1.reafirmă că extinderea reprezintă un răspuns geostrategic la noua realitate geopolitică și o investiție de importanță majoră pentru securitatea și stabilitatea UE în contextul războiului de agresiune la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, al violărilor repetate ale frontierelor, al atacurilor hibride și al altor acțiuni ostile împotriva vecinilor săi, precum al altor provocări geopolitice comune, care necesită o viziune politică democratică pe termen lung și acțiuni îndrăznețe, precum și pași înainte către finalizarea proiectului european;

2.reafirmă că extinderea este benefică atât pentru statele membre actuale, cât și pentru cele viitoare; subliniază urgența politică de a demonstra angajamentul activ al UE față de procesul de extindere, inclusiv pentru a proteja credibilitatea UE față de țările implicate în procesul de aderare și societățile acestora; insistă asupra faptului că extinderea UE va consolida securitatea și economia Europei; subliniază, din nou, că viitorul Balcanilor de Vest, al Ucrainei și al Moldovei se află în UE, în conformitate cu aspirațiile popoarelor lor; evidențiază că costul neextinderii depășește costul finalizării procesului și că neextinderea ar risca să creeze zone geopolitice gri vulnerabile la influențe răuvoitoare din partea unor țări din afara UE care doresc să își extindă influența politică, economică și strategică;

3.subliniază că aderarea este un instrument-cheie pentru promovarea unei păci durabile, a democrației, a statului de drept și drepturilor fundamentale, pentru promovarea reconcilierii și stabilității regionale și protejarea țărilor candidate și a vecinătății UE împotriva ingerințelor străine răuvoitoare, în special din partea Rusiei; consideră că politica de extindere este indispensabilă pentru influența UE într-o perioadă de instabilitate geopolitică sporită; evidențiază că prosperitatea și securitatea UE se bazează pe capacitatea sa de a apăra democrația, statul de drept, drepturile omului și ordinea multilaterală bazată pe norme; reamintește legăturile culturale, istorice și umane dintre țările implicate în procesul de aderare și statele membre;

4.recunoaște progresele înregistrate în ultimii ani, care fac probabilă extinderea UE în viitorul apropiat; felicită Muntenegrul și Albania pentru progresele lor semnificative, remarcând ambițiile lor de a încheia negocierile până la sfârșitul anului 2026 și, respectiv, sfârșitul anului 2027; îndeamnă instituțiile UE, în special Consiliul, să dea dovadă de reciprocitate în ceea ce privește această ambiție, să elimine obstacolele din partea UE și, astfel, să sporească credibilitatea și previzibilitatea procesului, respectând totodată pe deplin principiul unui proces „bazat strict pe merite”; salută faptul că Bosnia și Herțegovina deține statutul de țară candidată și încurajează această țară să ia măsuri suplimentare de reformă;

5.salută reziliența remarcabilă a Ucrainei și angajamentul său față de calea sa europeană, în pofida războiului de agresiune al Rusiei; invită UE și statele sale membre să sprijine în continuare Ucraina și regretă eșecul Consiliului de a ajunge la un acord cu privire la utilizarea activelor rusești înghețate; felicită Moldova pentru că a avansat mult pe calea aderării la UE și a finalizat cu succes procesul de examinare analitică, în ciuda amenințărilor hibride neîntrerupte; cere să se deschidă rapid grupuri tematice de capitole negociere cu Ucraina și Moldova și invită insistent guvernul ungar să nu mai blocheze începerea negocierilor;

6.reafirmă că, în conformitate cu articolul 49 din TUE, orice stat european poate solicita să devină membru al UE, cu condiția să respecte valorile prevăzute la articolul 2 din TUE, printre care demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului, inclusiv drepturile minorităților; observă sprijinul mai mare de care se bucură aderarea la UE în mai multe țări care s-au pregătit anterior să adere la UE, inclusiv Islanda, care intenționează să organizeze până în 2027 un referendum privind reluarea negocierilor de aderare, și încurajează conducerea UE să continue să construiască legături mai strânse cu aceste țări; ia act de faptul că, la 26 martie 2025, parlamentul armean a adoptat o lege care sprijină în mod oficial aderarea la UE și care solicită guvernului țării să înceapă procesul de aderare la UE, și consideră că realizarea de reforme susținute care să consolideze democrația Armeniei ar putea deschide o fază de transformare a relațiilor dintre UE și Armenia; salută potențialele inițiative ale Groenlandei de a-și consolida legăturile politice, instituționale și economice cu UE, în contextul unui sprijin tot mai mare pentru aderarea la UE;

