P10_TA(2026)0076Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: prioritățile sociale și în materie de ocupare a forței de muncă pentru 2026Rezoluția Parlamentului European din 11 martie 2026 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: prioritățile sociale și în materie de ocupare a forței de muncă – raportul anual pe 2026 (2025/2183(INI))Parlamentul European,

–având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–având în vedere articolele 9, 121, 148 și 149 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat și semnat de Consiliu, Parlament și Comisie la 17 noiembrie 2017, și planul de acțiune aferent, adoptat în 2021, în special obiectivele principale propuse pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă, competențele și reducerea sărăciei,

–având în vedere Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2024 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 JO L, 2024/1263, 30.4.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1263/oj. al Consiliului, în special articolele 3, 4, 13 și 27,

–având în vedere raportul Comisiei intitulat „Ocuparea forței de muncă și evoluțiile sociale în Europa”, publicat în septembrie 2025,

–având în vedere raportul Comisiei intitulat „Piața muncii și evoluția salariilor în Europa”, publicat în octombrie 2025,

–având în vedere propunerea Comisiei din 25 noiembrie 2025 de raport comun privind ocuparea forței de muncă al Comisiei și al Consiliului (COM(2025)0958),

–având în vedere Recomandarea Comisiei din 25 noiembrie 2025 de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2025)0957),

–având în vedere comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2025 intitulată „Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026” (COM(2025)0956),

–având în vedere Recomandarea Comisiei din 25 noiembrie 2025 de recomandare a Consiliului referitoare la capitalul uman în Uniunea Europeană (COM(2025)0959),

–având în vedere contribuțiile partenerilor sociali europeni la semestrul european 2026 și, în special, la pachetul de toamnă,

–având în vedere raportul lui Mario Draghi intitulat „Viitorul competitivității europene”, publicat în septembrie 2024,

–având în vedere raportul lui Enrico Letta privind viitorul pieței unice, intitulat „More than a Market” (Mult mai mult decât o piață), publicat în aprilie 2024,

–având în vedere Raportul Grupului la nivel înalt privind viitorul protecției sociale și al statului social în UE, publicat în ianuarie 2023,

–având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A10-0033/2026),

A.întrucât obiectivul UE în materie de ocupare a forței de muncă, și anume cel puțin 78 % din persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să fie încadrate în muncă până în 2030, este pe cale să fie atins; întrucât, în octombrie 2025, rata șomajului în UE era de 6 %, variind în statele membre între 2,6 % și 10,6 %, în timp ce șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat, situându-se la 13,2 %; întrucât nivelurile șomajului și condițiile de muncă precare rămân constant ridicate pentru tineri, femei, lucrătorii în vârstă, resortisanții țărilor terțe cu un nivel scăzut și mediu de calificare, persoanele cu dizabilități, romi și alte minorități etnice, care se confruntă cu bariere structurale în calea ocupării forței de muncă; întrucât rata șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități este de 15,1 %; întrucât nivelurile mai ridicate de ocupare a forței de muncă în UE ar trebui să meargă mână în mână cu calitatea locurilor de muncă, salariile decente, creșterile salariale și creșterea productivității;

B.întrucât semestrul european rămâne un instrument central pentru coordonarea politicilor economice, fiscale, de ocupare a forței de muncă și sociale în întreaga UE și ar trebui să vizeze integrarea mai sistematică a justiției sociale, a sustenabilității mediului și a echității între generații în guvernanța macroeconomică, plasând Pilonul european al drepturilor sociale în centrul său și respectând principiul subsidiarității; întrucât s-au depus eforturi pentru a echilibra mai bine monitorizarea obiectivelor economice și sociale în cadrul procesului semestrului european, prin elaborarea tabloului de bord social și integrarea recentă a cadrului de convergență socială în proces; întrucât pachetul de toamnă al semestrului european 2026 a fost prezentat fără o analiză anuală a creșterii durabile care să stabilească o strategie cuprinzătoare și echilibrată pentru obiectivele Uniunii legate de economie, societate, ocuparea forței de muncă și mediul și care să ancoreze semestrul european într-o viziune amplă a creșterii durabile pentru Uniune; întrucât UE trebuie să rămână angajată în favoarea competitivității, durabilității și justiției sociale, fără a permite ca un obiectiv să fie urmărit în detrimentul celorlalte;

C.întrucât 93,3 milioane de persoane, reprezentând 21 % din populația UE, erau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE) în 2024, ceea ce arată că s-au înregistrat progrese limitate în direcția atingerii obiectivului Pilonului european al drepturilor sociale pentru 2030 de reducere a sărăciei, cu tendința, în mai mult de jumătate dintre statele membre, de a se îndrepta în direcția greșită; întrucât riscurile de sărăcie sunt mult mai mari pentru femei, copii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități, comunitatea LGBTI +, persoanele cu un nivel scăzut de calificare, resortisanții țărilor terțe, romi, gospodăriile monoparentale și persoanele care trăiesc în zone depopulate și persistă discrepanțe semnificative între statele membre și în interiorul acestora, inclusiv între zonele rurale și cele urbane; întrucât această divergență între creșterea veniturilor medii și nivelurile persistente de sărăcie evidențiază probleme structurale în distribuția veniturilor, pe piețele forței de muncă și în conceperea și acoperirea sistemelor de protecție socială; întrucât peste 40 de milioane de persoane din UE, reprezentând aproximativ 9,2 % din populație, s-au confruntat cu sărăcie energetică în 2024, ceea ce a dus la privațiune materială; întrucât acoperirea și adecvarea insuficiente a schemelor de venit minim garantat, a indemnizațiilor de șomaj și a prestațiilor pentru familie și copii, precum și barierele în calea integrării pe piața muncii și a accesării serviciilor publice de calitate, cum ar fi sănătatea, educația, îngrijirea și locuințele, contribuie la persistența sărăciei și a excluziunii sociale, în special în rândul grupurilor celor mai defavorizate; întrucât, fără o schimbare de abordare în ceea ce privește combaterea sărăciei la nivelul UE și la nivel național, nu va fi posibilă inversarea acestei tendințe; întrucât o strategie ambițioasă a UE pentru combaterea sărăciei va fi esențială pentru a oferi răspunsuri la fenomenul multidimensional al sărăciei;

