie ai productivității și rezilienței pe termen lung; subliniază că un număr mai mic de recomandări specifice fiecărei țări este dedicat politicilor sociale și climatice; observă că, pentru unele state membre, recomandările specifice includ o recomandare de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili;

30.constată că, potrivit Comisiei, recomandarea privind zona euro reprezintă, în primul rând, un instrument de orientare pentru discuțiile din cadrul Eurogrupului; invită însă Comisia să dea curs recomandărilor privind zona euro, inclusiv prin luarea în considerare a acestora la elaborarea recomandărilor specifice fiecărei țări; regretă că, în 2025, Comisia nu a publicat o imagine de ansamblu asupra punerii în aplicare a recomandărilor privind zona euro, așa cum proceda de obicei în cadrul rapoartelor privind zona euro; observă că, în 2025, recomandările specifice fiecărei țări nu au inclus în mod direct nicio recomandare legată de schimbările climatice;

31.reamintește că raportul Draghi a arătat clar necesitatea de a intensifica investițiile publice și private și de a promova reforme ambițioase pentru a spori competitivitatea UE; invită Comisia și statele membre să prezinte o strategie pentru acoperirea necesarului de investiții după 2026;

32.consideră că cadrul de guvernanță economică al UE ar trebui completat, după caz, de instrumente și mecanisme la nivelul UE pentru a reduce la minimum costurile pentru contribuabilii din UE și pentru a maximiza eficiența în furnizarea bunurilor publice europene, precum și pentru a răspunde crizelor de la nivelul Uniunii, cum este criza actuală din domeniul securității și apărării; constată că titlurile de creanță emise de UE ar putea servi drept criteriu de referință, consolidând astfel integrarea piețelor financiare ale UE; solicită introducerea de noi resurse proprii pentru finanțarea politicilor Uniunii; sprijină crearea Fondului european pentru competitivitate și a Fondului „Scaleup Europe”;

33.subliniază că Consiliul European a convenit să furnizeze Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde EUR pentru 2026 și 2027, pe baza unor operațiuni de împrumut ale UE pe piețele de capital, garantate prin marja de manevră a bugetului UE;

34.constată că mediul geopolitic în continuă schimbare impune și mai multă unitate și solidaritate între statele membre, având în vedere, în special, preocupările Uniunii și ale statelor sale membre în materie de securitate; consideră că consolidarea securității Europei prin reducerea dependențelor strategice rămâne esențială pentru protejarea rezilienței pe termen lung a Uniunii; sprijină eforturile Comisiei de a avansa în direcția unei abordări mai coordonate în domeniul apărării; ia act de mecanismul de împrumut, în valoare de 150 de miliarde EUR, pentru a sprijini investițiile statelor membre în apărare, instituit prin Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE); regretă însă că instrumentul SAFE are ca temei articolul 122 din TFUE, limitând astfel controlul parlamentar; consideră îmbucurător faptul că indicatorul cheltuielilor nete exclude orice cofinanțare națională în cadrul programelor finanțate de UE, oferind statelor membre o marjă de manevră bugetară mai mare pentru a investi în prioritățile comune ale UE, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/126311 Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (JO L, 2024/1263, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1263/oj)., contribuind astfel la consolidarea sinergiilor dintre bugetul UE și bugetele naționale, reducând fragmentarea și sporind eficiența globală a cheltuielilor publice în anumite domenii, cum ar fi apărarea; subliniază că angajamentul statelor membre de a majora cheltuielile pentru apărare nu ar trebui să fie în detrimentul altor priorități comune ale UE;

35.constată că 16 state membre au activat clauza derogatorie națională pentru cheltuielile pentru apărare; subliniază că acest lucru le oferă statelor membre flexibilitate în ceea ce privește majorarea cheltuielilor pentru apărare, fără a fi necesar să finanțeze imediat aceste majorări prin reduceri ale cheltuielilor sau prin măsuri cu efect de creștere a veniturilor; constată că, astfel, această flexibilitate le oferă statelor membre timpul necesar pentru a integra cheltuieli mai mari pentru apărare în bugetele naționale; subliniază că participarea parțială reduce semnificativ cheltuielile suplimentare preconizate pentru apărare de la 650 de miliarde EUR la aproximativ 297-337 de miliarde EUR;

36.atenționează că cheltuielile pentru apărare sunt, prin natura lor, investiții orientate spre consum și nu măresc, în sine, potențialul de producție al unei economii; consideră, prin urmare, că cheltuielile pentru apărare nu ar trebui finanțate prin extinderea emisiunii de creanțe pe termen lung;

37.accentuează importanța creșterii coerenței și cooperării în materie de investiții în domeniul apărării între statele membre, în special în ceea ce privește factorii determinanți strategici sau sistemele de arme strategice care sunt prea costisitoare pentru a fi finanțate individual de către statele membre, ținând seama de nevoia stringentă de a consolida sectorul european al apărării și de a garanta securitatea și autonomia strategică pe termen lung;

38.reamintește că Comisia nu a lansat niciodată o procedură de dezechilibru excesiv, deși unele state membre înregistrează dezechilibre recurente în conturile curente; constată că, în Raportul său privind mecanismul de alertă pentru 2026, Comisia va evalua dacă există dezechilibre macroeconomice în cele șapte state membre selectate pentru a face obiectul unor bilanțuri aprofundate;

39.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.