7.reamintește că rundele anterioare de extindere au stimulat o creștere economică considerabilă atât în noile statele membre, cât și în cele vechi; subliniază că libera circulație a îmbunătățit perspectivele de angajare și salariile și a redus sărăcia prin remiteri de bani; evidențiază că extinderea a avut un impact pozitiv asupra nivelului de trai prin îmbunătățirea legislației muncii, a sănătății și siguranței, a egalității de gen, a serviciilor digitale, a educației și a nediscriminării;

8.reamintește că aderarea la trebuie să rămână un proces bazat pe merit și reversibil, fiecare solicitant fiind evaluat pe baza criteriilor de la Copenhaga, a alinierii la acquis-ul UE și a tuturor condițiilor suplimentare prevăzute în cadrul de extindere; reliefează că parcursul fiecărei țări către integrarea în UE trebuie apreciat în funcție de meritele proprii și că nicio țară nu ar trebui să fie cuplată cu o altă țară sau tratată ca parte a unui pachet; insistă asupra faptului că nu se pot face compromisuri cu valorile și principiile fundamentale ale UE;

9.subliniază că, deși procesul ar trebui să se intensifice și să devină mai dinamic, cu obiective concrete de reformă, foi de parcurs și calendare intermediare, nu pot exista proceduri accelerate deoarece acest lucru ar putea afecta integritatea procesului de aderare; observă că mai multe țări candidate și-au stabilit deja obiective ambițioase pentru încheierea negocierilor, care ar trebui încurajate atunci când sunt însoțite de reforme concrete;

10.subliniază că statul de drept, reforma democratică, libertatea mass-mediei și drepturile fundamentale, inclusiv drepturile minorităților, trebuie să rămână în prim-planul extinderii; subliniază importanța independenței sistemului judiciar, a luptei împotriva corupției, a includerii și sprijinirii societății civile și a unui mediu propice, fără intimidare, ca precondiții esențiale pentru un progres sustenabil în direcția aderării la UE, în special într-o perioadă de tendințe autoritare în creștere; evidențiază că progresele înregistrate în raport cu elementele fundamentale trebuie să ghideze toate capitolele de negociere;

11.subliniază necesitatea de a realiza și de a integra egalitatea de gen, inclusiv prin eliminarea violenței de gen și a violenței domestice, de a proteja drepturile copiilor și accesul acestora la o educație de calitate, precum și de a pune pe deplin în aplicare principiul nediscriminării, inclusiv împotriva comunității LGBTIQ+ și a persoanelor cu dizabilități, pe tot parcursul procesului de aderare; evidențiază că drepturile omului trebuie protejate nu numai prin legislație, ci și printr-o aplicare coerentă în practică; accentuează că toate țările implicate în procesul de aderare trebuie să garanteze că minoritățile sunt reprezentate cu adevărat la toate nivelurile administrației, să păstreze identitatea culturală și lingvistică a minorităților, să asigure accesul la o educație de calitate în limbile minorităților și să combată cu eficacitate discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură;

12.invită Comisia să includă în raportul său anual privind statul de drept toate țările implicate în procesul de aderare care nu fac în prezent obiectul raportului respectiv; este deosebit de preocupat de lacunele persistente și de stagnarea proceselor de reformă judiciară, de încercările de a inversa progresele anticorupție, de progresele mici înregistrate în reformele administrației publice și de alinierea insuficientă a legislației electorale la standardele europene, precum și de polarizarea societății, de restrângerea spațiului societății civile și de suprimarea dreptului la întrunire pașnică în unele dintre țările implicate în procesul de aderare;

13.subliniază că nici în UE, nici în țările care aspiră să devină state membre ale UE nu trebuie tolerate sub nicio formă retorica incendiară, negarea genocidului sau glorificarea criminalilor de război, indiferent cărei părți aparțin; evidențiază că doar prin confruntarea trecutului se poate garanta o reconciliere veritabilă, care este esențială pentru existența unor societăți prospere și pentru o integrare reușită;