D.întrucât un copil din patru este încă expus riscului de sărăcie sau excluziune socială în Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă un procent mai ridicat decât în cazul populației în ansamblu; întrucât nu se înregistrează progrese suficiente în direcția obiectivului de reducere a numărului de copii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială cu 5 milioane până în 2030, dat fiind că procentul copiilor expuși acestor riscuri a crescut în fiecare an între 2019 și 2023 și rămâne constant ridicat; întrucât, potrivit propunerii Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2026, în 2024, aproximativ 19,5 milioane de copii (24,2 %) erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE; întrucât politicile și serviciile preventive de sprijinire a copiilor și a familiilor, în conformitate cu Garanția europeană pentru copii, sunt esențiale pentru abordarea condițiilor socioeconomice care pot duce la separarea familiei și instituționalizarea copiilor; întrucât un instrument de finanțare specific pentru Garanția europeană pentru copii, precum și sinergiile cu alte fonduri ale UE și naționale sunt extrem de importante, atât în actualul cadru financiar multianual, cât și în următorul cadru financiar multianual; întrucât, potrivit Comisiei, UE trebuie să investească peste 11 miliarde EUR în plus pe an pentru a îndeplini obiectivele de la Barcelona pentru 2030 privind educația și îngrijirea timpurie Comisia Europeană, „Employment and Social Developments in Europe (ESDE) 2024” (Ocuparea forței de muncă și evoluțiile sociale în Europa), septembrie 2024.; întrucât copiii care pot beneficia cel mai mult de serviciile de educație și îngrijire timpurie, cum ar fi cei proveniți din medii defavorizate, tind să participe cel mai puțin și continuă să se confrunte cu obstacole în ceea ce privește accesul;

E.întrucât în UE există încă cel puțin 1,4 milioane de persoane cu dizabilități și aproape 300 000 de copii care trăiesc în instituții; întrucât persoanele instituționalizate sunt izolate de comunitatea mai largă și nu au control suficient asupra vieții lor și asupra deciziilor care îi afectează; întrucât, deși UE s-a angajat de mult în procesul de dezinstituționalizare, este nevoie în continuare de eforturi, atât la nivel european, cât și la nivel național, pentru a le permite grupurilor vulnerabile să trăiască într-un mediu familial sau comunitar;

F.întrucât 1 din 12 lucrători (8,2 %) din UE s-a confruntat cu sărăcia persoanelor încadrate în muncă în 2024, fapt care subminează coeziunea socială și evidențiază că ocuparea forței de muncă nu oferă, în sine, o protecție deplină împotriva sărăciei și nici nu se traduce prin condiții de viață îmbunătățite, din cauza creșterii costurilor de trai și a scăderii puterii de cumpărare; întrucât creșterile recente ale salariilor minime legale, adesea peste 20 % între 2022 și 2025 și peste 40 % în mai multe state membre, au contribuit la protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor slab remunerați și au sprijinit creșterea salariilor în sectoarele cu salarii mici; întrucât, în pofida faptului că salariile reale au depășit nivelurile anterioare pandemiei în majoritatea statelor membre, mai multe economii mari nu au revenit încă la aceste niveluri;

G.întrucât schimbările climatice au exacerbat inegalitățile și au afectat în special grupurile cele mai vulnerabile, care tind să fie mai expuse pericolelor de mediu, de exemplu temperaturile ridicate, ceea ce a condus la standarde mai scăzute de calitate a locurilor de muncă, la pierderea productivității și la o mai mare nesiguranță a locurilor de muncă; întrucât tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă din punct de vedere social și favorabilă incluziunii pentru toți și se preconizează că va crea între 1 milion și 2,5 milioane de locuri de muncă suplimentare până în 2030, dacă este sprijinită de politici adecvate de ocupare a forței de muncă și de educație; întrucât o protecție socială puternică și finanțată corespunzător, precum și politici de creare de locuri de muncă de calitate reprezintă o condiție prealabilă pentru asigurarea unei tranziții echitabile și juste către neutralitatea climatică și transformarea digitală;