14.încurajează țările implicate în procesul de aderare să continue punerea în aplicare cu hotărâre și în timp util a reformelor necesare și să realizeze progrese concrete și ireversibile, începând cu elementele fundamentale; insistă asupra necesității unor eforturi constante pentru a promova pluralismul mass-mediei, a apăra drepturile jurnaliștilor, a menține un cadru propice pentru jurnalismul de investigație și a asigura libertatea de exprimare în toate țările implicate în procesul de aderare, implementând în același timp mecanisme eficace de combatere a discursurilor de incitare la ură, a campaniilor de denigrare, a hărțuirii, a amenințărilor și a atacurilor împotriva jurnaliștilor; insistă asupra anchetării și urmăririi penale a acestor infracțiuni, combătând în același timp concentrarea mass-mediei, presiunea politică și economică și lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea și proprietatea asupra mass-mediei;

15.evidențiază că trebuie intensificată participarea cetățenilor și implicarea societății civile în procesul de extindere; subliniază rolul organizațiilor societății civile cu experiență dovedită și expertiză sectorială în examinarea, negocierea, punerea în aplicare și monitorizarea reformelor, protejând transparența, responsabilitatea și încrederea publicului în procesul de aderare; subliniază importanța unui sprijin susținut pentru activitatea acestora și a unui mediu de funcționare sigur; cere insistent să se sensibilizeze mai mult populația la nivel național despre importanța de a susține societatea civilă și să se mărească sprijinul acordat de stat activităților acesteia, printre altele, pentru a se pregăti pentru schimbările în materie de finanțare care vor veni după aderarea la UE;

16.își reafirmă poziția potrivit căreia alinierea la PESC a UE este un indicator esențial al orientării geostrategice evidente a unei țări candidate, al angajamentului său în favoarea valorilor și principiilor fundamentale ale UE și al gradului său de pregătire pentru o viitoare aderare la UE;

17.constată că unele țări candidate, în primul rând Ucraina, contribuie deja la securitatea și apărarea europeană; își exprimă profundul respect și profunda recunoștință față de poporul ucrainean, care plătește zilnic cel mai mare preț pentru menținerea modului de viață european;

18.salută reluarea cu succes a dialogului PESC cu partenerii din Balcanii de Vest și subliniază importanța acestor parteneriate pentru pace și securitate; îndeamnă toate țările candidate și potențial candidate să acorde prioritate alinierii rapide și depline la PESC și reafirmă că aderarea unei anumite țări poate avea loc numai după ce aceasta se aliniază pe deplin la PESC, inclusiv prin adoptarea și implementarea măsurilor restrictive și prin alinierea sa la politica UE în domeniul vizelor; observă că cele mai îngrijorătoare evoluții și regrese democratice se înregistrează în continuare în țările implicate în procesul de aderare care sunt cel mai puțin aliniate la PESC și în țările al căror proces de aderare la UE se află efectiv într-un punct mort, în special Serbia, Georgia și Turcia; invită UE și statele membre să depună toate eforturile pentru a împiedica alte țări implicate în procesul de aderare să urmeze exemplul acestor țări; subliniază că divergențele sistematice față de alinierea la PESC constituie o barieră fundamentală în calea aderării la UE; se așteaptă ca țările candidate și potențial candidate să se alinieze pe deplin și la politica de securitate și apărare comună (PSAC), inclusiv la principiile, obiectivele și misiunile acesteia, ca element esențial al procesului de aderare; încurajează Consiliul Afaceri Externe să invite miniștrii de externe ai țărilor implicate în procesul de aderare care sunt pe deplin aliniate la PESC să participe la summiturile sale în calitate de invitați;

19.ia act de importanța consolidării rolului țărilor candidate în securitatea și apărarea europeană și sprijină participarea lor bazată pe merite la anumite instrumente, programe și proiecte de apărare ale UE, precum și acordarea unui statut de observator acestor țări în cadrul Agenției Europene de Apărare; recomandă cu tărie includerea acestora în discuții și în angajamentul de a oferi garanții de securitate Ucrainei; recunoaște contribuția mai multor țări candidate la misiunile PSAC ale UE și lupta acestora împotriva FIMI anti-UE și a amenințărilor hibride și subliniază că o integrare mai strânsă consolidează securitatea colectivă și reziliența la amenințările hibride;

20.subliniază că nealinierea la PESC prezintă riscuri de securitate pentru UE, de exemplu, prin posibilitatea ca cetățenii țărilor din afara UE să dobândească dreptul de a călători fără viză în UE, ca urmare a faptului că o țară candidată le acordă cetățenie, sau prin creșterea dependenței de China; insistă asupra necesității unor condiționalități clare privind relațiile cu rivalii geopolitici care încearcă să submineze ordinea internațională bazată pe norme și să fragilizeze Europa;

21.subliniază că cooperarea regională, în special în Balcanii de Vest, este o condiție prealabilă pentru aderarea la UE; subliniază că reconcilierea, care conduce la relații de bună vecinătate, este esențială pentru succesul aderării la UE; evidențiază, de asemenea, că problemele bilaterale nesoluționate dintre UE și țările din afara UE ar trebui soluționate bilateral, în conformitate cu dreptul internațional, și că nu ar trebui utilizate pentru a bloca extinderea; avertizează că întârzierile excesive pot afecta negativ atât opinia publică, cât și angajamentul politic al țărilor candidate;

22.reamintește că procesul de aderare la UE depinde de îndeplinirea condițiilor prevăzute în cadrele de negociere ale UE, de promovarea relațiilor de bună vecinătate și de respectarea acordurilor bilaterale și internaționale, în conformitate cu criteriile de la Copenhaga, și se bazează p propriile merite ale țării în cauză; invită Consiliul să se asigure că problemele bilaterale care nu au legătură cu criteriile de la Copenhaga nu împiedică progresul;

23.subliniază importanța dialogului dintre Belgrad și Priștina, care este esențial pentru ca Serbia și Kosovo să avanseze pe căile lor europene respective și care va contribui la stabilitatea și prosperitatea regională, precum și importanța de a se continua punerea în aplicare cu bună-credință a Acordului de la Prespa dintre Macedonia de Nord și Grecia și a Tratatului de prietenie, bună vecinătate și cooperare dintre Macedonia de Nord și Bulgaria, în conformitate cu cadrul de negociere al UE;

24.își reiterează poziția cu privire la importanța deschiderii și publicării arhivelor istorice referitoare la război și la perioada comunistă pentru a facilita căutarea adevărului și reconcilierea și pentru a consolida guvernanța democratică; atrage atenția asupra importanței de a aplica integral hotărârile judecătorești naționale și internaționale, de a respecta obligațiile internaționale privind crimele de război și persoanele dispărute și de a combate glorificarea criminalilor de război și revizionismul istoric;

25.subliniază că abordarea bazată pe merit poate implica înghețarea sau anularea negocierilor de aderare în cazul unui regres în ceea ce privește valorile fundamentale, negocierile fiind reluate numai după ce se înregistrează progrese suficiente la nivelul reformelor; subliniază că țările cu performanțe slabe în materie de guvernanță democratică trebuie să suporte consecințele acestei situații pentru a se garanta că procesul de aderare rămâne cu adevărat bazat pe merite; reafirmă că UE trebuie să sprijine în mod proactiv pilonii democratici din țările candidate pentru a consolida stabilitatea și dinamica reformelor;

26.solicită o evaluare aprofundată a politicii de extindere, care să acopere atât conținutul, cât și fondul, pentru a evalua motivele pentru care unele țări implicate în procesul de aderare au înregistrat progrese atât de limitate, în special în ceea ce privește statul de drept, drepturile omului și democrația; solicită o evaluare a progreselor realizate nu numai la nivel legislativ, ci și în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației adoptate;

27.solicită Comisiei să creeze un grup de monitorizare privind punerea în aplicare a reformelor din cadrul grupului tematic al elementelor fundamentale, unde progresele sau regresele rapide sunt adesea cele mai vizibile și pot afecta în mod semnificativ credibilitatea și sustenabilitatea procesului de aderare;

28.recunoaște că unele deficiențe majore ale proceselor de extindere finalizate anterior au permis un regres democratic după aderarea la UE, subminând astfel credibilitatea politicii de extindere a UE; constată că, în țările candidate care nu au înregistrat suficiente progrese în direcția aderării la UE, aceasta ar trebui să își consolideze asistența acordă actorilor democratici pro-UE din societatea civilă care urmăresc realizarea de reforme și sunt călăuziți de valori europene;

29.invită delegațiile UE de pe teren să aplice în mod consecvent o abordare credibilă și bazată pe merite, fundamentată pe respectarea statului de drept și pe protecția drepturilor omului;

30.consideră că procesul de pregătire pentru extindere ar trebui să se desfășoare în paralel atât în UE, cât și în țările implicate în procesul de aderare, pentru a garanta funcționarea eficace a unei Uniuni extinse;

31.solicită din nou instituțiilor UE și statelor membre să realizeze reformele necesare pentru a-i permite UE să devină mai puternică și pentru a mări autonomia strategică a Europei. asigurându-se că absența unor astfel de reforme nu întârzie aderarea unor noi state membre;