H.întrucât UE se confruntă cu deficite persistente de forță de muncă și de competențe în mai multe sectoare, determinate de diferiți factori, cum ar fi schimbările demografice și tehnologice, necorelarea competențelor, calitatea locurilor de muncă și lipsa atractivității serviciilor publice de calitate și a investițiilor în acestea, care au fost identificate ca fiind un obstacol esențial în calea creșterii economice și a competitivității UE; întrucât perspectivele de carieră limitate și condițiile de muncă precare ale tinerilor din unele părți ale Uniunii contribuie la exodul talentelor între regiunile UE și țările terțe, exacerbând și mai mult aceste deficite; întrucât propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2026 subliniază că abordarea deficiențelor structurale de pe piața muncii printr-o mai bună calitate a locurilor de muncă sprijină creșterea productivității, a performanței economice, a echității sociale și a coeziunii; întrucât îmbunătățirea drepturilor lucrătorilor, a negocierilor colective, a politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, a accesului la protecție socială și a oportunităților de dezvoltare a competențelor pentru toți, inclusiv pentru resortisanții țărilor terțe, precum și măsuri de activare specifice pentru cele 51 milioane de persoane în vârstă de muncă care nu fac parte în prezent din forța de muncă ar duce la întărirea participării, a incluziunii și a competitivității; întrucât, până în 2050, se preconizează că populația activă a UE va scădea cu până la 18,8 milioane de persoane, ceea ce sugerează că migrația legală a forței de muncă poate contribui la satisfacerea nevoilor în continuă evoluție ale pieței forței de muncă;

I.întrucât, în 2022, rata de participare a adulților la procesul de învățare era de 39,5 %, ceea ce arată că în majoritatea statelor membre sunt necesare mai multe eforturi pentru a atinge obiectivul ca 60 % dintre adulți să participe la educație și formare până în 2030; întrucât abordarea integrată a coordonării politicilor în contextul semestrului european oferă cadrul pentru orientarea investițiilor necesare în dezvoltarea capitalului uman și în sistemele de educație și formare profesională; întrucât sunt necesare eforturi suplimentare substanțiale pentru a asigura furnizarea și accesul la politici de formare de calitate, în special pentru lucrătorii cu ocupații cu nivel redus de calificare, care promovează învățarea pe tot parcursul vieții și consolidează competitivitatea, reziliența și caracterul incluziv al forței de muncă din UE; întrucât cheltuielile publice nu pot satisface singure nevoile de perfecționare și recalificare, având în vedere provocările legate de transformare cu care se confruntă UE; întrucât, în 2022, punctajul mediu pentru competențele de bază în rândul tinerilor în vârstă de 15 ani în cadrul Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) a scăzut în comparație cu 2018, rezultatele slabe afectând în mod disproporționat cursanții defavorizați, subliniind necesitatea unor reforme și a unor investiții susținute în educație și formare pentru a sprijini generațiile viitoare și tranziția lor de la educație la muncă;

J.întrucât nevoile suplimentare de investiții în infrastructura socială au fost estimate la 192 de miliarde EUR pe an, incluzând locuințe la prețuri accesibile, asistență medicală și îngrijire pe termen lung, educație și formare pe tot parcursul vieții Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 27 mai 2020 intitulat „Identificarea nevoilor Europei în materie de redresare” (SWD(2020)0098)), care însoțește comunicarea Comisiei intitulată „Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație” (COM(2020)0456).; întrucât trebuie valorificată rentabilitatea economică a investițiilor sociale, în special a cheltuielilor publice pentru copii și tineri, care nu numai că îmbunătățesc nivelul de trai și reduc sărăcia, ci sunt și factori-cheie ai creșterii economice sustenabile și favorabile incluziunii, ai creșterii productivității și ai creșterii ratelor de ocupare a forței de muncă; întrucât investițiile insuficiente în educație și cercetare slăbesc perspectivele de creștere pe termen lung; întrucât, pentru copii, investițiile sociale reprezintă o investiție în viitor, care conduce la îmbunătățirea educației și a perspectivelor de angajare, ceea ce, la rândul său, stimulează indicatorii economici; întrucât este nevoie de eforturi suplimentare pentru a măsura deficitul de investiții sociale după redresare din UE, precum și investițiile în serviciile sociale și acoperirea pe care o oferă și rentabilitatea lor economică; întrucât elaborarea unor indicatori comuni de date privind cheltuielile și acoperirea serviciilor sociale, cum ar fi indicele european al serviciilor sociale, ar consolida recomandările bazate pe dovezi și monitorizarea eficace a punerii lor în aplicare în cadrul semestrului european;

K.întrucât presiunile asupra costurilor locuințelor și prețurile ridicate la energie impun poveri importante gospodăriilor, însă politica în domeniul locuințelor a avut adesea un loc marginal în recomandările specifice fiecărei țări, în pofida relevanței sale macroeconomice și a rolului său central în securitatea veniturilor, incluziunea socială și reziliența față de costul vieții; întrucât investițiile în servicii sociale și creșterea ofertei de locuințe, inclusiv locuințe sociale și la prețuri accesibile, precum și în eficiența energetică și renovarea clădirilor și abordarea deficitului de competențe, joacă un rol esențial în reducerea sărăciei, inclusiv a sărăciei energetice, și în îmbunătățirea accesibilității;

L.întrucât diferența de remunerare între femei și bărbați în UE se situează în prezent la 12 %, datorită, printre alți factori, ponderii disproporționate a responsabilităților gospodărești și de îngrijire a copiilor care le revin femeilor și subevaluării persistente a profesiilor dominate de femei; întrucât femeile se confruntă cu un risc mai mare de sărăcie, în special la vârste înaintate, diferența de pensii între femei și bărbați ajungând în prezent la 25 % Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, „Gender Equality Index” (Indicele egalității de gen), https://eige.europa.eu/gender-equality-index/2025/country.,