32.solicită din nou consolidarea capacității UE de a acționa prin introducerea votului cu majoritate calificată (VMC) în domenii relevante pentru procesul de aderare, eliminând, în special, cerința unanimității în etapele intermediare ale procesului de extindere atunci când se decide cu privire la când se deschid și închid clustere și capitole de negociere individuale; regretă că utilizarea excesivă a unanimității în etapele intermediare ale procesului de extindere a încetinit în mod repetat extinderea UE și subminează sprijinul populației pentru integrarea în UE;

33.consideră că este necesară o revizuire a politicilor sectoriale ale UE pentru a stabili cum trebuie integrate noile state membre și pentru a asigura funcționarea eficientă a unei Uniuni extinse; salută viitoarele revizuiri ale politicilor premergătoare extinderii, ca un pas esențial în pregătirea Uniunii pentru primirea de noi membri;

34.subliniază că procesul de extindere oferă un potențial considerabil de convergență în mai multe domenii-cheie, cum ar fi economia, protecția mediului și securitatea, după cum au arătat rundele anterioare de extindere; salută efectele inițiale ale convergenței declanșate de o perspectivă europeană; subliniază că politica de coeziune și politica agricolă comună joacă un rol central în promovarea convergenței între statele membre ale UE și ar trebui protejate în cadrul unei Uniuni extinse;

35.recunoaște importanța unei largi aplicări a integrării treptate, pe bază de merit și în mod reversibil, în politicile comune ale UE, cum ar fi piața unică, inclusiv piața unică digitală, pentru țările candidate care înregistrează progrese substanțiale în ceea ce privește reformele legate de UE, păstrând pe deplin integritatea pieței interne a UE și menținând condițiile de concurență echitabile; subliniază că, deși integrarea treptată a țărilor candidate le poate ajuta să pună în aplicare acquis-ul UE și, astfel, poate facilita tranziția către aderarea la UE, ea nu poate înlocui aderarea deplină la UE; subliniază că viitoarele state membre ar trebui să aibă aceleași drepturi și obligații ca și actualele state membre și se opune ferm creării unor clase diferite de membri;

36.subliniază că liberalizarea vizelor este rezultatul cel mai satisfăcător și cel mai bine primit al integrării treptate; sprijină noile norme care ar permite suspendarea liberalizării vizelor pentru resortisanții țărilor implicate în procesul de aderare care sunt responsabili de regresul democrației și de încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv de persecutarea și utilizarea violenței împotriva protestatarilor pașnici, a societății civile, a lucrătorilor din mass-media și a politicienilor din opoziție;

37.evidențiază că ar trebui să li se propună țărilor candidate oportunități de integrare treptată, în conformitate cu abordarea bazată pe merite și condiționalitate; subliniază că este esențial să se asigure reversibilitatea integrării treptate în cazurile în care o țară candidată înregistrează regrese în îndeplinirea angajamentelor;

38.propune ca procesul de extindere să fie sprijinit prin implicarea țărilor candidate în funcționarea instituțiilor UE, mai ales prin statutul de observator în organismele și instituțiile relevante, inclusiv în Parlament și în Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE;

39.subliniază că este important să se sensibilizeze mai mult publicul din societățile europene pe tema extinderii UE și a rolului-cheie pe care aceasta îl va juca în adaptarea integrării europene la exigențele viitorului; subliniază că succesul procesului de extindere va depinde în mod semnificativ de o strategie de comunicare clară și transparentă;

40.subliniază că, pe lângă stabilirea unor obiective individuale de reformă, a unor foi de parcurs și a unor calendare intermediare pentru fiecare țară în curs de aderare, UE ar trebui să îmbunătățească transparența procesului și să stabilească calendare clare și previzibile pentru aderarea țărilor candidate care sunt cele mai avansate pe calea aderării, pentru a evita pierderea dinamicii și a credibilității; consideră că extinderea UE ar trebui să aibă loc de îndată ce toate condițiile de aderare sunt îndeplinite în țările candidate în cauză;

41.subliniază că reformele-cheie care afectează funcționarea și independența instituțiilor nu trebuie grăbite sau instrumentalizate politic, în special în țările candidate cu sisteme constituționale complexe; evidențiază că procedurile accelerate sau presiunea de a respecta termenele politice nu trebuie să se facă în detrimentul calității juridice și al integrității instituționale a reformelor;

42.consideră că asistența financiară pentru preaderare, inclusiv mecanismele pentru Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova, este esențială pentru a garanta că țările implicate în procesul de aderare primesc sprijin financiar structurat pentru transformarea instituțională și economică; subliniază că întreaga asistență financiară a UE trebuie să respecte și să mențină condiționalitatea sprijinului de preaderare, inclusiv în ceea ce privește statul de drept și lupta împotriva corupției, pentru a proteja interesele financiare ale UE și ale cetățenilor ambelor părți; ia act de necesitatea de a adapta modalitățile de punere în aplicare a IPA pentru a facilita procesul de pregătire și învățare necesar pentru utilizarea fondurilor structurale;

43.subliniază că extinderea necesită reforme financiare pentru a aborda provocările din cadrul politicilor de coeziune și agricole, printre altele, și pentru a garanta că bugetul UE are în continuare capacitatea de a realiza programele și prioritățile politice existente;

44.ia act de faptul că propunerea Comisiei privind stabilirea cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034 identifică în mod clar extinderea ca fiind una dintre prioritățile strategice ale UE; subliniază că extinderea constituie un pilon central al Instrumentului „Europa globală”, reprezentând 21 % (43,1 miliarde EUR) din bugetul propus al acestuia, acoperind toate țările candidate actuale și țările potențial candidate, precum și partenerii din vecinătatea estică, și furnizând finanțare orientată în mod specific către asistența pentru preaderare, consolidarea instituțională și pregătirile interne ale UE pentru viitoarele aderări;

45.solicită o finanțare adecvată pentru preaderare în cadrul noului CFM, care să fie adaptată la extinderea preconizată a UE în timpul punerii sale în aplicare, deoarece este probabil ca unele țări candidate să adere la UE în perioada de aplicare a viitorului CFM; solicită alocări clare și coerente ale fondurilor de preaderare pentru țările candidate și potențial candidate în cadrul pilonului „Europa globală” al CFM și subliniază că acestea trebuie protejate împotriva deturnării către alte priorități externe și ar trebui să reflecte în mod clar prioritățile din domeniile fundamentale, îmbunătățind în același timp vizibilitatea și transparența asistenței de preaderare; insistă asupra faptului că fondurile trebuie să sprijine în mod direct statul de drept, reforma administrației publice, coeziunea socială și teritorială și capacitarea și implicarea actorilor societății civile locale și a mass-mediei independente pentru a asigura transparența, a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor și a menține responsabilitatea publică a guvernelor beneficiare; invită Comisia să aplice în mod consecvent o condiționalitate specifică bazată pe criterii de referință clare privind progresele, recompensând reformele și sancționând regresul sau lipsa persistentă a progreselor;

46.își reiterează apelul pentru instituirea unui cadru de cooperare eficientă între Parchetul European (EPPO) și țările în curs de aderare; încurajează țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE să încheie rapid acorduri de lucru bilaterale cu EPPO pentru a facilita cooperarea strânsă și urmărirea penală a utilizării abuzive a fondurilor UE;

47.subliniază că trebuie consolidată și mai bine aliniată finanțarea pentru implementarea măsurilor de mediu, climatice și de condiții de viață a animalelor, precum și sprijinul pentru consolidarea capacităților țărilor candidate; ia act de caracterul transsectorial și de costurile ridicate ale acestor măsuri și de faptul că ele sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă, alinierea la Pactul verde al UE și la legislația privind bunăstarea animalelor, precum și pentru integrarea pe piața internă;

48.evidențiază importanța includerii țărilor candidate în proiectele actuale și viitoare ale UE privind conectivitatea, transporturile, infrastructura energetică, tranziția verde, securitatea digitală, reziliența și mobilitatea militară a UE pentru a consolida securitatea Europei într-un context geopolitic dificil;

49.subliniază importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea și prosperitatea întregului continent european; subliniază că este nevoie să se îmbunătățească conectivitatea dintre Ucraina, Moldova, România, Bulgaria și Turcia în domeniile transporturilor, energiei și infrastructurii digitale, pentru a consolida reziliența regională, a diversifica lanțurile de aprovizionare și a asigura rute comerciale alternative;

50.evidențiază importanța strategică a proiectelor de infrastructură de transport și energie din vecinătatea estică a UE și din Balcanii de Vest pentru consolidarea autonomiei geostrategice a UE și solicită finalizarea rapidă și punerea deplină în funcțiune a acestora;