1.subliniază avantajul competitiv al investițiilor în modelul social al UE; solicită ca recomandările Grupului la nivel înalt privind viitorul protecției sociale și al statului social, precum și recomandările din rapoartele Letta și Draghi să fie integrate în procesul semestrului european, pentru a proteja și a consolida economia socială de piață a UE; subliniază necesitatea unei abordări echilibrate care să sprijine drepturile sociale, serviciile publice și structurile și acoperirea negocierilor colective, precum și competitivitatea; salută integrarea Pilonului european al drepturilor sociale în cadrul de guvernanță economică și invită statele membre să profite de posibilitatea de a prelungi perioada de ajustare pentru a investi în prioritățile Pilonului european al drepturilor sociale; solicită ca cadrul de guvernanță integrat să se reflecte în procesele interne ale instituțiilor UE, cu implicarea în egală măsură a organismelor lor economice și sociale;

2.îndeamnă Comisia și statele membre să aplice pe deplin Pilonul european al drepturilor sociale; subliniază că planul de acțiune actualizat al Pilonului european al drepturilor sociale trebuie să transpună angajamentele politice în măsuri concrete și ambițioase, sprijinite de obiective clare și măsurabile și de indicatori de monitorizare solizi, pentru a combate în mod eficace sărăcia și excluziunea socială și pentru a sprijini lucrătorii în gestionarea tranziției verzi și a celei digitale, în special în ceea ce privește competențele, EFP și învățarea pe tot parcursul vieții; solicită ca obiectivele planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale să fie înglobate în nucleul semestrului european, transformându-le în criterii de referință pentru evaluările semestrului european; ia act de faptul că propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2026 se axează în mare măsură pe deficitul de competențe și de forță de muncă și nu conține o evaluare cuprinzătoare a punerii în aplicare a celor 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2024/1263; invită Comisia să se asigure că toate principiile Pilonului european al drepturilor sociale sunt abordate în ciclurile viitoare pentru a asigura o imagine exactă și completă a situației sociale din UE;

3.salută ambiția Comisiei de a eradica sărăcia până în 2050, planul său european privind locuințele la prețuri accesibile și intenția sa de a propune un act legislativ privind locurile de muncă de calitate; salută, de asemenea, prima strategie a UE de combatere a sărăciei și consolidarea Garanției europene pentru copii; evidențiază necesitatea coerenței între semestrul european, acțiunile întreprinse ca urmare a planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și aceste instrumente viitoare, formulând obiective măsurabile și recomandări corespunzătoare specifice fiecărei țări;

4.reamintește angajamentul Președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, din 2019 de a se asigura că fiecare copil din Europa expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială are acces la cele mai elementare drepturi, cum ar fi asistența medicală și educația, care a fost urmat de adoptarea Recomandării (UE) 2021/1004 a Consiliului din 14 iunie 2021 de instituire a unei Garanții europene pentru copii JO L 223, 22.6.2021, p. 14, ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2021/1004/oj.; subliniază că obiectivele Garanției europene pentru copii nu pot fi realizate fără un buget specific ambițios, atât la nivelul UE, cât și la nivel național; își reiterează, în acest context, solicitarea de a aloca Garanției europene pentru copii un buget specific considerabil de cel puțin 20 de miliarde EUR; accentuează necesitatea urgentă ca acest buget specific să se aloce în următorul cadru financiar multianual, pentru a răspunde provocării tot mai mari reprezentate de sărăcia și excluziunea socială în rândul copiilor;

5.subliniază importanța eradicării sărăciei și a excluziunii sociale în rândul copiilor pentru a întrerupe ciclurile intergeneraționale; salută includerea unei evaluări a punerii în aplicare a Garanției pentru copii în toate rapoartele de țară din pachetul de primăvară din 2025 și încurajează monitorizarea continuă a progreselor în cadrul semestrului european; regretă totuși că nu se dă curs acestor constatări, doar două recomandări specifice fiecărei țări în 2025 solicitând măsuri pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor; consideră că recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să reflecte respectarea de către statele membre a cerințelor minime de alocare bugetară pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor, prevăzute în Regulamentul FSE+ Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (JO L 231, 30.6.2021, p. 21, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2021/1057/oj).;

6.își reiterează solicitarea de a se majora finanțarea Garanției europene pentru copii cu un buget specific substanțial și de a se aloca cel puțin 5 % din fondurile FSE+ alocate statelor membre pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea bunăstării copiilor, cu cel puțin 10 % alocate statelor membre cu niveluri de sărăcie în rândul copiilor care depășesc media UE;

7.este îngrijorat de nivelul șomajului în rândul tinerilor, care rămâne de peste două ori mai ridicat decât rata generală a șomajului în UE; subliniază că pentru tineri este esențial să se completeze măsurile de activare a ocupării forței de muncă cu un sprijin susținut, inclusiv accesul la servicii sociale integrate, sprijinul pentru locuințe și îngrijirile de sănătate mintală, pentru a asigura participarea lor continuă în procesul de educație sau în muncă; subliniază că este necesar ca statele membre să investească în Garanția pentru tineret consolidată pentru a asigura un sprijin de calitate și în timp util pentru toți tinerii cu vârsta sub 30 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET); îndeamnă statele membre să mărească utilizarea Garanției consolidate pentru tineret ca instrument de sprijinire a celor care părăsesc sistemul de protecție și de prevenire a încetării bruște a asistenței, inclusiv prin accesul la orientare profesională;