51.este preocupat de influența tot mai mare a Chinei în țările implicate în procesul de aderare, de dependențele economice și politice care rezultă din programele de asistență financiară ale Chinei și din investițiile considerabile în sectoare-cheie, cum ar fi energia, telecomunicațiile, infrastructura și sectorul extractiv și al materiilor prime, precum și de consecințele pe termen lung pentru reziliența democratică, securitatea economică și interesele europene; solicită un angajament mai puternic și mai vizibil al UE, inclusiv prin alternative de investiții credibile;

52.salută rezultatele tangibile obținute pentru cetățeni prin reducerea tarifelor de roaming între UE și Balcanii de Vest; invită Comisia să accelereze eforturile de extindere a acestor acorduri de roaming la toate țările implicate în procesul de aderare, pentru a implementa cât mai curând posibil roamingul la prețurile de pe piața națională și a realiza zona unică de plăți în euro (SEPA) pentru toate țările candidate și potențial candidate;

53.solicită să se pună un accent mai mare pe investițiile în capitalul uman pentru a stimula competitivitatea și inovarea în țările candidate și a găsi soluții concrete la șomajul în rândul tinerilor;

54.solicită din nou Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să consolideze eforturile de comunicare proactivă și strategică cu privire la beneficiile concrete ale aderării la UE în țările implicate în procesul de aderare și în statele membre, prin elaborarea unor strategii de comunicare adaptate, bazate pe fapte și orientate spre rezultate, care să sprijine obiectivele UE și să includă societatea civilă și mass-media locală, mai degrabă decât campanii de comunicare generice; subliniază, în acest context, rolul esențial al tinerilor, întrucât mișcările de tineret s-au dovedit a fi în mod repetat factori esențiali ai activismului pro-democratic în țările candidate; solicită din nou Comisiei, în plus, să asigure că sprijinul și investițiile UE în țările candidate, inclusiv atunci când acestea sunt direcționate prin intermediul unor organizații internaționale, sunt pe deplin vizibile și cunoscute de publicul larg grație unei indicații și unei imagini a steagului UE; evidențiază că, deși Statele Unite au încetat să sprijine mass-media independentă și actorii societății civile din țările candidate, UE are un interes puternic să își intensifice rapid sprijinul; subliniază că sprijinul cetățenilor va fi decisiv în procesele de ratificare și, prin urmare, comunicarea trebuie să facă apel atât la rațiune, cât și la emoții; îndeamnă instituțiile UE să promoveze dezbateri publice incluzive privind extinderea, implicând publicul larg în dezbateri semnificative și permițând participarea sa efectivă la proces; subliniază importanța unei implicări mai mari a cetățenilor la nivel local în procesul de extindere, atât în statele membre ale UE, cât și în țările în curs de aderare;

55.subliniază rolul esențial al autorităților și al liderilor politici din țările implicate în procesul de aderare în construirea unei cooperări între partide în vederea reformelor de aderare la UE, în menținerea consensului la toate nivelurile societății pentru integrarea în UE și în informarea eficientă și continuă a cetățenilor despre beneficiile aderării la UE; subliniază rolul esențial al organizațiilor societății civile în promovarea discursului public bazat pe fapte privind integrarea în UE, în combaterea dezinformării și în facilitarea dezbaterii publice în cunoștință de cauză; invită Comisia și statele membre să implice în mod sistematic actorii societății civile în eforturile de comunicare strategică legate de extindere și de reformele sprijinite de UE;

56.îndeamnă Comisia, inclusiv la cel mai înalt nivel, să folosească un limbaj mai clar și mai direct în comunicarea sa publică, inclusiv în ceea ce privește deficiențele, lipsa progreselor și regresele, mai ales în domeniul statului de drept, pentru a apăra condiționalitatea și valorile fundamentale ale Uniunii și a menține încrederea actorilor proeuropeni și prodemocratici;