8.invită Comisia și statele membre ca, în cadrul semestrului european, să promoveze stagiile de înaltă calitate și remunerate echitabil și să prevină utilizarea lor abuzivă ca substitut pentru locurile de muncă obișnuite; solicită ca viitoarea directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale stagiarilor Propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2024 privind îmbunătățirea și asigurarea respectării condițiilor de muncă ale stagiarilor și combaterea raporturilor de muncă obișnuite disimulate sub formă de stagii („Directiva privind stagiile”) (COM(2024)0132). să fie ambițioasă și cuprinzătoare, asigurând protecția deplină a drepturilor stagiarilor, inclusiv posibilitatea de a încheia stagiul fără penalități în cazul unei încălcări a drepturilor fundamentale, și solicită încheierea rapidă a negocierilor;

9.consideră că sunt necesare acțiuni la nivelul UE și al statelor membre pentru a preveni și a aborda nivelurile constant ridicate de sărăcie și excluziune socială și salută anunțarea primei strategii a UE de combatere a sărăciei în acest sens; consideră că strategia trebuie să ofere o abordare cuprinzătoare a cauzelor profunde și a aspectelor multidimensionale ale sărăciei și excluziunii sociale, cu acțiuni concrete, o alocare bugetară solidă, obiective clare, etape și măsuri structurale, asigurând, în același timp, o punere în aplicare și o monitorizare solide; invită statele membre să pună în aplicare Directiva privind salariile minime adecvate Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO L 275, 25.10.2022, p. 33, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2022/2041/oj). pentru a combate sărăcia persoanelor încadrate în muncă și a stimula munca; dorește ca Strategia UE de combatere a sărăciei să pună accentul pe combaterea sărăciei în rândul copiilor, pentru a rupe cercul vicios al sărăciei; îndeamnă statele membre să pună în aplicare pe deplin Recomandarea Consiliului privind un venit minim adecvat Recomandarea Consiliului din 30 ianuarie 2023 privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă 2023/C 41/01 (JO C 41, 3.2.2023, p. 1).;

10.reamintește importanța îmbunătățirii accesului lucrătorilor independenți la protecție socială și invită Comisia să recurgă la procesul semestrului european pentru a monitoriza punerea în aplicare la nivel național a recomandării Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători și lucrătorii independenți Recomandarea Consiliului din 8 noiembrie 2019 privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă (JO C 387, 15.11.2019, p. 1)., inclusiv recomandările specifice fiecărei țări; reamintește că, întrucât rata profesioniștilor independenți din sectoarele culturale și creative este mai mult decât dublă față de cea din cadrul populației generale, sunt necesare măsuri specifice pentru acest sector; salută, în acest context, anunțarea unei Carte a artiștilor din UE, menită să evidențieze principalele principii fundamentale și angajamente pentru condiții de muncă echitabile în acest sector, dar îndeamnă Comisia să devanseze publicarea acesteia pentru 2026, întrucât aceste aspecte se află pe agenda de lucru de mult timp;

11.regretă că obiectivele Cadrului strategic al UE privind romii nu sunt urmărite mai activ în statele membre și nu beneficiază de o atenție mai susținută în cadrul procesului semestrului european, în special în recomandările specifice fiecărei țări; subliniază obiectivul cadrului strategic de a înjumătăți decalajul dintre romi și populația generală în materie de ocupare a forței de muncă și de a se asigura că cel puțin 60 % dintre romi vor avea un loc de muncă remunerat până în 2030; îndeamnă statele membre să adopte o abordare integrată, axată pe egalitate, și să se asigure că politicile și serviciile publice ajung în mod eficient la toți romii, inclusiv la cei din zonele îndepărtate și rurale;

12.reamintește cu îngrijorare decalajul persistent în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu dizabilități, de aproximativ 24 %, și, pe de altă parte, obiectivul UE de a trece de la îngrijirea instituțională la cea în cadrul comunității sau al familiei pentru toate persoanele în cauză; invită Comisia să abordeze decalajul în materie de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu dizabilități prin intermediul semestrului european, inclusiv în recomandările specifice fiecărei țări, și să actualizeze Strategia UE privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu noi inițiative emblematice, inclusiv o garanție europeană pentru ocuparea forței de muncă și competențe în rândul persoanelor cu dizabilități; reiterează apelul adresat Comisiei de a prezenta un plan de acțiune privind dezinstituționalizarea, care să acopere toate grupurile care încă trăiesc în instituții, inclusiv copiii, persoanele cu dizabilități, persoanele cu probleme de sănătate mintală și persoanele fără adăpost; subliniază că progresele înregistrate în ceea ce privește dezinstituționalizarea ar trebui monitorizate în cadrul semestrului european și invită statele membre să utilizeze pe deplin FSE + și alte fonduri ale UE și naționale pentru a finaliza acest proces, a dezvolta servicii comunitare și a investi în prevenire;