57.invită instituțiile UE și statele membre să se implice pe deplin în consolidarea proceselor de reformă din țările candidate, în special prin întărirea capacităților lor administrative prin intermediul unor programe specifice de consolidare a capacităților; solicită stimularea cooperării academice și educaționale între statele membre ale UE și țările implicate în procesul de aderare prin încurajarea cursurilor de formare axate pe valorile europene și statul de drept, buna guvernanță, administrația publică și eradicarea corupției și prin crearea unui spațiu de formare comună pentru funcționarii publici din țările implicate în procesul de aderare, inclusiv pentru funcționarii din cadrul autorităților locale și regionale; subliniază succesul proiectelor de înfrățire în ceea ce privește transferul de expertiză sectorială și evidențiază necesitatea de a valorifica această experiență pozitivă, nu în ultimul rând pentru a mări asumarea responsabilității față de procesul de extindere în statele membre; subliniază că programele de consolidare a capacităților ar trebui, de asemenea, să acorde prioritate consolidării organizațiilor independente ale societății civile și protejării spațiului în care acestea funcționează; invită Comisia să sprijine programele care capacitează comunitățile locale, voluntarii și inițiativele civice ce promovează cultura democratică, valorile europene și coeziunea socială;

58.pune în evidență rolul diplomației parlamentare, al responsabilității și al programelor UE de sprijinire a democrației în susținerea dinamicii reformelor; își reafirmă disponibilitatea de a consolida dialogul și cooperarea periodice și transparente cu parlamentele naționale ale țărilor candidate și potențial candidate, prin valorificarea experiențelor pozitive anterioare și a formatelor de succes, utilizând pe deplin instrumentele și inițiativele existente ale Parlamentului de sprijinire a democrației și promovând o supraveghere parlamentară sporită a procesului de aderare la UE și a reformelor conexe;

59.subliniază necesitatea unor reforme electorale care să asigure alegeri libere, corecte și democratice, în conformitate cu standardele internaționale; subliniază că criteriile de referință privind pluralismul, integritatea partidelor, transparența finanțării partidelor și a mass-mediei, precum și independența sistemului judiciar și a mass-mediei sunt condiții prealabile pentru sprijinul financiar și pentru progres; încurajează UE și statele membre să utilizeze instrumente participative care să implice cetățenii, parlamentele, societatea civilă și tinerii cu scopul de a face schimb de opinii, a spori înțelegerea reciprocă și a insufla un sentiment de asumare a responsabilității înainte de aderarea formală;

60.este preocupat de campaniile de dezinformare la scară largă și răuvoitoare desfășurate în mod continuu de Rusia și de alți actori de mulți ani, care au crescut în intensitate de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei; remarcă faptul că țările candidate și potențial candidate și vecinătatea UE au reprezentat un punct focal clar al operațiunilor FIMI ale Rusiei, unul dintre obiective fiind de a discredita UE și de a diminua valoarea percepută a integrării în UE;

61.încurajează un dialog mai puternic al UE cu societatea civilă și un sprijin mai mare pentru mass-media de investigație independentă, organele de verificare a faptelor și organizațiile societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul educației în domeniul mass-mediei pentru a combate în mod eficace dezinformarea și acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI); subliniază necesitatea unui sprijin continuu și a unei cooperări strânse cu toate țările implicate în procesul de aderare care se confruntă cu ingerințe externe puternice în procesul lor de convergență cu UE și în procesele lor electorale; solicită aplicarea învățămintelor desprinse din Misiunea de parteneriat a UE în Moldova; evidențiază că este important să se evalueze și să se îmbunătățească eficacitatea instrumentelor UE concepute pentru a ajuta țările candidate să combată FIMI; salută intenția Comisiei de a extinde Scutul european pentru democrație propus la țările în curs de aderare, întărind astfel capacitatea acestora de a răspunde unor amenințări precum FIMI și campaniile de dezinformare; invită Comisia și SEAE să întărească cooperarea cu țările implicate în procesul de aderare vulnerabile în ceea ce privește reziliența informațiilor, securitatea cibernetică și amenințările hibride; invită SEAE și delegațiile UE din țările terțe să își consolideze în continuare capacitățile lor respective de combatere și contracarare a dezinformării și a propagandei îndreptate împotriva PESC a UE, inclusiv investind în campanii de comunicare pentru a combate influența străină;

62.constată cu îngrijorare că Rusia se prezintă din ce în ce mai mult ca un apărător mondial al „valorilor tradiționale”, instrumentalizând Biserica Ortodoxă Rusă ca mijloc de dezinformare și de proiecție a puterii discrete, în special în țările din fosta Uniune Sovietică; subliniază că astfel de practici sunt concepute pentru a submina democrația, coeziunea socială și orientările proeuropene; cere ca PESC să includă măsuri specifice de combatere a acestei influențe, inclusiv diplomația bazată pe credință, comunicarea strategică și sprijinul pentru comunitățile religioase care au fost victime ale opresiunii sovietice;

63.încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor implicate în procesul de aderare.