13.salută includerea permanentă a cadrului de convergență socială în semestrul european; accentuează importanța acestuia, împreună cu tabloul de bord social, în identificarea riscurilor și urmărirea progreselor înregistrate privind convergența socială ascendentă, reducerea inegalităților, consolidarea sistemelor de protecție socială și promovarea condițiilor de muncă decente și a măsurilor de sprijin pentru a asigura echitatea în cadrul dublei tranziții; invită Comisia să dezvolte în continuare instrumente inovatoare de analiză cantitativă și calitativă în temeiul acestui nou cadru, pentru a-l valorifica în mod optim în viitoarele cicluri ale semestrului european; invită Comisia să analizeze riscurile la adresa convergenței sociale ascendente evidențiate în raportul său comun din 2025 privind ocuparea forței de muncă, inclusiv rezultatele în materie de ocupare a forței de muncă ale grupurilor subreprezentate, abandonul școlar timpuriu și învățarea în rândul adulților, precum și sărăcia, în a doua etapă a analizei, și să discute cu statele membre în cauză măsurile întreprinse sau planificate pentru a aborda aceste riscuri; constată că abordarea provocărilor identificate în raportul comun privind ocuparea forței de muncă va contribui la realizarea unei convergențe sociale ascendente;

14.invită Comisia să îmbunătățească și să actualizeze tabloul de bord social, asigurându-se că acesta reflectă factorii determinanți și impactul inegalității, inclusiv egalitatea de șanse, locurile de muncă de calitate, distribuția bogăției, accesul la servicii publice și sociale, pensiile adecvate, locuințele și lipsa de adăpost, sănătatea mintală, discriminarea și impactul social al degradării mediului și al schimbărilor climatice; invită Comisia să trateze sărăcia persoanelor încadrate în muncă ca un semnal de avertizare în cadrul tabloului de bord social și să propună recomandări specifice fiecărei țări în cazul în care astfel de tendințe persistă; subliniază necesitatea de a aborda provocările semnalate ca fiind „critice” sau „de supravegheat” în tabloul de bord, inclusiv abandonul școlar timpuriu, costurile excesive ale locuințelor, impactul transferurilor sociale, diferențele cauzate de dizabilități în ocuparea forței de muncă, nevoile nesatisfăcute declarate de persoanele în cauză în ceea ce privește îngrijirile medicale, îngrijirea copiilor, competențele digitale de bază și sărăcia în rândul copiilor; solicită includerea unui indice al progresului social și a unui indice al egalității de gen pentru a măsura mai bine inegalitatea, accesul la oportunități și starea de bine, utilizând date defalcate; subliniază necesitatea unor date și metodologii actualizate, armonizate și transparente pentru a îmbunătăți elaborarea de politici bazate pe date concrete și investițiile sociale specifice, precum și pentru a alinia tabloul de bord social la toate cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale;

15.reamintește că indicatorul AROPE nu reflectă suficient cauzele profunde ale sărăciei și ale inegalităților complexe, în special incluziunea persoanelor care trăiesc în afara gospodăriilor private, aspectele calitative ale sărăciei și experiențele trăite de marginalizare, ținând seama, în același timp, de faptul că sărăcia înseamnă mai mult decât venituri insuficiente sau privare materială; invită Comitetul pentru protecție socială să colaboreze pentru reînnoirea măsurii statistice privind AROPE astfel încât să reflecte o viziune mai puternică, dezagregată și mai multidimensională a sărăciei și a excluziunii sociale;

16.reamintește că investițiile sociale pot avea un impact pozitiv asupra creșterii economice, a productivității și a competitivității, contribuind în același timp la sustenabilitatea fiscală și promovând coeziunea socială ascendentă, condițiile de viață și de muncă și incluziunea grupurilor vulnerabile; invită Comisia și statele membre să trateze investițiile sociale ca fiind fundamentale pentru creșterea durabilă și să se concentreze asupra investițiilor care și-au dovedit eficacitatea în ceea ce privește creșterea, productivitatea, calitatea locurilor de muncă și creșterea participării pe piața muncii; invită statele membre să utilizeze pe deplin și în mod specific Mecanismul de redresare și reziliență până la 31 decembrie 2026 pentru a aborda provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări; solicită Comisiei să furnizeze orientări privind mobilizarea investițiilor private și a parteneriatelor public-privat pentru a elimina lacunele în materie de infrastructură socială; salută lansarea Centrului de cunoștințe privind investițiile sociale pentru a îmbunătăți învățarea reciprocă și asistența tehnică, pentru a îmbunătăți în continuare actualitatea și disponibilitatea indicatorilor sociali, pentru a reduce întârzierile în evaluarea tendințelor în materie de sărăcie și inegalitate și pentru a îmbunătăți accesul statelor membre la date pentru evaluarea politicilor și evaluarea impactului;

17.reamintește că economia socială este o componentă-cheie a investițiilor sociale, care joacă un rol unic în dezvoltarea de soluții incluzive și inovatoare la nivel local, contribuind la crearea de locuri de muncă de calitate, la furnizarea de servicii sociale și de proximitate accesibile și la prețuri abordabile, precum și la tranziția verde și cea digitală; constată că sprijinul public pentru economia socială este puternic, 88 % dintre respondenții Eurobarometrului sprijinind strategiile și legislația de promovare a acesteia; invită Comisia și statele membre să își consolideze condițiile-cadru facilitând accesul la finanțare, oferind oportunități de consolidare a capacităților și asigurând vizibilitatea acestuia, precum și să reflecte obiectivele planului de acțiune pentru economia socială în semestrul european, inclusiv prin recomandări specifice fiecărei țări și prin utilizarea specifică a fondurilor UE;

18.subliniază că planul Comisiei privind locuințele la prețuri accesibile ar trebui să fie mai bine integrat în semestrul european, cu un accent mai puternic în recomandările specifice fiecărei țări pe locuințele la prețuri accesibile, decente și sustenabile, în special pentru grupurile cu venituri mici și medii, precum și pentru persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă; solicită o monitorizare consolidată a progreselor înregistrate de statele membre în asigurarea accesului la locuințe adecvate, sigure și nesegregate pentru comunitățile rome care se confruntă cu sărăcia extremă; reamintește semnatarilor Declarația de la Lisabona privind Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost obiectivul de a eradica lipsa de adăpost până în 2030; invită statele membre să combine măsurile care cresc oferta, reduc costurile de construcție și abordează deficitul de forță de muncă în sectorul construcțiilor și al locuințelor cu sprijin pentru cerere, care să permită persoanelor, în special gospodăriilor aflate în situații vulnerabile, să aibă acces la locuințe la prețuri accesibile, decente și sustenabile; subliniază că planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu și strategiile de investiții ar trebui să sprijine locuințele sociale și la prețuri accesibile, prevenirea și reducerea lipsei de adăpost și reabilitarea clădirilor pentru a reduce sărăcia energetică și a îmbunătăți condițiile de locuit, în special pentru gospodăriile vulnerabile; reamintește că Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va oferi finanțare statelor membre începând din 2026 pentru a sprijini gospodăriile și microîntreprinderile vulnerabile;

19.subliniază că investițiile în educație și învățare pe tot parcursul vieții de înaltă calitate și accesibile reprezintă o investiție socială strategică, esențială pentru coeziune, incluziune și pregătirea forței de muncă pentru tranziția verde și cea digitală și pentru nevoile UE în materie de apărare, inclusiv prin educație și formare profesională și ucenicii; salută propunerea de recomandare a Consiliului privind capitalul uman în UE și accentul pe care îl pune pe abordarea deficitului de competențe, utilizarea informațiilor privind competențele pentru elaborarea strategiilor în materie de competențe și dezvoltarea unui set larg de competențe de bază, printre care competențe digitale, de cetățenie și de alfabetizare în domeniul IA, în vederea pregătirii persoanelor pentru viața modernă; recunoaște că investițiile insuficiente în capitalul uman împiedică inovarea, competitivitatea și capacitatea oamenilor de a-și atinge întregul potențial;

20.subliniază necesitatea ca inițiativele UE privind deficitul de competențe să ofere un sprijin mai puternic pentru sisteme de educație și formare cuprinzătoare și favorabile incluziunii, inclusiv prin politici active în domeniul pieței forței de muncă, conturi individuale de învățare și microcertificate, precum și prin consolidarea procedurilor de validare a învățării non-formale și informale; subliniază, de asemenea, că este important să se îmbunătățească și să se faciliteze mobilitatea echitabilă a forței de muncă în cadrul UE, precum și rolul migrației legale și al recunoașterii calificărilor obținute în străinătate pentru a aborda deficitul de competențe; este preocupat de faptul că participarea adulților la formare rămâne cu mult sub obiectivul de 60 % în majoritatea statelor membre, în special în rândul lucrătorilor slab calificați, al lucrătorilor în vârstă, al resortisanților țărilor terțe și al persoanelor cu dizabilități; invită Comisia să prezinte soluții concrete la deficitul de competențe și să abordeze provocările persistente în viitorul pachet privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă, asigurându-se că viitoarea inițiativă privind portabilitatea competențelor abordează obstacolele actuale din calea recunoașterii competențelor;

21.este ferm convins că asigurarea dreptului individual la formare pentru lucrători în timpul programului de lucru, care elimină principalele obstacole ce împiedică formarea, poate asigura perfecționarea sau recalificarea de calitate, formarea angajaților și un sprijin pentru dezvoltarea carierei pentru a asigura angajatorilor o sursă de lucrători calificați previzibilă și stabilă; subliniază necesitatea de a aborda obstacolul financiar, garantând gratuitatea formării pentru lucrători prin finanțare, stimulente fiscale și parteneriate; subliniază că instituțiile naționale și partenerii sociali sunt responsabili pentru formarea angajaților și evidențiază rolul esențial al acestora în punerea în aplicare a dreptului la formare; invită, în acest sens, statele membre să acorde prioritate programelor de formare elaborate în comun de lucrători și angajatorii lor și să le promoveze, asigurându-se că perfecționarea și recalificarea răspund cererii reale a pieței și contribuie la evoluția carierei; invită Comisia să analizeze modalitățile în care parteneriatele public-privat dintre statele membre și întreprinderi pot finanța formarea, recalificarea și perfecționarea lucrătorilor, în special dreptul la formare pentru lucrătorii individuali, și să emită orientări cu privire la aceasta;

22.evidențiază că echitatea între generații trebuie să devină o componentă structurală a semestrului european; invită Comisia, ca parte a strategiei sale privind echitatea între generații, să integreze indicatori privind bunăstarea tinerilor și a persoanelor în vârstă, accesul la locuri de muncă de calitate, accesibilitatea financiară a locuințelor, disponibilitatea, accesibilitatea fizică, adecvarea venitului minim și a pensiilor, accesul la servicii de sănătate mintală de calitate și la educație și competențe de înaltă calitate în cadrul de evaluare al semestrului european și să evalueze impactul pe termen lung și distributiv al recomandărilor fiscale și de reformă; invită Comisia să evalueze impactul economic, de mediu și social pe termen lung al recomandărilor de politică, inclusiv al investițiilor insuficiente, asupra generațiilor viitoare; subliniază necesitatea unei mai bune integrări a impactului transformării demografice și a creșterii longevității în semestrul european; subliniază că schimbările demografice necesită politici de creștere a participării forței de muncă; subliniază necesitatea unor măsuri care să sprijine îmbătrânirea activă și să asigure sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor de pensii și de îngrijire; consideră că recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să promoveze pensii care să asigure o viață demnă, bunăstare și acces la servicii de sănătate de calitate și accesibile, precum și servicii de prevenire pentru toți;

23.subliniază că, în cadrul semestrului european, cheltuielile pentru apărare trebuie planificate într-un mod coordonat, eficient, transparent și european, pentru a maximiza beneficiile pentru societate; subliniază că investițiile în domeniul securității ar trebui să includă reziliența societății, inclusiv pe infrastructura cu beneficii civile ridicate, protecția socială, educația civică, reziliența democratică și protecția împotriva dezinformării, recunoscând că stabilitatea socială și încrederea democratică sunt componente importante a arhitecturii de securitate a Europei și trebuie să se reflecte în analiza semestrului referitoare la reformele pe termen lung și nevoile de investiții;

24.subliniază că recomandările semestrului european din 2026 vor fi esențiale pentru conturarea următorului cadru financiar multianual; consideră că reformele și investițiile ar trebui selectate pe baza eficienței și eficacității cu care răspund recomandărilor relevante specifice fiecărei țări; avertizează că, pentru ca finanțarea UE să fie legată de orientările semestrului european, orientările respective trebuie să fie echilibrate din punct de vedere social, în deplină conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, iar actorii regionali și locali trebuie să joace un rol important în plata fondurilor; ia act cu îngrijorare, în acest sens, de propunerea Comisiei privind cheltuielile sociale, care riscă să dilueze accentul pus pe ocuparea forței de muncă și pe obiectivele sociale, și solicită un FSE + de sine stătător și consolidat, cu concentrări tematice;

25.consideră că modelul social al UE este parte integrantă a competitivității sale și că eforturile de simplificare a sarcinilor administrative pentru întreprinderi trebuie să păstreze și să garanteze drepturile sociale; subliniază că calitatea locurilor de muncă și competitivitatea nefinanciară, cum ar fi calitatea produselor și a serviciilor, poate contribui, de asemenea, la creșterea productivității și la creșterea salariilor; subliniază că este important să se asigure o mai mare claritate, proporționalitate și securitate juridică, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și profesioniștii care desfășoară o activitate independentă, și subliniază că astfel de abordări ar trebui să respecte diversitatea modelelor pieței muncii din statele membre, sprijinind în același timp activitatea economică sustenabilă și crearea de locuri de muncă de calitate;

26.susține un proces mai democratic al semestrului european, în care Parlamentul să se implice profund în stabilirea priorităților de politică economică și în adoptarea deciziilor de guvernanță economică; insistă asupra faptului că formularea, monitorizarea și urmărirea reformelor naționale trebuie să implice în mod sistematic partenerii sociali, organizațiile societății civile și actorii regionali și locali, cu transparență și termene adecvate; îndeamnă Comisia și statele membre să asigure implicarea lor adecvată în toate etapele analizei, inclusiv în cadrul de convergență socială, pentru a consolida asumarea responsabilității și pentru a se asigura că drepturile sociale ale UE sunt o realitate pe teren; subliniază că respectarea principiului subsidiarității și a competenței naționale rămâne esențială pentru semestrul european; reamintește necesitatea ca Comisia să se asigure că semestrul european și cadrul de guvernanță economică al UE evaluează impactul reformelor recomandate asupra egalității de gen și a integrării femeilor pe piața muncii și să promoveze investițiile în servicii publice de calitate și în infrastructura de îngrijire;

27.atrage atenția asupra lipsei unei metodologii transparente pentru formularea recomandărilor specifice fiecărei țări și a lipsei de claritate în ceea ce privește criteriile utilizate pentru selectarea acestora; avertizează că acest lucru subminează responsabilitatea și riscă să conducă la un tratament inegal între statele membre; invită Comisia să asigure transparența deplină a procedurilor și a procesului decizional intern, inclusiv a direcțiilor generale implicate, și să consolideze responsabilitatea și schimbul de informații cu Parlamentul; este îngrijorat de faptul că respectarea recomandărilor specifice fiecărei țări rămâne în continuare la un nivel scăzut; invită statele membre să abordeze mai bine recomandările din domeniul ocupării forței de muncă și al politicilor sociale; invită Comisia să își consolideze dialogul cu statele membre cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor existente și a orientărilor privind ocuparea forței de muncă, inclusiv monitorizarea acțiunilor de politică actuale și planificate;

28.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.